ANALIZA ACTIVITĂŢII

DE

PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE

AGENTULUI ECONOMIC

ANALIZA CORELAŢIILOR DE ECHILIBRU

ÎNTRE INDICATORII VALORICI

INDICATORII VALORICI
a) Cifra de afaceri (CA)
def conform ctb
b) Producţia obţinută destinată livrării (Qf)-producţia obţinută destinată
livrării mai este cunoscut şi sub denumirea de producţia marfă fabricată
Qf = Vpf + Vle + Vsp
Vpf = Qv + (Sf – Si)
în care:
Qf – producţia obţinută destinată livrării;
Vpf – valoarea produselor fabricate (produse finite, semifabricate destinate
livrării şi produse reziduale);

1
 Vle – valoarea lucrărilor executate;
Vsp – valoarea serviciilor prestate;
(Sf – Si) sau Qs – stocurile de produse la sfârşitul şi respectiv la începutul
perioadei sau variaţia producţiei stocate.

c) Producţia exerciţiului sau producţia globală (Qe) valoarea volumului

total al activităţii de producţie desfăşurate de către firmă pe perioada unui exerciţiu
financiar.
Qe = Qv + Qs + Qi
în care:
Qv – producţia vândută;
Qs – variaţia producţiei stocate;
Qi – producţia imobilizată.

d) Valoarea adăugată (VA) -surplusul de venituri peste valoarea

consumurilor provenind de la terţi, respectiv bogăţia creată prin valorificarea
resurselor tehnice, umane şi financiare ale întreprinderii.

Sursă Informaţională -Contul De Profit Şi Pierdere

Toţi indicatorii valorici sunt fluxuri financiare.

Corelaţii de echilibru
1. ICA > IQf scade stocul de producţie finită ca pondere în
totalul producţiei marfă fabricată

2. IQf > IQex scade ponderea producţiei neterninate şi a

producţiei imobilizate în totalul producţiei
exerciţiului

3. IVA > IQex scade ponderea consumului provenind de la terţi

în totalul producţiei exerciţiului
Nr Indicatori Sb. An bază An curent P/0 1/0 1/
crt (0) Previzionat Realizat % % %
(P) (1)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Cifra de CA
800.000 864.000 880.000 108 110 101
afaceri
2 Producţia Qf 107, 111,
850.000 913.750 947.750 103
fabricată 5 5
3 Producţia Qe
900.000 963.000 1.008.000 107 112 104
exerciţiului
4 Valoarea VA 432.000 468.720 477.360 108, 110, 101

2
 adăugată 5 5

ICA > IQf (108 > 107,5 ) => întreprinderea şi-a planificat respectarea
condiţiilor de eficieţă economică, respectiv
creşterea vânzărilor prin întărirea poziţiei
concurenţiale a agentului economic;
ICA < IQf (110 < 111,5 )=> din analiza realizărilor constatăm că, deşi
întreprinderea şi-a îndeplinit şi chiar şi-a depăşit
planul, acest lucru s-a petrecut în condiţii
de ineficienţă
economică. În fapt întreprinderea se
confruntă cu o
imobilizare de fonduri financiare în produse
finite care
nu şi-au putut valorifica pe piaţă.
Măsuri: - fie promovarea vânzărilor, prin intensificarea activităţii de
publicitate
- fie reducerea activităţii până la limita respectării corelaţiilor
de echilibru

IQf > IQex (107,5 >107) =>

IQf < IQex(111,5 < 112) =>

IQa > IQex (108,5 >107) =>

IQa < IQex(110,5 < 112) =>

Raportul static între indicatorii valorici

CA
1. Qf -valoarea raportului trebuie să tindă către 1 în dinamică
ceea ce semnifică că s-a redus ponderea stocului de produse finite
în total producţie marfă fabricată

Qf
2. Qex - valoarea raportului trebuie să tindă către 1 în dinamică
ceea ce semnifică că s-a redus ponderea producţiei neterminate în
total producţia exerciţiului

Qa
3. Qex -valoarea raportului trebuie să tindă către 1
în dinamică ceea ce semnifică că s-a redus ponderea consumurilor
provenind de la terţi în total producţia exerciţiului

3
 Raportul dinamic între indicatorii valorici

I CA
I Qf
- să crească în dinamică

I Qf
- să crească în dinamică
I Qex

I Qa
- să crească în dinamică
I Qex

Probleme carte pg 49, 52, 53

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri (CA) ═ conform OMF 1750/2005 cuprinde sumele rezultate

din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă
a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată,
precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
   (2) În cazul entităţilor al căror obiect principal de activitate îl constituie activitatea
de leasing, în cifra de afaceri netă se include şi dobânda cuvenită acestor contracte,
aferentă perioadei de raportare.

Concepte : CA totală → venituri din vânzări totale

CA
CA ═ Q
→ vânzare unitară (cifră de afaceri medie)

CA
CAmarg. ═ q
→ variaţia vânzărilor generată de creşterea
cu o unitate a producţiei fizice.

4
 F
CAcritică ═ 1  CV → pragul de rentabilitate
CA

1. analiza dinamicii vânzărilor (CA);

2. corelaţia vânzărilor (CA) cu mediul concurenţial;
3. analiza structurii vânzărilor (CA);
4. analiza prin metoda abaterilor a CA;
5. indicatori de eficienţă calculaţi cu ajutorul CA.
6. analiza marjei comerciale

1. Analiza dinamicii vânzărilor

- se utilizează metode statistice (abaterea absolută,

abaterea relativă, comparaţia)

Exemplu:pg.57
2.Corelaţia vânzărilor cu mediul concurenţial

Relaţiile întreprinderii : - de piaţă → clienţi

→ furnizori
→ concurenţi

- în afara pieţei → puterea publică

→ rel. cu organizaţii
financiare
→ grupări sociale

Investigaţii: - poziţia concurenţială -prin cota de piaţă

CAi
– absolută p ia ═  100
CAi
CAi
- relativă p ir ═  100
CAl
Cota de piaţă absolută depinde:
1, de dinamica sectorului;
2. de gradul de satisfacere a clientului

În interpretarea Cotei de piaţă relative se ţine cont de :

- evaluarea activităţii globale a întreprinderii(performanţe , eficenţă,
etc.)
- situaţia vânzărilor pe fiecare produs
- tip clientelă pe zone geografice

5
 - principalii concurenţi direcţi

3. Analiza structurii cifrei de afaceri

Structura cifrei de afaceri se referă la proporţia dintre diferitele activităţi,

produse sectoare, clientelă din nomenclatorul firmei.
Analiza structurii vânzărilor permite aprecieri privind: - riscul activităţii
- evoluţia
rentabilităţii
- puterea de
negociere a
agentului
economic

Metode: - coeficientul Gini-Struck

n  g i2  1
OG 1
n 1
- coeficientul Herfindhal

1
 H   g i2  1
n
gi – ponderea elementelor structurale în întreg
n – numărul unităţilor structurale

Situaţii posibile:
I.
G1 în dinamică (G1 > G0)
H1 în dinamică (H1 > H0)
II.
G0 în dinamică (G1 < G0)
H1/n în dinamică (H1<H0)

Nr. Denumire N-1 N

Crt produs Mii lei g% g2
Mii lei g g2
1. P1 13353.3 30.1 906.01 16900 26.9 723.61
.2 P2 13070.8 29.5 870.5 16400 26 676
3. P3 9348.9 21.1 445.21 15600 24.8 615.4
4. P4 3335 7.5 56.25 6400 10.2 104.04

6
5. P5 3121 7 49 4700 7.5 56.25
6 P6 1035.1 2.3 5.29 3000 4.8 23.04
7. P7 1115.4 2.5 6.25 - - -
8. Total CA 44380.5 100 2338.26 63000 100 2197.98
G=0.326(N-1)
G=0.253(N)
H=0.234(N-1)
H=0.220(N)

Ca exemplu,pg 60

4. Analiza factorială a cifrei de afaceri

Modele de analiză:
A) CA = Σ q.p q producţia vândută
P preţul pe produs

Metoda abaterilor
CA = CA1 – CA0
Influenţa factorilor:
1. Δq = Σq1p0 – Σq0p0  influenţa producţiei = + x mii lei
2. Δp = Σq1p1 – Σq1p0  influenţa preţurilor = + y mii lei
Σq0p0 = CA0
Σq1p1 = CA1
Σq1p0  r CA = indicator recalculat

ΔCA = Δq + Δp

Ip 
 q 1 p1 (indice preţ)
 q1p 0
I qv 
 q1p 0 (indice de volum)
 q0p0

Aplicaţie: Analiza cifrei de afaceri pe baza datelor:

Nr.crt. Indicatori N-1 N

1. Cifra de afaceri 30420 36470

7
 (mil.lei)
2. Indicele de preţ(%) - 103
Volumul producţiei 35408
vândute din perioada
curentă exprimată în
preţurile perioadei
precedente

CA = CA1 – CA0 =6060 mii lei

Influenţa factorilor:
1.Δq = Σq1p0 – Σq0p0 =4988 mii lei
2.Δp = Σq1p1 – Σq1p0 =1062 mii lei

B) De tip multiplicativ:
Qf CA
CA  Ns   Ns – număr de salariaţi
Ns Qf

Qf – producţia fabricată
Qf / Ns = WL
CA / Qf = ponderea vânzărilor în producţie (cât din ceea ce am produs
am vândut)
gradul de valorificare al produselor pe piaţă  S
F Fa Qf
WL   
Ns F Fa
F – valoarea mijloacelor fixe
Fa – valoarea mijloacelor active (efectiv utilizate)
F
= G – grad de înzestrare tehnică
Ns
Fa
= f a - grad de ocupare a capacităţii tehnice (cât din mijloacele fixe
F
sunt efectiv
utilizate)
Qf
=  - producţia fabricată la 1 leu mijloace fixe şi se numeşte
Fa
randament al utilajului
1. Ns

8
 2.1. G
CA 2. WL 2.2. fa
2.3. 
3. S
ΔCA = CA1 - CA0 (evoluţia în timp a fenomenului)=43.242.894
1. influenţa numărului de salariaţi: ΔNs = Ns1W0S0 – Ns0W0S0 =-
22.812.937
2. Influenţa productivităţii muncii: ΔW = Ns1W1S0 – Ns1W0S0
=61.990.512
Înlocuim W cu G fa 
2.1. ΔG = Ns1 G1fa00 S0 - Ns1 G0fa00 S0=23.043.153
2.2. ΔFa = Ns1 G1fa10 S0 - Ns1 G1fa00 S0=-5.761.628
2.3. Δ = Ns1 G1fa11 S0 - Ns1 G1fa10 S0=44.708.897
3. influenţa gradului de valorificare : ΔS = Ns1W1S1 –
Ns1W1S0=4.065.319
al producţiei
ΔCA = ΔNs + ΔW + ΔS
WL = ΔG + Δfa + Δ

INDICATORI N–2 N-1 N

1. Număr mediu de salariaţi 1848 1204 971

2. Valoarea medie a mijl.fixe, 49.930.200 51.000.700 51.100.300
din care:-direct productive 39.944.160 41.820.574 39.858.234
3 Prod.obţinută dest vânzării 87.149.993 112.506.239 149.896.834
4 Producţia exerciţiului 105.999.231 121.889.637 165.820.537
5. Vol.producţiei vândute din N - - 145.200.890
expr.în preţuri din N – 1
5 Vol.prod. vândute din N – 1 - 105.410.670 -
expr.în preţuri din N – 2
6 Cifra de afaceri 92.998.496 117.883.162 161.126.056
7.Productivitatea medie 47.159.087,12 93.443.720,1 154.373.670,4
anuală calc. pe baza prod.
obţ. dest. vânzării (lei)
8.Productivitatea medie 57.358.891,23 101.237.240 170.772.952,6
anuală calc. pe baza prod.
exerciţiului (lei)
9.Productivitatea medie 26.210,3445 48.954,8015 85.756,2097

9
 orară calc. pe baza cifrei
de afaceri (lei)
10.Gradul de valorificare a 1,0671 1,0478 1,0749
prod. obţ. dest. vânz.

C)Modelul multiplicativ:
CA = Aexpl * gradul de eficienţă al Aexpl.
CA
CA  Ae  1. Ac
Ae
CA
2.
Ae
ΔCA = CA1 – CA0
CA 0 CA 0
1. Ae  Ae1   Ae 0 
Ae 0 Ae 0

CA CA1 CA 0
2.   Ae1   Ae1 
Ae Ae1 Ae 0

2.2.3.3. Aplicaţii privind analiza factorială a cifrei de afaceri pg 73

5. Indicatori de eficienţă calculaţi cu ajutorul CA

CA
- productivitatea muncii ( Ns,T ,... )

CA
- randamentul utilajelor ( F , Ai, Ac.... )

S , Ac, Ai.Cr , O....

- durată de rotaţie ( T )
CA
6. Analiza marjei comerciale

Marime absolută
Mc=CA-Cc
Mărime relativă:
Mc
=Rmc
CA

10
Raporturile dintre Rmc şi CA

7.Consecinte al modificarii cifrei fde afacerii asupra princi[palilor

indicatori economici

1. influenţa CA asupra profitului ΔCA = (CA1 – CA0) * r0 ;

2. Influenţa CA asupra ratei rentabilităţii activelor:

 CA1  CA 0   r0
CA  ;
Ac1
 CA1  CA 0   r0
3. influenţa CA asupra rentabilităţii capitalului : CA  ;
K1

4. influenţa CA asupra vitezei de rotaţie a stocurilor:

S0 S
CA   T  0  T ; T=360
CA1 CA 0

5. influenţa CA asupra eficienţei mijloacelor fixe:

CA1  CA 0
CA  1000 ;
F1

CA1  CA 0
6. influenţa CA asupra eficienţei muncii: CA   r0 ;
Ns1

7. influenţa CA asupra ratei cheltuielilor fixe:

Chf 0 Chf 0
CA   1000  1000 ;
CA1 CA 0

8. influenţa CA asupra ratei cheltuielilor cu amortizările:

A0 A
CA  1000  0 1000
CA1 CA 0

2.3. Analiza valorii adăugate

Natura Bunuri şi
Piaţa
Piaţa factorilor Întreprindere servicii
Munca consumului final
de
şi/sau
producţie
Capitalul consumului
productiv

11
 Figura 2.3. Fluxurile de intrare şi fluxurile de ieşire ale întreprinderii

Def.Plusul de valoare (bogăţie) creat de întreprindere, ca efect al utilizării

eficiente a potenţialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de
producţie proveniţi de la terţi, îmbracă forma valorii adăugate.
Valoarea adăugată este unul dintre cei mai importanţi indicatori de reflectare a
performanţelor economico-financiare ale unei firme. Pe baza valorii adăugate
considerăm că poate fi apreciată adevărata dimensiune a activităţii unei firme, ea
fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include şi
valoarea cumpărărilor de materii prime, materiale şi servicii care se regăsesc în cifra
de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adăugată cuprinde numai echivalentul
activităţii întreprinderii în cauză.
Valoarea adăugată poate fi determinată prin două metode:
a) Metoda sintetică,
VA = Qe – M
în care:
M – consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie.

VA = (Qe + Mc) – M’
în care:
Mc – marja comercială;
M’ – consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de
producţie şi comercializare).
b) Metoda de repartiţie (aditivă),

12
 Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate

Tabelul 2.9
Structura
N Nivel (ratele) Modifica
r. Indic de Nivel Indici
valorii rea
cr atori efectiv (%)
comp adăugate absolută
t.
araţie (%)
(0) (1) (0) (1)
0 1 2 3 4 5 6=3-2 7=3/2x1
00

Indicatorii ce trebuie selectaţi sunt:

1. cheltuieli cu salariile personalului;
2. cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială;
3. cheltuieli cu personalul (1 + 2 = 3);
4. cheltuieli cu amortizările şi provizioanele;
5. cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (exclusiv impozitul pe
profit);
6. cheltuieli privind dobânzile;
7. rezultatul exploatării recalculat (exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi
rezultatul din alte operaţiuni decât cifra de afaceri);
8. valoarea adăugată (3 la 7).
Anexa 2.1: Extras de date privind calculul valorii adaugate prin
metoda sintetica

Nr crt Indicatori N-2 N-1 N

1 Vinzari de marfuri 1,250,626 2,139,133 777,866
2 Costul marfurilor vindute 1,044,142 1,670,398 459,481
I Marja comerciala 206,484 468,735 318,385
3 Productia vinduta 17,618,506 18,371,016 14,696,059
4 Variatia productiei stocate 55,450 153,005 189,686
5 Venituri din productia de imobilizari
II Productia exercitiului 17,673,956 18,524,021 14,885,745
6 Consumuri intermediare de la terti 4,754,709 5,583,533 4,987,193
III Valoarea adaugata 13,125,731 13,409,223 10,216,937

Anexa 2.2 : Extras de date privind evolutia consumurilor intermediare

Nr crt Indicatori N-2 N-1 N

1 Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 1,860,901 1,931,399 1,512,582
2 Alte cheltuieli materiale 60,642 93,755 38,199
3 Cheltuieli cu energia si apa 787,973 1,009,235 1,084,078
4 Cheltuieli privind prestatiile externe, din care: 2,045,193 2,549,144 2,352,334
5 Total consumuri intermediare 4,754,709 5,583,533 4,987,193

13
 Anexa 2.3: Extras de date privind calculul valorii adaugate prin
metoda aditiva

An
Nr crt Indicatori N-2 N-1 N
1 Cheltuieli cu personalul 9,814,709 10,713,260 9,846,704
2 Chelt cu amortizarea 651,553 1,361,094 1,536,180
3 Chelt cu impozite si taxe 247,282 413,481 293,842
4 Chelt financiare cu dobinzile 9,788 17,627 25,583
I Elemente de natura cheltuielilor 10,723,332 12,505,462 11,702,309
II Rezultatul exploatarii corectat* 2,402,399 903,761 -1,485,372
Valoarea adaugata 13,125,731 13,409,223 10,216,937

*Rezultatul exploatarii se va corecta cu:

 Valoarea cheltuielilor cu dobinzile
 Valoarea “Altor venituri din exploatare”
 Valoarea “Cheltuielilor cu despagubirile, donatiile si activele cedate”
 Valoarea ajustarilor privind activele circulante cit si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

An
Nr crt Indicatori N-2 N-1 N
1 Rezultatul exploatarii 2,102,753 12,222 -1,604,275
2 Chelt financiare cu dobinzile 9,788 17,627 25,583
3 Cheltuieli cu despagubiri, donatii 276,245 1,076,188 667,879
4 Ajustarea valorii activelor circulante 206,251 -295,424 -493,784
5 Alte venituri din exploatare 190,662 61,598 29,609
6 Ajustari privind provizioane pentru riscuri si cheltuieli 17,600 190,000 0
Rezultatul exploatarii corectat* (rd 1-
II
rd2+rd3+rd4-rd5+rd6) 2,402,399 903,761 -1,485,372
Ratele de structură sau ratele de remunerare ale valorii adăugate se
construiesc pe baza elementelor componente ale valorii adăugate, determinată
potrivit metodei aditive şi servesc la efectuarea de comparaţii sectoriale şi
interexerciţii.
Participanţi Factorii Rate
la desfăşurarea activităţii de remunerare de remunerare
întreprinderii

chelt. pers.
1. personal → cheltuieli de personal →
VA

A
2. capital tehnic → amortizare →
VA

Dob.
3. creditori → dobânzi →
VA

ITVa
4. stat → impozite, taxe →
VA
vărsăminte asimilate

14
 Div.
5. acţionari → dividende →
VA

Re xp
6. întreprindere → Profitul net →
VA
rămas în întrep.

Important!

I  ch. de nat. VA ═ Iprofit net rămas în întrep.

rate simbol n-1 n
chelt. pers. 74.77 79.89
VA
A 4.96 10.15
VA
Dob. 0.07 0.13
VA
ITVa 1.88 3.08
VA
Re xpl 18.30 6.73
VA

În cazul întreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operaţionale

următoarele rate:
a) Rata medie a valorii adăugate aferentă cifrei de afaceri
VA
RVA   100
CA
VA
RVA  100
Qe
2.3.3. Analiza factorială a valorii adăugate
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza
modelelor:
 M 
a) VA  Qe1  Qe   Qe  va
 
Qe VA
b) VA  N s N s Qe  N s  W a  va

Mf Mf ' Qe VA
c) VA  N s '
N s Mf Mf Qe
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului
„a“ se prezintă după cum urmează:

15
 Ns
T
Qe t
wh
VA
gi
va
vai
în care:
Qe – producţia exerciţiului ( Qe  T  wh );
T – timpul total de muncă;
Wa – productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei
Qe
exerciţiului ( W a  );
Ns
wh – productivitatea medie orară, determinată pe baza producţiei exerciţiului;
N s – numărul mediu de personal;
t – numărul mediu de ore pe salariat;
gi – structura producţiei exerciţiului pe produse sau pe tipuri de activităţi;
n

va – valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului (

 g va i i
);
va  i 1

100
vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de
activităţi.
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul 2.10.
INDICATORI N–2 N-1 N

1. Număr mediu de salariaţi 1.848 1.204 971

(pers.)
2. Fond total de timp de 3.548.160 2.408.000 1.883.740
muncă( om-ore )
3. Timp mediu pe salariat 1.920 2.000 1.940
(ore)
4. Venituri din vânzarea 2.854.065 2.198.696 5.839.155
mărfurilor
5. Cheltuieli privind mărfurile 2.393.549 1.833.476 5.675.067
6. Marja comercială 460.516 365.220 164.088
7. Producţia exerciţiului 105.999.231 121.889.637 165.820.537
8. Producţia exerciţiului + Marja 106.459.747 122.254.857 165.984.625
comercială
9. Consumuri intermediare 73.697.749 83.262.866 119.357.266
10.Productiv. med. orară (lei) 30.004,2126 50.770,2894 88.114,4027
11.Val. med. adăug. la 1 leu 0,3077 0,3189 0,2809
prod. exerciţiului
12.Val. med. adăug. la 1 leu - 0,3104 0,2975

16
 prod. exerciţ. recalculată
INDICATORI N–2 N-1 N

VALOAREA ADĂUGATĂ 32.761.998 38.991.991 46.627.359

Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor

(semnificaţia acestora este prezentată în tabelul 2.10) presupun:
VA = VA1 – VA0 = 7.635.368 mii lei
din care, datorită:

1. Qe  (Qe1  Qe0 )va 0 = + 13.947.181 mii lei

din care, datorită:
1.1. T  (T1  T0 ) wh 0 va 0 = -8.489.178 mii lei
din care:
1.1.1.  N s  ( N s1  N s 0 )t 0 wh 0 va 0 = - 7.545.792 mii lei
1.1.2. t  N s1 (t 1  t 0 ) wh 0 va 0 = - 943.385 mii lei
1.2.  wh  T1 ( wh1  wh 0 )va 0 = + 22.436.360 mii lei
2. va  Qe1 (va 1  va 0 ) = -6.311.813 mii lei
din care, datorită:
r
2.1. g i  Qe1 ( va  va 0 ) = -3.552.071 mii lei
r
2.2. vai  Qe1 (va1  va) = -2.755.343 mii lei
unde:
r
va 
g i1 vai 0
100
2.3.4. Analiza consecinţelor modificării valorii adăugate asupra
performanţelor economico-financiare
Modificarea valorii adăugate influenţează următorii indicatori economico-
financiari care măsoară performanţa întreprinderii:
a) Eficienţa utilizării activelor de exploatare (prin intermediul valorii adăugate la
1000 lei active de exploatare):
VA
 1.000
Ae1

b) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe (prin valoarea adăugată la 1.000 lei mijloace
fixe):
VA
 1.000
Mf 1

c) Eficienţa utilizării capitalurilor:

VA
- direct  1.000
K1

17
 VA  pr 0
- indirect  1.000
K1

unde:
pr = profitul mediu la 1 leu valoare adăugată.
d) Eficienţa utilizării potenţialului uman (pe baza valorii adăugate medii pe
salariat sau productivităţii medii anuale calculate pe baza valorii adăugate şi respectiv
prin intermediul profitului mediu pe salariat):
VA
- direct N s
1

VA  pr 0
- indirect
N s1

ANALIZA PRODUCŢIEI

Concepte :Q fizică (q) → ansamblul valorilor de întrebuinţare

rezultate din activitatea industrial
productivă, care pot fi puse în
circuitul economic

Qf (Qv + Spf) → expresia valorică a produselor ajunse

la stadiul final de fabricaţie

Qex (Qv+Spf+N+Qimob)→ expresia valorică a întregului

volum de activitate realizat de
întreprindere pe parcursul
unui exerciţiu financiar

Aspecte : - analiza dinamicii şi structurii producţiei;

- influenţa modificării producţiei fizice (q)
asupra principalelor performanţe ale
agentului economic.
- influenţa modificării structurii producţiei
fizice (g) asupra principalelor performanţe
ale agentului economic.

18
 - influenţa modificării calităţii producţiei
fizice (p) asupra principalelor performanţe
ale agentului economic.
- analiza prin metoda abaterilor a producţiei;

Analiza producţiei fizice

a) analiza gradului de îndeplinire a programului de fabricaţie

- ca structură
- pe sortiment
Tehnici de lucru :

- indicii individuali de îndeplinire a programului de fabricaţie

q1
iq  100
q0

- coeficientul de nomenclatură
n
Kn  1 
N
N - numărul total al sortimentelor (poziţiilor) din nomenclatorul de
fabricaţie;
n - numărul sortimentelor (poziţiilor) la care programul de producţie nu a
fost realizat.

.- ponderile - se compară ponderile efective cu cele programate pe fiecare sortiment

în parte, iar orice abatere rezultată, în sensul creşterii sau scăderii, denotă nerespectarea
structurii stabilite prin program;

- coeficientul mediu de sortiment (gradul de realizare a programului de

fabricaţie pe total întreprindere, în cazul unei producţii eterogene). Coeficientul mediu
de sortiment se stabileşte având în vedere principiul de bază conform căruia nu se
acceptă compensarea nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente de către
depăşirile de la alte sortimente, ceea ce face ca nivelul coeficientului să fie egal sau mai
mic decât 1 sau 100
( K s  1 sau 100 ).

19
 Situaţii posibile : K s  1 sau 100 - a) programul neîndeplinit pe total
întreprindere
şi pe fiecare sortiment în parte, indiferent de
proporţia de nerealizare
b) programul îndeplinit, uneori chiar depăşit la
nivel de întreprindere, însă în structura
producţiei pe sortimente există cel puţin un
sortiment la care nu s-a îndeplinit planul

K s  1 sau 100 -a) s-a îndeplinit planul 100% la toate

sortimentele
b) s-a îndeplinit planul şi chiar s-a depăşit ,
indiferent de proporţia de realizare la toate
sortimentele
Modalităţi de determinare:

Ks 
q min p0
q 0 p0
q min p 0 - valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate,
care se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea
programată a producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul
valoarea minimă;
q 0 p0 - valoarea programată a producţiei fabricate.

Ks  1 
 qp
q p 0 0

 qp - reprezintă suma abaterilor negative pe sortimente, respectiv suma

nerealizărilor faţă de programul de fabricaţie.

Ks 
 g'i0 i qi   q' 'i0
100 100
g’i0 - ponderile programate ale sortimentelor la care nu s-a realizat programul de
fabricaţie;
g’’i0 - ponderile programate ale sortimentelor la care programul de fabricaţie a
fost realizat integral sau depăşit;
iqi = indicele de realizare a programului de fabricaţie pe sortimente.

Aplicaţie
SC. X SA prezintă următoarea situaţie:

Sortiment Valoarea producţiei (  q  p )

planificat realizat

20
 Produs A 360.000 369.000

Produs B 240.000 196.800

Produs C 300.000 246.000

Produs D 300.000 418.200

Total întreprindere 1.200.000 1.230.000

Se cere analiza gradulului de realizare a programului de fabricaţie pe total
întreprindere, şi la nivelul fiecărui sortiment în parte.

Tehnică de lucru: coeficientul mediu de sortiment

Valoarea producţiei Structură

planificată realizată planificat realizată qp
Sortiment
q min p0

A 360.000 369.000

B 240.000 196.800
C 300.000 246.000

D 300.000 418.200
Total 1.200.000 1.230.000 100 100

21
 - coeficientul mediu de structură sau asortiment ( K a ) – reflectă din punct
de vedere structural gradul de îndeplinire al planului. Mărimea coeficientului mediu de
structură poate fi egală sau mai mică decât 1 sau 100 ( K a  1 sau 100 ):
Situaţii posibile : Ka  1 sau 100 - programul de producţie a fost îndeplinit în
proporţie de 100%, depăşit sau neîndeplinit în
aceeaşi proporţie la toate sortimentele prevăzute
în nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii;
K a  1 sau 100 programul pe sortimente a fost realizat în
proporţii diferite.

Modalităţi de determinare:

K a  100   g

 g - suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente;

Ka 
 qr
min p0
 q r
1 p0

 r
q1 p 0 -valoarea efectivă a producţiei, recalculată în funcţie de structura
programată pe sortimente. Ea se determină în două modalităţi:

 înmulţind valoarea efectivă totală a producţiei cu structura programată a

acesteia pe fiecare sortiment în parte;
 înmulţind indicele mediu de îndeplinire a programului de fabricaţie cu
valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment în parte.

 r
q min p 0 - valoarea producţiei executată în contul structurii programate (se

22
 determină prin compararea la nivelul fiecărui sortiment în parte a
valorii efective a producţiei cu valoarea efectivă a acesteia, recalculată
în funcţie de structura programată, luând în calcul valoarea minimă).

Aplicaţie:
SC. X SA prezintă următoarea situaţie:
Sortiment Valoarea producţiei (  q  p )
planificat realizat

Produs A 360.000 369.000

Produs B 240.000 196.800

Produs C 300.000 246.000

Produs D 300.000 418.200

Total întreprindere 1.200.000 1.230.000

Se cere analiza gradului de îndeplinire a planului de producţie din punct de vedere
structural.

Tehnică de lucru: coeficientul mediu de asortiment

Corelaţiile posibile dintre coeficientul mediu

de sortiment, coeficientul mediu de structură
şi indicele mediu de realizare a volumului
producţiei

 K s  1(100)

a)  K a  1(100)
 Iq  100


23
Situaţia în cauză denotă faptul că la nivelul fiecărui sortiment în parte şi în medie pe total
întreprindere, programul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 100%, ceea ce
constituie un aspect pozitiv al activităţii desfăşurate.

 K s  1(100)

b)  K a  1(100)
 Iq  100


Această corelaţie poate fi întâlnită în cazul în care programul de producţie a fost depăşit
pe total şi pe fiecare sortiment în parte, dar în aceeaşi proporţie.

 K s  1(100)

c)  K a  1(100)
 Iq  100


Corelaţia prezentată poate fi întâlnită atunci când a avut loc o depăşire a programului
de producţie pe fiecare sortiment şi în medie la nivel de întreprindere, însă în proporţii
diferite. Această situaţie se apreciază în mod favorabil, dacă ritmurile diferite de
depăşire a programului de fabricaţie pe sortimente au fost determinate de solicitările
clienţilor, iar sporul de producţie a avut desfacerea asigurată.

 K s  1(100)

d)  K a  1(100)
 Iq  100


Aceste corelaţii reflectă faptul că la nivel de întreprindere depăşirea realizată este

efectul compensării nerealizărilor înregistrate la unele sortimente, cu depăşirile de la
alte sortimente. Activitatea întreprinderii va fi apreciată în funcţie de cauzele care au
generat aceste abateri.
 K s  1(100)

e)  K a  1(100)
 Iq  100


Situaţia prezentată reflectă faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nici

un sortiment şi, în consecinţă, nici la nivel de întreprindere, în aceeaşi proporţie, ceea ce
constituie un aspect negativ al activităţii desfăşurate de întreprindere.

 K s  1(100)

f)  K a  1(100)
 Iq  100


Programul de producţie nu a fost îndeplinit la nivel de întreprindere, datorită

nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente care pot fi mai mari decât depăşirile

24
aferente altor sortimente. La aceeaşi situaţie (Iq < 100%) se poate ajunge şi atunci când
programul de producţie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar în proporţii diferite.
Ambele situaţii constituie aspecte negative ale activităţii întreprinderii, caz în care
analiza trebuie aprofundată pentru depistarea cauzelor care le-au generat.

Consecinţele modificării volumului fizic al producţiei

( q ) asupra principalelor performanţe economico-
financiare ale întreprinderii

a) Valoarea producţiei obţinute destinate livrării:

q f1  p0   q f 0  p0

b) Cifra de afaceri:

q v1  p 0   q v0  p0

25
c) Cheltuieli fixe (amortizare sau dobânzi) la 1000 lei cifră de afaceri:
Cf 0 Cf 0
 1000  1000
 q v1 p 0  qv0 p0

d) Costul pe produs:
cf 0
 cf 0
iq

e) Profitul aferent cifrei de afaceri:

P0 ( I qv  100)

Iqv = indicele volumului fizic al producţiei vândute

  q v1p 0 
 I qv  100 
  q v0 p 0 

f) Profitul pe produs:
- direct:
(qv1 – qv0) (p0 – c0)
- indirect
cf
 qv1 ( 0  cf 0 )
iq

g) Rata medie a rentabilităţii economice:

P0 ( I qv  100)
100
At1

26
 h) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe:
- prin intermediul cifrei de afaceri, asupra indicatorului „Cifra de afaceri la
1000 lei mijloace fixe“:
relaţia „a “
 1000
Mf 1

- prin intermediul profitului aferent cifrei de afaceri, asupra indicatorului

„Profit la 1000 lei mijloace fixe“:
rela ţia „f“
 1000
Mf1

i) Eficienţa utilizării activelor de exploatare şi a capitalurilor (prin

intermediul profitului la 1000 lei active de exploatare sau capitaluri):
rela ţia „f“
 1000
Ae1 sau K 1

j) Eficienţa utilizării potenţialului uman (prin intermediul profitului aferent cifrei

de afaceri asupra indicatorului „Profit mediu pe salariat“):
rela ţia „f“
N s1

Efectele prezentate nu au caracter limitativ, ele pot îmbrăca forme diverse în scopul
reflectării unor aspecte de esenţă ale proceselor şi fenomenelor economico-financiare
care au loc în cadrul unei întreprinderi.

Consecinţele modificării structurii producţiei

( g ) asupra principalelor performanţe economico-
financiare ale întreprinderii

a) Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri:

q v1 0 c
 1000 
q c
v0 0
1000
q v1 p0 q v0 p0

b) Profitul aferent cifrei de afaceri:

 q v1 p 0   q v1c 0   P0 Iqv

27
 c) Rata medie a rentabilităţii economice:
 q v1 p0   qv1c0   P0 Iqv
 100
At1

d) Rata medie a rentabilităţii resurselor consumate:

  qv1 p0    qv 0 p0 
  1 100    1 100
 q c   q c 
 v1 0   v0 0 

e) Rata medie a rentabilităţii comerciale:

1   v1 0  100  1   v 0 0  100
 q c   q c 
 q p   q p 
 v1 0   v0 0 

f) Profitul mediu pe un salariat:

 q v1 p 0   q v1c0   P0 Iqv
Ns1

g) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe:

 q v1 p0   qv1c0   P0 Iqv
1000
Mf1
Analiza calităţii produselor

Calitatea se poate defini ca fiind „măsura, gradul în care un produs, prin totalitatea
caracteristicilor tehnice, economice, sociale şi de exploatare, satisface nevoia pentru care
a fost creat“1.
Procedeele utilizate în analiza calităţii produselor diferă, după cum produsele pot fi
grupate sau nu pe clase sau sorturi de calitate.

1. Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate

Principalele criterii care stau la baza grupării producţiei pe clase de calitate sunt:
1

28
  calitatea materiilor prime folosite;
 procedeele tehnologice utilizate;
 alinierea la normele interne care reglementează parametrii de calitate ai produselor
respective etc.

Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate se poate face pe fiecare

produs în parte, precum şi la nivel de întreprindere.

La nivel de produs - procedee:

a) coeficientul mediu de calitate pe produs ( K i ) se determină ca medie aritmetică

ponderată între volumul producţiei ( qi ) sau ponderea fiecărui sortiment în totalul
producţiei ( g i ) şi coeficientul clasei de calitate ( K i ):

Ki 
q K i i
, sau K i 
g K i i

q i 100
Situaţia este favorabilă pentru întreprindere când coeficientul mediu de calitate pe
produs tinde către 1 ( K i  1 , simbol al calităţii superioare), prin descreştere ( K i1  K i 0
).
Gradul de îmbunătăţire a calităţii producţiei ( I k i ) se determină ca diferenţă între 100
şi indicele coeficientului mediu de calitate pe produs ( I k i ):
Ki0
I k i  100  I k i unde I k i   100
Ki1

b) coeficientul mediu de calitate pe produs, determinat pe baza coeficienţilor de

echivalenţă ( Ke i ):

Ke i 
 q Ke i i
, sau Ke i 
 g Ke i i

q i 100

Kei = coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i“.

Coeficientul de echivalenţă al unei clase de calitate se stabileşte ca raport între preţul

unitar al produsului din clasa de calitate „i“ şi preţul de vânzare al produsului de
calitate superioară. Cu ajutorul coeficienţilor de echivalenţă, produsele de calităţi
inferioare sunt transformate în produse de calitatea întâi, iar cu cât coeficientul de
calitate se apropie de 1, prin creştere, cu atât calitatea produsului este mai bună
( K ei1  K ei0 ).
În acest caz, gradul de îmbunătăţire a calităţii producţiei ( I k ei ) se determină ca
diferenţă între indicele coeficientului mediu ( I k ei ) şi 100:
Kei1
I k ei  I k ei  100 unde I k ei  100
Kei0

29
 c) preţul mediu de vânzare ( pi ):

p
q p i i
sau p 
g p i i

q i 100

p i = preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i“.

Nivelul calităţii pe baza preţului mediu de vânzare ( Kp ) poate fi relevat prin raportul
dintre preţul mediu de vânzare ( p 1 ) şi cel aferent bazei de comparaţie ( p 0 ):
p1
Kp 
p0

Când Kp  1 , aceasta reflectă o îmbunătăţire a calităţii producţiei pe produs ( p 1  p 0 ),

ca efect al creşterii ponderii producţiei de calitate superioară în totalul producţiei
aferente produsului analizat.

La nivel de întreprindere – procedee

a) coeficientul mediu generalizat al calităţii

KG 
g i Ki
100
g i = structura producţiei fabricate pe produse;
Ki = coeficientul mediu de calitate pe produs.

Modificarea coeficientului mediu generalizat al calităţii se explică prin influenţa

structurii producţiei ( g i ) şi a coeficientului mediu de calitate pe produs ( Ki ).
Influenţele se stabilesc astfel:

 KG  KG 1  KG 0

1. g i  g i1 K i0

g i0 K i0 r
 KG  KG 0
100 100

30
 2.  K i  g i1 K i1

g i1 K i0 r
 KG 1  KG
100 100

Structură Coeficientul de
Sortiment
% calitate pe produs

An An An An
precedent curent precedent curent
Produs A 40 35 1,6 1,4
Produs B 35 32 1,8 2
Produs C 25 33 2,2 1,9
Total 100 100 X X
întreprindere

b) ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a produselor

diferenţiate pe clase de calitate ( g s ) :
Valoarea produselor de calitate superioară
gs   100
Valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate

2. Analiza calităţii produselor nediferenţiate pe clase de calitate

Principalele procedee folosite sunt:

a) coeficientul echivalenţei tehnice sau al parametrului unic, potrivit căruia

însuşirile unui produs sunt reduse la una singură, şi anume aceea care îl
interesează pe beneficiar;

b) coeficientul de exploatare sau al punctajului ( K e ).

Acest procedeu se foloseşte în cazul produselor complexe pentru exprimarea sintetică a
nivelului tehnic calitativ al unui produs nou care se înlocuieşte cu un altul sau al unui
produs al firmei comparativ cu unul similar al concurenţei. Etapele de determinare a
coeficientului de exploatare sunt:
1. stabilirea însuşirilor calitative ale produsului (randamentul, viteza de lucru,
consumul de materii prime şi materiale în procesul de exploatare, durata de
funcţionare, gradul de finisare etc.);

31
 2. ponderea acordată fiecărei însuşiri calitative;
3. aprecierea fiecărei însuşiri calitative cu un anumit număr de puncte;
4. stabilirea coeficientului de exploatare pe baza relaţiei:

Ke 
 g np i i
, sau
g I
i i

100 100

g i = ponderea fiecărei însuşiri calitative;

npi = numărul de puncte pentru fiecare însuşire calitativă;
I i = indicele parametrului de calitate „i“.

Îmbunătăţirea nivelului tehnic-calitativ constituie o certitudine atunci când raportul

dintre coeficientul de exploatare sau al punctajului produsului nou ( K e1 ) faţă de
produsul considerat ca bază de comparaţie ( K e0 ) este mai mare decât 1, respectiv
K e1
K 1  K 0 , iar  1.
K e0

c) rata defectelor:

Rdf 
 nd np i i

Np
ndi = numărul de produse pe categorii de defecte;
npi = numărul de puncte pe categorii de defecte;
Np = numărul de produse supuse verificării.

Rata efectivă a defectelor se compară cu rata admisibilă pentru acea categorie de

produse.

d) rata gradului de disponibilitate a produsului (Rd):

1 t nf
Rd  , iar  
1  tn

t nf= timpul de nefuncţionare a unui produs pe durata de viaţă economică;

t n = timpul normal de funcţionare a produsului.

Cu cât Rd < 1, cu atât calitatea produsului este mai nesatisfăcătoare.

Înlăturarea cauzelor generatoare de efecte constituie o preocupare constantă a fiecărei
firme care urmăreşte funcţionarea unor loturi de produse pe durata ciclului de viaţă în
vederea identificării categoriilor de defecte şi a preîntâmpinării acestora.

e) raportul dintre cheltuielile efectuate în procesul de exploatare pe durata de viaţă

economică a produsului (pe baza informaţiilor de la utilizatori) şi preţul de cumpărare al
acestuia.

32
f) gradul de reînnoire a producţiei (Gr):
Valoarea produselor noi
Gr   100
Valoarea totală a producţiei fabricate

g) dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor poate fi caracterizată pe baza

indicatorilor: ponderea valorii produselor refuzate în valoarea totală a livrărilor
(în dinamică) şi numărul mediu al refuzurilor ce revin la un milion lei livrări
(sau un alt ordin de mărime al valorii livrărilor).

h) dinamica cheltuielilor cu remedierile în perioada de garanţie a produselor,

exprimată în mărime absolută sau ca nivel la 1000 lei cifră de afaceri.

i) indicatori tehnico-economici caracteristici fiecărui domeniu de

activitate (randament, conţinutul în substanţă utilă, durabilitate,
viteza de lucru etc.).
3. Consecinţele modificării calităţii produselor diferenţiate pe clase de
calitate (prin intermediul preţurilor medii de vânzare unitare) asupra
performanţelor economico-financiare

a) Cifra de afaceri:
q v1  p1   q v1  p 0

b) Cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri:

q c
vi1 i 0
 1000 
q c
vi1 i 0
 1000
q vi1 p i1 q vi1 pi0

c) Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri:

33
 Cf 0 Cf 0
 1000   1000
 qvi1 p i1  qvi1 p i 0
În mod similar, calitatea producţiei influenţează asupra cheltuielilor cu amortizarea şi
respectiv cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri, numărătorul fiind reprezentat de către
fiecare dintre aceste categorii de cheltuieli.

d) Profitul aferent cifrei de afaceri:

q vi1 p i1   q vi1 p i 0

e) Rata medie a rentabilităţii resurselor consumate:

  qvi1 p i1    qvi 0 p i 0 
  1  100    1  100
  qvi1ci1    qvi 0 ci1 
   

f) Rata medie a rentabilităţii comerciale:

1   vi1 i 0   100  1   vi1 i 0

 q c   q c 
  100

  qvi1 p i1 
 
  qvi1 p i 0 


g) Rata medie a rentabilităţii economice:

q vi1 p i1   qvi1 p i 0
 100
At1

h) Eficienţa utilizării potenţialului uman, prin intermediul profitului mediu pe

salariat:
q vi1 p i1   q vi1 p i 0
Ns1

i) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe:

q vi1 p i1   qvi1 p i 0
 1000
Mf1

34
Calitatea producţiei influenţează şi asupra eficienţei utilizării capitalurilor,
activelor de exploatare şi potenţialului uman prin intermediul profitului
aferent cifrei de afaceri.
Menţionăm că diferenţa dintre preţul mediu realizat şi preţul mediu luat ca
bază de comparaţie este în întregime efectul modificării calităţii produselor,
influenţa celorlalţi factori care pot modifica preţurile de vânzare fiind
considerată nulă.

Analiza prin metoda abaterilor a producţiei

Modele:

1. Q = q p q
p

Ns
2. Q = Ns . Nz . Wz Nz

Wz

3. Q = Ns . Nz . Nh . Wh

 Si
CT

35
 CT
4. Q=  I
cs
 Sf

cs  qi

 pi

CT = Si + I – Sf

Cs =  q i . p i

q = cantitatea de materie primă consumată pentru

fabricarea unui produs
p = preţul specific a unei unităţi fizice de materie primă

36