Universitatea Transilvania din Brașov

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI

ADMINISTRAREA AFACERILOR
Specializarea: Economia comertului, turismului și serviciilor
Disciplina: Economia Serviciilor

ROLUL SERVICIILOR ÎN CREȘTEREA

CALITĂȚII VIEȚII

Pavel Vlad Dimitrie

Anul II ECTS
Grupa 13LF203
CUPRINS:

CUPRINS:....................................................................................................................................... 2
I. CONSUMUL DE SERVICII AL POPULATIEI........................................................................... 3
II. SERVICIILE SI CALITATEA VIETII ....................................................................................... 5
III. ROLUL SERVICIILOR ÎN DETERMINAREA CALITĂȚŢII VIETII POPULAȚŢIEI DIN
ROMÂNIA ..................................................................................................................................... 9
IV. CONCLUZII ........................................................................................................................... 10
V. BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 11
I. CONSUMUL DE SERVICII AL POPULATIEI

Serviciile finale pentru populație caracterizează nivelul de viață a unei societăți și exprimă gradul
de satisfacere a trebuințelor persoanelor fizice din acea societate. Aceste servicii destinate populației
acoperă necesități general umane sau apărute în urma conviețuirii în colectivitățile sociale, începând
cu serviciile care asigură condițiile de bază ale existenței - apă, căldură, energie electrică, sănătate și
ajungând până la servicii care acoperă nevoi de consum superior cum ar fi - cultură, artă,
informatizare, petrecerea timpului liber etc.
Deși o mare parte a nevoilor de consum ale oamenilor este acoperită prin activitățile proprii sau
prin serviciile oferite de natură, odată cu dezvoltarea economică a societății, s-au impus serviciile
procurate prin mecanismul pieței precum și serviciile destinate acoperirii nevoilor colective ale
populației (nevoilor sociale) finanțate în cea mai mare parte de către stat.
Intrucât trebuințele oamenilor sunt numeroase și ele se amplifică și diversifică odată cu creșterea
gradului de complexitate al societății și serviciile prestate oamenilor sunt diverse, neomogene și se
materializează în activități deosebit de variate, cu efecte diferite.
Conjugând efectele economico-sociale ale activităților de servicii finale destinate populației
rezultă pentru fiecare persoană îmbunătățirea condiţiilor de viață, creșterea calității vieții și
dezvoltarea personalității fiecăruia.
Principalele categorii de servicii pentru populaţie sunt:
➢ servicii cu caracter industrial, confecții și lucrări pe bază de comandă (încălțăminte,
marochinărie, îmbrăcăminte, articole de podoabă, articole de uz casnic).
➢ prestări cu caracter de întreținere și reparații pentru bunuri de folosință îndelungată
(construcții, reparații de clădiri, service, întreținere, reparații la obiecte de uz personal)
➢ servicii de alimentație publică
➢ comerțul cu amănuntul
➢ servicii turistice (turism intern și internațional, cazare hotelieră)
➢ alte servicii personale (închirieri de obiecte, igienă personală, coafură, cosmetică, îngrijirea
persoanelor, servicii ale comisionarilor, șoferilor etc.)
➢ servicii comune cu serviciile pentru întreprinderi: stenodactilografie, traduceri, învațământ
privat personal, servicii de asigurări, servicii bancare, servicii profesionale și de consultanță
(juridică, financiar-contabilă, informatică);
➢ servicii de gospodărie comunală și locativă;
➢ servicii de transport și distribuire a energiei electrice și tehnice, a gazelor, apei, etc.
➢ servicii de învațământ
➢ servicii de ocrotire a sănătății
➢ servicii de cultură și artă
 ➢ servicii de asigurări și asistență socială
Desigur, serviciile finale pentru populație mai pot fi sistematizate și după alte criterii, fapt ce
demonstrează varietatea și complexitatea activităților cuprinse în această grupă.
Pentru a fi posibile comparațiile în timp sau în spațiu ale serviciilor finale, se folosesc ca
indicatori statistici: cheltuielile populației pentru servicii (cu plată); consumul total de servicii al
populației calculat din cheltuielile bănești ale populației pentru servicii și serviciile finanțate de la
bugetul statului; consumul lărgit de servicii calculat din consumul total de servicii la care se adaugă
(cca. 30% din vânzările de mărfuri) cota adaosului comercial considerat ca reprezentând prestațiile
comerciale pentru familii în cadrul comerțului cu amănuntul.1
In cazul țărilor puternic industrializate partea serviciilor în consumul final privat se situează între
1/3 si ½, cu o ușoară tendință de majorare. Pentru țările est-europene ponderea serviciilor este mult
mai modestă – circa 15-20% – explicabilă prin nivelul mai scăzut de dezvoltare, prin deosebirile de
prețuri sau de obiceiuri de consum, dar și prin neconcordanțe de ordin metodologic.2
În țara noastră, la nivelul anilor 2019-2020, serviciile de piață reprezintă cca. 23,7%, consumul
total de servicii are o pondere de aprox. 26%, iar consumul lărgit de servicii înseamnă aprox. 48,4%
din totalul cheltuielilor de consum ale gospodariilor.3
Serviciile de piață prestate întreprinderilor, care au crescut și în 2020, înregistrează în mai un
plus de aproape 30%, iar serviciile prestate populației, care au suferit cel mai mult în urma
lockdownului, au crescut cu 300% în mai 2021, prin comparație cu mai 2020. Comerțul cu
autovehicule și motociclete a crescut cu 72%.4

4
II. SERVICIILE SI CALITATEA VIETII
Într-o societate aflată în continuă mișcare și dezvoltare, serviciile trebuie să se adapteze la
schimbările ce intervin în mediul său intern și extern. Prin urmare sistemul de management al calității
îndeplineste un rol decisiv în creșterea gradului de calitate a servicilor, deoarece acesta conține
anumite procese, proceduri, resurse, responsabilități și structuri organizatorice.
Deming a scos în evidență importanța îmbunatățirii continue a serviciilor spunând „îmbunatateste
constant si permanent sistemul de productie sau servicii, pentru a îmbunatati calitatea si
productivitatea si astfel descresc în mod constant costurile”.5
Managementul nu trebuie să devină preocupat de calitatea organizației numai atunci când
activitatea devine nerentabilp, când cerințele clientului se schimbă, când apare o noup tehnologie.
Calitatea trebuie sp fie o preocupare continup a leader-ilor de servicii și nu numai.
Calitatea serviciilor este rezultatul comparării așteptărilor consumatorilor cu experiența pe care
acesta o are în timpul prestării definirea conceptului de calitate a serviciilor. Focalizarea pe client și
pe satisfacerea acestuia este obiectivul principal urmărit de către specialiștii din domeniul serviciilor,
care nu încearcă să ghiceasca dorințele și asteptările clienților, ci trebuie să încerce să le determine
cât mai corect consultând direct consumatorul (despre percepția lui despre calitate, satisfacție, valori
ale acestuia) prin sondaje..
Din punct de vedere al clientului, calitatea unui serviciu poate fi definită ca fiind amplitudinea
discrepanței dintre așteptările sale și percepțiile legate de acel serviciu.
Factorii care influenteaza așteptările clientului sunt în cazul serviciilor:
• comunicarea între client și persoanele cu care iau contact atunci când beneficiază de un anumit
serviciu;
• nevoile personale ale clientului;
• experiențe anterioare legate de același gen de servicii;
• comunicarea externă (dinspre organizație spre client și invers)
• prețul.
Managerii interesați de calitate trebuie să controleze regulat percepția clienților relativ la calitatea
serviciilor oferite, să identifice cauzele care produc deficiențe în calitatea serviciilor și să ia măsuri
pozitive pentru îmbunătățirea calității serviciilor.
Deși există o serie de standarde care reglementează calitatea serviciilor, calificativul final de
calitate este conferit de către consumatorul final. Prin urmare, odată cu cresterea calității serviciilor,
creste satisfacția clientițor
Conținutul și indicatorii de evaluare a calitățtii vieții pun în evidență contribuția deosebită

5
a serviciilor la realizarea unui anumit nivel al acesteia. Aproape nu există componentă a calității vieții
asupra căreia serviciile să nu aiba un rol determinant. În consecință, se poate aprecia că o creștere a
consumului de servicii conduce nemijlocit la o îmbunătățire a calității vieții.
Între stilul de viață și calitatea vieții există multiple legături. Într-un studiu realizat de Institutul
Național al Calității Vieții6, elementele componente necesare pentru exprimarea calității vieții
populației din România sunt:
A. Condițiile de viață care cuprind date și informații referitoare la următoarele aspecte:
1. Locuință
2. Aprecierea veniturilor familiei
3. Estimarea veniturilor familiei în raport cu necesitățile
4. Raportul venituri/cheltuieli ale gospodăriei în luna anterioară culegerii datelor
5. Asigurarea apei potabile
6. Condițiile de viață comparativ cu un an în urmă
7. Economii ca fonduri de siguranţă pentru viitor (acasă sau în bănci)
8. Scala bogat – sărac
9. Proprietăți /coproprietăți
10. Posesia de bunuri de folosinţă îndelungată
11. Măsuri pentru îmbunătățirea condiţiilor de viață
B. Mediul social ce poate influența calitatea vieții prin:
1. Relațiile cu vecinii
2. Accesibilitatea formelor de învațământ
3. Asistență medicală
4. Posibilitățile de afirmare în viață
5. Respectarea drepturilor personale
6. Informația primită prin mass-media
7. Schimbările din societatea românească de după 1989
C. Temeri ale populației
D. Mediul politic analizat din prisma a trei aspecte:
1. Satisfacția față de viața politică din ţțară
2. Conducerea ţțării
3. Activitatea primăriei
E. Viața profesională redată de:
1. Condițiile de muncă
2. Posibilitățile de obținere a unui loc de muncă

6
 3. Satisfacția față de locul de muncă
F. Viața personală care este extreme de complexă și poate fi exprimată prin:
1. Starea de sănătate
2. Relațiile din familie
3. Securitatea personală (siguranța vecinătății)
4. Satisfacția față de realizările din viață
5. Satisfacția față de viața de zi cu zi
Expansiunea serviciilor, creșterea rolului lor în viața societății se manifestă ca trasături ale
evoluției în majoritatea țărilor lumii, argumentând, pentru etapa actuală, denumirea de „societate a
serviciilor”.7
Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive (A. Smith, D. Ricardo, S. Mill,
Say, Marx). Pentru acești autori clasici, realitatea serviciilor consta esențial în servicii personale și
domestice. Pentru ei transportul, comerțul, băncile erau „intermediari” utili în măsura în care facilitau
deplasarea și achiziția mărfurilor dar fără a fi considerate creatoare de valoare.
În acest context, funcțiile serviciilor se înscriu între activitățile cele mai importante creatoare de
avuție materială și spirituală. Ele sunt:
1. de cercetare; dezvoltarea ei este consecință și premisă a evoluției tehnicii de producție.
Activitatea de cercetare-dezvoltare participă la conceperea de produse și servicii noi, adaptarea
cerințelor pieței la creșterea calității acestora, la obținerea lor într-un timp mai scurt și cu un
consum mai redus de factori de producție.
2. de educație (învățământ); este strans legată de activitatea de cercetare-dezvoltare, de creșterea
gradului de complexitate a economiei. Utilizarea noilor echipamente, aplicarea noilor tehnologii
nu este posibilă fără calificarea superioară a personalului.
3. de aprovizionare cu materii prime și materiale necesare; alșturi de funcția de cercetare și educare
demonstrează că serviciile sunt implicate în pregătirea producțtiei și chiar în derularea procesului
de producție propriu-zis. Este vorba de servicii de întreținere și stocaj atât a intrărilor cât și a
rezultatelor. Ele pot fi considerate parte integrantă a sistemului de producție. Importanța și
costurile lor au crescut proporțional cu creșterea complexității procesului de producție.
4. de distribuție; fără de care un produs nu poate fi accesibil consumatorilor. Este vorba de
distribuția fizică (deplasarea produselor pe teritorii geografice din ce in ce mai vaste, la
consumatori din ce in ce mai numeroși, la distanțe din ce în ce mai mari) și operații economice
(stabilirea numărului de verigi prin care trec mărfurile de la producător la consumator, de alegerea
furnizorilor, de alegerea formelor de vânzare practice). Se adaugă activitatea de promovare a
vânzărilor și activitățile financiare legate de decontările contravalorii mărfurilor livrate.

7
5. utilizarea produselor; întreținerea, refacerea sau repararea și potențarea valorii de întrebuințare a
acestora. Cu cât un produs este mai „avansat” cu atât aceste activități sunt mai complexe și mai
costisitoare. În plus, prin prelungirea duratei de viață a bunurilor industriale sau de consum, se
realizează importante economii de resurse materiale și umane.
6. gestiunea și reciclarea deeurilor; este considerată una din cele mai importante funcții. Este pusă
în evidență de maturizarea revoluției industriale și de dezvoltarea producției de masă.
Aceste funcții ale serviciilor înglobează, cu diferențieri îin funcțtie de natura produsului, până la
80% din costurile totale ale acestora.
Dar serviciile sunt extrem de eterogene și prezintă anumite particularități. Ca urmare nu orice
dezvoltare a sectorului terțiar contribuie în egală măsura la progresul economic intern, la obținerea
unor avantaje egale de pe urma practicării comerțului cu servicii.8 Din acest punct de vedere serviciile
se împart în:
prestații intensive în muncă; presupun un volum mare de muncă manuală, mediu sau mai puțin
calificată
prestații intensive în îinteligențăa; necesită un personal relativ puțtin numeros dar cu calificare
înaltă iar aportul lor este decisiv în creșterea economiei.
Studiile efectuate de departamentul de comerț al SUA asupra aportului factorilor de producție la
creșterea economiei cu ajutorul funcțiilor de producție, au demonstrat că 2/3 din creșterile economice
ale SUA se datorează în prezent progresului tehnic și în special creșterii calificării forței de muncă.

8
III. ROLUL SERVICIILOR ÎN DETERMINAREA CALITĂȚŢII VIETII POPULAȚŢIEI
DIN ROMÂNIA

În general, consumul acestor servicii este puternic influențat de legitățile pieței. Contribuția
serviciilor la calitatea vieții se referă la trei aspecte mai importante: consumul de servicii, relațiile
serviciilor cu timpul liber și cu mediul înconjurător. Consumul de servicii este un indicator important
al calității vieții, existând diferențieri importante în privința coeficiențlor bugetari ai serviciilor (care
exprimă ponderea cheltuielilor pentru servicii în cheltuielile totale de consum ale populației) între
diferite ţțări, precum și pe categorii socioprofesionale, determinate de diferențele în ceea ce privește
veniturile reale ale populației.9
România se menține pe locul 45 din 163 de țări și pe ultimul loc în clasamentul statelor membre
ale Uniunii Europene, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și
bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.
România înregistrează 78,35 de puncte din 100, un scor ușor mai ridicat față de anul precedent și se
regăsește, conform acestuia, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Barbados,
Bulgaria și Mauritius.10

10
IV. CONCLUZII
Calitatea vieții este un concept complex care vizează atât latura materială a vieții oamenilor cât
și pe cea spiritualș, calitatea relatiițor umane precum și perceperea subiectivă a tuturor acestor
elemente de către indivizi. Este greu de exprimat printr-un singur indicator sintetic, de aceea se
utilizeaza mai mulți indicatori parțiali. Se recomandă gruparea acestor indicatori în trei categorii:
economici, socio-demografici, ecologici.
Între cauzele majore ce au favorizat inițierea și aprofundarea conceptului de calitate a vieții s-au
numarat:
constatarea că progresul economic nu duce automat la bunăstarea generală, așa cum s-a
considerat multă vreme
faptul că perturbările mediului provocate de industrializarea și urbanizarea necontrolate au efecte
dramatice asupra vieții și existenței individului.
Astfel, calitatea vieții se referă la satisfacerea nevoilor materiale, umane, biologice, spirituale,
psihice ale omului în corelație cu condițiile existenței societății și individului, cu relațiile interumane
și cele cu mediul natural sau creat de societate.
Ca un rezumat al tuturor celor menționate, viața de calitate bună depinde de un ansamblu de
factori :
un mediu nepoluat , prielnic vieții sănătoase a omului;
un nivel de viață ridicat, care presupune satisfacerea completă a nevoilor alimentației calitativ
bune precum și asigurarea belșugului de produse industriale de bună calitate și a serviciilor
complete;
un mod de viață în pas cu modernizarea continuă a condițiilor tehnologice, economice și social-
politice ale viețtii sociale;
un stil de viață corespunzator autorealizării creative a persoanei umane
 V. BIBLIOGRAFIE

[1] Ioncica M., Minciu R., Stanciulescu G., Economia serviciilor, editura Uranus 1997
[2] Jurnalul oficial al Uniunii europene 2020
[3] www.insse.ro
[4] www.zf.ro/eveniment/consumul-nava-amiral-a-economiei-romanesti
[5] www.referat.ro/referatele/serviciile si calitatea vietii
[6] www.iccv.ro/2018/raport-calitatea-vietii
[7] Stanciu M., Calitatea vietii, 2020
[8] Ioncica M., Economia serviciilor/ Abordari teoretice si implicatii practice/Ed. Uranus 2010
[9] Babucea A., Rabontu C., Serviciile de piata si rolul lor in determinarea calitatii vietii
populatiei din Romania
[10] www.deloitte.com