S.C. ARO PALACE S.A.

si performantele sale in
procesul managerial
Societatea comerciala ARO PALACE S.A. reuneste in subordinea
sa cinci hoteluri-restaurant (de categoriile lux si I) si patru restaurante fara
hotel (de categoria I).
-Hotel Aro Palace (hotel categoria 4 stele), construit in 1939 si
completat cu inca un flanc in 1965, dispune de 15 departamente, 262 camere
duble, 30 canere single. Capacitatea totala de cazare este de 586 locuri, toate
camerele fiind dotate cu frigider, televizor color, radio, telefon. Capacitatea
de servire consta in: restaurant, braserie, restaurant cu specific italian
Pergola, gradina de vara, berarie, cofetarie, bar de zi, bar de noapte cu
program artistic, salon pentru mic dejun, sala de conferinte, piscina. Turistii
pot beneficia la alagere, de serviciile oferite in cadrul hotelului: room
service, organizare de receptii, cockteiluri, banchete, schimb valutar,
pastrarea obiectelor de valoare, prestatii turistice, serviciu de comisioneri,
precum si de serviciile auxiliare (frizerie-coafura, stand pentru difuzarea
presei, parcare, autoservire, florarie).
-Hotel Capitol (hotel 3 stele) dispune de 148 camere duble, 368
locuri de cazare, capacitatea de servire consta in restaurant, braserie,
cofetarie, bar de zi.
-Hotel Coroana (hotel 2 stele) si Hotel Postavarul (hotel 1 stea)
dispun impreuna de o capacitate de cazare de 320 locuri in apartamente si
camere cu 1, 2, 3 paturi dotate cu telefon, televizor, radio. Capacitatea de
servire consta in restaurant, braserie, gradina de vara, bar de zi, pizzerie,
crama, salon pentru mic dejun, parcare.
-Hotel Aro Sport (hotel 1 stea) dispune de 55 locuri de cazare in
camere cu 1 sau 2 paturi.

In cadrul unitatii S.C. ARO PALACE S.A. sunt incluse si unitati

de alimentatie publica:
-Cerbul Carpatin amenajat in fosta casa Hirscger din Piata
Sfatului, dispune de crama, restaurant, braserie, bar de zi, videoteca,
cofetarie, gradina de vara. Capacitatea de servire este de 100 de locuri,
turistii putand viziona, in fiecare seara un program folcloric specific zonei
Tarii Barsei.
-Complexul Cetatea Brasov amenajat in fosta Cetate a Brasovului,
dispune de o capacitate de servire formata din salon medieval (cu stil de
epoca, cu muzica si dansuri preclasice), saloanele transilvanene (in stil
rustic), bar de zi, discoteca, crama-vinoteca, cofetarie, terase.
-Panoramic Tampa este situat pe varful masivului Tampa, unde se
poate ajunge folosind telecabina, admirand panorama intregului oras si a
imprejurimilor lui.

3.4.1. Analiza financiara

performantelor intreprinderii

ca

instrument

al

aprecierii

Ca disciplina analiza financiara este relativ noua, originile sale

situandu-se la finele secolului al XIX-lea. Factorul determinant al aparitiei
analizei financiare a fost necesitatea informatiilor financiare prelucrate.
Aceasta necesitate a decurs din:
-dezvoltarea si diversificarea societatilor comerciale;
-importanta rolului bancilor si institutiilor financiare.
De asemenea asociatii societatilor resimt rapid necesitatea de a fi
informati asupra performantelor acestora. In acelasi timp, bancile si alte
institutii financiare cer tot mai mult clientilor lor informatii despre situatia
financiara pentru a evalua posibilitatea acestora de a rambursa
imprumuturile.

Fiind o disciplina relativ noua, nu exista o opinie unitara in ceea ce

priveste continutul ei, existand astfel mai multe definitii ale analizei
financiare, Dictionarul de contabilitate prezinta analiza financiara drept
studiu metodic al situatiei si evolutiei unei intreprinderi mai ales din anexe
si raportul anual).
Principalele de baza ale analizei financiare sunt:
-investigarea prioritara a aspectelor privind functionalitatea
intreprinderii;
-abordarea dinamica a comportamentului intreprinderii;
-aprecierea rezultatelor in corelatie cu caracteristicile mediului
concurential;
-evaluarea gradului de vulnerabilitate si risc.
In lucrarea Finance dentreprise analyse et gestion, P. Vernimmen
afirma analiza financiara este un instrument, mai mult decat o teorie, o
metoda. Chiar daca se efectueaza de organe externe, ea are ca obiect
efectuarea unei judecati globale asupra situatiei actuale si viitoare a
intreprinderii.
J. Pilverdier-Latreyte este de parere ca, analiza financiara are ca scop
stabilirea unui diagnostic asupra situatiei financiare a intreprinderii utilizand
informatii continute de calculele de sinteza ale contabilitatii: bilant, contul
de profit si pierdere si aportul anual.
Astfel, analiza financiara este un instrument deosebit de improtant de
care dispun factorii de decizie si care ofera un diagnostic al problemei
cercetate.
Tinand cont de parerile de mai sus, analiza financiara poate fi definita
ca :un ansamblu de tehnici ce permit aprecierea situatiei financiar-contabile
trecuta si actuala, ce ajuta la luarea unei decizii coerente de conducere si de
evaluare a intreprinderii.
Analiza financiara se realizeaza pe baza documentelor contabile de
sinteza (bilant, cont de profit si pierdere, anexe la bilant). Astfel
contabilitatea reprezinta o sursa de informatii indispensabila pentru analiza.
Analiza financiara nu se limiteaza insa, la folosirea informatiilor din
documentele contabile in starea lor bruta. Acestea sunt prelucrate, retratate si
transformate in vederea obtinerii unor informatii pertinente, in masura sa
satisfaca nevoile si obiectivele analizei financiare.

Trecerea de la informatia contabila la cea de analiza este o etapa

necesara impusa de vocatia diferita a celor doua activitati. Astfel, vocatia
esentiala a contabilitatii este de a constata o stare de fapt, iar cea a analizei
financiare este de a forma o apreciere a performantelor intreprinderii
analizate.
Drumul pe care il parcurge analiza reprezinta inversul evolutiei reale a
fenomenului. Analiza porneste de la rezultatele procesului incheiat catre
elemente si factori.
Etapele analizei economice:
-stabilirea domeniului, problematicii si obiectului analizei si ce anume
se analizeaza, cu ce instrumente se analizeaza, pe ce perioada de timp, care
sunt obiectivele;
-identificarea elementelor, cauzelor si factorilor de influenta ai
fenomenului economic studiat. Descompunerea in elemente presupune o
analiza structurala;
-determinarea raportului de interconditionare intre factorii determinati
anterior;
-cuantificarea (masurarea) influentelor fiecarui factor asupra
fenomenului studiat astfel incat suma influentelor calculate sa fie egala cu
variatia totala a fenomenului pe care il determina;
-sintetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile si
aprecierile asupra activitatii din sfera cercetata;
-elaborarea masurilor care constituie continutul deciziilor menite sa
asigure o folosire optima a resurselor, sa contribuie la sporirea eficientei
activitatii in viitor.
Pentru a-si forma o imagine asupra intreprinderii la care vor deveni
actionari, investitorii apeleaza la intermediari, specialisti, analisti financiari,
care cerceteaza informatiile si sintezele financiar contabile si ofera
rapoartele celor dintai.
Analiza financiara este folosita de banci si alte institutii financiare
care vor sa se asigure de capacitatea de rambursare a viitorilor clienti, dar si
de intreprinderile ce consimt acordarea imprumutului altor societati si firme.

Astfel analiza financiara poate fi folosita ca instrument ce serveste la:

-masurarea eficacitatii pe plan financiar a actiunilor trecute;

-aprecierea performantelor unei intreprinderi;
-luarea deciziilor si evaluarea consecintelor deciziei asupra viitorului
intreprinderii.
Pentru caracterizarea dimensiunilor activitatii intreprinderii, pentru
aprecierea rezultatelor si masurarea performantelor sale comerciale se
folosesc urmatorii indicatorii:
-cifra de afaceri;
-productia exercitiului;
-marja comerciala;
-valoarea adaugata.
Analiza prestatiilor de servicii turistice presupune pe langa analiza
indicatorilor de volum valorici (CA cifra de afaceri, productia exercitiului,
VA valoarea adaugata, MC- marja comerciala) si analiza indicatorilor de
volum fizici, analiza sezonalitatii activitatii, analiza strcturii serviciilor de
turism.
Studiul de caz la S.C. Aro Palace S.A., va cuprinde in principal
analiza indicatorilor de volum fizici si valorici pentru activitatea de
prestatii hoteliere, analiza soldurilor intermediare de gestiune (SIG) si
analiza factoriala a cifrei de afaceri.
Pentru a reda o imagine fidela asupra societatii se va proceda si la
analiza financiara pe baza indicatorilor generali in dinamica anilor 19982000.

3.4.2. Analiza dinamicii indicatorilor de volum fizici si valorici

Indicatori fizici
Indicatorii fizici care reflecta volumul activitatii de turism sunt:
-numarul total de turisti (T);
-numarul de zile-turisti aferent unei perioadei date (Tz);
T

-numarul mediu de turisti pe zi intr-o luna, trimestru sau an( )

T

T
Z

=
unde : Z- numarul de zile calendaristice ale perioadei luate in calcul.
-durata medie a sejurului (ds) exprimata in zile,
ds

Tz
T

de unde rezulta ca Tz=ds*T

-densitatea circulatiei turistice (Dct) exprima intensitatea fenomenului
turistic la nivelul unei zone turistice sau a unei tari intr-0 perioada de timp
considerata pentru analiza,
Dct

T
P

in care: P-numarul mediu al locuitorilor dintr-o zona turistica sau

dintr-o tara (in perioada pentru care se face calculul).
-capacitatea de cazare activa sau disponibila exprimata in locuri-zile
(Lz);
-numarul de locuri-zile, capacitatea de cazare existenta (Le).
Diferenta intre Le si Lz este reprezentata de capacitatea exprimata in
locuri-zile indisponibila (inactiva) pentru cazare datorita unor lucrari de
intretinere, reparatii sau modernizare.
-coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare disponibile sau active
(Kua),
Kua

Tz
Lz

Acest indicator exprima proportia in care capacitatea de cazare

disponibila (activa) este ocupata de catre turisti, masoara modul de
exploatare a dotarilor materiale.De asemenea valorile indicatorului cunosc
oscilatii sensibile de la o luna la alta, ca urmare a reflectarii sezonalitatii
fenomenului turistic. Astfel, calculul si urmarirea in dinamica a acestui
indicator ne permite sa cunoastem, pe intervale de timp determinate,
intensitatea activitatii turistice, ritmicitatea si sezonalitatea prestatiilor de
servicii turistice.
-coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare existente (Kui)
Kui

Tz
Le

Marimea proportiei in care locurile-zile existente sunt apte pentru a fi

ocupate de turisti este obtinuta prin calculul coeficientului de
Lz
Le

disponibilizare a capacitatii de cazare existente (Kd), Kd= ,iar diferenta

pana la 1 sau 100, in cazul exprimarii procentuale a acestui indicator,
reprezinta proportia locurilor-zile capacitate de cazare inactive in totalul
capacitatii existente.
Pentru caracterizarea ofertei de produse turistice sunt utilizati
indicatorii specifici referitori la baza materiala: capacitatea de cazare pe
categorii de confort (numarul de locuri-zile existente Le, numarul de locurizile capacitate disponibila sau activa-Lz); pentru activitatea de alimentatie
publica (numarul de locuri la mese); pentru agrement (capacitatea ofertei de
participare la activitati de agrement); pentru tratament (numarul de proceduri
de tratament medical maxim posibil a fi efectuate intr-o zi pe feluri de
proceduri Pzm).
3.4.3 Analiza soldurilor intermediare de gestiune (SIG)
Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori
valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii. Constructia
in trepte a indicatorilor pornind de la cel mai cuprinzator (marja comerciala)
si incheiandu-se cu cel mai sintetic (profitul net) a sugerat denumirea acestie
serii cascada a soldurilor intermediare a gestiunii.
Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la
treapta respectiva de acumulare.

Tabelul 3.2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Venituri
Cheltuieli
SIG
Vanzari de marfuri
Productia vanduta
Productia stocata (Sf-Si)
Producta imobilizata
Productia exercitiului
Marja comerciala
Valoarea adaugata
Subventii de exploatare
Excedentul brut al
exploatarii
Reluari asupra
provizioalelor
Alte venituri din exploatare
Pezultatul exploatarii
(profit)
Venituri financiare
Rezultatul curent (profit)
Venituri exceptionale

Costul de cumparare al
marfurilor vandute
-cumparari de marfuri
Marja comerciala
-variatia stocurilor (Si-Sf)
Productia exercitiului
Consum de materii prime si
materiale
Cheltuieli cu lucrari si
servicii executate de terti
Impozite, taxe si varsaminte
asimilate
Cheltuiei cu personalul
Insuficienta bruta de
exploatare
Amortizare si provizioane
calculate
Alte cheltuieli de expoatare
Rezultatul exploatarii
(pierdere)
Cheltuieli financiare
Rezultatul curent (pierdere)
Cheltuieli exceptionale
Impozit pe profit

Valoarea adaugata
Excedentul brut (sau
insuficienta bruta) de
exploatare
Rezultatul exploatarii
(profit sau pierdere)

Rezultat curent
(profit sau pierdere)
Rezultatul net al exercitiului
(profit ney sau pierdere)

Analiza rezultatelor activitatii agentului economic presupune doua

momente: analiza formarii rezultatului si analiza repartizarii rezultatului,
cele doua momente concretizandu-se in calcularea soldurilor intermediare de
gestiune.
In lucrarea de fata se analizeaza formarea rezultatului, analiza care
consta in calcularea indicatorilor specifici ce caracterizeaza activitaea de
productie si vanzare.
-cifra de afaceri
-productia exercitiului
-valoarea adaugata
-marja comerciala

3.4.4 Analiza cifrei de afaceri

Analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea locului
intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata.
Scopul analizei cifrei de afaceri vizeaza cunoasterea dinamicii
vanzarilor unei firme, a factorilor care conditioneaza evolutia lor, in vederea
elaborarii strategiei de piata si fundamentarii previziunilor principalilor
indicatori economico-financiari.
In functie de nivelul cifrei de afaceri se poate preciza daca
intreprinderea este suficient de importanta, daca are semnificatie raportarea
rezultatelor sale la cele ale sectorului, respectiv daca partea sa de piata este
neglijabila, putandu-se lua decizii strategice in consecinta.
Cifra de afaceri reprezinta suma veniturilor rezultate din livrarile de
bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din
exploatare, mai putin drepturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor
(Legea contabilitatii nr. 82/1991).
Cifra de afaceri poate fi abordata ca:
-cifra de afaceri totala
-cifra de afaceri medie
-cifra de afaceri marginala
-cifra de afaceri minima (critica)
1. Cifra de afaceri totala (CA) reprezinta volumul total al afacerilor
unei firme evaluate la preturile pietei, adica incasarile totale.
___
2. Cifra de afacere medie(CA) reflecta incasarea realizata pe
unitatea de produs sau serviciu:
CA
CA O

=
unde: Q reprezinta volumul fizic al vanzarilor.

3. Cifra de afaceri marginala (CA ) exprima variatia incasarilor

m
unei firme (CA) generata de cresterea sau scaderea cu o unitate a cantitatii
vandute (Q);
CA
CA
m
Q
4. Cifra de afaceri critica (CAmin)-reprezinta acel nivel al
incasarilor la care se asigura acoperirea cheltuielilor, pragul de la care firma
incepe sa produca beneficii:

Ch

100 R
CA

min

chv

unde: Ch - reprezinta suma cheltuielilor fixe

F
R - reprezinta rata medie a cheltuielilor variabile
chv
Cifra de afaceri minima pentru o firma cu profil comercial se
calculeaza astfel:

Ch

c N
CA

unde:

c
N

min

- este cota medie de adaos,

d

reprezinta nivelul mediu al cheltuielilor de distributie sau

circulatie.
Pentru o firma de productie, cifra de afaceri se calculeaza astfel:
Ch
p

CA

min

unde: p -reprezinta pretul unitar de vanzare al produselor sau

v
serviciilor,
c -reprezinta costul variabil unitar
u
Capacitaea cifrei de afaceri de a reflecta activitatea unei intreprinderi
depinde de natura sectorului de activitate. Astfel in sfera serviciilor (care nu
se pot stoca) si a distributiei, cifra de afaceri reflecta corespunzator nivelul
activitatii desfasurate.
Utilizatorii de informatii oferite prin analiza cifrei de afaceri pot fi:
-managerii societii
-actionarii
-clientii
-furnizorii
-societatile bancare.
Sursele informationale necesare in vederea realizarii analizei sunt:
-bilantul contabil
-date din evidenta curenta
-anuare statistice.
a)Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Pentru determinarea evolutiei in timp a cifrei de afaceri se folosesc
marimi absolute si ritmurile de crestere (cu baza fiza, cu baza in lant si
ritmurile medii).Marimile absolute caracterizeaza evolutia cifrei de afaceri in
cel mai general mod. Marimile relative arata proportia de crestere a cifrei de
afaceri fata de o anumita baza de comparatie. Examinarea lor pe mai multe
exercitii permite stabilirea tendintei activitatii intreprinderii: cresterea
puternica sau slaba, stabilitate, regresie lenta sau rapida.
Variatia cifrei de afaceri este rezultatul actiunii unui numar mare de
factori interni si externi. Problemele unei intreprinderi difera in functie de
faza in care se afla aceasta, de crestere sau declin, fiind foarte importanta
identificarea starii reale a intreprinderii pentru definirea strategiei acesteia.
La o intreprindere la care dinamica cifrei de afaceri inregistreaza o crestere
puternica, deciziile strategice sunt orientate spre asigurarea unui control al
dinamicii costurilor si mai ales spre gasirea unor solutii de acoperire a
nevoilor financiare, iar la o intreprindere a carei activitate stagneaza se va
urmari schimbarea strategiei de produs, gasirea unor debusee, etc., corelate
cu controlul costurilor.
Ca orice indicator de performanta exprimat in unitati monetare
curente (lei curenti), cifra de afaceri este supusa eroziunii prin inflatie. Intr-o

perioada de puternica crestere a preturilor, daca nu se procedeaza la

corelarea acestora cu inflatia, informatiile isi pierd mult din fiabilitate, iar
concluziile analizei sunt deformate. Evitarea erorilor de judecata si
aprecierea performantelor reale ale unitatilor impun luarea in calcul a
efectelor inflatiei. Astfel pentru asigurarea unor comparatii viabile intre mai
multe perioade de gestiune date, cifra de afaceri constatata si raportul
contabil trebuie corectate de incidenta inflatiei in erioada analizata.
Cifra de afaceri corectata se calculeaza astfel:

CA

constatata

i
CA

corectata

unde: i -reprezinta indicele preturilor in perioada analizata.

p
Rata de crestere reala a cifrei de afaceri se calculeaza dupa urmatoarea
relatie:
R

1 R

reala

1 100

1 R

p
c

__
unde: Rc-reprezinta rata de crestere a cifrei de afaceri constatate
(statistice),
__
Rp-reprezinta rata de crestere a preturilor.
__
CA

t 1

CA

CA

R =
c
unde: CA -reprezinta cifra de afaceri in perioada analizata,
t+1
CA
-reprezinta cifra de afaceri in perioada de baza.
t
b)Analiza structurala a cifrei de afaceri
Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea
variatiilor inregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii

si a implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale

intreprinderii.
-diversificarea activitatii de cazare pe tipuri de unitati, in concordanta
cu solicitarile turistilor.
-calitatea prestatiilor efectuate.
Metoda ABC presupune o analiza selectiva a elementelor si evolutiei
unui fenomen economic prin gruparea acestora in clase omogene dupa o
caracteristica distincta, clasele avand o anumita semnificatie in ansamblul
fenomenului studiat.
Aplicarea metodei ABC necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
1.Delimitarea domeniului de analiza si a parametrului sau specific.
2.Calculul valorii parametrului specific, al nivelului fiecarui element
component.
3.Ierarhizarea parametrului specific (la nivelul elementelor
componente) dupa o logica ABC (in ordinea crescatoare sau descrescatoare a
valorii parametrilor specifici).

4.Calculul valorilorcumulate ale parametrului specific.

5.Delimitarea grupelor de semnificatie A,B,C, si trasarea curbei.
c)Analiza factoriala a cifrei de afaceri
Analiza factoriala a cifrei de afaceri are menirea de a identifica
factorii care influenteaza evolutia acesteia, marimea si sensul acesteia,
informatii necesare atat pentru aprecierea situatiei date, cat si pentru
adoptarea deciziilor pentru perioadele urmatoare.
In turism, resursele materiale si umane nu pot fi valorificate decat in
prezenta consumatorilor turisti. De aceea, in investigarea cifrei de afaceri se
recomanda modele care sa reflecte legatura dintre aceasta si dimensiunea
circulatiei turistice.
In cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma modificarii
numarului de turisti, a duratei medii a sejurului si a veniturilor mediii pentru
o zi turist se are in vedere urmatorul model:

CA T

Tz CA

T ds v
T Tz

unde: T- reprezinta numarul turistilor exprimat in persoane

Tz-reprezinta numarul de zile-turisti exprimat in zile turisti
ds-reprezinta durata medie a sejurului exprimata in zile
v-reprezinta veniturile medii pentru o zi turist exprimate in
mii lei.
Schema de analiza este urmatoarea:

CA

Ca
T
CA
ds
CA
dv

Modificarea totala a cifrei de afaceri:

CA=CA1-CA0 din care:
-influenta modificarii numarului de turisti:
CA
T

ds

ds

-influenta modificarii numarului de turisti:

Tz
T

 ds

CA

ds

ds

ds

-influenta modificarii veniturilor medii pentru o zi turist:

CA
v

ds

CA
Tz

In cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma

modificarii unor indicatori care exprima utilizarea capacitatii de cazare, se
are in vedere urmatorul model:

CA Le

Lz Tz CA

Le Kd Kua v
Le Lz Tz

unde: Le-reprezinta capacitatea de cazare existenta exprimata in

locuri-zile existente,
Lz-reprezinta capacitatea de cazare activa sau disponibila
exprimata in locuri-zile,
Kd-reprezinta coeficientul de disponibilizare a capacitatii
existente,
Kua-reprezinta coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare
active.

Schema de analiza este urmatoarea:

CA

CA
Le
CA
Kd
CA
Kua

CA
v

Modificarea totala a cifrei de afaceri:

CA=CA1-CA0 din care:
-influenta modificarii capacitatii de cazare (Le):
Ca
Le

=(Le -Le ) Kd Kua v

1 0
0
0 0

-influenta modificarii gradului de disponibilizare a capacitatii

existente:
Kd

Ca
Kd Kd

Lz
Le

Kd 0 Le1 Kua 0 v 0

-influenta modificarii gradului de utilizare a capacitatii de cazare

active
Kua

Tz
Lz

Ca
Kua Kua1 Kua 0 Le1 Kd 1 v 0

-influenta modificarii veniturilor medii pentru o zi turist

v

CA
Tz

CA
v v1 v 0 Le1 Kd 1 Kua 1
Analiza cifrei de afaceri in turism poate fi realizata si prin prisma
factorilor care reflecta folosirea intensiva si extensiva a potentialului
material disponibil. In acest sens, sunt operationale urmatoarele modele:

CA Ls i s
unde: Ls-reprezinta numarul de locuri de munca
__
i -reprezinta incasarea medie pe loc de munca exprimata in
s
mii lei.
Schema de analiza este urmatoarea:
CA

CA
Ls

CA
is

Modificarea totala a cifrei de afaceri

CA=CA1-CA0 din care:
-influenta modificarii numarului de locuri serviciu
CA
Ls Ls1 Ls0 i s
-influenta modificarii incasarii medii pe loc serviciu

CA
is i s1 i s 0 Ls1

Rolul specific al resurselor umane in crearea produsului turistic si

implicatiile lor in cifra de afaceri rezulta din modelul:

CA Np

T Tz CA

Np T Tz

unde: Np- reprezinta numarul de personal exprimat in persoane

T/Np-reprezinta productivitatea mincii lucratorilor din turism
Schema de analiza este urmatoarea:

CA
Np
-

CA
T / Np
CA

CA
Tz/ T

CA
Ca / Tz

Modificarea totala a cifrei de afaceri:

CA=CA1-CA0 din care:
-influenta modificarii numarului de salariati:
T

Np

CA
Np Np1 Np0

Tz

CA

Tz

-influenta modificarii productivitatii muncii lucratorilor din turism

T
CAT

Np

Np

T
Tz
Np

T
Np 0

CA

Tz

-influenta modificarii duratei medii a sejurului:

ds

Tz
T

Tz
CA

Tz
T
T

T
Tz

Np1
T 0
Np

CA

Tz

-influenta modificarii veniturilor medii pentru o zi turist

v

CA
Tz

CA
CA

CA
Tz
Tz

T
CA

Np1
Tz 0
Np

Tz

Performantele firmelor de turism sunt dependente si de

eforturileinvestitionale de dotare a unitatilor operative, pe de o parte cu
mijloacele de munca necesare, iar pe de alta parte cu utilitatile
corespunzatoare categoriei de confort.
De aceea cifra de afaceri poate fi utilizata (analizata) si dupa relatia:

CA Np

F CA

Np F

unde: F
-reprezinta activele fixe
F/Np-reprezinta gradul de inzestrare tehnica a unitatilor
operative

CA/F-reprezinta eficienta utilizarii activelor fixe exprimat in

mii lei/salariat.

Schema de analiza este urmatoarea:

CA
Np
CA

CA
F / Np
-

CA
CA/ F

Modificarea totala a cifrei de afaceri:

CA=CA1-CA0 din care:
-influenta modificarii numarului de salariati:

Np

CA
Np Np1 Np0

CA

-influenta modificarii gradului de inzestare tehnica

F
CAF

Np
Np

F
CA
Np

F
Np 0

Influenta modificarii eficientei utilizarii activelor fixe

CA
CA

CA
F
F

F
CA

Np 1
F 0
Np

3.4.5. Analiza dinamicii indicatorilor de volum fizici

Indicatorii fizici care reflecta volumul activitatii de turism sunt:
-numarul total de turisti (T);
-numarul de zile-turisti aferent unei perioade date (Tz);
__
-numarul mediu de turisti pe zi intr-0 luna, trimestru sau an ( T):
unde Z- reprezinta numarul de zile calendaristice ale perioadei luate in
calcul.
durata medie a sejurului (ds) exprimata in zile;

ds

Tz
P

in care P-numarul mediu al locuitorilor dintr-o zona turistica sau dintro tara (in perioada pentru care se face calculul).
-capacitatea de cazare activa sau disponibila exprimata in locuri-zile
(Lz);
-numarul de locuri-zile, capacitatea de cazare existenta (Le);
Diferenta intre Le si Lz este reprezentata de capacitatea exprimata in
locuri-zile indisponibila (inactiva) pentru cazare datorita unor lucrari de
intretinere, reparatii sau modernizare.
-coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare disponibile sau active
(Kua);
Tz
Kua
Lz

-coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare existente (Kui)

Kua

Tz
Le

-coeficientul de disponibilizare a capacitatii de cazare existente (Kd)

Kd

Lz
Le

Tabel 3.3. Situatia ocuparii spatiilor de cazare in perioada (01.01-31.12) 1998 se prezinta astfel:

Unitate
Hoteliera
Aro Palace
Capitol
Coroana
Postavarul
Aro Sport
Total

Categoria
****
***
**
*
*

Nr. locuri
586
368
152
106
58
1270

Numar
Romani
16776
16784
9078
4970
6182
53790

Turisti (T)
Straini
13691
5202
2890
1524
1366
24673

Dct

Total
30467
21986
11968
6494
7548
78463

83,47123
60,23562
32,78904
17,79178
20,67945
214,9671

9,695919
6,996897
3,808736
2,066672
2,4021
24,97032

% turisti
romani
55,06285
76,33949
75,85227
76,53218
81,90249
68,55461

% turisti
straini
44,93715
23,66051
24,14773
23,46782
18,09751
31,44539

Tabel 3.4.

Unitate
hoteliera

Categ
.

Aro Palace
Capitol
Coroana
Postavarul
Aro Sport
Total

****
***
**
*
*

Numar
Romani
57655
38218
23226
7063
7172
133334

zile
Straini
40747
15818
6194
2069
2510
67338

Turisti
(Tz)
Total
98402
54036
29420
9132
9682
200672

Capaci
Activa
(Lz)
198890
112420
55480
35690
21070
423550

tatea de Cazare
existenta Indispon
(Le)
ibila
204290
112420
55480
35690
21070
428950

5400
0
0
0
0
5400

ds
3,22979
2,457746
2,458222
1,406221
1,282724
2,557537

Kua
49,47559
48,06618
53,02812
25,587
45,95159
47,37859

Kui
48,1678
48,06618
53,02812
25,587
45,95159
43,782114

Kd
97,3567
100
100
100
100
98,74111

Din datele tabelului de mai sus rezulta ca din numarul total de turisti cazati in hotelurile societatii, turistii
romani detin o pondere de 68,55%, iar turistii straini doar 31,45%. Durata medie a sejurului este de 2,56 zile turist,
fapt ce se reflecta si in coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare active care este de 47,38%. O cauza posibila
ar fi numarul mic de turisti straini asigurat de principalele firme partenere cu care societatea a incheiat contracte.
Luand in consideratie numarul mediu de 314225 locuitori ai orasului Brasov, intensitatea turistica se situeaza
sub limite fiind de doar 24,97% pe an.

Tabelul 3.5. Situatia ocuparii spatiilor de cazare in perioada (01.01-31.12) 1999 se prezinta astfel:

Unitate
Hoteliera
Aro Palace
Capitol
Coroana
Postavarul
Aro Sport
Total

Categoria
****
***
**
*
*

Nr. locuri
586
368
152
106
58
1270

Numar
Romani
15181
11378
7953
4196
4896
43604

Turisti (T)
Straini
11451
4529
2018
1626
1406
21030

Dct

Total
26632
15907
9971
5822
6302
64634

72,96438
43,58082
27,31781
15,95068
17,26575
177,0795

8,522758
5,090550
3,190914
1,863153
2,016763
20,68414

% turisti
romani
57,00285
71,52826
79,76131
72,07145
77,68962
67,46295

% turisti
straini
42,99715
28,47174
20,23869
27,92855
22,31038
32,53705

Tabelul 3.6.

Unitate
hoteliera

Categ
.

Aro Palace
Capitol
Coroana
Postavarul
Aro Sport
Total

****
***
**
*
*

Numar
Romani
56028
26348
15622
5774
6265
110037

zile
Straini
35919
12928
3834
2326
1968
45975

Turisti
(Tz)
Total
91947
39276
19456
8100
8233
167012

Capaci
Activa
(Lz)
187390
97520
42530
29190
18980
375610

tatea de Cazare
existenta Indispon
(Le)
ibila
312890
134320
55480
38690
21170
463550

26500
36800
12950
9500
2190
87940

ds
3,452501
2,469102
1,951259
1,391274
1,306411
2,583965

Kua
49,06719
40,27482
45,74653
27,74923
43,37724
44,46420

Kui
42,98798
29,24062
35,06849
20,93564
38,88994
36,02891

Kd
87,61045
72,60274
76,65826
75,44585
89,65517
81,02902

Ponderea turistilor romani este de 67,46%, iar a turistilor straini doar de 32,54%. Sejurul mediu este de 2,58
zile turist, situatie reflectata de altfel si in coeficientul de utilizare a capacitatilor de cazare active de 44,46%.
Raportand anul 1999 la anul 1998 se observa o scadere a coeficientului de utilizare a capacitatii decazare active de
la 47,38% la 44,46%, o scadere a capacitatii de cazare active de la 4235000 locuri zile la 375610 locuri zile precum
si o scadere a numarului de zile turist de la 200672 la 167012. O consecinta fireasca este cresterea capacitatii de
cazare inactive de la 5400 la 87940 locuri zile in 1999, marirea proportiei in care locurile zile existente sunt apte
pentru a fi ocupate de turisti scazand de la 98,74% la 81,02%. Si densitatea circulatiei turistice cunoaste o scadere
de la 24,97% in 1998 la 20,68% in 1999 fapt datorat atat scaderii numarului de turisti cat si scaderii numarului de
locuri.

Tabelul 3.7. Situatia ocuparii spatiilor de cazare in perioada (01.01-31.12)2000 se prezinta astfel:

Unitate
Hoteliera
Aro Palace
Capitol
Coroana
Postavarul
Aro Sport
Total

Categoria
****
***
**
*
*

Nr. locuri
586
368
152
106
58
1270

Numar
Romani
18433
13443
8107
3706
4540
48229

Turisti (T)
Straini
16549
6276
2992
2327
1796
29940

Dct

Total
34982
19719
11099
6033
6336
78169

95,84110
54,02466
30,40822
16,52877
17,35890
214,1616

11,29651
6,367726
3,584126
1,948197
2,046042
25,24260

% turisti
romani
52,69281
68,17283
73,04262
61,42881
71,65404
61,69837

% turisti
straini
47,30719
31,82717
26,95738
38,57119
28,34596
38,30163

Tabelul 3.8.
Unitate
hoteliera

Categ
.

Aro Palace
Capitol
Coroana
Postavarul
Aro Sport
Total

****
***
**
*
*

Numar
Romani
50042
25406
13978
5295
5412
100133

zile
Straini
34911
13536
4798
3376
2200
58821

Turisti
(Tz)
Total
84953
38942
18776
8671
7612
158954

Capaci
Activa
(Lz)
199836
134688
55632
38796
21228
450180

tatea de Cazare
existenta Indispon
(Le)
ibila
214476
134688
55632
38796
21228
464820

14640
0
0
0
0
14640

ds
2,428478
1,974847
1,691684
1,437262
1,201389
2,033466

Kua
42,51136
28,91275
33,75036
22,35024
35,85830
35,30899

Kui
39,60956
28,91275
33,75036
22,35024
35,85830
34,19689

Kd
93,17406
100
100
100
100
96,85039

Din datele de mai sus rezulta ca din totalul turistilor cazati in hotelurile societatii, turistii romani detin o
pondere de 61,70% in timp ce turistii straini detin o pondere de 38,30%. Fata de capacitatea de cazare activa de
450180 locuri zile s-au realizat 158965 zile turist determinand un coeficient de cazare activa de 35,30%.
Innoptarile pe turist au fost de 2,03 zile turist ceea ce denota un turism de tranzit care implica cheltuieli
suplimentare la partea logistica. Din aceast acauza cu toate ca s-a inregistrat o crestere cu (121%) a numarului de
turisti si o crestere a capacitatii de cazare, respectiv o scadere a capacitatii de cazare inactive, coeficientul de cazare
activa a inregistrat o scadere de la 44,46% in 1999 la 35,30% in anul 2000. Se observa de asemenea o crestere a
densitatii circulatiei turistice de la 20,68% la 25,24% ca urmare a scaderii numarului de locuitori de la 312481 in
1999 la 309671 in anul 2000 si scaderii numarului de turisti.
Dupa o analiza mai atenta si amanuntita a situatiei ocuparii bazei materiale de la S.C. ARO PALACE
S.A. Brasov, se observa o slaba preocupare in ceea ce priveste atragerea turisilor si in special a turistilor straini
care ar fi condus implicit la cresterea volumului de incasari si a coeficientului de utilizare, concomitent cu cresterea
eficientei economice.
Se impune de urgenta modernizarea spatiilor hoteliere in vederea cresterii gradului de confort, a
diversificarii servicilor suplimentare si a cresterii calitatii tuturor serviciilor care sa contribuie la atragerea clientelei
turistice.

Tabelul 3.9. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune pe anul 1998

mii lei
VENITURI
Vanzari de marfuri
Productia vanduta
Productia stocata (Sf-Si)
Productia imobilizata
Productia exercitiului
Marja comerciala
Valoarea adaugata
Subventii de exploatare
Excedentul brut al exploatarii
Reluari asupra provizioanelor
Alte venituri din exploatare
Rezultatul exploatarii (profit)
Venituri financiare
Rezultatul curent (profit)
Venituri exceptionale

CHELTUIELI

Total
Sem. 1
Sem. 2

21882081
8408409
13473672

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

31155119
12791453
18363666
45123165
17923189
27199976
27199976
10325574
18948356
12746933
3744108
9002825
12888154
3356559
9531595
12437295
3170828
9266467

Costul de cumparare al
vandute:
cumparari de marfuri
variatia stocurilor (Si-Sf)

marfurilor

Consum de materii prime si mat.

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate
de terti
Impozite, taxe si varsaminte asimilate
Cheltuieli cu personalul
Insuficienta bruta de exploatare
Amortizare si provizioane calculate
Alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul exploatarii (pierdere)
Cheltuieli financiare
Rezultatul curent (pierdere)
Cheltuieli excepltionale
Impozit pe profit

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

SIG
7914035
3276673
4637362

Marja comerciala

Productia
exercitiului
15849276
7597638
8251638
16526997
6581766
9945231
655696
610384
45312
762675
346671
416004
4862674
1188075
3674599

Valoarea adaugata
Excedent
brut
(insuf. bruta) de
exploatare
Rezultatul
expl.
(profit
sau
pierdere)
Rezultatul curent
(profit
sau
pierdere)
Rezultatul net al
exercitiului (profit,
pierdere)

Total
Sem. 1
Sem. 2

13968046
5131736
8836310

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

31155119
12791453
18363666
29273889
10325551
18948338
12746966
3743808
9003125
12091237
3133724
8957513
12125479
3009888
9115591
7574621
1982753
5591868

Din datele de mai sus rezulta ca in momentul formarii rezultatului, valoarea adaugata detine ponderea cea
mai mare din acest moment, respectiv 64,87% raportata la Productia exercitiului. rezultatul din exploatare detine
ponderea cea mai mare din Rezultatul brut al societatii.

Momentul repartizarii rezultatului este in conformitate cu legislatia in vigoare si dupa aprobarea bilantului
contabil in adunarea generala a actionarilor.

Tabelul 3.10. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune pe anul 1999

VENITURI
Vanzari de marfuri
Productia vanduta
Productia stocata (Sf-Si)
Productia imobilizata
Productia exercitiului
Marja comerciala
Valoarea adaugata
Subventii de exploatare
Excedentul brut al exploatarii
Reluari asupra provizioanelor
Alte venituri din exploatare
Rezultatul exploatarii (profit)
Venituri financiare
Rezultatul curent (profit)
Venituri exceptionale

mii lei
SIG

CHELTUIELI

Total
Sem. 1
Sem. 2

29016442
29016442
18788855

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

47320271
20328602
26991969
65264804
26418420
38846384
44171026
17762376
26408650
18279141
7671599
10607542
17436545
6599302
10837243
16256058
6105563
10150495

Costul de cumparare al
vandute:
cumparari de marfuri
variatia stocurilor (Si-Sf)

marfurilor

Consum de materii prime si mat.

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate
de terti
Impozite, taxe si varsaminte asimilate
Cheltuieli cu personalul
Insuficienta bruta de exploatare
Amortizare si provizioane calculate
Alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul exploatarii (pierdere)
Cheltuieli financiare
Rezultatul curent (pierdere)
Cheltuieli excepltionale
Impozit pe profit

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

11072209
4137769
6934440

Marja comerciala

Productia
exercitiului
21094088
8656354
12437734
26017802
10151181
15866621
2302120
1095575
1206545
1650531
653094
997437
5494600
1907373
3587227

Valoarea adaugata
Excedent
brut
(insuf. bruta) de
exploatare
Rezultatul
expl.
(profit
sau
pierdere)
Rezultatul curent
(profit
sau
pierdere)
Rezultatul net al
exercitiului (profit,
pierdere)

Total
Sem. 1
Sem. 2

17944233
6089818
11854415

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

47320571
20328602
26991969
44170716
17762066
26408650
18153224
7611195
10542029
15977021
6576024
9400997
15786014
5946208
9839806
10761458
4198190
6563268

Si pentru anul 1999, momentul cel mai important este cel al Productiei exercitiului cu Valoarea adaugata
care detine o pondere de 67,68%.
Tabelul 3.11. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune pe anul 2000
VENITURI
Vanzari de marfuri
Productia vanduta
Productia stocata (Sf-Si)
Productia imobilizata
Productia exercitiului
Marja comerciala
Valoarea adaugata
Subventii de exploatare
Excedentul brut al exploatarii
Reluari asupra provizioanelor
Alte venituri din exploatare
Rezultatul exploatarii (profit)
Venituri financiare
Rezultatul curent (profit)
Venituri exceptionale

mii lei
SIG

CHELTUIELI

Total
Sem. 1
Sem. 2

38444165
13678376
24765789

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

60243529
24637030
35606499
85398404
33216446
52181958
54662852
20505494
34157358
16303883
4878244
11425639
14125354
3975381
10149973
13035670
3434724
9600946

Costul de cumparare al
vandute:
cumparari de marfuri
variatia stocurilor (Si-Sf)

marfurilor

Consum de materii prime si mat.

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate
de terti
Impozite, taxe si varsaminte asimilate
Cheltuieli cu personalul
Insuficienta bruta de exploatare
Amortizare si provizioane calculate
Alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul exploatarii (pierdere)
Cheltuieli financiare
Rezultatul curent (pierdere)
Cheltuieli excepltionale
Impozit pe profit

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

13289290
5098960
8190330

Marja comerciala

Productia
exercitiului
30735552
12710952
18024600
38580109
15638397
22941712
2951871
1132532
1819339
1510121
813354
696767
3829782
1067210
2762572

Si pentru anul 2000, momentul cel mai important este al formarii rezultatului.

Valoarea adaugata
Excedent
brut
(insuf. bruta) de
exploatare
Rezultatul
expl.
(profit
sau
pierdere)
Rezultatul curent
(profit
sau
pierdere)
Rezultatul net al
exercitiului (profit,
pierdere)

Total
Sem. 1
Sem. 2

25154875
8579416
16575459

Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2
Total
Sem. 1
Sem. 2

60243529
24637030
35606499
54662852
20505494
34157358
16082743
4867097
11215646
13352012
3745712
9606300
12615233
3162027
9453206
9205888
2367514
6838374

Din analiza soldurilor intermediare de gestiune pe perioada 1998-2000, rezulta o crestere in 1999 fata de
1998 de 30,18% a rezultatului curent, dar o descrestere in 2000 fata de 1999 de 20%. Situatia anului 2000 se
datoreaza cresterii substantiale a cheltuielilor si in special a cheltuielilor cu remuneratiile personalului.

3.4.6. Analiza cifrei de afaceri:

CAcorectata

CAconstatata
ip

unde: ip- reprezinta indicele preturilor in perioada analizata.

Tabelul 3.12.
Anul

1998
1999
2000

Cifra de
Ritm de
afaceri CA (mii crestere a CA
lei)
totala (mii
lei)
53037200
21199862
31837338
50,1771
76337013
43,931077
30556189
45780824
49,825045
98687694
29,278957
38315406
60372288
57,566614

Cifra de afaceri
corectata reala
(CA) mii lei
53037200
17082886
3594314
49441071
23361001
26080070
70140507
32197820
37942687

Ritm de crestere
real al CA totala
(mii lei)

110,46978
6,7803908
11,639352
41,866885
17,84241

Cresterea medie anuala = 36,61%

Cresterea medie anuala reala =17,55%
Daca inainte de corectarea cifrei de afaceri cu incidenta inflatiei,
evolutia acesteia era crescatoare, in urma corectiei, se observa ca in anul
1999 scade fata de anul 1998, urmand apoi sa creasca in anul 2000.
Prin urmare cresterea medie anuala cu 36,61% a cifrei de afaceri este
falsa. Prin corectarea cu indicele preturilor se constata ca in realitate

volumul de activitate al intreprinderilor a crescut cu o rata anuala de

17,55%.

Din analiza structurii cifrei de afaceri pe perioada anilor 1998-2000,

se observa o mentinere a ponderii activitatilor de cazare si alimentatie
publica.
Si din acesti indicatori rezulta ca societatea nu a luat masuri de
diversificare si a altor activitati de agrement si de divertisment si nici de
impulsionare a cresterii volumului de desfacere prin unitatile de alimentatie
publica.
3.4.7. Analiza factoriala a cifrei de afaceri
a) Analiza factoriala a cifrei de afceri prin prisma modificarii
numarului de turisti, a duratei medii a sejurului si a veniturilor medii pentru
o zi turist se realizeaza cu urmatorul model:

CA T

Tz CA

T ds v
T Tz

unde: T-reprezinta numarul turistilor exprimat in persoane;

Tz-reprezinta numarul de zile-turisti exprimat in zile turisti
ds-reprezinta durata medie a sejurului exprimata in zile;
v-reprezinta veniturile medii pentru o zi turist exprimate in mii lei.

Tabelul 3.13
Nr.
crt
.
1
2
3
4
5

Indicatori
CA
T
Tz
Ds
V

U.M.

1998

1999

mii lei
pers.
zile turisti
zile
mii lei

53037200
74463
200672
6,694922
264,2979589

49313315,89
64634
167012
2,583965
295,2680998

2000

1999-1998

70140507,46
78169
158954
2,033466
441,262928

2000-1999

-3723884,11
-9829
-33660
-0,110957
30,97014099

20827191,57
13535
-8058
-0,550499
145,9948282

Tabelul 3.14.
mii lei
Perioada 1998-1999
-3723884,11

Perioada 1999-2000
+20827191,57

CA
T T1 T0 ds0 v 0

-7000827,78

+10326696.95

CA
ds ds1 ds0 T1 v 0

-1895441,52

-12705967,3

CA
v v1 v 0 T1 ds1

+5172385,19

+23206461,92

CA CA1 CA0

Schema de analiza pe perioada 1998-1999:

CA 3723884,11miilei

CA
T 7000827 ,78miilei
CA
ds 1895441,52 miilei
CA
v 5172385,19 miilei

Din analiza factoriala a cifrei de afaceri in perioada 1998-1999 putem

constata o evolutie negativa a acestiu indicator, cifra de afaceri scazand cu
3723884,11 mii lei in anul 1999 fata de anul 1998.

Singura actiune favorabila aspura coeficientului,este influenta

venitului mediu pe o zi turist care a crescut cu 30,97 mii lei determinand o
majorare a cifrei de afaceri cu 5172385,19 mii lei, influenta insuficienta
totusi pentru a echilibra ceilalti factori, respectiv numarul mediu de turisti si
durata medie a sejurului.

Numarul turistilor a scazut cu 9829 persoane in anul 1999 fata de anul

1998 determinand o diminuare cu 7000827,78 mii lei a cifrei de afaceri, iar
evolutia duratei medii a sejurului a determinat o scadere cu 1895441,52 a
cifrei de afaceri.
Schema de analiza pe perioada 1999-2000:

CA
T 10326696,95miilei
-

CA
ds 12705967,30miilei

CA 20827191,57miilei
-

CA
v 23206461,92miilei
-

In perioada 1999-2000 s-a inregistrat o crestere cu 20827191,57 mii

lei a cifrei de afaceri, aceasta fiind influentata favorabil de numarul mediu de
turisti si de venitul mediu pe o zi turist si negativ de durata medie a
sejurului:
-cresterea numarului de turisti cu 13535 persoane a determinat o
crestere a cifrei de afaceri cu 10326696,95 mii lei;
-marirea veniturilor aferente unei zile turist s-a concretizat intr-o
crestere cu 23206461,92 mii lei a cifrei de afaceri;
-scaderea duratei medii a sejurului a determinat o scadere cu
12705967,3 mii lei a cifrei de afaceri.
Scaderea duratei medii a sejurului in aceasta situatie nu implica o
scadere per total a cifrei de afaceri tocmai datorita cresterii numarului mediu
de turisti corelata cu marirea veniturilor medii pe zi turist.
Se recomanda orientarea firmei spre atragerea vacantierilor.
b) in cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma
modificarii unor indicatori care exprima utilizarea capacitatii de
cazare,se are in vedere urmatoarea situatie:

CA Le

Lz Tz CA

Le Kd Kua v
Le Lz Tz

unde: Le-reprezinta capacitatea de cazare existenta exprimata in

locuri-zile existente;
Lz-reprezinta capacitatea de cazare activa sau disponibila exprimata in
locuri-zile active;
Kd-reprezinta coeficientul de disponibilizare a capacitatii existente;
Kua-reprezinta coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare active.
Tabelul 3.15.
Pe ani
Nr.
crt
.
1
2
3
4
5
6
7

Indicatori
CA
Le
Lz
Tz
Kd
Kua
V

U.M.

1998

1999

mii lei
locuri-zile
locuri-zile
zile turisti
%
%
mii lei

53037200
463550
423550
200672
91,37094
47.37859
264,2979589

49313315,89
463550
375610
167012
81,02902
44,46421
295,2680998

2000

1999-1998

70140507,46
464820
450180
158954
96,85039
35,30899
441,262928

-3723884,11
0
-47940
-33660
-10,34192
-2,914381
30,97014099

2000-1999
20827191,57
1270
74570
-8058
15,82138
-9,155217
145,9948282

Tabelul 3.16.
mii lei
Perioada 19981999
-3723884,11

Perioada 19992000
+20827191,57

CA
Le Le1 Le0 Kd 0 Kua 0 v 0

+135104,97

Ca
Kd Kd 1 Kd 0 Le1 Kua 0 v 0

-6003077,25

+9655086,88

CA CA1 CA0

Ca
Kua Kua1 Kua 0 Le1 Kd 1 v

-2893192,05

-12169462,2

Ca
v v1 v 0 Le1 Kd Kua1

+5172385,19

+23206461,92

Schema de analiza pe perioada 1998-1999:

-

CA 3723884,11miilei

CA
Le 0miilei
CA
Kd 6003077 ,25miilei
Ca
Kua 2893192 ,05miilei

CA
v 5172385,19miilei

In perioada 1998-1999 scaderea cifrei de afaceri cu 3723884,11 mii

lei este influentata megativ de capacitatea de cazare existenta precum si de
cea activa, care scad cu 10,34% (Kd) si respectiv cu 2,91% (Kua)
determinand o scadere cu 6003077,25 mii lei respectiv cu 2893192,05 mii
lei a cifrei de afaceri in conditiile in care capacitatea de cazare existenta s-a
mentinut constanta, iar veniturile medii au crescut cu 30,97 mii lei
determinand o crestere a cifrei de afaceri cu 5172385,19 mii lei. Cresterea
generata de veniturile medii a fist insa insuficient pentru a acoperi pierderile
generate de ceilalti factori.
Schema de analiza este urmatoarea pe perioada 1999-2000:
CA
Le 135104,97miilei
CA
Kd 9655086,88miilei
CA
Kua 12169462,2miilei

CA 20827191,57miilei

CA
v 23206461,92miilei

In perioada 1999-2000 s-a inregistrat o evolutie pozitiva a cifrei de

afaceri, generata de influenta favorabila a capacitatii de cazare existente, a
coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare existente si a veniturilor

medii pe zi turist, care acopera influenta negativa a coeficientului de

utilizare a capacitatii de cazare active. Cresterea capacitatii de cazare
existente cu 1270 a determinat o crestere a cifrei de afaceri cu 135104,97 mii
lei.
Cresterea coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare existente si
a veniturilor medii pe zi turist determina o crestere a cifrei de afaceri cu
9655086,88 mii lei, respectiv cu 23206461,92 mii lei. Coeficientul de
utilizare a capacitatii de cazare active determina o scadere a cifrei de afaceri
cu 12169462,2 mii lei.
Aceasta situatie pozitiva nu este de fapt reala, ea fiind determinata de
scaderea numarului de zile turist si nu de cresterea capacitatii de cazare
active utilizate. Nu cresc incasarile ci se reduc cheltuielile.

c) Rolul specific al resurselor umane in crearea produsului turistic

si implicatiile lor in cifra de afaceri rezulta din modelul:

CA Np

T Tz CA

Np T Tz

unde: Np-reprezinta numarul de personal exprimat in persoane;

T/Np-reprezinta productivitatea muncii lucratorilor din turism;
Tabelul 3.17.
Pe ani
Nr.
crt
.
1
2
3
4
5
6
7

Indicatori
CA
Np
T
Tz
T/Np
Tz/T=ds
CA/Tz=v

U.M.

1998

1999

mii lei
persoane
persoane
zile turisti
mii lei/sal
zile
mii lei

53037200
837
74463
200672
88,96416
2,694922
264,2979589

49313315,89
757
64634
167012
85,38177
2,583965
295,2680998

2000

1999-1998

70140507,46
729
78169
158954
107,2277
2,033466
441,262928

-3723884,11
-80
-9829
-33660
-3,5823876
-0,1109572
30,97014099

2000-1999
20827191,57
-28
13535
-8058
21,845939
-0,5504991
145,9948282

Tabelul 3.18.
mii lei

CA CA1 CA0
T

Np

CA
Np Np1 Np 0
T
CAT

Np
Np
Tz
Ca

Tz
T
T
CA
CA

CA
Tz
TZ

Tz

CA

Tz

T
Tz
Np1

T
Np 0

T
Tz

Np1
T 0
Np

CA

Tz

T
CA

Np1
Tz 0
Np

-1824006,40

-1931561,35

+12150703,35

-1895441,52

-12705967,30

Tz

+5172385,19

+23206461,92

-1931561,35

Perioada 19992000
+20827191,57

CA

Tz

Perioada 19981999
-3723884,11

Schema de analiza pe perioada 1998-1999:

CA
Np 5069266,43miilei
CAT 1931561,35miilei
Np

CA
Tz/ T

CA 3723884,11miilei

1895441,52miilei

CA
Ca / Tz 5172385,19miilei

Analiza factoriala a cifrei de afaceri pe perioada 1998-1999 ne arata o

evolutie negativa a cifrei de afaceri determinata de urmatorii factori:
-scaderea numarului mediu de angajati care determina o scadere a
cifrei de afaceri cu 5069266,43 mii lei;
-scaderea productivitatii mincii cu 3,58 mii lei/salariat determina o
scadere a cifrei de afaceri cu 1931561,35 mii lei;
-sacderea duratei medii a sejurului determina o scadere a cifrei de
afaceri cu 1895441,52 mii lei.
Singura evolutie pozitiva este cea a veniturilor medii pe zi turist care
creste datorita faptului ca a scazut numarul de zile turist cu 33660 si care
determina o crestere a cifrei de afaceri cu 5172385,19 mii lei.
Schema de analiza este urmatoarea pe perioada 1999-2000:

CA
Np 1824006,40miilei
CA
T / Np 12150703,35miilei
CA
Tz / T 12705967,30miilei

CA 20827191,57miilei

CA
Ca / Tz 23206461,92miilei .

Analiza factoriala a cifrei de afaceri pe perioada 1998-1999 ne arata o

evolutie pozitiva a cifrei de afaceri determinata de urmatorii factori:
-cresterea productivitatii muncii cu 21,85 mii lei/salariat a determinat
o crestere a cifrei de afaceri cu 12150703,35 mii lei. Cresterea productivitatii
muncii nu sedatoreaza numai cresterii eficientei muncii ci si scaderii
numarului de salariati care a determinat o scadere a cifrei de afaceri cu
1824006,4 mii lei;
-cresterea venitului mediu pe o zi turist cu 30,97 a determinat o
crestere a cifrei de afaceri cu 23206461,92 mii lei.

Pe langa scaderea numarului de salariati, apare ca influenta negativa

si scaderea duratei medii a sejurului care determina o scadere a cifrei de
afaceri cu 23206461,92 mii lei.
Pentru cresterea cifrei de afaceri se recomanda pe langa cresterea
calitatii serviciilor, optimizarea unitatilor si aplicarea politicii comerciale d
epret mai redus si orientarea spre alta categorie de turisti si consumatori.

3.4.8. Analiza sezonalitatii

Situatia realizarilor pe perioada analizata corectate cu indicele de
inflatie:
Tabelul 3.19.
mii lei
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
August
Iunie
Iulie
Septembrie

1998
2793703,5
2359878,1
2784800,2
2222738,7
3092741,2
3337411
3519764,5
4415853
4118506,2

1999
3406191,262
3113737,736
4173826,974
3555318,951
4848155,823
4153406,728
5564354,135
5978485,141
5997719,942

2000
3969244,487
4361091,932
5160744,7
3582854,002
6189783,06
6625942,017
7218214,343
75020963,291
7511593,533

Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total an

4419529,6
3178830,7
2869733,3
39113490,0

4798798,894
3490063,83
3825495,478
52905554,9

7847214,73
4747936,635
7019802,416
71736486,15

3,4,6, Evolutia incasarilor pe perioada anilor 1998-2000 in functie de sezonalitate

G.3,5,

Evolutia incasarilor pe anul 1998

5000000
4000000
incasari (mii lei)

3000000
2000000

incasari

1000000
0

9 10 11 12

luni

G,3,6,

Evolutia incasarilor pe anul 1999

6000000
5000000
4000000
incasari (mii lei) 3000000
2000000
1000000
0

incasari

9 10 11 12

luni

G,3,7,

Evolutia incasarilor pe anul 2000

8000000
7000000
6000000
5000000
incasari (mii lei) 4000000
3000000
2000000
1000000
0

incasari

luni

9 10 11 12

Din datele de mai sus rezulta ca volumul cifrei de afaceri este realizat
in cea mai mare parte in semestrul II al fiecarui an din perioada realizata.
Pentru volumul scazut din lunile respective se recomanda oroentarea
firmei spre alte servicii (organizarea de consfatuiri, simpozioane, etc.) si
aplicarea altei politici comerciale, mai ales ca societatea se caracterizeaza
prin practicarea unui turism de afaceri.

3.4.9. Indicatori generali de analiza economico - financiara

INDICATOR

1999

2000

2001

Profit brut/Cifra de afaceri x 100

Profit brut/Capital social x 100
Profit brut/Cheltuieli x 100
Profit exploatare/Total activ x 100

21,37
57,22
27,68
33,04

21,0
81,02
26,53
36,71

12,06
58,45
13,50
13,56

2. Rentabilitate capital propriu

a. Comercial (%)
b. Managerial (%)
c. Financiar (%)

Profit net/Capital propriu x 100

Profit net/Cifra de afaceri x 100
Cifra de afaceri/Activ x 100
Activ/Capital propriu x 100

29,30
14,28
139,31
143,00

40,44
14,07
175,41
163,52

11,93
9,32
100,27
127,56

C.ANALIZA LICHIDITATII
SI SOLVABILITATII
3. Lichiditate
a. Lichiditate generala
b. Lichiditate imediata
4. Solvabilitate
a. Solvabilitate patrimoniala (%)
b. Solvabilitate de indatorare(%)

Active circulante /Datorii

(Active circulante-Stocuri/Datorii

1,03
0,48

0,86
0,39

1,05
0,80

Capital propriu/Pasiv
Datorii/Activ

67,91
31,86

61,15
38,63

78,39
21,51

Creante/Cifra de afaceri x 365

26,23

19,08

5,26

Datorii/Imobilizari corporale x 100

83,48

61,23

27,88

Investitii/Imobilizari corporale x 100

16,88

19,95

5,93

Dividende/Nr.de actiuni
Profit net/Nr . actiuni

8510
9560

12569
13582

11623

Cifra de afaceri/Nr. personal

Salarii/Costuri x 100
Nr.zile turist planificate

65076
36,26
47,38

105758
37,47
39,18

137066
39,52
35,31

Nr.zile turist realizate/Nr.turisti

Nr. turisti straini/Nr.total turisti

2,56
31,44

2,58
32,53

2,03
38,30

A.ANALIZA
PROFITABILITATII
1. Marja profitului brut
a. La cifra de afaceri (%)
b. La capitalul social (%)
c. La costuri (%)
d. La total activ(rentab.ec.) (%)

Relatie de calcul

B.ANALIZA INTEGRATA
(DUPONT)

D.ANALIZA ACTIVITATII
GLOBALE
5. Perioada de recuperare a creantelor
( Zile)
6. Perioada de rambursare a datoriilor
(Zile)
E.ANALIZA INVESTITIILOR
7. Gradul de innoire (%)
F.ANALIZA VALORILOR DE
PIATA
8. Dividende per actiuni (lei)
9. Profit net per actiune (lei)
G. ALTI INDICATORI AI
ACTIVITATII GENERALE
10.Productivitatea muncii (mii lei )
11.Ponderea salariilor in costuri(%)
12.Gradul de ocupare a capacitatilor
de cazare (%)
13.Sejur per turist(zile)
14. Ponderea turistilor straini in total
turisti (%)

Pe baza datelor din Contul de profit si pierdere s-au calculat

indicatorii generali de analiza economico-financiara comparativi cu anii
precedenti (1998-2000).
De la inceput se face precizarea ca in anul 2000 s-a efectuat
reevaluarea imobilizarilor corporale care a condus implicit la situatia
nefavorabila in comparatie cu anii 1998 si 1999. Deci indicatorii sunt
calculati in preturi comparabile.
In anul 2000, in general tori indicatorii calculati prezinta descresteri
fata de anii 1998 si 1999, ca urmare a scaderii profitului brut pe seama
cresterii cheltuielilor cu materialele si remuneratiiel personalului.
Indicatorii de lichiditate si solvabilitate prezinta o situatie favorabila
in anul 2000 in comparatie cu anii precedenti.
Gradul de innoire al societatii prezinta o scadere, cauza fiind
repartizarea unui fond de dezvoltare din profit pentru investitii.

G. 3,9,
Evolutia ratei rentabilitatii in perioada 19982000

% m ii le i

30
21,37

20

21
12,06

10
0
1998

1999

2000

Evolutia principalilor indicatori economico-financiari in perioada 19982000

120
100

100,102
88,198

78,392

80
54,145
42,81

60

62,343
Venituri totale
Cheltuieli totale

40
11,335

20

16,048

11,904

1998

E v o l u ti a
re n ta b i l i ta ti i i n

ra te i
p e ri o a d a

1 9 9 8 -2 0 0 0

50
2 1 ,3 7 2 1
0

1 9 9 8

1 9 9 9

1 2 ,06

2 000

1999

2000

P rofit

G. 3,8,

Indicele preturilor
Evolutia lunara in anii 1997-2000 fata de decembrie anul precedent
Tabelul 3.20.
Anii
1997
1998
1999
2000

Ian.
113.7
104.9
103
104.3

Febr. Mart.
135 176.5
11 116.6
106 112.7
106.6 108.5

Apr.
196.7
122.5
124.5
115.7

Mai
196.7
122.5
124.5
115.7

Iunie
201.2
124.1
130.8
119

Iulie August
202.6
209.8
125.7
126.5
133
134.6
24.1
126.4

Sept.
216.7
130
138.9
129.9

Oct.
230.7
135
144.7
133.5

Nov.
240.6
137.6
150.4
137.3

Dec.
251.4
140.6
154.8
140.7

Concluzii si propuneri
Indicatori de volum fizici
Din analiza indicatorilor de volum tehnici se observa pe intreaga perioada de
analiza o pondere mai mare a turistilor romani fata de cei straini, din totalul
turistilor cazati in hoteluriloe societatii. O cauza posibila ar fi numarul mic de
turisti straini asigurat de principalele firme partenere cu care societatea a incheiat
contracte. O alta cauza ar putea fi calitatea serviciilor care nu se ridica la nivelul
impus de numarul de stele.
-circulatia pe cont propriu a turistilor straini,
-situatia conflictelor internationale (razboiul din Kosovo).
Durata medie a sejurului este de aproximativ 3 zile turist, un rezultat direct
al faptului ca ponderea cea mai mare o are turismul de afaceri, turism cu cheltuieli
logistice foarte mari. Aceasta se reflecta si in coeficientul utilizarii capacitatii de
cazare active, care oscileaza intre 47,38% in anul 1998 si 30,35% in anul 2000, cu
o evolutie descrescatoare din anul 1998 in anul 2000 ca urmare a scaderii
numarului de zile turist de la 200672 in anul 1998 la 158954 in anul 2000, in
conditiile in care capacitatea de cazare activa se mentine relativ constanta.
O motivatie posibila ar fi dezvoltarea sectorului privat din zona (turism
montan): cabane, vile, minihoteluri etc. sau dezvoltarea agroturismului din zona.
O corectare a acestei situatii, care ar duce la cresterea numarului de
turisti si a duratei medii a sejurului, se poate realiza prin impunerea regiunii
Brasov si ca zona turistica de agrement, printr-o conlucrare mai buna cu
agentiile de turism.
In toti acesti trei ani de analiza, intensitatea activitatii turistice in semestrul 2
fata de semestrul 1 este mai pronuntata, coeficientul utilizarii capacitatii de cazare
active fiind mai mare in al doilea semestru. Densitatea circulatiei turistice se
incadreaza intre 20% si 25%, constituind un dezavataj major, orasul Brasov avand
un potential turistic insuficient exploatat.

Proportia turistilor straini, turisti romani este net in favoarea celor din urma
daca se are in vedere numarul total de turisti inregistrati pe parcursul celor 3 ani.
Cu toate acestea, din situatile statistice ce privire la ocuparea spatiilor de
cazare pe perioada analizata, se observa o tendinta crescatoare a numarului de
turisti straini. Se poate concluziona ca in conditiile unei variatii nesemnificative a
numarului d eturisti, se inregistreaza o crestere a incasarilor, respectiv a cifrei de
afaceri, tocmai datorita acestei tendinte crescatoare, tarifele pentru turistii straini
fiind mai mari decat cele pentru turistii romani.
Atragerea turistilor printr-o promovare mai buna a produsului turistic,
ar putea duce la cresterea coeficientului capacitatii de cazare active, cu
implicatii directe asupra eficientei si a rezultatelor.

Indicatori valorici
Cifra de afaceri

Daca cresterea cifrei de afaceri reflectata in documentele societatii este de

36,61%, in urma corectarii cu indicele preturilor apare o crestere reala mult mai
mica, de doar 17,55%.
Dina naliza structurii cifrei de afaceri rezulta o concentrare a activitatii
turistice, deci a incasarilor la nivelul complexelor Aro si Capitol. Cocurenta la
nivelul orasului Brasov este relativ mare si cererea variabila, iar distributia pe cele
3 complexe este insotita de un risc comercial ridicat. Scaderea cererii sau ofensiva
unui concurent poate pune in pericol stabilitatea firmei, respectiv rezultatele
acesteia.
Complexele Cerbu si coroana dezavantajeaza firma de turism daca se
coreleaza ponderea pe care o au in realizarea cifrei de afaceri cu cheltuielile de
intretinere pe care le implica.

Pentru a scadea vulnerabilitatea firmei pot fi luate masuri in urmatoarele

directii:

-cresterea calitatii serviciilor la toate complexele turistice;

-crestrea numarului de stele;
-o promovare mai buna a rodusului turistic, pentru a creste ponderea
acestuia in realizarea cifrei de afaceri, deoarece in situatia actuala aparitia unor
deficiente in activitatea complexelor turistice poate periclita stabilitatea firmei;
-o alta posibilitate viabila ar fi impartirea pe centre de profit
individuale, astfel incat sa nu maifie acoperite pierderile unor complexe prin
redistribuirea profitului.
Analizand prin cele patru modele factoriale cifra de afaceri ajungem la
acelasi rezultat si anume scaderea cifrei de afaceri cu 3723884,11 mii lei in
perioada 1998-1999 si cresterea cu 20827191,57 mii lei in perioada 1999-200.
Solutia redresarii situatiei ar putea fi in primul rand o concentrare a
atentiei asupra influentelor negative si o incercare de corectare a acestora.
Trebuie urmarita crestrea duratei medii a sejurului care la randul ei ar
determina cresterea coeficientului de utilizare a capacitatii active si respectiv a
cifrei de afaceri (a incasarilor).
Coditia esentiala pentru cresterea duratei medii a sejurului este atragerea
clientilor printr-un grad ridicat al calitatii serviciilor. Pentru aceasta este necesara
eficientizarea muncii:
-reasezarea formatiilor de lucru;
-dotarea unitatilor operative cu tehnica noua, utilaje moderne;
-cresterea productivitatii;
-cresterea sezonalitatii turistice etc.

Sezonalitatea
Cu toate ca in cadrul analizei s-a observat o concentrare mai mare a
activitatii truistice in semestrul doi fata de semestrul intai, nu se poate vorbi de

sezonalitate, sezonalitate ce ar putea fi generata de succesiunea anotimpurilor, de

asezarea geografica si conditiile de mediu, deoarece S.C. ARO PALACE S.A.
este o firma axata in special pe turismul de afaceri.
Evolutia incasarilor este neuniforma pe parcursul intreguli an, variind intre
un punct de minim in luna aprilie si un punct de maxim in luna iulie.
Cererea este mai mare in lunile de vara, o explicatie putand fi faptul ca in
aceasta perioada creste aportul adus de alimentatia publica, prin deschiderea
teraselor si organizarea de mese festive si baluri, iar in luna octombrie o contributie
importanta o are Festivalul berii.
Singura concluzie care se poate trage din studiul efectuat este ca pentru
imbunatatirea performantelor si redresaea situatiei, este necesara atragerea
unui numar cat mai mare de turisti, turisti vacantieri, oferind pentru aceasta
un grad ridicat al serviciilor si preturi adecvate raportului calitate/numar de
stele.
Conducerea S.C. ARO PALACE S.A. ar trebui sa urmareasca stabilirea in
asa fel a pretului, incat sa contribuie la maximizarea profiturilor actuale. In functie
de cerere, de costurile estimate si de variantele de pret posibile, trebuie ales pretul
care sa duca la imbunatatirea performantelor.
Este necesara o mai buna cunoastere a cererii si a costurilor implicate, chiar
daca in realitate acestea sunt dificil de evaluat.
Deschiderea catre promovarea pe scara larga a turismului si organizarea de
centre de informare (puncte, brosuri, oficii) cu caracter permanent sau ocazional,
este de asemenea o solutie viabila.
Relatiile publice joaca un rol vital in succesul unei firme. Pentru areusi,
trebuie mentinute relatii bune cu comunitatea locala, cu investitorii, cu bancile, cu
organismele guvernamentale si cu mass-media, toate aceste activitati fiind grupate
sub umbrela relatiilor publice.

CONSIDERATII FINALE

Referatul Managementul firmei turistice ca proces performant este

conceput ca o analiza antologica a categoriilor si structurilor fundamentale ale
procesului managerial.
Referatul este preocupat d edeterminarea cailor si mijloacelor de realizare a
performantei scopului de baza in managementul firmei de turism.
Referatul este conceput pe trei capitole si subcapitole distincte:
I.
Cap. I-Organizarea firmei de turism cu subcapitolele ce prezinta
conceptul de infiintare, organizare si functionare a firmei de turism in
Romania.
II.
Cap. II- se refera la management in general si in special la
managementul firmei turistice.
III. Cap. III- se refera la observarea directiilor in care un manager se
implica pentru a face o firma sa fie performanta.
In incheierea referatului am prezentat un studiu de caz pe baza unei analize
economico-finanicara la S.C. ARO PALACE S.A. Brasov
Metoda principala de abordare a problematicii din fiecare capitol sau
subcapitol se conformeaza conceptului de la general la particular.
In acest context referatul poate constitui o valoroasa baza de plecare pentruo
lucrare stiintifica.