ROLUL SERVICIILOR IN CRESTEREA CALITATII VIETII

Consumul de servicii al populatiei

Serviciile destinate populatiei au in primul rand rolul de a satisface multitudinea trebuintelor oamenilor, influentand nivelul si calitatea consumului final. In acelasi timp insa, ele sunt implicate in sfera distributiei si productiei. Dupa natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar serviciile pentru populatie se clasifica in 2 mari grupe si anume: servicii de piata(marfa) si servicii nonmarket(ne-marfa). Dupa caracterisiticile beneficiarului pot fi identificate doua grupe ale serviciilor pentru populatie, si anume: servicii personale si colectieve. Din punct de vedere existential, serviciile de consum se structurea a in: servicii independente si servicii associate bunurilor, iar in functie de continutul activitatii pot fi: servicii cu caracter industrial sau servicii cu caracter neindustrial. Dupa nivelul de de voltare si importanta pentru consumul populatiei serviciile pot fi: organi ate ca ramuri distinct ale economiei sau organi ate ca activitati separate in interiorul unor sectoare. !entru anali a sincronica si diacronica a serviciilor pentru populatie se cer a fi utili ate atat sursele de informatii statistice cat si cele obtinute din cercetari directe. "asurarea consumului de servicii al populatiei presupune parcurgerea a trei etape si anume: luarea in considerare in prima etapa a serviciilor de piata(marfa) , in a doua etapa si a serviciilor ne-marfa (obtinandu-se #continutul total al populatiei$) si in a treia etapa si a mar%ei brute a comertului cu amanuntul (obtinandu-se #consumul largit de servicii$). In tara noastra, la nivelul anilor &'''-2(((, serviciile de piata repre inta cca. &)*, consumul total de servicii are o pondere de aproximativ +(*, iar consumul largit de servicii inseamna aproximativ ,)* din totalul c-eltuielilor de consum ale gospodariilor. .-eltuielile pentru locuinte si intretinerea acesteia, impreuna cu c-eltuielile pentru transport si telecomunicatii, repre inta cca /(* din totalul platilor pentru servicii. 0n ceea ce privete tendina, dup &''( se manifest o evoluie fluctuant, tendina dominant fiind totui aceea de scdere (1n preuri comparabile) at2t pentru serviciile de piata, c2t si pentru cele finanate public. Serviciile prestate 1n turism si alimentatie publica repre inta 1n totalul serviciilor de piata (exclusiv transporturi, pot si telecomunicaii) grupa cea mai importanta cu o pondere de ,/,/* 1n 2(((. 0n ultimii ani, a 1nceput sa fie concurat din ce 1n ce mai puternic de grupa serviciilor recreative, culturale si sportive, 1ntre care se remarc prin dinamism cele de radiodifu iune

si televi iune. 3 categorie de servicii, ce se adresea a at2t populaiei c2t si agentilor economici o repre inta asigurarile ai reasigurarile, servicii ce sunt mai putin de voltate 1n tara noastra, dar care 1n tarile de voltate se remarca prin pondere si dinamism. Serviciile finantate de la buget cuprind servicii publice: administrative, colective si personali ate. Serviciile publice personali ate se refera la activitati social-culturale destinate sa asigure starea de sanatate a populatiei, educarea si ridicarea nivelului cultural-stiintific al oamenilor, crearea conditiilor pentru folosire si afirmarea personalitii umane. 0nvatam2ntul repre inta, pentru toate tarile lumii, unul dintre serviciile cele mai importante din categoria celor finantate de la buget. 4ivelul de de voltare a 1nvatam2ntului poate fi exprimat cu a%utorul unor indicatori cum ar fi: ponderea c-eltuielilor cu 1nvatam2ntul public din !I5 sau c-eltuielile bugetare, populatia scolara, personalul didactic, ba a materiala. .aracteri area nivelului serviciilor de sanatate publica poate fi reali at cu a%utorul unor indicatori, 1ntre care amintim: proportia c-eltuielilor alocate sanatatii de la buget sau din !I5, numarul locuitorilor care revin la & medic, numarul paturilor de spital la &((( locuitori. 6lte domenii importante care pot fi incluse 1n categoria serviciilor publice personali ate sunt: activitatile din domeniul asistentei sociale si serviciile culturale si de arta. Din categoria serviciilor publice destinate colectivitii 1n ansamblul sau se remarca prin importanta: serviciile de aparare nationale, ordine publica si siguranta nationala, ale autoritatilor publice, de de voltare publica, locuinte, mediu si ape. .onstat2nd ca ma%oritatea categoriilor de servicii, at2t de piata, precum si cele finantate public au cunoscut un declin, dupa &''( se impune adoptarea unei politici economice care sa conduca la redresarea sectorului rom2nesc de servicii.

Serviciile si calitatea vietii

.ontributia serviciilor la calitatea vietii se refera la trei aspecte mai importante: consumul de servicii, relatiile serviciilor cu timpul liber si cu mediul incon%urator. .onsumul de servicii este un indicator important al calitatii vietii, existand diferentieri importante in privinta coeficientilor bugetari ai serviciilor( care exprima ponderea c-eltuielilor pentru servicii in c-eltuielile totale de consum ale populatiei) intre diferite tari, precum si pe categorii socio-profesionale determinate de diferentierile in ceea ce priveste veniturile reale ale populatiei. 7elatiile serviciilor cu timpul liber vi ea a atat marimea acestuia cat si modalitatile lui de utili are, serviciile fiind implicate atat in cresterea loisirului, cat si in cresterea conditiilor pentru loisir si petrecerea acestuia.

In sfarsit, raporturile serviciilor cu mediul incon%urator se concreti ea a atat in deteriorarea acestuia( prin diferite forme de poluare) cat si in prote%area lui prin: imbunatatiri funciare, amena%ari silvice, sercivii de epurare, de salubritate si nu in ultimul rand, prin educarea ecologica a utili atorilor productive si finali.