Importanta serviciilor internationale in economie

Locul serviciilor in economie este rezultatul unui proces evolutiv complex, al mutatiilor inregistrate in
viata economica si sociala. Astfel, dezvoltarea si diversificarea structurilor economiilor lumii, amploarea
cuceririlor stiintifice si patrunderea lor in realitatea de zi cu zi au favorizat afirmarea si intensificarea
participarii serviciilor in desfasurarea diferitelor fenomene si procese, cresterea rolului lor. Se poale
afirma, in acest context, ca locul si importanta serviciilor in sistemul economiei nationale se afla in
conexiune cu dinamica sociala, ca dezvoltarea lor este, in egala masura, o conditie si o caracteristica a
evolutiei societatii moderne.
Natura specifica a activitatii desfasurate in sfera serviciilor confera acestora trasaturile unui domeniu
distinct al economiei, dimensiuni bine conturate, cu legitati proprii de evolutie. Totodata, integrarea
serviciilor in structurile si mecanismele reproductiei sociale, participarea lor in toate fazele acestui proces,
aportul lor deopotriva la realizarea productiei materiale si la satisfacerea nevoilor oamenilor, determina
inscrierea acestora intre componentele de baza ale ansamblului ramurilor si sectoarelor economiei.
Definirea, in acest context, a locului si importantei serviciilor, evaluarea participarii lor la dezvoltarea
sociala reclama caracterizarea dimensiunilor acestui sector, a principalelor schimbari inregistrate in
evolutia lui si a factorilor ce le-au determinat, a interdependentelor si interferentelor cu celelalte ramuri si
sectoare de activitate.
Din informatiile privind economia mondiala rezulta ca, cu cat o tara are un nivel de dezvoltare mai
ridicat, cu atat sectorul tertiar (serviciile) detine o parte mai insemnata din totalul fortei de munca.
Corespunzator, in tarile dezvoltate ale lumii, peste 2/3 din populatia ocupata este angajata in sfera
serviciilor – in SUA, Canada, Olanda, ajungand la peste 73%, in timp ce, in tarile cu un nivel mediu si
scazut de dezvoltare ponderea este de 35-40% - Portugalia, Grecia, Turcia.
Diferentele sensibile intre tari reflecta nu numai gradul diferit de dezvoltare ci si o serie de particularitati
privind structura interna a economiei si/sau a sectorului tertiar, optiunea pentru un anume model de
crestere economica, traditiile culturale si religioase, gradul de militarizare a economiei sau tarii etc.
In cazul tarilor est-europene, aflate in plin proces de tranzitie, nivelul mai modest al serviciilor este
conditionat, dincolo de stadiul dezvoltarii economice, de dificultatile cu care se confrunta aceste tari si
ritmul in care se realizeaza tranzitia.
Totodata, o analiza a evolutiei dimensiunilor sectorului tertiar, la scara mondiala, evidentiaza tendinta de
crestere a acestuia, prin deplasarea continua a fortei de munca spre ramurile din sfera serviciilor. Se
vorbeste astfel de o “tertiarizare” a ocuparii fortei de munca si a categoriilor profesionale, proces inceput
cu ani in urma, dar continuat si astazi in ritmuri dintre cele mai ridicate. In aceste conditii, se apreciaza, ca
economiilor moderne le este specifica sporirea ponderii fortei de munca ocupate in sfera serviciilor,
ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar capatand valoarea unui “barometru” al dezvoltarii unei
societati.
In privinta tarii noastre se impune, in primul rand, observatia ca se pastreaza aceeasi corespondenta intre
locul detinut de sectorul tertiar si nivelul de dezvoltare economico-sociala;
Analiza in dinamica a distributiei pe sectoare a populatiei ocupate evidentiaza cursul ascendent al locului
serviciilor, rezultat la profundelor mutatii +structurale inregistrate de economia romaneasca dupa 1990 si
politicii de stimulare a dezvoltarii sectorului tertiar
Si pentru perspectiva, se va mentine tendinta de crestere a populatiei in sfera serviciilor. Aceasta este
determinata de relativa ramanere in urma a sectorului serviciilor, comparativ cu nivelul atins in alte tari, si
corespunzator de necesitatea recuperarii acestui decalaj, dar si de

faptul ca dezvoltarea economiei, asigura folosirea eficienta si deplina a potentialului uman al societatii,
stimuleaza atragerea in circuitul economic a unor resurse mai variate. Ritmurile de evolutie si nivelurile
pana la care se va ajunge vor fi corelate cu nevoile economiei si implicit cu stadiul de dezvoltare a
acesteia, cu necesitatea stabilirii unui raport optim intre cei care lucreaza in sfera productiei materiale si in
celelalte compartimente.
Un alt indicator, prin intermediul caruia se pot caracteriza dimensiunile globale ale sectorului serviciilor,
il constituie participarea acestora la crearea produsului intern brut (pondere serviciilor in PIB). Acceptat
fiind faptul ca in sfera serviciilor se desfasoara o munca productiva, se creeaza si/sau se adauga valoare,
in balanta producerii, consumului si acumularii produsului intern se poate evalua partea realizata prin
functionarea serviciilor.
In concordanta cu ponderea detinuta in ocuparea fortei de munca serviciile au un aport substantial la
crearea produsului intern brut. De asemenea, avand in vedere ca, pe masura patrunderii progresului tehnic
se inregistreaza o sporire a volumul serviciilor, respectiv a ponderii lor, in multe tari s-a produs deja o
schimbare a raportului intre productia materiala si servicii in ce priveste crearea PIB. O astfel de situatie
sustine, ca si in cazul productiei ocupate, tendinta de “servicizare” a produsului national, respectiv, a
ramurilor economiei.
Proportia participarii serviciilor la realizarea produsului intern brut reflecta, pe de o parte, potentialul,
structura si caracterul dezvoltarii economiei. Se evidentiaza astfel masura in care cresterea economica se
asigura pe seama factorilor intensivi, legati de aplicarea rezultatelor stiintei si tehnicii noi, de ridicarea
nivelului pregatirii profesionale, de perfectionarea managementului etc. Pe de alta parte, aceasta pondere
dovedeste eficienta inalta a activitatii desfasurate in sectorul serviciilor, eficienta exprimata prin volumul
relativ mai mic al cheltuielilor materiale, prin faptul ca rezultatele finale inglobeaza o cantitate mai mare
de munca vie, de inteligenta, de creativitate.
In cazul tarii noastre, desi aportul tertiarului la crearea produsului intern brut este relativ modest,
comparativ cu tarile dezvoltate si chiar cu tarile est-europene, se remarca tendinta unei evolutii pozitive
efect al recunoasterii rolului si importantei serviciilor pentru progresul social.