C4-5

Managementul Riscurilor

Rentabilitatea şi riscul unei afaceri:

• determinarea algebrică a pragului de rentabilitate la firmele
monoproductive
• construcţia grafică a pragului de rentabilitate
• determinarea algebrică a pragului de rentabilitate la firmele
multiproductive
Riscul de profit. Metode de analiză
 Rentabilitatea şi riscul unei afaceri

Aşa cum inflaţia este ameninţarea banului şi riscul este

ameninţarea câştigului. Activitatea de investire într-o afacere
presupune un compromis între risc şi câştig.
Riscul include posibilitatea apariţiei unor consecinţe
defavorabile afacerii, materializate în deţinerea unor
performanţe inferioare celor estimate.
Investitorii trebuie să cunoască despre o afacere, cât mai în
detaliu:
• natura riscului
• dimensiunile posibile ale acestuia
• factorii principali care-l alimentează
 Rentabilitatea şi riscul unei afaceri
Cea mai mare performanţă pe care o poate înregistra un
manager este ţinerea sub control a riscului de firmă şi
conducerea acesteia fără turbulenţe majore, pe traiectoria
strategică fixată.
Cele mai grave riscuri cu care managerii se pot confrunta
sunt două:
 riscul de a nu realiza un volum de activitate care să

acopere din veniturile proprii cheltuielile firmei, risc care

poate duce la falimentul firmei (riscul de exploatare)
 riscul de a nu realiza un volum de activitate care să

genereze un profit care să acopere dividendele scontate de

deţinătorii de capitaluri (de acţionari), risc care, de regulă,
antrenează nemulţumiri care duc la înlocuirea managerilor
(riscul de profit)
Rentabilitatea şi riscul unei afaceri

• Riscul intern îşi are originile în specificul fiecărei firme, fiind

strâns legat de modul de conducere şi desfăşurare a
activităţilor firmei
• Privit prin optica funcţională, analiza riscului necesită
studierea:
• riscului de exploatare (risc economic sau operațional)
• riscului de profit
• riscului de faliment sau de insolvabilitate
• riscului financiar
• riscului comercial
 Rentabilitatea şi riscul unei afaceri
• În activitatea de exploatare, riscul depinde în mare măsură de modul de
gestionare a factorilor interni şi în principal, de evoluţia preturilor de
vânzare, de raportul cost-preţ, calitate-preţ de modificarea structurii
cheltuielilor în raport cu volumul de activitate s.a.
• Practic, pentru determinarea riscului de exploatare se analizează pragul de
rentabilitate precum şi evoluţia lui în raport cu factorii conjuncturali care pot
influenţa volumul de activitate, implicit indicatorii de performanţă şi rezultate
ai întreprinderii.
• În literatura de specialitate, pragul de rentabilitate este acel nivel al activităţii
la care întreprinderea, prin veniturile obţinute îşi acoperă integral cheltuielile
de exploatare, iar rentabilitatea este nulă. Se mai numeşte şi punct mort
sau cifra de afaceri (producţie) critică.
• În funcţie de obiectul de activitate, determinarea pragului de rentabilitate se
poate realiza în unităţi fizice sau valorice, pe un singur produs, pe grupe de
produse sau întreprindere.
 Rentabilitatea unei afaceri
Scopul oricărei afaceri care se derulează în sistemul economiei de piaţă
este realizarea profitului (diferenţă pozitivă dintre încasările obţinute prin
vânzarea produselor şi costul lor). Acest indicator este expresia eficienţei
economice a firmei şi reprezintă capacitatea acesteia de a produce profit. În
cazul în care firma realizează o diferenţă negativă între încasări şi costuri, se
vorbește despre pierderi care, realizate în mod repetat, produc falimentul.
Pentru a descrie cât mai corect procesul de rentabilitate, este necesară
definirea şi reţinerea următoarelor noţiuni:
• pragul de rentabilitate (Pr)
• cifra de afaceri ( CA)
• cifra de afaceri minimă (Camin)
• costul fix (CF)
• costul variabil total (CVt)
• costul variabil pe un produs (CV1)
• preţul de vânzare a unui produs (Pv)
• prducţia fizică (Q)
• producţia fizică corespunzătoare pragului de rentabilitate (Qpr)
• veniturile totale (VT)
• profitul (Pf)
 Cifra de afaceri (CA)

• reprezinta expresia bănească a încasărilor rezultate din activitatea proprie a

firmei, pe o perioadă de timp determinate (de regulă, 1 an).
• „însumează toate încasările rezultate din acte de comerţ: vânzări de bunuri
materiale, prestări de servicii, depuneri la bănci şi instituţii financiare,
acordarea de credite, operaţiuni bursiere” (Niţă Dobrotă, Dicţionar de economie, Editura
Economică, Bucureşti. 1999, p.104).

• este indicatorul care reflectă valoarea performanţei economice

• indicator utilizat în ierarhizarea firmelor după criteriul importanţei economice
• se determină efectuând produsul dintre producţia fizică totală (Q) şi preţul
de vânzare a unui produs, (Pv)

CA =Q x Pv (2)
 Cifra de afaceri minimă (CAmin)

Cifra de afaceri minimă (CAmin)

• Cifră de afaceri critică sau Punct mort operaţional al afacerii
• Poate fi denumită şi Prag de rentabilitate valoric.
• Se determină efectuând produsul dintre valoarea fizică a
pragului de rentabilitate (Qpr) şi preţul de vânzare a unui
produs(serviciu),(Pv).

CAmin = Qpr x Pv (3)

 Costurile fixe (CF)
• reprezintă expresia valorică a cheltuielilor organizaţiei care nu
depind, pe termen scurt (un an), de volumul producţiei fizice
• pe termen mediu (3-5 ani) şi lung( 6-10 ani) costurile fixe pot fi
influenţate de cantitatea producţiei fizice în sensul creşterii sau
descreşterii volumului acestora în funcţie de creşterea
investiţiilor (creşterea capacităţii de producţie) sau scăderea
substanţială a producţiei
• în compunerea costurilor fixe intră:
• chiriile (impozitele imobiliare)
• salariile personalului administrativ şi de conducere
• cheltuielile cu utilităţile (întreţinere clădiri, iluminat, încălzit etc.)
• valoarea dobânzilor aferente creditelor efectuate
• asigurările
• amortizarea capitalului fix etc.
 Costul variabil total (CVt)
• reprezintă expresia valorică a cheltuielilor organizaţiei care depind de
cantitatea producţiei fizice (Q) realizate
• aceste cheltuieli au o relaţie direct proporţională cu evoluţia cantitativă a
producţiei fizice
• în structura costurilor variabile intră:
• cheltuielile cu materiile prime şi materialele necesare realizării
produsului (serviciului),
• costul carburanţilor şi energiei,
• salariile directe(ale anagjaţilor),
• contribuţiile de asigurări sociale aferente acestor salarii,
• costurile privind ambalarea produsului ( oferirea serviciului),
• costul pentru realizarea design - ului.

Costul variabil pe un produs (CV1) se determină cu ajutorul relaţiei (4)

CVt
CV1  (4)
Q
 Terminologie
• Preţul de vânzare a unui produs (Pv) reprezintă încasările obţinute pentru
fiecare unitate fizică vândută către clienţi.
• Prducţia fizică (Q) este indicatorul care exprimă, sub formă cantitativă
totalitatea bunurilor (serviciilor) rezultate din activitatea economică a
organizaţiei pe termen scurt (un an).
• Producţia fizică corespunzătoare pragului de rentabilitate (Qpr) este
indicatorul care semnifică nivelul cantitativ al producţiei fizice în punctul
mort al afacerii, adică cantitatea de bunuri şi servicii vândute necesară
acoperirii costurilor totale (CT = CF + CVt).
• Veniturile totale (VT) sau încasările totale rezultă din încasările băneşti
efectuate în urma vânzării produselor sau serviciilor realizate de
organizaţie.
• Costurile totale (CT) rezultă din suma CF şi CVt.
• Profitul (Pf) este un indicator important al eficienţei economice şi defineşte
acea diferenţă pozitivă dintre încasările totale obţinute prin vânzarea
bunurilor (serviciilor) realizate de organizaţie şi costul lor.
 Determinarea algebrică a pragului de
rentabilitate la firmele monoproductive
- exemplu -

Firma “LUXOR SA” cu sediul în oraşul PLOIEŞTI este monoproductivă şi

produce maşini de spălat. Conducerea este asigurată de trei acţionari.
Pentru anul 2009, firma are prevăzute în Planul de afaceri următoarele date
de bază:
 Q, producţia fizică pe an 3 000 unităţi fizice
 CF, costuri fixe 600 000 euro
 CV1, costul variabil pentru un produs 500 euro
 Pv, preţul de vânzare a unui produs 800 euro

Se cere să rezolvaţi:
• calculul algebric al pragul de rentabilitate a afacerii
• construcţia grafică a pragului de rentabilitate
 Pragul de rentabilitate
• semnifică o măsură a flexibilităţii organizaţiei în raport cu
fluctuaţiile activităţii sale deci o măsură a riscului (Cifra de
afaceri critică sau Punct mort operaţional)
• este punctul de la care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de
exploatare iar rezultatul este nul
• după acest prag, activitatea devine rentabilă
• se exprimă în unităţi fizice produse şi vândute, pentru care s-au
încasat veniturile corespunzătoare egale cu suma cheltuielilor
efectuate
• se determină algebric, cu ajutorul relaţiei

CF
Pr  (1)
Pv  CV1
 Determinarea algebrică a pragului de
rentabilitate la firmele monoproductive
- rezolvare -

Algebric, pragul de rentabilitate se determină cu relaţia:

CF
Qpr  (1)
Pv  CV1
600000
Qpr   2000 maşini de spălat
800  500
• Exprimat valoric, pragul de rentabilitate poate fi determinat
prin efectuarea produsului dintre Qpr şi Pv
• Această exprimare valorică reprezintă, de fapt, cifra de
afaceri corespunzătoare pragului de rentabilitate CApr
• În cazul de faţă: CApr = 2000 * 800 =1 600 000€
 Determinarea algebrică a pragului de
rentabilitate la firmele monoproductive
- rezolvare -

CF
Pr  (1)
Pv  CV1
Relaţia (1) se poate demonstra astfel:
CA = CF + CVt (în acest caz rezultatul exploatării este egal cu zero)
CA = Pv * Q; CVt = CV1 * Q;
rezultă Pv * Q = CF + CV1*Q; deci,
Pv * Q - CV1 * Q = CF; Q*(Pv - CV1)= CF
Pv - V1 reprezintă marja brută de acumulare pe unitatea de
produs şi se notează cu MCV
 Construcţia grafică a
pragului de rentabilitate

Construcţia grafică a pragului de rentabilitate se realizează

după următorul algoritm:
 se trasează axele Ox şi Oy şi se reprezintă Q şi VT (CT);
 se trasează dreapta costurilor fixe;
 se trasează dreapta costurilor variabile şi CT (CF + CVt);
 se trasează dreapta încasărilor totale;
 se coboară o perpendiculară din punctul de intersecţie a
costurilor totale cu veniturile totale, pe axa Ox;
 punctul care reprezintă piciorul perpendicularei pe axa Ox
indică punctul mort al afacerii sau pragul de rentabilitate.
 Pragul de rentabilitate
- reprezentarea grafică -

VT (CT) mil.€

3
VT (= 2 400 000€)
2 CT (= 2 100 000€)
CApr CVt (= 1 500 000€)
1
CF = 600 000€
Qpr
1 2 3 Q producţia fizică (mii)
 Construcţia grafică a
pragului de rentabilitate
Pragul de rentabilitate determinat şi reprezentat grafic după metodologia
respectivă este valabil pentru firmele monoproductive, în situaţiile în care
sunt îndeplinite următoarele două condiţii:
 costul variabil unitar este proporțional în raport cu creşterea producţiei
vândute (Q)
 preţul unitar “P” este constant, indiferent de Q, prin urmare piaţa
absoarbe toată producţia la acelaşi preţ
Acest grafic oferă posibilitatea de analiză a pragului de rentabilitate în Qpr,
adică firma nu deţine nici profit nici pierdere:
 dacă CA este în apropierea lui CApr rezultă o instabilitate a profitului
 dacă CA < CApr, costurile depăşesc CA şi firma lucrează în pierdere
 dacă CA > CApr, costurile sunt compensate de CA şi deci firma obţine
profit
 Riscul de exploatare
- limite metode de evaluare -

• condiţiile economice se consideră relativ constante pe timpul analizei, însă

în practică situaţia este de multe ori alta
• ritmul de creştere al cheltuielilor variabile se consideră egal cu dinamica
volumului de activitate
• cheltuielile fixe sunt considerate constante, deşi uneori ele se pot modifica
semnificativ în contextul apariţiei unor factori conjuncturali, etc.

Din acest motiv este necesară o extrapolare, pentru investigarea celorlalte

situaţii (CA > CApr sau CA < CApr).
Din analiza pragului de rentabilitate s-a constatat ca:
• atunci când cifra de afaceri se situează cu până la 10% peste pragul de
rentabilitate, situaţia întreprinderii este instabilă
• când cifra de afaceri este cu până la 20% mai mare decât cea a punctului
critic, societatea are o situaţie relativ stabilă
• dacă cifra de afaceri depăşeşte punctul mort cu peste 20%, situaţia este
confortabilă
 Construcţia grafică a
pragului de rentabilitate

În studiul de caz rezolvat CA >CApr, deci organizaţia are profit.

Pf = CA – (CF + CVt)
Pf = 2 400 000€ - (600 000€ + 1 500 000€) = 300 000€
sau
Pf = Pv*(Q – Qpr) – CV1*(Q – Qpr)
Pf = 800€*(3000 – 2000) - 500€*(3000 – 2000) = 300 000€
 Pragul de rentabilitate
(exprimat prin rata de rentabilitate)
Cheltuielile pot fi analizate fie în mărime absolută fie sub forma ratelor de eficienţă a
cheltuielilor, în cazul acesta, rata cheltuielilor variabile (Rv) se exprimă la 1 leu cifră de
afaceri astfel:
CVt
Rv   CVt  CA * Rv
CA

Avem relația: CA  CVt  CF  CA * Rv  CF  CA (1  Rv)  CF

Deci, cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate va fi dată de relaţia:

CF
CApr 
1 - Rv
în care: 1-Rv = Rmjv,
Rmjv - rata marjei cheltuielilor variabile

CF
Relația se mai scrie: CApr 
Rmjv
 Pragul de rentabilitate
(exprimat prin rata de rentabilitate)
Pentru firmele care produc şi comercializează o gamă variată
de produse, pragul de rentabilitate se stabileşte după relaţiile:
 Alți indicatori …
Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie (Gpr) - exprimă procentual, nivelul
la care trebuie să fie utilizată capacitatea disponibilă, astfel încât societatea să nu
înregistreze pierderi, respectiv profitul să fie nul:
Qpr
Gpr  * 100
Qmax

în care: Qmax reprezintă capacitatea maximă de producţie, exprimată în

unităţi fizice

Perioada critică (Tpr) - intervalul de timp în care societatea realizează producţia la

nivelul critic:
CApr
Tpr  *T
CAmax

unde: T este perioada supusă analizei (360, 180, 90 zile)

Orice firmă poate să estimeze, pe baza acestei logici, nivelul necesar al tuturor
indicatorilor (volumul producţiei fizice, cifra de afaceri, gradul de utilizare al
capacităţii de producţie etc.) pentru cazul în care doreşte obţinerea unui profit
anume (la valoarea indicatorilor la prag se adaugă mărimea profitului aşteptat).
 În cazul în care firma produce şi
comercializează o gamă variată de produse,
metodologia de determinare a pragului de
rentabilitate este similară.
 Determinarea algebrică a pragului de
rentabilitate la firmele multiproductive

În cazul organizaţiilor care produc şi comercializează o gamă

variată de produse, pentru determinarea pragului de
rentabilitate valoric se aplică relaţia

CF
CApr 
MCV%
unde:
• CF - costuri fixe
• MCV% - rata marjei asupra cheltuielilor variabile totale ( )
 EXEMPLU
- activitate pe echipe -

Afacerea firmei ABC Srl constă în producerea și

comercializarea a 3 tipuri de produse: X1, X2 și X3.
Parametrii celor trei produse sunt:
• pentru X1: Pv1 = 6€; CV1 = 2€;
• pentru X2: Pv2 = 10€; CV2 = 3€;
• pentru X3: Pv3 = 14€; CV3 = 7€;
Costurile fixe = 200 000€

Să se determine pragul de rentabilitate al afacerii.

 EXEMPLU
- activitate pe echipe -

O firmă produce 3 tipuri de produse X1, X2, X3.

Parametrii celor trei produse sunt:
• pentru X1: Pv1 = 6€; CV1 = 2€; rezultă MCV = 6-2 = 4€
• pentru X2: Pv2 = 10€; CV2 = 3€; rezultă MCV = 10-3 = 7€
• pentru X3: Pv3 = 14€; CV3 = 7€; rezultă MCV = 14-7 = 7€
Costurile fixe = 200.000€
 EXEMPLU
- activitate pe echipe -
În cazul nostru:
477 6  10  14
M CV  6 Pv   10
3 3
MCV% reprezintă rata marjei asupra cheltuielilor variabile, se
notează cu Rmcv şi se calculează cu ajutorul relaţiei:

MCV * 100 6.100

Rmcv    60% , (adica 0,60)
Pv 10

Pragul de rentabilitate valoric se determină cu relația:

CF 200 000
CApr    333 333 €
MCV% 0,60

şi reprezintă expresia valorică a pragului de rentabilitate a

organizaţiei multiproductive (3 tipuri de produse)
 În continuare vom utiliza
Pragul de rentabilitate
ca instrument de măsurare a riscului …
 Riscul de profit
Scopul oricărei afaceri care se derulează în sistemul economiei de piaţă este
realizarea profitului, acea diferenţă pozitivă dintre încasările obţinute prin
vânzarea produselor şi costul lor.
Acest indicator este expresia eficienţei economice a firmei şi reprezintă,
totodată, capacitatea acesteia de a produce profit. În cazul în care firma
realizează o diferenţă negativă între încasări şi costuri atunci vorbim despre
pierderi care, realizate în mod repetat, produc falimentul.
Riscul de profit defineşte:
• acea situaţie nefavorabilă în care se situează o firmă aflată în incapacitate
de a realiza o cifră de afaceri minimă care să genereze un profit necesar
pentru acoperirea volumului dividendelor cerute de acţionari
• acea situaţie nefavorabilă în care se situează o firmă aflată în incapacitate
de a realiza o cifră de afaceri minimă care să genereze nivelul profitului
estimat
Pentru calculul riscului de profit sau a riscului de a nu se realiza un volum de
activitate care să genereze un profit necesar să acopere dividendele
aşteptate de deţinătorii de capitaluri se utilizează indicatorul „cifra de afaceri
minimă” (CAminim).
Pentru determinarea CAmin necesară restituirii
dividendelor se parcurg următoarele etape:

a) determinarea volumului dividendelor cerute de către acţionari (D):

D = Cu*Rd%
unde:
D - volumul dividendelor;
Cu - capitalul utilizat în afacere;
Rd% - rata dividendelor cerute de acționari (ex.: 20%)

b. determinarea profitului net (Pn):

CPF
Pn  D  *D
100  CPF
unde: CPF - cota de profit care rămâne firmei
 c. Determinarea profitului brut (Pb) după relaţia:

CI
Pb  Pn  Pn
100  CI

unde: CI - cota de impozit pe profit

d. determinarea costurilor (C) astfel:

Pb
C
Rrc%
Unde
C = costul aferent cifrei de afaceri;
C
Rrc % = rata rentabilităţii la costuri calculată astfel: Rrc  (de ex: 70%)
V

Acest indicator este necesar pentru calculul cifrei de afaceri minime care
să asigure profitul necesar realizării dividendelor pretinse de acţionari.
 e. Determinarea cifrei de afaceri minime (CAmin) astfel:

CAmin = Pb + C

f. Determinarea cifrei de afaceri lunar programată (CAL) astfel

CAp
CAL 
12
unde:
CAL = cifra de afaceri lunar programată
Cap = cifra de afaceri programată pe anul respectiv

g. Timpul necesar pentru realizarea cifrei de afaceri minime (T):

CA min
T
CAL
T se exprimă în unităţi de timp (luni) şi semnifică în a câta lună de la începutul
ciclului productiv se realizează o cifră de afaceri minimă necesară obţinerii
unui profit care să asigure restituirea dividendelor cerute de acţionari.
Riscul de profit apare în situaţia în care T >12 luni. 34
 Determinarea riscului de profit
- exercițiu -

Firma “Polar SA” cu sediul în oraşul PITEŞTI este monoproductivă şi

produce frigidere.
Conducerea este asigurată de trei acţionari care totalizează un capital social
de 650.000 euro. Pentru anul în curs, firma are prevăzute în Planul de
afaceri următoarele date de bază:
• Q, producţia fizică pe an 2 400 frigidere
• Cu, capital utilizat 650 000 euro
• Rd, rata dividendelor 15%
• CAp, cifra de afaceri programată 970 000euro
• CPF, cota de profit care rămâne firmei 80%
• CI, cota de impozit pe profit 20%
• Rrc, rata rentabilităţii la costuri 60%
Se cere: Să se determine riscul de profit al firmei.
 Determinarea riscului de profit
- exercițiu -
Rezolvare
a. determinarea volumului dividendelor cerute de către acţionari:
15
D  Cu * Rd %  650000 *  97500€
100
b. Determinarea profitului net
CPF 80
Pn  D  * D  97500  * 97500  97500  390000  487500€
100  CPF 100  80

c. Determinarea profitului brut după relaţia:

CI 20
Pb  Pn  Pn  487500  * 487500  487500  121875  609375€
100  CI 100  20
d.Determinarea costurilor astfel:
Pb 609375
C   609375 : 0.6  1015625€
Rrc% 60%
 Determinarea riscului de profit
- exercițiu -
Rezolvare
e. Determinarea cifrei de afaceri minime (CAmin):
CAmin = Pb + C = 609 375 + 1 015 625 = 1 625 000 €
f. Determinarea timpului necesar pentru realizarea cifrei de afaceri
minime, astfel:
CAp 970000
CAL    80833€
12 12
CA min 1625000
T   20,1luni
CAL 80833
În această situaţie, afacerea este riscantă, în sensul că nu se realizează un
volum de activitate care să genereze un profit necesar să acopere
dividendele aşteptate de deţinătorii de capitaluri (15%). Perioada în care se
realizează această cifră de afaceri este de 20,1 luni adică, se depăşeşte
termenul cu 8,1 luni. Afacerea prezintă risc de profit.