Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA “ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRARE A AFACERILOR


ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI A SERVICIILOR

SERVICIILE PENTRU POPULAȚIE


ȘI TENDINȚELE DE EVOLUȚIE A ACESTORA

Lect. univ. dr. Gabriela-Liliana CIOBAN


Studenta: Levinschi Adriana

Cuprins:
Conceptul de serviciu
O categorie largă de definiții date conceptului de serviciu pun accent pe faptul că producția de
servicii are ca rezultat un produs care nu are existența de sine stătătoare. De exemplu, Asociația
Americană de Marketing definește serviciile ca: activitate oferită de vânzare, care produce avantaje și
satisfacții fără a antrena un schimb fizic sub forma unui bun. Ambiguitatea care se reproșează acestei
definiții provine din faptul că o serie de servicii nemateriale se concretizează în bunuri materiale și
servicii editoriale, de ",alimentație publică, developari foto, etc.1
Serviciile pentru populație înregistrează o dinamică deosebită determinată de sistemul nevoilor, a
veniturilor și a comportamentelor de consum. Grupa serviciilor pentru populație este extrem de diversă,
serviciile componente fiind destinate completării paletei sortimentale a bunurilor de consum,
satisfacerii unor nevoi care nu au corespondent în produse sau creării cadrului optim de utilizare în
consum a produselor.  Deşi o mare parte a nevoilor de consum ale oamenilor este acoperită prin
activităţile proprii sau prin serviciile oferite de natură, o dată cu dezvoltarea economică a societăţii, s-
au impus serviciile procurate prin mecanismul pieţei precum şi serviciile destinate acoperirii nevoilor
colective ale populaţiei (nevoilor sociale) finanţate în cea mai mare parte de către stat.
întrucât trebuinţele oamenilor sunt numeroase şi ele se amplifică şi diversifică odată cu creşterea
gradului de complexitate al societăţii, şi serviciile prestate oamenilor sunt diverse, neomogene şi se
materializează în activităţi deosebit de variate, cu efecte diferite. Conjugând efectele economico-sociale
ale activităţilor de servicii finale destinate populaţiei rezultă pentru fiecare persoană îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă, creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea personalităţii fiecăruia.2
Semnificații și structura serviciilor
Evoluția serviciilor pentru populație are loc în strânsă legătură cu dinamica trebuințelor, a
veniturilor și a comportamentului de consum, analiza acestora sugerând amploarea și tendințele
înregistrate de aceasta, a doua componentă majoră a sferei serviciilor.
Dezvoltarea și diversificarea trebuințelor membrilor societății, rezultat al progresului economic și
social, dar și al sporirii exigențelor consumatorilor față de calitatea servirii au condus la modificarea
structurii consumului în sensul restrângerii proporției de participare a bunurilor și creșterii celei a
serviciilor; consumul de servicii al populației se mărește însă, nu numai pe seama celui de bunuri ci și
în asociere cu acesta, în acest caz, serviciile asigurând cadrul propice utilizării bunurilor achiziționate.

1
https://www.academia.edu/31944353/Serviciile_pentru_popula%C8%9Bie_%C8%99i_tendin%C8%9Bele_de_evolu
%C8%9Bie_ale_acestora_INTRODUCERE
2
https://administrare.info/economie/10004-servicii-pentru-popula%C5%A3ie
Totodată, amplificarea nevoilor în ansamblul lor, antrenează o creștere semnificativă în sfera serviciilor
pentru populație. La aceeași evoluție subscrie și sporirea veniturilor populației, știut fiind că serviciile
se numără între componentele consumului cu elasticitate superioară întregului (pe baza analizelor
realizate în diverse țări ale lumii s-a constatat că, coeficientul de elasticitate a consumului de servicii în
funcție de variația veniturilor bănești ale populației ia valori pozitive, situate în medie între 1,0 și 2,0 în
raport de nivelul de dezvoltare economică și amploarea consumului), ca în foarte puține situații se
poate vorbi de o plafonare a acestuia.
Caracteristicile serviciilor pentru populație
Pentru a înlătura pe cât posibil carențele de definire a conceptului de serviciu ne vom opri în cele ce
urmează asupra unora dintre cele mai importante caracteristici ale serviciilor care, deși nici acestea nu
sunt universal valabile, completează din diverse puncte de vedere definirea conceptului de serviciu.
Există cinci caracteristici importante pe care teoria economică le-a consacrat:
Imaterialitatea serviciilor - provine din faptul că majoritatea serviciilor nu se concretizează în
bunuri materiale, ci îmbracă forma unor activități sau faze ale unor  procese economico - sociale.
Intangibilitatea serviciilor - provine din faptul că ele nu pot fi percepute cu ajutorul simțurilor
omenești (auz, miros, văz, gust etc) înainte de a fi cumpărate sau consumate.
Inseparabilitatea în timp și spaţiu a serviciilor - este dată de faptul că prestarea și consumul lor
au loc simultan. Serviciul nu poate exista separat de prestatorul său, calitatea acestuia din urmă
influențând decisiv calitatea serviciului prestat.
Variabilitatea (eterogenitatea) serviciilor - constă în imposibilitatea repetării acestora în mod
identic de la o prestație la alta. prestația poate fi diferită sub influența dispoziției prestatorului, locului
sau momentului în care se realizează.
Perisabilitatea serviciilor – dată de incapacitatea serviciilor de a fi stocate. Este caracteristica ce
generează unele probleme în privința folosirii capacităților de prestație, mai ales atunci când cererea
este fluctuantă (transportul de persoane sau domeniul hotelier, de exemplu).
Tipuri de servicii
Serviciile pentru populație, indiferent de localizarea lor, se deosebesc după natura relațiilor
economice și financiare ce intervin între prestator / producător și beneficiar în servicii comerciale,
plătite de populație, pentru care aceasta se adresează pieței (în această categorie intră cele mai multe
servicii între care: reparații, transporturi, poșta si telecomunicații, turism, spălătorie și curățătorie,
frizerie-coafură etc.) și servicii oferite cu titlu gratuit, finanțarea lor realizându-se pe cale publică, din
bugetul de stat (invățământ, cultură, sânătate, activități sportive, ordine publică, apărare etc.). Această
structurare, deși nu lipsită de ambiguități (de exemplu, serviciile culturale sau de invățământ sunt în
ambele categorii intrucât se utilizează ambele surse de finanțare) este una din cele mai expresive și
frecvent folosite.
Intr-un anume sens, această clasificare se suprapune celei având drept criteriu de separare a
serviciilor, caracteristicile beneficiarului și care identifică două grupe, și anume: servicii personale și
servicii colective.
Potrivit standardului ISO 9004-2 (Managementul Calității), serviciile pot fi clasificate astfel:
1. Servicii cultural-turistice
- cazare în hoteluri, moteluri, cabane etc
- alimentatie public
- servicii turistice (excursii, sejururi)
- spectacole
- radiodifuziune
- televiziune
- agrement
2. Servicii de comunicații
- transporturi aeriene
- transporturi rutiere
- transporturi feroviare
- transporturi maritime și fluviale
- transporturi pe cablu
- telecomunicații
- servicii poștale
- servicii de informare, inclusive TV pe cablu
3. Servicii medicale
- asistență medical
4. Servicii de întreținere și reparații pentru
- instalații electrice
- echipamente mecanice
- sisteme de încălzire sau climatizare
- autovehicule
- construcții
- calculatoare electronice
5. Servicii de utilitate publică
- salubrizarea și gestionarea
- deșeurilor
- alimentare cu apă gaze sau energie termică
- distribuție electricitate întreținere spații verzi
- pompieri
- poliție
- servicii publice cum ar fi administrația financiară
6. Servicii comerciale
- vânzări en-gros sau en-detail
- depozitare mărfuri
- marketing
- ambalare-condiționare
7. Servicii financiare
- servicii prestate de bănci
- servicii prestate de societățile de asigurare
- servicii prestate de casele de pensii
- administrarea proprietăților
- vânzare-cumpărare imobile
8. Servicii profesionale
- expertizarea produselor sau evenimentelor
- asistența juridică
9. Servicii administrative
- managementul resurselor umane
- serviciile informatice
- servicii ale administrației publice
10. Servicii tehnice
- înregistrări foto-video-audio
- încercări mecanice, electrice, climatice
- analize fizico-chimice3

3
https://www.academia.edu/31944353/Serviciile_pentru_popula%C8%9Bie_%C8%99i_tendin%C8%9Bele_de_evolu
%C8%9Bie_ale_acestora_INTRODUCERE
Tablou sinoptic al serviciilor pentru populație

Sursa:https://www.academia.edu/31944353/Serviciile_pentru_popula%C8%9Bie_%C8%99i_tendin
%C8%9Bele_de_evolu%C8%9Bie_ale_acestora_INTRODUCERE
Contribuția serviciilor la creșterea economică
Mult timp, importanța activităților de servicii nu a fost recunoscută, serviciile fiind neglijate de
economiști și încadrate, se părea, odată pentru totdeauna, în sfera neproductivă. Experiența țărilor
dezvoltate arată că sectorul serviciilor este uzual, la fel de mult o premisă și un rezultat al dezvoltării
economice în acest sens, experiența unui sistem bancar eficient, a unui sector corespunzător dezvoltat
de transporturi, de telecomunicații, de servicii de asigurare și a unei administrații publice eficiente sunt
esențiale pentru înfăptuirea unui proces de creștere economică internă și pentru participarea la comerțul
internațional.
Tendințe în evoluția serviciilor pentru populație
Dezvoltarea serviciilor pentru populație reprezintă o trăsătură majoră a țărilor avansate din punct de
vedere economic; locul și amploarea lor, ritmurile evoluției,orientările structurale sunt determinate,
pentru fiecare țară în parte, de dinamica social-economică, de numeroși factori specifici, de
particularitățile și avantajele în consum. Sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI au fost
marcate de o mare serie de tendințe în evoluția ofertei de servicii:
- creșterea în ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoare
- asocierea, respective disocierea ofertei de bunuri si servicii
- cresterea rolului si importantei calitatii in domeniul serviciului
- dinamici diferentate pe categorii de servicii
Cresterea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu oferta celorlalte sectoare
Reprezintă o tendință înregistrată atât pe piața românească cât și pe piața internațională. Dezvoltarea
sectorului terțiar a fost favorizată de dezvoltarea economiei în ansamblu, care a avut efecte pozitive
asupra nivelului de trai, ceea ce a determinat în final apariția și diversificarea nevoii sociale pentru
servicii.
Această tendință este susținută de:
- creșterea ponderii populației ocupate în sectorul servicii în România
- cresterea ponderii serviciilor la crearea produsului intern brut în România
- tendința de creștere a contribuției serviciilor la realizarea valorii adăugate brute
Asocirea, respectiv disocierea ofertei de bunuri și de servicii prezintă tendințe
contradictorii in prezent, dar datorită desfășurării și dinamismului fenomenelor economico-sociale din
prezent, aceste tendințe sunt considerate normale.
Această stare de fapt se datorează:
- intensificării pătrunderii progresului tehnic în toate domeniile societății
- creșterea nivelului de trai și respectiv a calității vieții diversificării nevoilor sociale
Creșterea rolului și importanței calității serviciilor devine un obiect esențial în cadrul oricărei
economii de piață. Pe o piață competitivă, în care firmele se întrec
în produse, servicii și prețuri, calitatea constituie una dintre condițiile necesare câștigării unui avantaj
competitiv.
În cazul țării noastre, serviciile destinate consumului populației au avut și continuă să dețină o
pondere relativ scăzută, astfel, cele plătite reprezintă numai 13-14% in structura bugetelor de familie
sau 32% din totalul cumpărărilor de bunuri și servicii; la acestea se adaugă cele finanțate public.
Operând cu indicatorul consumul lărgit de servicii, se ajunge și în România la 45-50% din total.
Studiu de caz
În țările dezvoltate serviciile au o importanță majoră la formarea PIB-ului, astfel în Germania 68.6%
servicii, în Luxemburg serviciile au contribuit cu 86,9%, media în Uniunea Europeană este de 70,9%.
În România serviciile au avut în intervalul 2020-2021 o pondere de circa 61%, în timpul actual fiind de
62,6%.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_sector_composition

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_sector_composition

Și în tarile in curs de dezvoltare, sectorul serviciilor ia amploare, în Africa subsahariană serviciile au


contribuit cu 47% pe când industria a avut un procent de 37% iar agricultura doar 16%. Ceea ce inseamnă că
creșterea economică din Africa sub sahariană s-a bazat mai mult pe servicii, decât pe industrie. Deși cota
servicilor din unele țări în curs de dezvoltare poate să fie egală cu cea a unei țări dezvoltate, natura servicilor este
diferită. În țările bogate sunt dezvoltate serviciile:
Servicile financiare
Turismul
Servicile de transport
Servicile medicale
Educația
Pe când în țările în curs de dezvoltare sunt prezente: serviciile de transport, serviciile medicale (in crestere în
Africa sub-sahariană, serviciile în IT (call-center).
De exemplu, în anul 2008, comparativ cu anul 2010, exportul serviciilor de afaceri s-a majorat
semnificativ în cazul următoarelor țări: Slovacia – 60,2%, Polonia – 58,8%, Ungaria – 47,4%, Slovenia – 45,5%
România – 24,2%. În privința serviciilor financiare, s-a înregistrat o creștere de 2,2 ori a exportului Cehiei, o
dublare a celui aferent Slovaciei și o majorare cu 22,5 în cazul României.

Sursa:https://www.academia.edu/31944353/Serviciile_pentru_popula%C8%9Bie_%C8%99i_tendin
%C8%9Bele_de_evolu%C8%9Bie_ale_acestora_INTRODUCERE
Concluzii
În concluzie servicile sunt importante pentru creșterea și dezvoltarea oricărui stat în continuare ele se vor
diversifica, calitatea acestora va fi din ce in ce mai mare. Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie reprezintă o
trăsătură majoră a ţărilor avansate din punct de vedere economic; locul şi amploarea lor, ritmurile evoluţiei,
orientările structurale sunt determinate, pentru fiecare ţară în parte, de dinamica social-economică, de numeroşi
factori specifici, de particularităţile şi avantajele în consum. In concluzia analizei întreprinse asupra intregului
grup al serviciilor destinate populației - atât a celor finanțate pe cale publică cât și a celor procurate contra cost -
se poate spune că, mărimea, evoluția și structura lor exprimă sugestiv nivelul de dezvoltare a unei societăți,
gradul de satisfacere a nevoilor populației și corespunzător nivelul calității vieții. În privința perspectivei,
dezvoltarea lor rămâne conectată la dinamica economico-socială.
Bibliografie

1. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_sector_composition
2. https://www.qdidactic.com/bani-cariera/economie/servicii-pentru-populatie-
semnificatii-si-structura283.php
3. https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/tendinte-in-evolutia-serviciilor-
comerciale-prestate-populatiei-306665.html
4.https://www.academia.edu/31944353/Serviciile_pentru_popula%C8%9Bie_
%C8%99i_tendin%C8%9Bele_de_evolu%C8%9Bie_ale_acestora_INTRODUCERE

S-ar putea să vă placă și