7.

Analiza principalilor indicatori de venit

Principalii indicatori de venit sunt: - cifra de afaceri

- valoarea adăugată

7.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri (CA) ═ ansamblul veniturilor din vânzări ale agentului economic

Concepte : CA totală → venituri din vânzări totale

═ → vânzare unitară (cifră de afaceri medie)

CAmarg. ═ → variaţia vânzărilor generată de creşterea

cu o unitate a producţiei fizice.

CAcritică ═ → pragul de rentabilitate

Aspecte : - analiza dinamicii vânzărilor (CA);

- corelaţia vânzărilor (CA) cu mediul concurenţial;
- analiza structurii vânzărilor (CA);
- analiza prin metoda abaterilor a CA;
- influenţa modificării vânzărilor (CA) asupra principalelor
performanţe ale agentului economic.
- indicatori de eficienţă calculaţi cu ajutorul CA.

7.1.1.Analiza dinamicii vânzărilor

- se utilizează metode statistice (abaterea absolută, abaterea relativă, comparaţia)

Nr.crt. Indicatori N-3 N-2 N-1 N

1. Cifra de afaceri (mld. lei)

2. Indicele de preţ (%)
3. Cifra de afaceri comp.
(mld.)
4. Ritm – cu bază fixă
- cu baza în lanţ

1
- se poate înregistra:
a) creştere puternică → competenţe impuse – soluţii pentru nevoile financiare
- controlul costurilor.......

b) creştere lentă → competenţe impuse......

c) stagnare → competenţe impuse......

d) regresie accelerată → competenţe impuse......

e) regresie lentă → competenţe impuse......

Factori care determină volumul cifrei de afaceri:

A) Factori interni întreprinderii – calificarea şi experienţa angajaţilor
- cointeresarea materială a salariaţilor
- potenţialul financiar al întreprinderii
- gradul de dotare tehnică
- gradul de uzură al utilajelor
- gradul de modernizare al utilajelor
- gradul de cunoaştere al nevoilor
- efortul promoţional
- strategie preţuri, produs

B) Factori externi întreprinderii - concurenţa

- evoluţia nevoilor clienţilor
- legislaţia economică

7.1.2.Corelaţia vânzărilor cu mediul concurenţial

Relaţiile întreprinderii : - de piaţă → clienţi

→ furnizori
→ concurenţi

- în afara pieţei → puterea publică

→ rel. cu organizaţii financiare
→ grupări sociale

2
 Investigaţii: - poziţia concurenţială -prin cota de piaţă
– absolută p ═

- relativă p ═ 100

Analizei cotei de piaţă i se alătură: - evaluarea activităţii globale a întrep.

- situaţia pe fiecare cuplu produs-piaţă
- tip clientelă pe zone geografice
- principalii concurenţi direcţi

Pentru evaluarea poziţiei concurenţiale se poate construi un sistem de factori cheie ai

succesului (variabile care diferenţiază întreprinderile performante de celelalte
întreprinderi care acţionează în sector). Pentru identificarea acestora în literatura de
specialitate se recomandă 5 criterii şi anume: - poziţia pe piaţă (utilizând cota de piaţă)
- poziţia întreprinderii în materie de
costuri de aprovizionare, stocare,
vânzare
- imaginea întrepriderii şi implantarea
comercială
- competenţele tehnice şi tehnologice
- rentabilitatea şi forţa financiară

Semnificaţia FCS şi importanţa în evaluarea poziţiei concurenţiale diferă de la un sector

la altul. În fiecare sector acţionează un FC dominant cu caracter dinamic funcţie şi de
faza de maturitate a întrprinderii (vezi istoria analizei economice).

7.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri

Structura cifrei de afaceri se referă la proporţia dintre diferitele activităţi, produse

sectoare, clientelă din nomenclatorul firmei.
Analiza structurii vânzărilor permite aprecieri privind: - riscul activităţii
- evoluţia rentabilităţii
- puterea de negociere a
agentului economic

3
Metode: - coeficientul Gini-Struck

- coeficientul Herfindhal

gi – ponderea elementelor structurale în întreg

n – numărul unităţilor structurale

Situaţii posibile:
G1 în dinamică (G1 > G0)
H1 în dinamică (H1 > H0)
În întreprindere există un element structural care condiţionează mai mult de
jumătate din CA. În această situaţie întreprinderea se confruntă cu un risc mare
pentru că stagnarea vânzărilor pentru un produs sau blocajul financiar al unui client
sau disfuncţionalităţile într-o activitate poate genera pierderea a mai mult de 50%
din vânzări ceea ce duce la dezechilibru financiar major (incapacitate de plată, risc
de faliment).
În astfel de situaţii trebuie cercetată premisa care a condus de aceea structură a
vânzărilor şi trebuie văzut dacă se pot echilibra elemente structurale ca pondere în
CA, astfel încât riscul să fie eliminat.

G0 în dinamică (G1 < G0)

H1/n în dinamică (H1<H0)
În structura cifrei de afaceri există o distribuţie relativ uniformă a elementelor
componente. Întreprinderea se confruntă cu riscuri mai mici, dar şi cu rentabilităţi
medii. În ceea ce priveşte clientela, atunci când întreprinderea se situează în prima
grupă (G1 > G0) se poate spune că nu are putere de negociere faţă de acel client care
îi condiţionează mai mult din jumătate din vânzări. Ea este obligată să accepte
condiţiile contractuale impuse de client.

7.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri

4
Modele de analiză:
A) CA = Σ q.p q producţia vândută

P preţul pe produs

Metoda abaterilor
CA = CA1 – CA0
Influenţa factorilor:
1. Δq = Σq1p0 – Σq0p0  influenţa producţiei = + x mii lei
2. Δp = Σq1p1 – Σq1p0  influenţa preţurilor = + y mii lei
Σq0p0 = CA0
Σq1p1 = CA1
Σq1p0  = indicator recalculat

ΔCA = Δq + Δp

(indice preţ)

(indice de volum)

Aplicaţie: Analiza cifrei de afaceri pe baza datelor:

Nr.crt. Indicatori N-1 N

1. Cifra de afaceri (mil.lei)
2. Indicele de preţ(%)

5
B) De tip multiplicativ:

Ns – număr de salariaţi

Qf – producţia fabricată
Qf / Ns = WL
CA / Qf = ponderea vânzărilor în producţie (cât din ceea ce am produs am vândut)
gradul de valorificare al produselor pe piaţă  S

F – valoarea mijloacelor fixe

Fa – valoarea mijloacelor active (efectiv utilizate)

= G – grad de înzestrare tehnică

= f - grad de ocupare a capacităţii tehnice (cât din mijloacele fixe sunt efectiv

utilizate)

=  - producţia fabricată la 1 leu mijloace fixe şi se numeşte

randament al utilajului
1. Ns
2.1. G
CA 2. WL 2.2. fa
2.3. 
3. S
ΔCA = CA1 + CA0 (evoluţia în timp a fenomenului)
1. influenţa numărului de salariaţi: ΔNs = Ns1W0S0 – Ns0W0S0
2. Influenţa productivităţii muncii: ΔW = Ns1W1S0 – Ns1W0S0
Înlocuim W cu G fa 
2.1. ΔG = Ns1 G1fa00 S0 - Ns1 G0fa00 S0

2.2. ΔFa = Ns1 G1fa10 S0 - Ns1 G1fa00 S0

2.3. Δ = Ns1 G1fa11 S0 - Ns1 G1fa10 S0
3. influenţa gradului de valorificare : ΔS = Ns1W1S1 – Ns1W1S0
al producţiei
ΔCA = ΔNs + ΔW + ΔS
WL = ΔG + Δfa + Δ

6
 Aplicaţie: Analiza cifrei de afaceri pe baza datelor:
Nr.crt. Indicatori N-1 N
1. Cifra de afaceri(mld.)
2. Prod.obţ.destinată vânz.
(mld)
3. Numărul mediu de
salariaţi
4. Val. medie a mj.fixe(mld.)
5. Val.mj.fixe direct
productive(mld)

C)Modelul multiplicativ:
CA = Aexpl * gradul de eficienţă al Aexpl.

1. Ac

2.

ΔCA = CA1 – CA0

1.

2.

7.1.5. Indicatori de eficienţă calculaţi cu ajutorul CA

- productivitatea muncii ( )

- randamentul utilajelor ( )

7
 - durată de rotaţie ( )

7.1.6. Reflectarea modificării CA în principalii indicatori economico-financiari

1. influenţa CA asupra profitului ΔCA = (CA1 – CA0) * r0 ;

2. Influenţa CA asupra ratei rentabilităţii activelor: ;

3. influenţa CA asupra rentabilităţii capitalului : ;

4. influenţa CA asupra vitezei de rotaţie a stocurilor: ;

T=360

5. influenţa CA asupra eficienţei mijloacelor fixe: ;

6. influenţa CA asupra eficienţei muncii: ;

7. influenţa CA asupra ratei cheltuielilor fixe: ;

8. influenţa CA asupra ratei cheltuielilor cu amortizările:

7.2. Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată – plusul de bogăţie realizat de întreprindere pe parcursul unui

exerciţiu financiar
- bază de calcul pentru taxa pe valoare adăugată
- indiferent de specificul activităţii întreprinderii mecanismul de
formare al VA este:

8
 consumul provenind vânzarea prod.
de la terţi cheltuielile întreprinderii
100 u.m. (bogăţia creată prin valorif. 150 u.m.
esurselor întreprind.)

7.2.1. Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate:

VA ═ suma factorilor de remunerare a participanţilor la desfăşurarea activităţii
întreprinderii

Participanţi Factorii Rate

la desfăşurarea activităţii de remunerare de remunerare
întreprinderii

1. personal → cheltuieli de personal →

2. capital tehnic → amortizare →

3. creditori → dobânzi →

4. stat → impozite, taxe →

vărsăminte asimilate

5. acţionari → dividende →

6. întreprindere → Profitul net →

rămas în întrep.

Important!

I ch. de nat. VA ═ Iprofit net rămas în întrep.

Rata de integrare pe verticală

RVA ═ - în industrie 50-60%

- în comerţ 15-20%

9
7.2.2. Metoda sustractivă de calcul a valorii adăugate:
T
Qex w

VA ═ Qex ─ M ═ Qex (1─ ) ═ Qex ▪

consumuri
materiale

- materii prime
- materiale
- combustibil
- energie
- apă
- lucrări, servicii fact. terţilor

Alte modele de cuantificare a valorii adăugate:

VA ═ T ═T▪W▪

VA ═ F ═ F ▪fa ▪ ▪ etc...

APLICAŢIE:
1. Agentul economic “X” prezintă următoarea situaţie:

Nr.crt. Denumire indicatori Simbol N-1 N

1. Cheltuieli cu remunerarea Fs
personalului şi cheltuieli (salarii)
asimilate
2. Cheltuieli cu amortizarea A
mijloacelor fixe
3. Cheltuieli cu dobânzile bancare D
4. Cheltuieli cu impozite şi taxe ITVa

10
 5. Rezultatul net al exerciţiului Rn
6. Valoarea adăugată VA
7. Producţia exerciţiului Qex
8. Valoarea adăugată la 1 leu
producţia exerciţiului
9. Numărul de personal Ns
10. Productivitatea anuală W
11. Cifra de afaceri CA

a) Să se analizeze structura valorii adăugate în dinamică şi să se aprecieze gradul

de integrare pe verticală a agentului economic „X”;
b) Să se analizeze factorial valoarea adăugată.

NOTĂ: VA = Qex. . , unde: Qex = Ns . W

7.2.3. Indicatori de eficienţă calculaţi cu ajutorul VA

- productivitatea muncii ( )

- randamentul utilajelor ( )

- durată de rotaţie ( )

7.2.4. Consecinţele modificării valorii adăugate asupra celorlalte performanţe ale

întreprinderii

1. influenţa VA asupra profitului

ΔVA = (VA1 – VA0) * r0 ;

11
2. influenţa VA asupra ratei rentabilităţii activelor:

3. influenţa VA asupra ratei rentabilităţii capitalului :

4. influenţa VA asupra eficienţei activelor din exploatare:

5. influenţa VA asupra eficienţei mijloacelor fixe:

6. influenţa CA asupra eficienţei muncii:

12