Impactul investitiilor staine directe si

al exporturilor asupra PIB-ului in

Romania

Proiect realizat de Glavan Ramona-Marcela

Grupa 1526, seria B

Profesor coordonator Anghelache Gabriela

Abstract
Scopul cercetarii il reprezinta analiza influentei investitiilor straine directe si a
exporturilor asupra PIB-ului pe o perioada de 15 ani (2000-2015) in tara noastra. Pentru a vedea
daca si in ce masura PIB-ul este influentat de ISD si exporturi , am folosit ca metodologie de
cercetare -modelul multiplu de regresie, folosind ca variabila dependenta PIB-ul. In urma
introducerii datelor in programul Eviews, am observat ca exista o stransa legatura intre ISD,
exporturi si PIB , ceea ce ne-a confirmat ca Produsul Intern Brut este influentat de investitiile
straine directe, de exporturi , dar si de alti factori perturbatori.
Introducere
Lucrarea de cercetare evidentiaza anumiti factori ce au influenta asupra PIB-ului, si
anume investitiile straine directe si exporturile. Este important de a sti in ce masura si cum acesti
factori influenteaza Produsul Intern Brut al Romaniei pentru ca PIB-ul sa poata avea o evolutie, o
crestere. Scopul lucrarii este de a analiza legatura dintre investitiile straine directe si PIB, precum
si legatura dintre exporturi si PIB pe perioada 2000-2015, in Romania.
Stadiul cunoasterii
Domeniul lucrarii evidentiaza un numar insemnat de articole si reviste de specialitate
economice, atat ale autorilor romani cat si straini, sau cadre didactice cu o bogata experienta ale
caror valoroase lucrari le-am considerat bibliografie obligatorie. Aceste lucrari si cercetari se
regasesc in sectiunea “Bibliografie”. Inainte de a scrie aceasta lucrare, am studiat 10 articole
stiintifice pe tema de cercetare aleasa, cel mai potrivit articol considerat pentru lucrare fiind
,,Analiza corelatiei dintre Produsul intern brut si unele variabile factoriale”, scris de Conf. univ.
dr. Madalina-Gabriela Anghel, Prof. univ. dr. Constantin Anghelache, Asistent univ. dr. Diana
Valentina Dumitrescu, Dr.Daniel Dumitrescu, din revista romana de statistica-supliment
nr.10/2016.
Primul articol studiat se intituleaza ,Evolutia Produsului Intern Brut a Romaniei”, din
,,Revista romana de statistica”, anul 2012, noiembrie. Autorul si-a propus sa analizeze evolutia
social-economica a Romaniei in perioada 2000-2011. Cercetarea a urmarit sa scoata in evidenta
ritmul mediu de crestere economica a Romaniei care s-a situat in preajma a 5% , pana la
inregistrarea unei scaderi in perioada crizei financiare. In anul 2000, rata de crestere a Produsului
Intern Brut a fost de 2,1%, urmand sa creasca in urmatorii 6 ani. Astfel, in 2001, rata de crestere
a Pib-ului a fost de 5,7%, 5,1% in 2002 , iar in 2003 de 5,2%. Anul 2004 a cunoscut o crestere
spectaculoasa in economiei romaneasca, 8,4% a PIB. Inundatiile grave din 2005 care au afectat
agricultura au adus o rata de crestere a PIB de 4,1%, in scadere fata de anii anteriori. Insa, in anul
2006, respectiv 2007, PIB a inregistrat o rata de crestere de 7,7% si de 6%, fiind foarte
semnificative in economia tarii, la fel ca si anul 2008 care a avut o ultima crestere de 7,3%.
Asemenea tarilor dezvoltate din lume, Romania a fost afectata de criza financiara.
Trimestrul al patrulea al anului 2008 a cunoscut prima evolutie negativa a PIB, urmand aceasta
scadere sa se accentueze in urmatorii 2 ani. In anul 2009, procentul semnificativ de -7,1% afirma
o scadere uriasa a economiei . Prima cifra pozitiva a fost in anul 2011, cand rata de crestere a
PIB a fost de 1,1%.
 Al doilea articol pe care l-am considerat bibliografie obligatorie pentru tema de cercetare
este ,,Caracterizarea starii si evolutiei economiei Romaniei din anii 2000-2010. Principalii
indicatori statistici utilizati” din revista statistica nr.3/2012, autori : Lector univ. drd. Claudia
Bentoiu, Conf. univ. dr. Cristina Balaceanu, Lector univ. dr. Diana Apostol. In acest articol,se
prezinta sistemul de indicatori care ajuta la analiza evolutiei economiei. Unul dintre cei mai
reprezentativi indicatori este Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. In perioada 2000-2009,
Romania a avut o crestere economica ascendenta datorita urmatorilor factori: sporirea
investitiilor, cresterea productivitatii muncii ce determina scaderea ratei somajului, cresterea
salariilor. In urma modelului liniar de regresie, s-a constatat ca intre productivitatea muncii ,
variabila dependenta(y) si PIB-ul pe locuitor ,variabila independenta (x) exista o legatura directa
si foarte intensa. Ecutia rezultata este Yxi =0,4382x - 90,587. Valoarea coeficientul de corelaţie
dintre cele doua variabile este 99,88%, fiind pozitiva si foarte aproape de 1 , ceea ce rezulta ca
productivitatea muncii este in stransa legatura cu PIB-ul pe locuitor. Valoarea coeficientului de
determinaţie multiplă ajustat R2 este egal cu 0,9977 si releva faptul ca 99,77% din PiB pe
locuitor este influentat de valoarea productivitatii muncii. Al doilea model liniar de regresie are
ca variabila dependenta-rata somajului(y) si variabila independenta-rata de ocupare(x). Se
constata ca intre cele doua variabile exista o legatura inversa si moderata. Ecuatia dreptei de
regresie este Y=-0,139X+15,35. Valoarea coeficientului de determinaţie multiplă ajustat R2 este
egal cu 0,150 ,astfel 15% din rata somajului este influentata de rata de ocupare.
Al treilea articol studiat este intitulat ,,Fluxuri ale investitiilor straine directe din
Romania-modele de analiza,definitii”, din revista Romana de Statistica nr.12/2012, autor Drd.
Marinela Geamanu. In acest articol ne este prezentat diferite modele econometrice de regresie
pentru analiza investitiilor straine directe in raport cu anumiti factori de influenta,in perioada
2000-2010. Obiectivele autorului au fost de a evidentia legatura dintre cresterea economica si
investitiile straine directe, mai exact dintre Produsul Intern Brut, export si investitiile straine
directe. Metodologia de cercetare folosita de autor este modelul de regresie simplu liniar si
modelul de regresie multiplu. Primul model de regresie simplu liniar are ca variabila dependenta
produsul intern brut(y) , iar ca variabila independenta institutiile straine directe (x). Ecuatia de
regresie obtinuta este : y=92.38774708-0.008455620133*x. Valoarea pe care o ia raportul de
determinatie ( R2 ) este de 0.68 ,ceea ce inseamna ca 68% din produsul intern brut este influentat
de investitiile straine directe. Coeficientul de corelaţie Pearson are valoarea de 0.82, ceea ce
semnifică că legatura dintre indicele PIB şi indicele investiţiilor străine directe este o legătura
puternica si directa. Testarea validitatii modelului se face prin testul F care este mai mic de
0,05%,deci modelul este valid. Al doilea model de regresie simplu liniar are ca variabila
dependenta produsul intern brut(y), iar ca variabila independenta exportul (x). In urma
rezultatelor obtinute in Eviews, legatura dintre PIB si exporturi este liniara,slaba si directa.
Exporturile explica doar in proportie de 81,05% variatia PIB. Modelul multiplu de regresie
prezentat are ca variabila dependenta produsul intern brut, iar ca variabile independente exportul
si investitii straine directe. Legătura dintre PIB şi ISD este liniară şi directă şi cea dintre PIB şi
export este liniară şi inversă. Modelul de regresie multiplă este explicat în proporţie de 74.45%.
Un alt articol semnificativ pentru cercetarea facuta este ,,Investitii straine directe si criza
economica recenta” , autor Simionescu Mihaela, preluat din ,,A doua conferință internațională
privind progresele recente în domeniul cercetării economice și sociale 12-13 mai 2016”. Autorul
articolului face o analiza a investitiilor staine directe in raport cu produsul intern brut pentru
perioada 1990-2015. In primul rand, s-a analizat relatia de cauzalitate dintre cele doua variabile,
cu ajutorul testului ADF. Seria ISD este stationara in prima diferenta, iar pentru stationarea PIB-
ului real a fost nevoie de dubla diferentiere. Conform testului de cauzalitate a lui Granger pe
seriile staţionare, există o relaţie de cauzalitate reciprocă între creşterea ISD de la un an la altul şi
seria dublu diferenţiată a PIB-ului real în România la un nivel de semnificaţie de 5%. Apoi ,s-a
realizat un model de tip medie mobile pentru explicarea cresterii ISD in Romania.
Statistica Durbin-Watson (DW) este aproape de 2, iar probabilitatea asociată testului
Breusch-Godfrey este mai mare decât 0,05. Deci, la un nivel de semnificaţie de 5%, erorile sunt
independente pentru acest model.
Pentru perioada 2008-2015, s-a folosit un model de regresie liniara Bayesiana pentru a
analiza influenta PIB-ului in atragerea de ISD. Media aposteriorică a coeficientului PIB-ului real
are o valoare pozitivă, ceea ce înseamnă că, în medie, creşterea PIB-ului real de la un an la altul a
generat şi creşterea ISD, în timp ce scăderea PIB-ului real a adus şi scăderea ISD. La o creștere a
ratei PIB-ului cu un punct procentual, stocul intern de ISD ca procent din PIB a crescut cu în
medie cu 0,62 puncte procentuale în perioada 2008-2015. Investitiile straine directe au fost
afectate de criza economica , acestea scazand in mod drastic incepand cu anul 2008,ceea ce a dus
si la o scadere a ratei de crestere economica. Produsul intern brut este influentat direct de catre
investitiile straine directe.
Articolul ,,Investitiile straine directe si cresterea economica in Romania”, scris de
Camelia Moraru, preluat din Economie teoretică şi aplicată” ,Volumul XX (2013), No. 5(582),
pp. 123-133 analizeaza legatura dintre investitiile straine directe si cresterea economica pe
perioada 2003-2011. Pentru a se evidentia impactul investitiilor straine directe asupra cresterii
economice, s-a folosit metoda modelarii econometrice, cu ajutorul programului Eviews. ISD este
variabila independenta(X), iar PIB-ul este variabila dependenta (Y). Perioada analizata este
2003-2011, iar modelul econometric utilizat este regresia simpla liniara Y = α + β x X + ε.
Astfel, s-a obtinut ecuatia de regresie : PIB = 34,72487 + 1,832232 ISD. Valoarea coeficientul de
corelaţie dintre cele două variabile, R =0,946241 fiind apropiată de valoarea 1 indică faptul că
între valorile PIB şi cele ale investiţiilor există o corelaţie strânsă, adică la creşterea valorii
investiţiilor are loc şi o creştere a PIB. Valoarea coeficientului de determinaţie multiplă ajustat
(R2 = 0,938562) relevă faptul că 93,95% din PIB este influenţat de valoarea investiţiilor. Întrucât
indicatorii de bonitate au valori apropiate de 1, se poate aprecia că modelul de regresie simplă
este bine ales. Dеoarеcе F=123,2115, iar Prob (F-statistic) еstе 0,000011 (valoarе mai mică dе
0,05), acеst modеl еstе valid. Coeficientul estimat pentru ISD este corect apreciat (acceptarea
ipotezei nule) şi are relevanţă statistică, valoarea t-statistic (11,10007) este mult peste cea critică,
iar eroarea standard înregistrează valori mici (0,165065). Durbin Watson statistic este un test
statistic care testează corelaţia de ordinul I a erorilor. Dacă valoarea lui DW este în jur de 2 (în
cazul nostru DW= 1,80) atunci erorile nu sunt corelate. Referitor la perioada de timp considerată,
variaţia fluxului de ISD are un impact moderat asupra variaţiei nivelului de creştere economică.
Dincolo de impulsul macroeconomic iniţial, ISD are un impact pozitiv asupra creşterii
economice, îmbunătăţind productivitatea totală a factorilor de producţie şi, mai general,
eficacitatea utilizării resurselor în economia beneficiară.
 Articolul ,,Impactul investitiilor straine directe asupra economiei nationale a Romaniei”,
avand ca autori pe Profesor univ. dr. Stelian Stancu, Masterand Alexandra Maria Constantin, din
Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica , Academia de Studii Economice din
Bucuresti evidentiaza impactul Investitiilor Straine Directe si a ratei dobanzii asupra economiei
nationale, mai ales asupra PIB-ului Romaniei. Pentru a se evidentia influenta investitiilor straine
directe si a ratei dobanzii asupra PIB-ului, se utilizeaza modelul multiplu de regresie prin
software-ul Eviews. Ecuatia modelului multiplu de regresie este urmatoarea: PIB= a+bISD+
cRD +Ɛ , unde PIB este variabila dependenta(endogene) , ISD si RD sunt variabile independente
(exogene), iar Ɛ este variabila reziduala. Se estimeaza parametrii ecuatiei de regresie si se obtine
cu ajutorul programului Eviews urmatoarele rezultate: coeficientul ISD este unul pozitiv, egal cu
8.380967; coeficientul RD este unul negativ, fiind egal cu -968.0209 , R patrat (raportul de
determinatie) =0.771315, iar Prob(F-statistic) =0.000007. Conform datelor obtinute in urma
modelului econometric folosit, observam că ISD au o influenta pozitiva asupra PIB-ului, pe cand
cresterea ratei dobânzii are un efect negativ. Astfel, la o crestere cu 1 milion de $ a ISD, RD
rămânând constant, PIB-ul va creste cu 8.38 milioane $. Raportul de determinatie releva faptul
ca 77,13% din PIB este influentat de ISD. Testarea validitatii modelului se face prin testul F care
este mai mic de 0,05%,deci modelul este valid , F-statistic=0,000007. Legatura dintre investitiile
straine directe si PIB este directa si liniara, iar cea dintre rata dobanzii si PIB este liniara si
indirecta Produsul intern brut depinde intr-o mare masura de fluxurile de investitii straine directe.
Articolul considerat cel mai potrivit pentru tema lucrarii este intitulat ,,Analiza corelatiei
dintre Produsul intern brut si unele variabile factoriale”, avand ca autori pe Conf. univ. dr.
Madalina-Gabriela Anghel, Prof. univ. dr. Constantin Anghelache, Asistent univ. dr. Diana
Valentina Dumitrescu, Dr.Daniel Dumitrescu, preluat din Revista romana de statistica-supliment
nr.10/2016. Ipoteza de cercetare este analiza impactului investitiilor straine directe si exporturilor
asupra PIB-ului Romaniei, in perioada 1990-2015. Pentru a se evidentia influenta ISD si
exportului net asupra PIB, se utilizeaza ca metoda de cercetare modelul multiplu de regresie.
Ecuatia de regresie este Y=a0+a1x1+a2x2+ ε, unde Y= Produsul Intern Brut, variabila
dependenta, X1=Investiții Străine Directe, variabila independenta, X2=Exportul net, variabila
independenta; ε =variabilă reziduală ,a0, a1, a2 = parametrii ai funcției de regresie. In urma
folosirii programului Eviews , obtinem urmatoarea ecuatie de regresie: PIB = 17902,75 + 1,94 *
ISD + (-1,91) * EXNET. De asemenea, aflam ca raportul de determinatie R patrat este egal cu
0.848159 , iar Prob (F-statistic)=0.000000 . Coeficientul investitiilor straine directe este pozitiv,
ceea ce rezulta ca legatura dintre PIB si ISD este liniara si directa, iar coeficientul exportului net
este negativ, ceea ce inseamna ca legatura dintre PIB si EXNET este indirecta. Raportul R patrat
este 0.848159, ceea ce rezulta ca 84,81 % din PIB este explicat de ISD si EXNET. Testarea
validitatii modelului se face prin testul F care este mai mic de 0,05%,deci modelul este valid , F-
statistic=0,000000. Produsul intern brut depinde intr-o mare masura de investitiile straine directe
si export net. Pentru factorul ISD, o crestere cu o unitate a indicatorului conduce la cresterea,
aroape cu valoare dublă a Produsului Intern Brut.
Un alt articol studiat este ,, Utilizarea modelului econometric în analiza corelatiei dintre
evolutia Produsului Intern Brut si Investitiile Străine Directe”, autorii fiind Prof. univ. dr.
Constantin Anghelache, prof. univ. dr. Ioan Partachi, Drd. Cristina Sacala, Alexandru Ursache.
Principalele obiective ale articolului sunt analiza corelatiei dintre Produsul Intern Brut si
investitiile straine directe pe perioada 1990-2015, cu ajutorul modelului liniar de regresie simpla.
Cu ajutorul modelului liniar de regresie simpla se analizeaza legatura dintre PIB si ISD. Ecuatia
de regresie are urmatoarea forma: PIB=a+bISD+Ɛ , unde PIB este variabila dependenta
(explicata), iar ISD este variabila independenta (explicativa). Cu ajutorul statisticii descriptive, s-
a analizat evolutia dintre cei doi indicatori. Valoarea medie a PIB-ului pentru 1990-2015 este de
75039,39 milioane euro. Indicatorul Skewness este 0,431935, diferit de 0 si mai mare decat 0,
ceea ce arata ca distributia valorilor PIB-ului nu este una perfect simetrica, ci usor inclinata spre
stanga. Valoarea medie a ISD pentru 1990-2015 este de 24989 milioane euro, cu o distributie
spre stanga (Skewness=0,737538). Astfel, se constata ca evolutia PIB-ului este asemanatoare cu
cea a ISD, ambele inregistrand o crestere in 2008 . Prin Eviews se obtine urmatoarea ecuatie:
PIB=22447,26+2,10 ISD. Astfel influența investițiilor străine directe in evoluția Produsului
Intern Brut este una semnificativă. Pentru fiecare leu atras ca investitie străină directă se poate
ajunge la o crestere cu 2,10 lei a PIB. Probabilitatea acestui model econometric este una foarte
ridicată. Se remarcă faptul că valorile testelor R2 (0,810) si R2 ajustat (0,802) sunt foarte
apropiate de valoarea 1, in timp ce valoarea testului Prob (F-statistic) este de 0,000000, mult
inferioară pragului de semnificatie de 5%. Pe baza acestor elemente putem afirma faptul că
modelul de regresie liniară simplă ales este unul corect, care poate fi utilizat cu succes in
analizele economice.
Studiu de caz
Pentru a analiza influenta investitiilor straine directe si a exporturilor asupra Produsului
Intern Brut am folosit perioada 2000-2015. Datele au fost preluate de pe Eurostat si de pe site-ul
Bancii Mondiale. In tabelul 1 , am prelucrat datele , pentru ca acestea sa fie exprimate in moneda
nationala ,RON.

An PIB (mrd RON) ISD (mrd RON) Exporturi (mrd RON)

2000 81.2753 24.75 26.5896

2001 118.3272 34.346 38.9974

2002 152.63 43.8 53.763

2003 198.7611 36.289 68.6579

2004 248.7476 60.946 88.6464

2005 290.4888 79.269 95.5956

2006 347.0043 122 111.2503

2007 418.2579 142.582 121.9015

2008 524.3887 179.591 141.2421

2009 510.5228 207 139.7396

2010 533.8811 21.648 172.4532

2011 565.0972 227.662 208.2138

2012 595.3673 257.859 223.0489

 2013 637.456 264.93 253.3774

2014 668.1436 267.519 275.2196

2015 712.6585 278.613 292.2894

Tabel 1, sursa: prelucrare date proprie, Eurostat, http://data.worldbank.org/

Metodologia de cercetare aleasa este modelul multiplu de regresie , avand ca ecuatie

Y=a0+a1x1+a2x2+ ε.

In urma introducerii datelor in programul Eviews, am obtinut rezultatele din figura 2.

Figura 2, date Eviews.

Modelul de regresie multiplu folosit este : PIB= 0,255 ISD + 2,107 EXP + 72,36 ,
variabila dependenta fiind Produsul Intern Brut , iar variabilele independente sunt Investitiile
straine directe si exporturile. Daca ISD si EXP ar fi 0, atunci PIB-ul ar fi egal cu 72,36 . Daca
PIB-ul ar creste cu 1 miliard Ron , iar ceilalti factori ar ramane constanti, atunci ISD ar creste cu
0,255 miliarde Ron .Daca PIB-ul ar creste cu 1 miliard Ron , iar ceilalti factori ar ramane
constanti , atunci EXP ar creste cu 2,107 miliarde Ron. Prob (ISD) =0,4497 nu este mai mica
decat 0,05 , deci coeficientul investitiilor straine nu difera semnificativ de 0. In schimb ,
Prob(EXP)=0,0001 si Prob(c) =0,0326 sunt mai mici decat 0,05 , deci coeficientii exporturilor si
termenului liber difera semnificativ de 0. R2 este egal cu 92,94% , ceea ce inseamna ca produsul
intern brut este explicat in proportie de 92,94% de cele 2 variabile independente: investitii straine
directe si exporturi. Prob (F-statistic)=0,000000 este mai mic decat 0,05 , rezulta ca modelul este
valid.

Autocorelarea erorilor
Modelul de regresie folosit prezinta 16 observatii si 3 parametrii. Conform
web.stanford.edu, ,,Critical Values of the DW” , dl este egal cu 0.98204 , iar du este egal cu
1.53860. Deoarece DW are o valoare situata intre 0 si dl (DW=0.360071) , in zona de indecizie,
testul aplicat nu este relevant pentru diagnosticul autocorelarii erorilor.
Astfel, am folosit un al doilea test pentru a verifica ipoteza de autocorelare a erorilor, si
anume testul Breusch-Godfrey. Cu ajutorul programului Eviwes am obtinut rezultatele din figura
3.

Figura 3, date Eviews.

In urma acestui test constatam ca nu se verifica ipoteza de autocorelare a erorilor,
deoarece Prob.F(2,11) =0.0028 si Prob.Chi Square=0.0052 nu sunt mai mari decat 0.05 (5%).

Ipoteza de heteroscedasticitate
Pentru a afla daca rezidurile modelului sunt heteroscedastice sau homoscedastice , am
introdus datele in Eviews si am aplicat testul de heteroscedasticitate- Breusch-Pagan-Godfrey si
am obtinut rezultatele din figura 4.
 .Figura 4, date obtinute in Eviews.

Observam ca Prob.F(2,13)=0.969 , Prob.Chi-Square1=0.9621 si Prob.Chi-Square2 =

0.9824 sunt mai mari decat 0.05 (5%), ceea ce inseamna ca rezidurile modelului sunt
homoscedastice.

Normalitatea erorilor
O posibilitate de verificare a normalitatii rezidurilor este testul Jarque-Bera (JB). Prob.JB
trebuie sa fie mai mare decat 0.05 (5%) pentru ca rezidurile sa fie distribuite normal. Pentru
modelul folosit am obtinut rezultatele din figura 5. Prob.JB este egal cu 0.283429, mai mare
decat 0.05, deci modelul lucrarii are reziduri distribuite normal.
 Figura 5, date obtinute in Eviews

Multicoliniaritatea factorilor

Testul Klein arata daca multicoliniaritatea este neglijabila sau nu , comparand

coeficientul de corelatie la patrat cu raportul de determinare. In urma introducerii datelor in
Eviews , am aflat valoarea coeficientului de corelatie, si anume r=0.880623. (Figura 6)

Figura 6, date obtinute in Eviews

Stim ca R2 este egal cu 0.929486, iar r2 este egal cu 0.775496. Comparandu-le, observam
ca R2 este mai mare decat r2, deci multicoliniaritatea este neglijabila.
 Un alt test ne arata daca fenomenul de multicoliniaritate are un impact puternic asupra
modelului de regresie, testul Variance Inflation Factors. Introducand datele in Eviews si
testandu-le cu VIF, obtinem rezultatele din figura 7.

Figura 7, date obtinute in Eviews

Observam din figura 7 ca testul VIF aplicat investititiilor straine directe obtine valoarea
Uncentered ViF=13.99 , care este mai mare decat 10, ceea ce inseamna ca fenomenul de
multicoliniaritate are un impact puternic asupra modelului de regresie.

Stationaritatea seriei de timp

 Figura 8, date obtinute in Eviews

Observam din graficul de la figura 8, ca seria prezinta rupturi structurale in perioada

2006-2011, ceea ce inseamna ca seria poate sa nu fie stationara.

Astfel verificam stationaritatea seriei de timp prin testul Augmented Dickey –Fuller,
afland daca seria are radacina unitate sau nu .

Prob(ADF)=0,7952 >0,05 , seria are radacina unitate , rezulta seria e nestationara.

De aceea aplicam din nou testul Augmented Dickey-Fuller, pentru diferenta de ordinul 2.
 Prob(ADF)=0,0073< 0,05 , deci seria este acum stationara , seria este de ordinul 2
integrata.
 Bibliografie

1. Prof. univ. dr. Anghelache Constantin, prof. univ. dr. Partachi Ioan, Drd. Sacala
Cristina, Ursache Alexandru, ,,Utilizarea modelului econometric în analiza corelatiei dintre
evolutia Produsului Intern Brut si Investitiile Străine Directe”

2.Conf. univ. dr. Anghel Madalina-Gabriela, Prof. univ. dr. Anghelache Constantin,
Asistent univ. dr. Dumitrescu Diana Valentina, Dr. Dumitrescu Daniel, ,,Analiza corelatiei dintre
Produsul intern brut si unele variabile factoriale”, revista romana de statistica-supliment
nr.10/2016

3. Lector univ. drd. Bentoiu Claudia, Conf. univ. dr. Balaceanu Cristina, Lector univ. dr.
Apostol Diana,,Caracterizarea starii si evolutiei economiei Romaniei din anii 2000-2010.
Principalii indicatori statistici utilizati”, revista statistica nr.3/2012

4.Drd. Geamanu Marinela, ,,Fluxuri ale investitiilor straine directe din Romania-modele
de analiza,definitii”, revista Romana de Statistica nr.12/2012

5.Moraru Camelia, ,,Investitiile straine directe si cresterea economica in Romania”,

,,Economie teoretică şi aplicată” ,Volumul XX (2013), No. 5(582), pp. 123-133

6.Simionescu Mihaela, ,,Investitii straine directe si criza economica recenta” , ,,A doua
conferință internațională privind progresele recente în domeniul cercetării economice și sociale
12-13 mai 2016”

7.Profesor univ. dr. Stelian Stancu, Masterand Constantin Alexandra Maria, ,,Impactul
investitiilor straine directe asupra economiei nationale a Romaniei”, din Departamentul de
Informatica si Cibernetica Economica , Academia de Studii Economice din Bucuresti.