BILANŢ - document de sinteză contabil (1494)

- latinescul –bilance-
- reflectă evoluţia patrimonială
- înreg. în dublă partidă

- SIC- CRITERII ORDONARE

1.diferenţiere termen lung- termen scurt

Active curente- realizat într-un ciclu expl.

- deţinut în scopul comercializ.
- numerar sau echiv. Numerar

Datorii curente- decontată în cursul unui ciclu

exploatare
- exibile-1 an

2. natura elementelor patrimoniale – monetare

- nemonetare

3. lichiditatea
4. pragul de semnificaţie
5. funcţia elementelor patrimoniale- A.financiar
A. exploatare- stoc
- creanţe
- numerar
6. suma şi natura datoriilor – purtătoare de dobândă
- nepurtătoare de dobândă
7. delimitarea în timp – termen lung
- termen scurt
8. modul de evaluare
ex. A. imob. – cst.
- val. rezultată din reevaluare
(IAS 16)

1
Structură bilanţ :
- Imobilizări

- Active circulante

- Datorii comerciale şi similare

- Provizioane

- Datorii pe termen lung

- Capitaluri şi rezerve

BILANŢ – fotografie la un moment dat – bunuri

- drepturi
- obligaţii
- rezultat
- susceptibilă a se modifica → exprimare
monetară

Analiza bilanţului → judecată valoare – echil. financiar

- sănăt. financiară

Bilanţ suport al analizei → 2 teorii – patrimonial

- funcţional

Bilanţ patrimonial – abordare externă– acţionari (prop.)

2
 - creditori (garanţii)

- elem. luate în considerare la val. netă

- serveşte - lichidării
- vânzării
- aprecierii solvabilităţii
- analizei structurii financiare

- etape - redactare
- analiză

Redactare bilanţ patrimonial :

1. Active Pasive
(lichidit.) (exigibil.)
(cost)

2. Tratare elemente patrimoniale-

a) eliminare nonvalori- nu dau naştere fluxurilor

financiare
- incidenţă fiscală

prime de rambursare a obligaţiunilor -A/- DTL

cheltuieli de constituire -A/- K.proprii
cheltuieli de cercetare-dezvoltare -A/- K.proprii
cheltuieli de repartizat pe mai multe exer. -A/- K.proprii

b) corectarea elementelor patrimoniale

3
 (valoare reală)

- înreg. la cost istoric +A +K.pr.

- reeval. (cond.piaţă) -A - k.pr.

Chelt. cercet.dezv. finalizabile → V. rămasă ∙ Ip

Brevete şi licenţe → i) aparţin întrep., care a cedat dreptul
de exploatare

V = Venit net anual ∙ an

an =

ii) întrep. cumpără dreptul de expl.

V = (V.achiziţie – Amort.cumulată) ∙ Ip

iii) întrep. este propr. şi expl.

V =

4
Marca comercială→ se ia în considerare dacă este
protejată prin lege

- etape :

- calc.suprapr.unitar = Pprod.marca înreg – pprod.identic altă

marcă

- calc.suprapr.brut anual = q ∙ s

- calc.suprapr.net anual = s - ch.menţ.marcă- Impz.

- val.marcă = Snet annual ∙ nr. ani cât se estimează menţ.S.

Terenuri → Vb (1+ N)

5
 N = max.9 = coefic. de corecţie reprez. suma
notelor acordate pe baza criteriilor de
bonitate a terenurilor

Criterii de bonitate a terenurilor

2665/ 28 febr.1992
i) categoria localităţii

0,1→ sat
…………..
1,5→ municipiul Bucureşti

ii) amplasare teren

0,3 → teren în afara localităţilor

………………………….
1→ teren zonă centrală

iii) fcţ. economice şi caracteristici economico-sociale ale

localit.

iiii) poziţia terenului faţă de reţelele de transport

0,2→ transp.auto
0,3→ transp.feroviar, etc.

iiiii)echiparea tehnico-edilitară a zonei în care se află

terenul
0,5 pentru fiecare din reserve(apă,
canalizare, comunicaţii,….)
Mijloace fixe → metoda identificării

6
Imobilizări financiare → cotaţie bursă
→ dividende sau profituri
nete actualizate

V =

Stocuri → eliminare stoc neutilizabil

→ Srămas ∙ Ip

Creanţe → cele în termen contractual la val. Contabilă

→ cele în valută în termen se actualizează la curs
→ întârziate la plată- se elimină dacă sunt
nerecuperabile
- se corectează în sensul
diminuării cu costul
capitalului circ.

Procent corecţie =

7
Disponibilităţi- în moneda naţională- la valoare nomonală
- în valută – se corectează cu indicele
cursului valutar

Datoriile – se corectează cele în valută

- la împrumuturile ce prevăd actualizarea
dobânzii se fac corecţii.

c) tratarea elementelor în afara bilanţului

A. leasing
Bunuri închiriate, locaţie de gestiune
– ev. lichidativă→ nu se iau în considerare
- cont.activ. → + Acorp. + Dat.≥1 an

B.
Efecte scontate neajunse la scadenţă
- + Creanţe + Credite pe termen scurt

8
C.alte tratamente

capital subscris nevărsat (inclusive dividendele)

- Creanţe - k.proprii

plusuri inventar
subvenţii investiţii virate în cont.rez.
proviz.reglementate
(inclusiv datoria fiscală)

- k.proprii - DTS

Factori care influenţează structura patrimonială

9
 1. natura activităţii

Intensitatea capitalizării, durata proc. de producţie

- mărime
- D(N) – AT – ind.grea 180 zile
- ind.uşoară 80-90zile

- Cr. – ind.uşoară 30 zile

- Fz. – ind.uşoară 60 zile

- A.circ. – ind.uşoară 45 zile

- constr.maş. 60 zile
- ind.navală 90 zile

2. specificul activităţii firmei

3. natura relaţiilor cu partenerii de afaceri

4. mărimea întreprinderii

5. opţ.tactice şi strategice

6. factori conjuncturali

7. reglementări juridice

Structura mijloacelor economice

10
1. - grad investire capital

- mare în industrie

- operaţiuni de creştere externă

2.

- reflectă ciclul de exploatare

- ICA ≥ IS

- are incidenţă asupra ecilibrului financiar

- informaţii fragile

3. Alte rate

- uzură =

- modernizare =

- Dic,at, ac, cr, st,….

Structura surselor financiare

11
1. stabilitatea financiară = sau

2. autonomia financiară
- globală = ≥

- la termen = sau

3. îndatorare
- globală =

- la termen = sau =1

Efect de levier : Rf = Rec + (Rec – p)

Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

12
 CA
Dz
…

= + +…+

Situaţie de lucru
Nr.
Indicatori N-1 N
crt.
1. Cifra de afaceri 11.633 18.077
2. Soldul mediu al activelor 1.900 3.281
circulante, din care:
2.1. - stocuri 1.093 2.116
2.2. - creanţe 566 1.023
2.3. - disponibilităţi 241 142
3. Durata unei rotaţii (zile) 58,80 65,34
Notă: a) T = 360 zile
b) Creanţele sunt evaluate în preţuri de vânzare fără TVA.

Metodologia de analiză factorială este:

Dz = Dz1 – Dz0

1.

2.

2.1.

2.2.

2.3.

13
 Efectele economico-financiare ale modificării
vitezei de rotaţie a activelor circulante

Efecte indirecte:

a) asupra cheltuielilor financiare :

b) asupra rezultatului financiar:

Notă: cu aceeaşi sumă se modifică şi rezultatul curent, şi rezultatul brut al

exerciţiului.

c) asupra profitului net:

14
 Valoare patrimonială

Pnet = At - Dt

Exemplu:

Situaţie de calcul u.m.

Indicatori N-1 N Abatere
Imobilizări necorporale 909 1.555 646
Imobilizări corporale 18.357 22.583 4.226
Imobilizâri financiare 389 316 -73
Active imobilizate - total
Stocuri 10.926 21.159 10.233
Creanţe 5.866 10.672 4.806
Disponibilităţi 604 571 -33
Active circulante – total
Active – total 37.051 56.856 21.805
Datorii pe termen lung şi
mediu 3.180 5.120 1940
Total capitaluri atrase pe
termen scurt  9.445 15.677 6.232
Datorii totale
Patrimoniu net
Capital social 4.500 4.500 -
Diferenţe reeval. şi rezerve - - -
Rezultatul exerc., rez.
Reportat şi alte fonduri 19.500 31.000 11.500
Capitaluri proprii- total

Echilibru financiar pe baza ratelor de solvabilitate-

lichiditate

15
 - solvabilitate – patrimonială

- la termen

- lichiditate - globală

- parţială

- imediată
Exemplu

Indicator Relaţie de calcul N-1 N Abatere

Rată lichiditate A.circ. / DTS

globală

Rată lichiditate A.circ.-Stoc / DTS

parţială

Rată lichiditate Acirc.-St.-Cr / DTS

curentă

Rată solvabilitate AT / DT
globală

Rată solvabilitate A.circ./ DT

la termen

Rată solvabilitate K.pr. / K.pr.

patrimonială +D.bancare
(bancă)
Echilibru financiar pe baza fondului de rulment
patrimonial
- FR patrimonial = k.perm. – A.imob.

16
 - Corelaţia creanţe – obligaţii

Situaţie 1:
Indicatori Valoare.31.12.N
Fond de rulment patrimonial -100
Valoare medie creanţe
comerciale 1.100
Durată medie încasare creanţe
comerciale 20
Valoare medie obligaţii
comerciale 800
Durată medie de plată a
obligaţiilor comerciale 20

Situaţie 2:
Indicatori Valoare.31.12.N
Fond de rulment patrimonial 100
Valoare medie creanţe
comerciale 1.100
Durată medie încasare creanţe
comerciale 20
Valoare medie obligaţii
comerciale 1.200
Durată medie de plată a
obligaţiilor comerciale 20

Situaţie 3:
Indicatori Valoare.31.12.N
Fond de rulment patrimonial 100
Valoare medie creanţe
comerciale 500
Durată medie încasare creanţe
comerciale 15
Valoare medie obligaţii
comerciale 1000
Durată medie de plată a
obligaţiilor comerciale 30
Exemplu

17
 Indicatori N-1 N Abatere
Fond de rulment
patrimonial
Valoare medie creanţe
comerciale
Durată medie încasare
creanţe comerciale
Valoare medie obligaţii
comerciale
Durată medie de plată a
obligaţiilor comerciale
Necesar de fond de
rulment

Trezorerie netă
Notă:
CA = 116.181
CA = 180.772

18
Bilanţ funcţional

- redactare- A→P
- val.brută – pune în evidenţă decizia
iniţială
- nu mai operează activul fictiv

- clasate fcţ. de apartenenţa la cicluri

- investiţii
Activ Datorii
 Active imobilizate (la valoarea Capitalurile proprii (minus
brută) dividendele plată)
 + imobil.în leasing la Provizioanele de orice natură
val.reziduală Amortizările (inclusiv imobilizărilor
 + chelt.de repartizat în Ieasing)
Datoriile financiare
± diferenţele de conversie aferente
- primele de rambursare a
- prime de rambursare a obligaţiunilor
obligaţiunilor
Total active aciclice (stabile) AS Total resurse ciclice (stabile) RS

19
 - exploatare
ACTIV DATORII
 Stocuri şi producţia în curs de  Datorii aferente exploatării
exercuţie - Furnizori
 Creanţe privind exploatarea - Datorii fiscale
+ efectele scontate - Diferenţe de conversie
neajunse la scadenţă  Venituri înregistrate în avans, aferente
+ cheltuielile înregistrate în exploatării
avans privind
exploatarea
 Diferenţe de conversie aferente
creanţelor din exploatare
Total active ciclice din Total resurse ciclice din
exploatare ACE exploatare RCE

- în afara exploatării
ACTIV
 Creanţe în afara exploatării
- creanţe din vânzarea de
active
- alţi debitori
exploatarea
 Titluri de plasament
 Cheltuieli înregistrate în avans în
afara exploatării
Total active ciclice din
afara exploatării ACAE
DATORII
 Datorii aferente exploatării
- Furnizori
- Datorii fiscale
- Diferenţe de conversie
 Venituri înregistrate în avans, aferente
exploatării
Total resurse ciclice din
afarta exploatarii RCAE

- trezorerie

ACTIV DATORII
 Disponibilităţi (în bani şi în casă)  Credite curente
 Soldul creditor la bancă
 Efecte scontate neajunse la scadenţă
(integrate în creanţe de exploatare)
Trezorerie de activ Trezorerie de pasiv

20
 Fondul de rulment net global
a) pornind de Ia pasiv
FRNG = Resurse stabile - Active stabile
(RS) (AS)
respectiv:
FRNG = Capital propriu
(-) dividende
(+) Rezultatul exerciţiului - Active aciclice
(+) Rezerve stabile
(+) Cvasi - fonduri proprii
(+) Resurse împrumutate stabile

b) pornind de la activ
FRNG = Active ciclice - Datorii de funcţionare
(AC) (DF)
Resursele stabile sunt formate din:
- resurse stabile proprii:
 de origine internă: rezervele, rezultatul reportat, rezultatul
exerciţiului, amortizările, provizioanele;
 de origine externă: capitalul social, prime legate de capital,
subvenţii pentru investiţii;
- resurse stabile împrumutate: împrumuturi din emisiuni
de, obligaţiuni, credite bancare pe termen lung şi mediu;
alte împrumuturi şi datorii asimilate. De aceea, în structura
FRNG se disting două componente: partea formată numai
din capitaluri proprii şi asimilate şi partea formată din
resurse împrumutate. În aceste condiţii:
FRNG = Fd.de rulment propriu + Fd. de rulment străin

21
 Cauzele variaţiei FRNG
- modificarea resurselor stabile – aport
- retragere
- rez.exerciţiu
- datorii, etc.
- modificarea activelor aciclice – vânzare
- cumpărare
- uzură

Interpretarea mărimii fonduluii de rulment

În analiza financiară, pentru aprecierea nivelului FRNG
se recomandă următoarele metode:
a) analiza în corelaţie cu specificul sectorului de
activitate;
- industria grea şi în domeniile cu ciclu Iung de fabricaţie- FR
mare
- întreprinderile cu un ciclu de activitate cle 3 - 6 luni- FR
finanţeză cca. 40% din activul său circulant
- întreprinderile industriale fără probleme specifice legate de
stocuri- FR normal reprezintă 10% din CA sau 20% AC.
- sfera distribuţiei- FR foarte mic sau chiar negativ
- sectorul serviciilor se impune existenţa unui fond de rulment,
chiar dacă întreprinderile respective nu dispun de stocuri

22
 b) analiza prin metoda ratelor

- marja de securitate - 30 până la 90 zile.

- imaginea a derulării ciclului de exploatare.

- > 1, înseamnă că fondul de rulment a finanţat

integral NFR si o parte din trezoreria de activ.

c) analiza prin reportare la necesarul de fond de

rulment.

NFR = Nevoile de finanţare - Resursele generale

generate de oper. ciclice de oper. Ciclice

NFR = NFRE + NFRAE

NFRE = Active ciclice din expl. - Resurse ciclice din expl.

La o structură dată a ciclului de exploatare –
raportul NFR / CA = relativ constant ( variaţie 10-15%)

Mărimea necesarului de fond de rulment:

23
 - deficienţele de organizare a ciclului de exploatare
- facturarea cu întârziere a clienţilor
- puterea slabă de negociere cu clienţii şi cu furnizorii
- alegerea necorespunzătoare a acestora.

Analiza necesarului de fond de rulment -metoda ratelor

a) Rata NFR:

Diminuarea acestei rate se apreciază favorabil,

semnificând o ameliorare a trezoreriei.
a1)

a2)

b) Rata de acoperire a NFR prin FRNG:

c) Rata de finanţare a NFR prin trezorerie:

Trezoreria (T) = FR – NFR

EXEMPLU

24
Situaţie calcul fond de rulment net global :
Indicatori N-1 N
Resurse stabile - total 32.258 47.691
Active stabile - total 24.307 30.967
FRNG

Situaţie calcul necesarul de fond de rulment:

Indicatori N-1 N
Active ciclice de exploatare
- total 14.335 30.384
Resurse ciclice de
explotare- total 6.370 11.373
NFRE
Active ciclice in afara
exploatarii - total 2.457 1.447
Resurse ciclice in afara
explotarii - total 2.576 3.112
NFRAE
NFR

Situaţie recapitulativă:
Indicatori N-1 N
FRNG
NFR
TN

25
Situaţia ratelor specifice analizei corelaţiei FRNG-NFR-TN

Relaţie de
Indicatori calcul N-1 N
Durata de rotaţie a
necesarului de fond de
rulment din exploatare

Rata marjei de securitate

Rata de finanţare a
necesarului de fond de
rulment
Rata de finanţare a activelor
ciclice de exploatare
Rata de finanţare a
necesarului de fond de
rulment din exploatare pe
seama creditelor de
trezorerie
Notă:
CA = 116.181
CA = 180.772

Metoda scorurilor în aprecierea riscului de faliment al

întreprinderii

26
 Funcţii-scor dezvoltate pe plan internaţional

a) Modelul Altman (1968)

Z = 3,3 X1 + 1,0 X2 + 0,6 X3 + 1,4 X4 + 1,2 X5
Unde:
X1 – rezultat brut/total active;
X2 – cifra de afaceri/total active;
X3 – capitalizare bursiera/datorii;
X4 – profit reinvestit/total active;
X5 – activ circulant/total active.

b) Modelul Conan şi Holder pentru întreprinderi industriale

(1974)
Z = 0,24 X1 + 0,22 X2 + 0,16 X3 - 0,87 X4 - 0,10 X5
unde:
X1 – Rezultat brut al exploatării/Datorii;
X2 – Capital permanent/total active;
X3 – Valori realizabile şi disponibile/total active;
X4 – Cheltuieli financiare/cifra de afaceri;
X5 – Cheltuieli cu personalul/cifra de afaceri.

Regula de decizie în cazul acestei funcţii este:

 Z < 4,0: zona cu risc mare de faliment (Z < -0,30
probabilitatea de faliment 85%);
 9,5 > Z > 4,0: zona cu risc mediu de faliment;
 Z > 9,5: zona cu risc redus de faliment;
d) O funcţie-scor de predicţie a falimentului pentru România.
Modelul Anghel (2002)

27
 A = 5,676 + 6,3718 X1 + 5,3932 X2 – 5,1427 X3 – 0,0105 X4,
în care:
X1 – rata rentabilităţii nete a veniturilor;
X2 – rata de acoperire a datoriilor cu cash-flow;
X3 – rata de îndatorare a activului;
X4 – perioada de achitare a obligaţiilor.

Punctul de inflexiune care minimizează rata de eroare este Z = 0,

cu un interval de incertitudine între 0 şi 2,05.
Aprecierea viabilităţii unei firme se bazează pe următoarea
clasificare:
(Eşec/Faliment) 0,0 > Z > 2,05 (Situaţie favorabilă)

28