Gestiunea Riscului C1

în Tranzacții Internaționale
Prezentări: professor, studenți, curs
Discuții despre curs
obiective curs
modalitate de evaluare
teme
diverse
Introducere
Risc și incertitudine în afaceri
Noțiuni introductive. Clarificare concepte
 Obiective generale
 Definirea și înțelegerea principalelor tipuri de riscuri; evaluarea efectelor
acestora asupra cadrului economic general și asupra rezultatelor firmei;
 Însușirea celor mai adecvate instrumente și proceduri de gestionare a
riscurilor specifice firmei, mediului de afaceri, mediului de securitate intern
și internațional
 Abordarea noii structuri integrate a mediului de afaceri național, european
și mondial din perspectiva riscurilor impuse de vectorii globalizării
 Fundamentarea deciziilor manageriale în condiții de risc și incertitudine;
proiectarea unui sistem de management al riscului
 Elaborarea unor strategii de evaluare a impactului riscului asupra
rezultatelor afacerii
 Realizarea unui sistem de gestionare a situației de risc la firmă; realizarea
unor profile de risc la diferite firme sau instituții publice
 Aplicarea concretă a unui set de măsuri pentru protecția împotriva riscului
2
 EVALUARE

• Activitate seminar 30%

• portofoliu individual 20%
• exerciții în clasă 10%
• 5 hărții mentale (mind maps) 10%
• temă echipă 10%
• temă la alegere (S4-S7)
• raport scris
• prezentare în fața colegilor

• Examen scris 70%

• întrebări cu raspunsuri multiple
• completare spații goale
• întrebări adevărat / fals
• întrebări cu răspuns deschis
 Viziune

Misiune

Scopuri - Ținte

Obiective

Strategii

Tactici

Planuri de acțiune
Mediul extern și intern
Macromediul

Mediul
concurențial
Furnizori
P
S Clienți
Organizația
Mediul intern Scăderea posibilităților
- Structură de influențare
- Cultură
- Resurse

T Competiție
E
 Organizație
- Obiective - Activități - Riscuri -

• Organizațiile (de toate tipurile și mărimile) se confruntă cu

factori (interni și externi) și influențe care induc nesiguranță
privind realizarea obiectivelor.
• Efectul acestei nesiguranțe asupra obiectivelor unei
organizații este riscul.
• Toate activitățile unei organizații implică riscuri ...
 Definire risc …

Riscul este acel eveniment potențial generator

de pagube, cu privire la care putem stabili
efectele manifestării lui (adică rezultatele),
şansele lor de apariție şi impactul, sau
severitatea asupra perimetrului afectat.

7
 Definire risc …
• Risc (provine din cuvântul francez risque) - pericol posibil,
inconvenient posibil sau posibilitatea de a ajunge într-o primejdie,
de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă (Dicţionarul
explicativ al limbii române)

• Risc - posibilitatea de a suferi ceva pierdere sau pagubă în

tranzacţii (Dictionary of Finance and Banking)
• Risc (în limbajul curent) - nesiguranţa asociată oricărui rezultat.
Nesiguranţa se exprimă prin probabilitatea de apariţie a unui
eveniment sau la impactul acestuia în situaţia în care se produce
• Risc (la nivelul agenţilor economici) - variabilitatea rezultatului unei
activităţi sub presiunea factorilor perturbatori din mediul intern şi
extern
• Risc - eveniment aleatoriu care poate antrena pagube; realizarea
sa este generatoare de pierderi pentru firmă 8
 Definire risc …

Alte definiţii date riscului:

 şansa de a pierde
 posibilitatea de a pierde
 incertitudinea care afectează rezultatul
 dispersia actuală a rezultatelor aşteptate

9
 Definire risc …
• prejudiciul potenţial, la care sunt expuse patrimoniul, interesele şi
activitatea agentului economic
• probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecinţe adverse
pentru subiect
• potenţiala deviaţie adversă de la rezultatele aşteptate
• eveniment posibil, previzibil sau imprevizibil care generează profituri sau
pierderi materiale.
Din această definiţie, desprindem ideea că, riscul nu trebuie să ne apară
doar ca un eveniment negativ, pentru că el poate aduce şi oportunităţi
extraordinare pentru cei care ştiu să-l evalueze şi gestioneze.
Pentru riscurile asumate investitorii obţin un câştig iar, în general, cu cât
riscul este mai mare, cu atât mai substanţiale vor fi câştigurile.
În concluzie, riscul nu trebuie neapărat evitat ci în primul rând identificat şi
evaluat cu scopul transformării posibilelor rezultate negative în oportunităţi.

10
 Definire risc …

• riscul este parte din viața noastră

• problema riscului a devenit în ultima vreme, una dintre cele
mai importante teme din viaţa economică.
• riscul este o componentă inerentă a tuturor activităţilor de
administrare, indifferent dacă este vorba de o activitate mai
simplă sau mai complexă, complexitatea unei activităţi nefiind
întotdeauna o măsură adecvată a gradului de risc potenţial

11
 Definire risc …
 Pericol (Hazard) - o situație care deține un anumit nivel de amenințare
pentru viață, sănătate, proprietate sau mediu (un eveniment nedorit)
 Prejudicii (Harm) - pierderile, daunele rezultate din pericol
 Control - o metodă de evaluare a potențialelor pierderi și acțiunea
desfășurată pentru reducerea sau eliminarea potențialului pentru un
eveniment nedorit
 Risc … Incertitudine …
În strânsă legătură cu termenul de risc apare şi noţiunea de
incertitudine. Aceasta, creează o stare de nesiguranţă, datorată
faptului că cel care ia decizii nu poate anticipa evoluţia
activităţilor viitoare.
Incertitudinea reprezintă faptul de a nu şti ceea ce urmează a se
întâmpla în viitor, iar
Riscul reprezintă modul în care caracterizăm cât de multă
incertitudine există”.
Incertitudinea şi riscul se împletesc, deoarece incertitudinea, prin
neanticiparea evoluţiei proceselor şi acţiunilor viitoare, reprezintă
o sursă de risc.
Unii autori spun despre riscuri că sunt „incertitudini rezultate din
variaţiile adverse ale profitabilităţii…”
13
 Risc … Incertitudine …
În timp ce pierderea este asociată riscului având indicatori cuantificabili,
incertitudinea exprimă o stare de nesiguranţă cu privire la înţelegerea şi
anticiparea evoluţiilor unor situaţii, procese şi fenomene datorită insuficienţei
sau indisponibilităţii informaţiilor referitoare la acestea.
Gradul de incertitudine al unei situaţii, proces, fenomen depinde atât de
numărul factorilor care le influenţează evoluţia cât şi de frecvenţa şi
amplitudinea schimbărilor acestora. Prin urmare, incertitudinea este utilizată
pentru a descrie acele situaţii, fenomene şi procese cărora nu le pot fi
asociate probabilităţi de apariţie.
Riscul şi incertitudinea sunt componente aflate, în proporţii diferite, în orice
situaţie, fenomen sau proces. Riscul şi incertitudinea produc un impact
important asupra organizaţiilor concretizat în costul de risc. Cel mai evident
cost este costul pierderilor, care se manifestă atunci cand o firmă este în
pragul falimentului, când se produc acidente de muncă sau când au loc
catastrofe naturale.
În concluzie, riscul este un concept obiectiv, ceea ce înseamna că este şi
măsurabil. Expunerea la risc apare atunci cand o acţiune sau o condiţie dau
naştere unui posibil câştig sau unei pierderi, ce nu pot fi anticipate cu
14
certitudine.
 Risc ...
“Riscul înseamnă să sari de pe o stâncă și să îți construiești aripi până ajungi jos”
Ray Bradbury

• posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea

de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă
• pericol posibil
• potențialul pe care o acțiune sau o activitate
aleasă îl are să ducă la un eveniment nedorit
• eveniment probabil, generator de pierderi ...
• eveniment incert care, în cazul în care are loc,
poate produce efecte asupra îndeplinirii
obiectivelor stabilite în cadrul unei firme

“Efectul incertitudinii asupra realizării obiectivelor”

 Riscul este efectul incertitudinii asupra realizării obiectivelor

• Efectul – abatere, pozitivă și/sau negativă, de la o așteptare

• Obiectivele:
– pot avea aspecte diferite (ex.: financiare, de sănătate, securitate și de mediu)
– se pot aplica la niveluri diferite (ex.: strategice, la nivel de organizație, de
proiect, de produs și de proces)
• Riscul – adesea caracterizat prin referire la evenimente potențiale și la
consecințe, sau la o combinație a acestora
• Riscul – adesea exprimat ca o combinație între consecințele unui
eveniment (inclusiv modificările de circumstanțe) și plauzibilitatea
asociată de apariție
• Incertitudinea – starea, chiar și parțială, a deficitului de informații legate
de înțelegerea sau cunoașterea unui eveniment, a consecințelor sau a
plauzibilității sale
 Risc …
O problemă (situaţie, eveniment etc.) care nu a apărut încă, dar
care poate apărea în viitor, caz în care obţinerea rezultatelor
prealabil fixate este ameninţată sau potenţată. În prima situaţie,
riscul reprezintă o ameninţare, iar în cea de-a doua, riscul
reprezintă o oportunitate. Riscul reprezintă incertitudinea în
obţinerea rezultatelor dorite şi trebuie privit ca o combinaţie între
probabilitate şi impact.
 Risc ...

Probabilitatea de apariție a
unei daune

Șanse de expunere la pericol

X
Consecințe (severitate)

Noţiunea de risc reprezintă o combinaţie între frecvenţă (șansă sau

probabilitate) și consecinţele unui eveniment periculos specificat.
 Nivel de Risc …

Mărimea unui risc sau a unei combinații de riscuri, exprimată în

termeni de combinație a consecințelor și a plauzibiltății acestora.
ISO 9001 - cinci revizii de la început …

1994
2000

1987 Revizuiri

2008

2015
Modificări importante în ISO 9001:2015 vs. ISO 9001:2008
1. Structura generală a standardului, conform Anexa SL (Structura de înalt
nivel - HLS - High-Level Structure)
2. Managementul riscului sau “risk-based thinking”
• riscuri și oportunități
3. Contextul organizației
• definirea contextului organizației
• determinarea părților interesate implicate
4. Leadership și Responsabilitate
• înlocuiește “Reprezentantul managementului”
5. Informație documentată
• înlocuiește termenii de “control documente” și “control înregistrări”
6. Controlul serviciilor, produselor și proceselor furnizate din exterior
7. Obiectivele calității
• inclusiv planuri de acțiuni pentru ralizarea obiectivelor
8. Evaluarea performanței
• monitorizare, măsurare, analiză și evaluare
9. Nu există cerință explicită referitoare la “Reprezentantul managementului”
10. Nu există cerință explicită referitoare la “Manualul Calității” și nici la
“proceduri obligatorii”
Standardul ISO 9001: 2015
- cerințe noi, cerințe la care se renunță -
 Standarde referitoare la managementul
riscului publicate până în prezent de ASRO
• SR ISO 31000:2010, Managementul riscului. Principii şi
linii directoare
• SR EN 31010:2010, Managementul riscului. Tehnici de
evaluare a riscurilor
• SR BS 31100:2013, Managementul riscului. Cod de
practică şi îndrumare pentru implementarea standardului
SR ISO 31000
• SR GHID ISO 73:2010, Managementul riscului.
Vocabular
 Standardul SR ISO 31000:2010
- domeniu de aplicare -
• Standard internațional
• Furnizează principii și linii directoare generale referitoare la managementul
riscului
• Cod de bună practică; se prezintă ca un set de îndrumări și recomandări
• Poate fi utilizat de orice organizație, întreprindere publică, privată sau
comunitară, asociație, grup sau persoană
• Nu este specific unei industrii sau unui sector de activitate
• Poate fi aplicat pe parcursul întregii existențe a unei organizații și unei game
largi de activități, inclusiv strategii și decizii, operațiuni, procese, funcții,
proiecte, produse, servicii și active
• Poate fi aplicat oricărui tip de risc, indiferent de natura sa, cu consecințe pozitive
sau negative
• Nu urmărește să promoveze uniformizarea managementului riscului în cadrul
organizațiilor
• Are ca scop armonizarea proceselor de management al riscului din standardele
existente și viitoare
• Furnizează o abordare comună în sprijinul standardelor care tratează riscuri
și/sau sectoare specifice, fărăTÜVsăRheinland
le înlocuiască
România - Training,
• Revizia 1/2014
Nu este destinat pentru certificare
Dezvoltare Procese și Personal
24
Consecință - efectul unui eveniment care afectează obiectivele.
NOTA 1 - Un eveniment poate duce la o serie de consecințe
NOTA 2 - O consecință poate fi certă sau incertă și poate avea efecte
pozitive sau negative asupra obiectivelor
NOTA 3 - Consecințele pot fi exprimate calitativ sau cantitativ
NOTA 4 - Consecințele inițiale pot declanșa reacții în lanț
 Plauzibilitate

• Posibilitatea ca ceva să se întâmple

• Posibilitatea ca ceva să se întâmple, indiferent dacă această
posibilitate este definită, măsurată sau determinată în mod obiectiv
sau subiectiv, calitativ sau cantitativ, și dacă este descrisă în termeni
generali sau matematici (cum ar fi o probabilitate sau o frecvență
într-o perioadă dată de timp)
• Likelihood - plauzibilitate (termen folosit în terminologia
managementului riscului)
• Probability – probabilitate (termen restrictiv în engleză, interpretat
ca un termen matematic)
 Probabilitate – Frecvență

• Probabilitate - măsura posibilității de apariție exprimată ca un

număr între 0 și 1, unde 0 este imposibilitatea și 1 este evenimentul
sigur
• Frecvență - numărul de evenimente sau efecte într-o unitate de timp
definită

NOTĂ - frecvența poate fi aplicată evenimentelor trecute sau

evenimentelor viitoare potențiale, caz în care poate fi utilizată
ca o măsură a plauzibilității/probabilității
 Eveniment

… apariție sau modificare a unui anumit set de împrejurări.

NOTA 1 – un eveniment poate fi unic sau se poate produce de mai
multe ori și poate avea mai multe cauze
NOTA 2 – un eveniment poate consta din cea ce nu se întâmplă
NOTA 3 – un eveniment poate fi uneori menționat ca un ”incident”
sau ”accident”
NOTA 4 – un eveniment fără consecințe poate fi, de asemene,
menționat ca un ”quasi-accident”, ”incident”, ”eveniment ratat” sau
”alarmă falsă”.
 Nivel de Risc …
 Riscul, notat cu VA(a), denumit şi valoarea aşteptată a
probabilităţii de apariţie a evenimentului (a), tinde să fie
măsurabil în funcţie de probabilitatea producerii
evenimentului P(a) şi amploarea impactului sau efectul
apariţiei evenimentului (Ea), asupra rezultatelor afacerii
organizaţiei.
 Riscul se exprimă prin relația:

VA(a) = P(a) x E(a)

unde: VA(a) = valoarea aşteptată a evenimentului (a)
P(a) = probabilitatea de apariţie a evenimentului (a)
E(a) = efectul apariţiei fenomenului (a)

29
 Percepţia riscului
• Riscul derivă din posibilităţile limitate ale omului de a anticipa viitorul şi este
conştientizat prin rezultatele unor acţiuni care prezintă un grad de
incertitudine destul de semnificativ.
• Managerul adoptă foarte multe decizii plecând de la unele estimări asupra
viitorului. El se confruntă cu situaţii complexe în care va lua decizii în baza
unor estimări, prezumţii şi prognoze asupra unor evenimente viitoare
impredictibile ale căror rezultate sau consecinţe pot fi incerte.
• Percepţia riscului organizaţional poate fi asimilată unui joc strategic între 2
adversari:
• managerul (decidentul) care elaborează planul de afaceri sub forma unor variante
de acţiune (concepţii) în care sunt prezentaţi indicatorii de bază ai afacerii
• viitorul (adversarul său) care îi oferă stările sub care el se manifestă: starea
favorabilă afacerii (SFA) şi starea nefavorabilă afacerii (SNFA)
• În cazul în care dispunem de suficiente date şi informaţii pentru determinarea
probabilităţii de apariţie ale fiecăreia dintre cele două stări avem de-a face cu
o situaţie de risc. Cele două elemente numerice, valoarea criteriului după
care se analizează variantele şi probabilitatea de apariţie a evenimentului,
sunt utilizate în determinarea aşteptării matematice (speranţei) a realizării
variantei respective. 30
 Exemplu

Firma „XYZ S.A.” elaborează Planul de afaceri pentru anul viitor,

notat cu V, şi previzionează atingerea pragului de rentabilitate în
unităţi de timp astfel:
a. pentru starea favorabilă (SFA) : V = 4 luni
b. pentru starea nefavorabilă (SNFA): V = 11 luni
Probabilitatea de apariţie a evenimentului (realizarea pragului de
rentabilitate) este de 0,6 pentru SFA şi 0,4 pentru SNFA.
Se determină aşteptarea matematică a realizării pragului de
rentabilitate pentru acest Plan de afaceri, cu cele două stări
(speranţa matematică a realizării planului de afaceri), astfel:
MV = 4 x 0,6 + 11 x 0,4 = 6,8 luni
Cu cât valoare MV este mai mică, cu atît gradul de risc este mai redus.
31
Departajarea evenimentelor în funcţie de
gravitatea riscurilor

Probabilitatea este indicatorul care arată în ce măsură este

posibilă apariţia unui eveniment în condiţii bine determinate. În
funcţie de probabilitatea de apariţie a unui eveniment teoriile
actuale prezintă următoarele trei situaţii:
• situaţia de certitudine - când probabilitatea de apariţie a
evenimentului este 1
• situaţia de risc - când probabilitatea de apariţie a unui
eveniment este mai mică decât 1
• situaţia de incertitudine - când nu se cunoaşte probabilitatea
de apariţie a evenimentului
32
Departajarea evenimentelor în funcţie de
gravitatea riscurilor
• situație riscantă - o situație în care s-ar putea stabili toate
rezultatele posibile şi probabilitățile cu care acestea apar
• situație incertă - o situație în care s-ar putea stabili cu
obiectivitate doar rezultatele posibile, dar exista dubii că în
procesul atribuirii probabilităților se bazează pe argumente
solide
• nedeterminare - situația cea mai rea, se referă la cazurile în
care nu se pot atribui nici rezultate, nici probabilități, altfel decât
pe baza unor supoziții şi deci cu un grad mare de subiectivism

33
 Identificarea riscurilor
- elemente lămuritoare -

La identificarea riscurilor din cadrul organizaţiei se va ţine cont de următoarele aspecte:

• Riscurile trebuie identificate la orice nivel unde se sesizează că există consecinţe asupra atingerii obiectivelor şi
pot fi luate măsuri specifice de soluţionare a problemelor ridicate de respectivele riscuri.
• Riscurile nu pot fi identificate şi definite decât în raport cu obiectivele a căror realizare este afectată de
materializarea lor. Din această cauză, existenţa unui sistem de obiective clar definite în organizaţie constituie
premisa esenţială pentru identificarea şi definirea riscurilor.
• Riscul este o incertitudine şi nu ceva sigur. Când este identificat, ,,riscul” trebuie analizat dacă nu este vorba
despre o situaţie existentă, care are un impact asupra obiectivului. De cele mai multe ori, situaţia existentă
reprezintă un risc materializat, adică unul care s-a produs. În niciunul din cazurile de mai sus nu mai este vorba
despre un risc, ci despre o problemă dificilă, care trebuie gestionată sau despre o oportunitate care trebuie
exploatată. Nu constituie riscuri probleme (situaţii, evenimente) care nu pot apărea. Riscurile sunt probleme care
pot apărea şi nu probleme (situaţii, evenimente) a căror apariţie este imposibilă.
• Nu constituie risc o problemă care va apărea cu siguranţă. Acestea nu sunt riscuri, ci certitudini.
• Riscurile nu trebuie definite prin impactul lor asupra obiectivelor. Impactul nu este risc, ci consecinţa
materializării riscurilor asupra realizării obiectivelor. Impactul este un efect ce îşi are orginea în risc şi nu riscul
însuşi. Riscurile sunt situaţii, evenimente probabile, care, dacă s-ar materializa, ar avea consecinţe asupra
obiectivelor.
• Nu se identifică riscuri care nu afectează obiectivele! Nu există riscuri în mod absolut, ci numai riscuri corelate
cu obiectivele.
• Identificarea riscurilor nu este un scop în sine.
 Categoriile de risc
Categoriile de risc diferă între organizații; dintre cele mai
cunoscute categorii de riscuri fac parte:
• riscurile strategice
• riscurile programelor
• riscurile proiectelor
• riscurile financiare
• riscurile de securitate
• riscurile referitoare la conformitate
• riscurile operaționale
Alegerea categoriilor de riscuri poate fi influențată de
cerințele legale și de reglementare sau de practica sectorială.
 Tipologia riscului
(după locul unde se produc)

• interne - se manifestă în cadrul naţional, sau în cadrul

firmei angajate în tranzacţii internaţionale şi determină
nerespectarea (cantitativă sau calitativă) a clauzelor
contractuale, sau a unor angajamente faţă de partenerii de
afaceri;
• internaţionale - se manifestă pe piaţa internaţională, în
cadrul mediului internaţional de afaceri, determinând
apariţia unor consecinţe nefavorabile pentru importatori
sau exportatori (ex.: conflicte armate sau comerciale, stări
de tensiune, mari fluctuaţii ale preţurilor pe piaţa
internaţională sau a cursurilor valutare)
36
 Tipologia riscului
(după cauzele care determină producerea lor)
• naturale - determină distrugerea totală sau parţială a mărfurilor (ex.: recoltele agricole), sau întârzierea
efectuării transporturilor (ex.: fenomene meteorologice, erupţia vulcanilor, seisme etc.)
• politice - determină apariţia unor perioade de anarhie (vid legislativ), sau instabilitate, schimbări
fundamentale ale orientărilor în politicile comerciale (ex.: riscul schimbării formei de guvernământ,
lovituri de stat etc.)
• administrative - determină apariţia unui climat de neîncredere, tendinţa de reducere a ponderii
afacerilor de durată, prin dezvoltarea excesivă a tranzacţiilor speculative, conjuncturale (ex.: riscul
schimbării reglementărilor de comerţ exterior, a competenţelor şi structurilor organizatorice ale
aparatului central de comerţ exterior etc.)
• de management - determină obţinerea unor rezultate nesatisfăcătoare, prin degradarea imaginii firmei
faţă de exterior, diminuarea profiturilor realizat (ex.: riscul conducerii defectuoase a proceselor de
producţie, a activităţilor de prospectare a pieţei, a activităţii aparatului propriu de comerţ exterior, riscul
degradării relaţiilor firmei cu intermediarii)
• contractuale - determină rezultate nefavorabile în ceea ce priveşte păstrarea sau câştigarea
partenerilor, cât şi sub aspect financiar (plata de penalităţi etc.), (ex.: riscul privind negocierea
neadecvată a clauzelor şi condiţiilor contractuale, sau nerespectarea clauzelor şi condiţiilor acceptate în
contract etc.)
• de preţ - determină obţinerea unor rezultate financiare nefavorabile. Aceasta constă în riscul modificării
preţului, la elementele care compun produsul care este obiect al contractului, sau la produsul final, pe
piaţa internă sau internaţională, între momentul contractării şi cel al plăţii;
• valutare - determină producerea unor pierderi financiare importante, pentru una sau cealaltă dintre
părţile contractuale (ex.: riscul fluctuaţiilor în sens nefavorabil a cursurilor valutare, a valorilor negociate
37
la bursă, a nivelului dobânzilor, a ratei inflaţiei, sau nesiguranţa în valorificarea capitalului investit etc.)
 Tipologia riscului
(după natura lor)

• riscuri cu conţinut economic, datorate, în principal:

• evoluţiei contradictorii a pieţei mondiale,
• fluctuaţiilor care au loc în economie (riscul de preţ şi cel valutar), sau
• nerespectării obligaţiilor contractuale de către una sau cealaltă dintre
părţile semnatare ale contractului (abaterile de la calitate, cantitate,
sau condiţiile de ambalare, nerespectarea termenului de livrare,
întârzierea sau neefectuarea plăţii);
• riscuri de altă natură (o mare varietate de riscuri)
• riscul de război
• riscul de schimbare a regimului politic
• riscul unor calamităţi naturale
• etc. …
(Aceste tipuri de riscuri sunt foarte greu de prevăzut, iar protecţia
împotriva lor este foarte dificilă şi costisitoare).

38
 Tipologia riscului
(după anvergura lor)

• Risc pur
• Risc de neplată
• Risc speculativ
Microriscuri
• Risc operațional
• Risc economic
• Risc comercial

Tipologia • Risc social

riscului • Risc economic
Macroriscuri
• Risc informatic
• Risc de țară

Riscuri
regionale și
globale

39
 Microriscuri
(la nivel microeconomic – organizaţie)

 au impact direct asupra performanţelor organizaţiei

 sunt generate de o serie de factori interni şi externi:
deprecierea raportului dintre moneda naţională şi moneda
de schimb valutar;
 creşterea preţurilor la materiile prime;
 creşterea dobânzilor bancare;
 intensificarea concurenţei;
 incapacitatea managerială;
 implementarea defectuoasă a deciziilor manageriale etc.

40
 Microriscuri
(la nivel microeconomic – organizaţie)
Riscul pur („riscuri asigurabile”)
 este de natură accidentală, neintenţionată,
 apare fără semne de avertizare, independent de voinţa
părţilor,
 se referă numai la posibilitatea agenţilor economici de a
pierde fără ca aceştia să decidă asupra mărimii pierderilor

Exemple
 riscuri fizice: defecţiuni tehnice, gradului de angajare accidente,
creşterea la efort peste posibilităţile reale ale sistemului, întârzieri, etc
 riscuri financiare: greşeli de calcule, pierderi de documente,
deteriorarea bazei de date şi imagini, etc
 riscuri subversive: utilizare frauduloasă a resurselor firmei, falsificare
documente, a situaţiilor statistice şi de raportare, deturnarea
41
fondurilor financiare etc
 Microriscuri
(la nivel microeconomic – organizaţie)

Riscul speculativ
 de regulă este cunoscut, evaluat şi asumat de către manageri
 oferă agenţilor economici atât posibilitatea de a câştiga un
profit suplimentar cât şi posibilitatea de a pierde
 atitudinea managerilor poate fi de acceptare, aversiune sau
neutralitate

Exemple
 lansarea pe piaţă a unui nou produs
 amplasarea unui nou punct de desfacere marfă
 introducerea unei noi tehnologii de fabricaţie
 pătrunderea pe noi pieţe
42
 Microriscuri
(la nivel microeconomic – organizaţie)

Riscul operaţional
 vizează deficienţele manageriale şi deficiențele funcţionale din
interiorul firmei
 au structură heterogenă
 Au un impact nemijlocit asupra rezultatelor firmei
Exemple
 riscurile generate de politica globală managerială (de regulă sunt riscuri cu acţiune
strategică greu de gestionat, deoarece sunt produse ale managementului de vârf)
 riscurile funcţionale (apar atât în procesul de transformare cât şi în cel al relaţiilor
între compartimente; cele mai grave situaţii de risc sunt cele în care creşte în sistem
ponderea părţii nefuncţionale)
 riscul de legalitate (după cum este definit acest risc se referă la pierderile provocate
de necunoaşterea şi neaplicarea prevederilor legale; uneori este atât de evident încât
poate genera retragerea licenţei sau autorizaţiei de funcţionare; poate fi concretizat
în risc fiscal şi risc penal)
 riscul de imagine
43
 riscul de comunicare.
 Microriscuri
(la nivel microeconomic – organizaţie)

Riscul de neplată - exprimă probabilitatea ca agenţii economici

să înceteze
 plăţile către furnizorii de materii prime, utilaje, utilităţi
 restituirea ratelor şi dobânzilor la creditele bancare
 plata salariilor către angajaţi

Exemple
 riscul de exploatare care poate genera risc de faliment
 riscul de profit care poate genera riscul de faliment

44
 Microriscuri
(la nivel microeconomic – organizaţie)
Riscul economic - exprimă incapacităţile firmei de a se adapta
la presiunile exercitate de un mediu instabil utilizând cât mai
puţine resurse; este determinat de:
 evoluţiile contextuale ale firmei
 calitatea activităţilor economice desfăşurate de aceasta
Exemple
 gradul îndatorării de risc
 riscul de exploatare
 riscul de profit
 rata acoperirii riscurilor
 marja de securitate a firmei
 riscul financiar
 riscul creşterii inflaţiei
 riscul amplificării ratei dobânzii la credite
 riscul modificării ratei de curs valutar
 riscul investiţional 45
 Microriscuri
(la nivel microeconomic – organizaţie)

Riscul comercial
 direct legat de calitatea poziţiei concurenţiale pe piaţă atât a
firmei cât şi a produsului (produselor) sau serviciului
(serviciilor) acesteia; acest risc
 produce o mare diferenţă între obiectivele stabilite în planul
de afaceri şi realizările obţinute

Exemple
 ineficienţa politicii comerciale
 ineficienţa procesului de aprovizionare, stocare şi vânzare
 ineficienţa politicii de preţuri practicate de întreprindere
 Lipsa de competitivitate a produselor sale
46
 Macroriscuri
(la nivel macroeconomic, macrosocial)
• se manifestă la nivelul economiei naţionale
• sunt generate de incoerenţa politicilor şi strategiilor economice
corelate cu existenţa unui mediu internaţional nefavorabil
 Riscul social - provocat de evenimente sociale majore, cu impact puternic asupra
vieţii oamenilor.
 mişcările sociale violente (mineriadele)
 grevele şi demonstraţiile neautorizate
 evaziunea fiscală
 Riscul economic - exprimat prin două forme de manifestare: inflaţia şi şomajul.
 Riscul informatic - apare tot mai frecvent în derularea activităţilor din cadrul
economiei naţionale prin sistemul informatizat.
 probabilitatea apariţiei unor erori în conţinutul fluxurilor şi programelor informatice
 intervenţia inoportună, necalificată în gestionarea reţelelor informatice
 neactualizarea bazelor de date şi a fişierelor magnetice; pericolele legate de producerea unor
erori în sistemele de telecomunicaţii.
 Riscul de ţară - măsoară abilitatea unei ţări de a furniza companiilor private
rezidente sau nerezidente, precum şi entităţilor guvernamentale, valuta necesară
derulării activităţii acestora
 determinat atât de rezultatele economice cât şi de evenimentele politice de semnificaţie majoră
47
cum ar fi: războiul, criza de autoritate politică, corupţia la nivelul administraţiei centrale etc.
 Riscuri regionale şi globale
 specifice mediului geopolitic internaţional
 produc un impact hotărâtor asupra afacerilor internaţionale
 riscurile generate de instituţiile globalitare

Exemple
 riscuri şi ameninţări de tip religios
 riscuri generate de disputele teritoriale
 riscuri generate de disputa hegemonică a marilor puteri pentru câştigarea
supremaţiei în diferite zone şi accesul la resursele energetice
 riscuri generate de acţiunile teroriste
 riscuri generate de sărăcie şi subdezvoltare
 riscuri ecologice
 riscuri generate de contradicţia dintre gândirea economică unică şi
fragmentarea politică a Planetei 48
 Harta mentală (engl. mind map)
• instrument care ne ajuta sa structuram, să organizam, să memoram, să aranjăm și
să învățăm informatii intr-un mod organizat
• incurajeaza creativitatea si flexibilitatea si te ajuta sa gandesti outside the box
• te ajuta sa eviti gandirea lineara si te deschid catre noi feluri de gandire, fiind mai
realiste, deoarece majoritatea lucrurilor nu sunt ordonate
• hărțile mentale s-au dezvoltat mult de când conceptul a fost introdus de Tony Buzan
• multiple beneficii, extinzând capacitatea de gândire și abilitatea de a gândi lateral
Definiţie
• diagramă prin care se reprezintă cuvinte, idei, sarcini şi alte elemente interconectate
şi aranjate în jurul unui cuvânt cheie sau idee centrală
• modalitate non-liniară de a organiza informaţia cu scopul de a surprinde fluxul firesc
al propriilor idei
• metodă de reprezentare a informaţiei şi conştinţelor într-o structură grafică
arborescentă, bazată pe:
o cuvinte (font, culoare)
o imagini (reprezentare, context)
o simboluri (formă, pictogramă)
• reprezenare vizuală şi ierarhizată (structurată) a informaţiei care include o idee
centrală conectată prin ramificaţii cu alte concepte asociate. 49
 Harta mentală (engl. mind map)
Etape de construire
1. stabilirea ideii principale (de bază) și plasarea ei în zona central
2. trasarea ramificaţiilor pornind de la ideea de bază şi identificarea
cuvintelor cheie
3. trasarea subramificaţiilor pornind de la fiecare cuvânt cheie folosit
4. adăugarea de imagini şi/sau pictograme termenilor cheie semnificativi
5. identificarea legăturilor dintre cuvintele cheie

Reguli de bază:
• se folosesc culori (culorile diferite iti vor antrena si stimula memoria din
punct de vedere vizual)
• se folosesc linii curbe
• se folosesc imagini şi/sau pictograme (imaginile sunt mult mai usor de
reținut și stârnesc imaginația)
• cuvintele cheie sunt sugestive
• câte un cuvânt pe fiecare linie 50
Harta mentală (engl. mind map)

51