ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT
FORMA DE INVATAMANT: ZI
ANALIZA EVOLUTIEI SECTORULUI TERTIAR IN ROMANIA
Analiza evolutiei sectorului tertiar in Romania
In prezent asistam la nivel global, la trecerea la un nou tip de economie, bazat pe preponderenta
activitatilor tertiare in crearea avutiei natiunilor, pe o dezvoltare masiva a tehnologiilor informationale, a
sistemelor de comunicare, al inovatiilor.
O privire de ansamblu asupra diferitelor sectoare ale activitatii economice contemporane ne conduce la
constatarea ca serviciile de toate genurile reprezinta partea esentiala a sistemelor de productie si de
utilizare a produselor. Pentru orice produs achizitionat, fie ca este vorba de un automobil, un computer
sau de un covor, costurile propriu-zise de productie sau de fabricatie sunt de cele mai multe ori inferioare
pragului de 20-30% din pretul final al acestor produse, o pondere de 70-80% revenind costurilor aferente
punerii in functiune a sistemului complex de servicii ce intervin pana la consummator. Astfel, serviciile
devin indispensabile in procesul de realizare a produselor de baza. Premisa cresterii sustinute a
activitatilor de servicii, atat in interiorul sectorului traditional de servicii, cat si in cadrul celorlalte
sectoare economice se regaseste in insasi evolutia tehnologica, economica si sociala contemporana. Dat
fiind faptul ca traim in era computerelor si a telecomunicatiilor, informatia ca atare a devenit element de
sustinere a numeroase activitati de servicii.Economia serviciilor este o realitate in tarile dezvoltate,
caracterizandu-se prin aceea ca sectoare ale serviciilor (precum sectorul serviciilor financiare, asigurarile,
transporturile, telecomunicatiile, serviciile de intretinere si reparatii etc.) se dezvolta in mod nelimitat, iar
majoritatea activitatilor desfasurate in cadrul agriculturii si a industriei prelucratoare sunt potentate de
activitati de servicii.
Dupa ce rolul serviciilor a fost, pentru o perioada lunga de timp, puternic contestat, acestea fiind asociate in
mod empiric, cu simple activitati neproductive si restranse ca dimensiuni cantitative, in ultimele trei decenii acest
mod de abordare s-a modificat semnificativ, importanta sectorului de servicii incepand sa fie tot mai mult
recunoscuta, acesta substituindu-se din ce in ce mai mult industriei in calitate de motor al cresterii economice in
cadrul economiilor nationale.
Dupa neglijarea pentru aproape 50 de ani in timpul dictaturii comuniste -a dimensiunii serviciilor in contextul
dezvoltarii economice, Romania se confrunta in prezent cu realitatea expansiunii activitatilor de servicii -atat pe plan
extern, cat si pe plan intern in cadrul procesului de cristalizare a unei structuri macroeconomice moderne. In cadrul
acestui nou model de dezvoltare economica, sectorul serviciilor va ocupa in timp, un loc predominant.
Trebuie sa mentionam ca, insusi sistemul economic excesiv centralizat care a dominat pana in anul 1990 in
Romania, nu a permis promovarea dezvoltarii serviciilor. Inexistenta proprietatii private, mediul neconcurential,
puternicele pozitii de monopol detinute de intreprinderile de stat, absenta spiritului antreprenorial, izolarea fata de
pietele internationale reprezinta doar cateva dintre cauzele subdezvoltarii sectorului tertiar - respectiv a ingradirii
posibilitatilor de dezvoltare a acestuia Bazandu-ne pe aceste considerente, putem aprecia ca Romania a debutat in
perioada de tranzitie cu un grav dezavantaj determinat de subdezvoltarea sectorului sau de servicii si, implicit, de
pozitia inferioara fata de celelalte tari europene aflate in curs de tranzitie Datele statistice disponibile sunt deosebit
de sugestive in acest sens, evidentiind nu numai decalajul semnificativ existent intre structura macroeconomica a
Romaniei si cea a tarilor dezvoltate, ci si ramanerea in urma a tarii noastre in raport cu celelalte tari europene in curs
de dezvoltare.Pentru a explica aceasta stare de fapt, consideram ca urmatorii factori au avut un rol semnificativ in
producerea decalajului notabil existent in privinta nivelului de dezvoltare dintre Romania si celelalte tari europene:
1. mentinerea pentru o perioada mult mai indelungata de timp a economiei centralizate si a dictaturii politice,
in Romania, comparativ cu celelalte economii europene in tranzitie;
2. manifestarea mult mai pregnanta a lipsei de spirit antreprenorial si de capacitati manageriale, in raport cu
tarile foste socialiste;
3. absenta incercarilor anterioare de implementare a reformei in economia nationala.
Pentru evaluarea dimensiunilor sectorului de servicii, la nivel macroeconomic, sunt utilizati o serie de indicatori
care exprima atat marimea si ponderea resurselor atrase in acest sector, cat si volumul si contributia efectelor
produse de activitatile de servicii la propulsarea economica si sociala de ansamblu.
Prin intermediul unei analize pertinente a dimensiunilor si interdependentelor sectorului de servicii in economia
si societatea romaneasca, se poate evalua stadiul actual al realizarilor acestui sector si se pot formula strategii
eficiente pentru dezvoltarea lui de perspectiva.

Tinand cont de contributia notabila a factorului uman la productia serviciilor, unul dintre cei mai
sugestivi indicatori de evaluare a dimensiunilor sectorului tertiar este reprezentat de ponderea
populatiei ocupate in acest sector in totalul populatiei active a Romaniei.
Populatia ocupata in cele trei sectoare ale economiei nationale este prezentata in tabelul
urmator:

Populatia ocupata la nivelul economiei nationale in perioada 2000-2004

Tabel nr.1

-mii persoane -

Total

Sector

Primar

Secundar

Tertiar

2000

3570

2357

2702

8629

2001

3498

2357

2708

8563

2002

3011

2488

2830

8329

2003

2884

2455

2967

8306

20041)

2896

2857

3405

9158

1)

Date provizorii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Se obesrva o scadere continua a populatiei ocupate in toata economia nationala pana in anul 2004,
datorita scaderilor inregistrate in sectorul primar. Insa in sectorul tertiar populatia ocupata inregistreaza o
evolutie ascendenta. Datele statistice releva o crestere a importantei relative a sectorului de servicii in context
national, in perioada 1965 1990, concretizata in tendinta de scadere a ponderii populatiei ocupate in sectorul
primar in favoarea sectorului secundar si tertiar .Desi in ultimii ani ponderea populatiei ocupate in agricultura sa redus (cu 5,3% intre 2000-2003), aceasta continua sa fie de peste 7 ori mai mare decat media UE. Intrucat
ponderea fortei de munca ocupata in agricultura este foarte ridicata, nu numai in raport cu tarile dezvoltate ci
si fata de celelalte tari din Europa aflate in tranzitie, putem aprecia ca aceasta tendinta anacronica plaseaza
Romania intr-o pozitie unica, reprezentand o exceptie.
Structura populatiei ocupate in economia nationala este prezentata in urmatorul tabel:

Tabel
nr.2

Sector

Primar

Secundar

Tertiar

Total

2000

41,37

27,31

31,31

100

2001

40,85

27,53

31,62

100

2002

36,15

29,87

33,98

100

2003

34,72

29,56

35,72

100

20041)

31,62

31,20

37,18

100

Medie

36,94

29,09

33,96

100

1)

Date provizorii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Desi ponderea populatiei ocupate in servicii nu inregistreaza modificari semnificative (media fiind de
33,96%) se ovserva ca sectorul primar continua sa absoarba o mare parte a fortei de munca- tendinta care nu
poate fi considerata insa normala pentru o economie moderna. Putem totusi justifica acest fenomen prin
restructurarea sectorului industrial si a modelului economiei centralizate de utilizare a fortei de munca.In
perioada 1990-1995, se manifesta o usoara crestere a ponderii populatiei ocupate in sectorul tertiar, de la
27,4% la 31,97% in anul 1995, pentru ca in anii urmatori, aceasta sa cunoasca o noua regresiune, reprezentand
de fapt o consecinta a restructurarilor care au avut loc in economia nationala. In perioada 2000-2004 se
remarca o usoara crestere a gradului de ocupare in sectorul tertiar, respectiv cu 5,87% Totusi, nivelul inregistrat
de Romania in 2004 (aprox. 37%) este de peste 2 ori mai redus decat media UE.

Evolutia populatiei ocupate in servicii este caracterizata de indicatorii prezentati in tabelul nr.3.
Algoritmi de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru populatia
ocupata in servicii
Tabel nr.3

Indicatori absoluti
(mii persoane)

De
nivel

Ani
i

Indicatori relativi

Modificari
absolute

Indicele
dinamicii

Indicatori medii

Ritmul de
crestere

Calculati din
valori absolute

Calculati din
valori
relative

Valori

200
0

2702

200
1

2708

200
2

2830

200
3
200
4

6 1,00
2

1,00 0,00
2
2

0,00
2

128

122 1,04
7

1,04 0,04
5
7

0,04
5

2967

265

137 1,09
8

1,04 0,09
8
8

0,04
8

3405

703

438 1,26
0

1,14 0,26
8
0

0,14
8

2922
,4

175,
75

1,0
6

0,0
6

Din acest tabel se observa ca populatia ocupata in servicii inregistreaza o crestere continua in perioada
analizata (2000-2004). Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in servicii
de 2922,4 mii persoane, un spor mediu de 175,75 mii persoane, un indice mediu al dinamicii de 1,06 si un
ritm de crestere de 6%.
Populatia ocupata in sectorul tertiar are o distributie pe tipuri de servicii prezentata in tabelul nr.4

Distributia populatiei ocupate in sectorul tertiar pe tipuri de servicii

Tabel nr.4

Tipuri de servicii
Comert

-mii persoane -

2000

2001
776

2002
804

2003
855

20
906

Hoteluri si restaurante

93

79

95

105

419

401

401

402

74

68

69

72

Tranzactii imobiliare

271

282

316

355

Administratie publica

147

143

148

155

Invatamant

421

422

415

420

Sanatate si asistenta sociala

341

347

358

359

Alte servicii

155

158

169

189

Transporturi
comunicatii

depozitare

si

Intermedieri financiare

1)

Date provizorii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Putem observa o crestere a populatiei ocupate pe ramuri ale serviciilor, in urmatoarele domenii: astfel, in
comert s-a inregistrat o crestere de la 766 mii persoane in 2000 la 906 mii personae la nivelul anului 2004 .
Activitatile de intermediere financiara (financiare, bancare, de asigurari) au inregistrat o evolutie fluctuanta. Referitor
la serviciile de administratie publica, acestea au inregistrat evolutii positive data fiind importanta si amploarea
acestora in economia romaneasca. Pentru perspectiva, cresterea populatiei ocupate in sectorul serviciilor, constituie
o conditie obligatorie pentru a micsora decalajul existent in privinta gradului de dezvoltare al Romaniei in raport cu
celelalte tari nu numai comparativ cu tarile dezvoltate, unde economia serviciilor este deja o realitate, ci chiar cu
tarile care au devenit recent membre U.E. sau sunt candidate..
Dezvoltarea serviciilor in economia nationala poate contribui la realizarea obiectivului de relansare a procesului
de crestere economica. In acest sens, Planul National de Dezvoltare 2007-2013 al Romaniei are in vedere ajustarea
si consolidarea structurilor economice pentru apropierea de nivelurile de competitivitate din tarile UE.
Un alt indicator care caracterizeaza dimensiunile sectorului serviciilor la nivel national este reprezentat de
contributia sectorului tertiar la crearea produsului intern brut.

Evolutia PIB in ansamblul economiei nationale

Tabel nr.5

Sector
2000

- mld lei preturi curente-

Primar

Secundar
89014,5

Tertiar
258766,8

Total
372127,3

8037

2001

156179,2

385380,5

519262,2

11676

2002

173076,0

513987,0

685938,7

15147

2003

223167,0

633186,2

850611,7

19033

20041)

309283,5

791551,5

1051927,8

238791

1)

Date provizorii

Nota: Din insumarea valorilor pe linie nu se obtine totalul deoarece unele elemente: datorii din
import, TVA, etc., au fost cuprinse in total fara a fi defalcate

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

Se ovserva o crestere substantiala a nivelului PIB in toate sectoarele, dar care poate fi pusa
pe seama inflatiei; in urma deflatarii seriilor de date vom ovserva daca aceasta evolutie reprezinta o crestere
reala sau, dimpotriva, este vorba de scaderea nivelului PIB. In tabelul nr.6 si in figura 2 este prezentata
ponderea celor trei sectoare ale economiei in total PIB.

Structura PIB-ului in perioada 2000-2004

Tabel nr.6

Sector

-%-

Primar

Secundar

Tertiar

Total

2000

11,07

32,19

46,30

100

2001

13,38

33,00

44,47

100

2002

11,43

33,93

45,28

100

2003

11,72

33,27

44,69

100

12,95

33,15

44,05

100

20041)

Medie

1)

12,11

33,11

44,96

100

Date provizorii

Nota: Din insumarea valorilor pe linie nu se obtine 100% deoarece unele elemente: datorii din import, TVA,
etc., au fost cuprinse in total fara a fi defalcate.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

In medie, in perioada 2000-2004 sectorul primar participa in proportie de 12,11% la crearea PIB,
sectorul secundar in proportie de 33,11% iar ponderea cea mai mare o are sectorul tertiar, 44,96%.
Pentru o analiza mai judicioasa, vom realiza in continuare transformarea din preturi curente in
preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum in
servicii.

Calculul PIB in servicii in preturi comparabile

Tabel nr.7

Anii

PIB in servicii
preturi curente- mld.lei

Indicii preturilor de consum PIB in servicii

in servicii %
preturi constante- mld.lei

2000

372127,3

100,0

372127,30

2001

519262,2

135,4

383502,36

2002

685938,7

126,8

540961,12

2003

850611,7

114,8

740950,96

2004

1051927,8

114,7

917112,29

Evolutia PIB in servicii inregistreaza o crestere continua incepand cu anul 2000. Asadar,
evolutia pozitiva exprimata in preturi curente se datoreaza unor progrese cantitative si calitative in
economia romaneasca.

Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru PIB in
servicii
Tabel nr.8

Indicatori absoluti (mld. lei)

Anii

De nivel

Modificari absolute

Indicatori relativi
Indicele
dinamicii

Ritmul de
crestere

Indicatori medi
Calculati din valori
absolute

Valori
200
0

372127,3
0

0 -

0 -

590930,8
1

136246,2
5

200
1

383502,3
6

11375,06

11375,06

1,03
1

1,031

0,03
1

0,031

200
2

540961,1
2

168833,8
2

157458,7
6

1,45
4

1,411

0,45
4

0,411

200
3

740950,9
6

368823,6
6

199989,8
4

1,99
1

1,370

0,99
1

0,370

200
4

917112,29

544984,9
9

176161,3
3

2,46
5

1,238

1,46
5

0,238

In anul 2000 PIB a crescut - in termeni reali cu 2,1% fata de 1990 fiind primul an de crestere economica
dupa o perioada de trei ani de reducere a activitatii economice .
Pe intreaga perioada (2000-2004) serviciile atat cele destinate populatiei, cat si cele pentru intreprinderi - au
inregistrat un progres notabil. Astfel in aceasta perioada s-a inregistrat un PIB mediu de 590930,81 mld. lei, un spor
mediu de 136246,25 mld. lei , un indice mediu de evolutie supraunitar de 1,25 si un ritm mediu de crestere de 25%.
Evolutia asecndenta este conditionata direct de imbunatatirea caracterului functional al economiei. Totodata, trebuie
sa remarcam si imbunatatirea structurii serviciilor, prin cresterea sustinuta a serviciilor cu potential intern de
dezvoltare -este vorba, in special, de serviciile turistice care, impreuna cu cele de comert au inregistrat o crestere cu
circa 6% in crearea PIB. De asemenea, si serviciile de transport au fost marcate de o imbunatatire a contributiei lor la
realizarea PIB cu 4,5% in perioada 1990-2003.
In tabelul nr.9 este prezentata structura produsului intern brut in servicii in perioada 2000-2003. Se observa ca
cea mai mare pondere o au tranzactiile imobiliare, comertul, transporturile, iar cea mai mica pondere o inregistreaza
activitatile financiar-bancare si de asigurari, invatamantul, sanatatea si asistenta sociala.

Structura PIB in servicii in perioada 2000-2003

-mld. lei preturi curente-

Tabel nr.9

Tipuri de servicii

2000

2001

2002

2003

Comert

82364,3

106640,7

130334,0

162784,3

Hoteluri si restaurante

19042,4

24590,0

32337,6

40484,5

80353,4

116813,2

146708,4

181775,9

12363,5

23006,5

35243,8

43593,1

Transporturi
comunicatii

depozitare

Intermedieri financiare

si

Tranzactii imobiliare

104378,9

156554,4

211375,9

251227,7

Administratie publica

34599,7

42486,9

58047,8

78934,8

Invatamant

23260,3

31087,6

42102,5

54452,6

Sanatate si asistenta sociala

15764,8

18082,9

29788,7

37358,8

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica , www.insse.ro

In Romania, serviciile destinate consumului populatiei au avut si continua sa detina o pondere relativ
scazuta: 28% din totalul cheltuielilor banesti de consum, in anul 2003. Totusi, exista un progres comparativ cu
anul 1998 cand serviciile reprezentau doar 21,8% din cheltuielile banesti de consum ale gospodariilor.
Pentru evidentierea mai clara a locului detinut de serviciile destinate consumului populatiei in cazul tarii
noastre, consideram utila prezentarea veniturilor alocate pentru plata serviciilor in totalul cheltuielilor de consum ale
gospodariilor: astfel 25,7% din sumele totale cheltuite de gospodariile de salariati la nivelul anului 2003 sunt
destinate pentru plata serviciilor, 22,1% din totalul cheltuielilor de consum realizate de gospodariile de someri, 20,8%
in cazul pensionarilor si doar 9,4% in cazul gospodariilor de agricultori. Comparativ cu anul 2001, putem observa o
evolutie pozitiva a cheltuielilor de consum ale gospodariilor destinate pentru plata serviciilor: o crestere cu 1,7% in
cazul gospodariilor de salariati, o crestere cu 2,7% pentru someri, o crestere de 1,4% pentru pensionari si o crestere
cu 1,5% in cazul gospodariilor de agricultori.
Complexitatea si diversitatea serviciilor pentru populatie impun, pentru o cunoastere mai exacta a dimensiunii
si structurii lor actuale, aprofundarea analizei pe principalele categorii: servicii de piata prestate populatiei si servicii
finantate de la buget.
Locul si amploarea serviciilor pentru populatie, ritmurile evolutiei, orientarile structurale sunt rezultatul
evolutiei de ansamblu a economiei, fiind influentate de numerosi factori specifici (cum sunt, produsul intern brut,
veniturile reale ale populatiei, rata somajului, rata inflatiei, dotarea cu bunuri de folosinta indelungata, gradul de
urbanizare, marimea timpului liber etc.).

Orientari strategice privind dezvoltarea serviciilor in Romania

Experienta acumulata de Romania in anii de tranzitie furnizeaza suficiente argumente cu privire la rolul
serviciilor in dezvoltarea economica a tarii noastre, si anume: expansiunea activitatilor de servicii poate contribui la
redresarea dezechilibrelor economice fundamentale si, respectiv, la reducerea fluctuatiilor economice severe care
afecteaza economia pe parcursul procesului de ajustare. Economia Romaniei, dupa o lunga perioada de regres a
inceput sa semnaleze, dupa anul 2000, o oarecare inviorare, in conditiile revigorarii procesului investitional si a
exportului. Totusi, se mentin inca o serie de dezechilibre macroeconomice reflectate in marirea deficitului bugetar si a
balantei de plati externe.
Ca urmare a progreselor lente in directia formarii unor structuri economice moderne, Romania se confrunta si in
prezent cu o serie de dificultati in satisfacerea cererii pentru o gama larga de servicii de inalta calitate, reclamate de
procesul reconstructiei si consolidarii pietei. Aceasta situatie afecteaza in mod negativ functionarea pietei, care este
indisolubil legata de disponibilitatea de servicii moderne si performante, corespunzatoare standardelor occidentale.
Totodata, sectorul industrial si agricol sunt private de diversitatea input-urilor de servicii, atat de necesare in procesul
de adaptare la exigentele pietei externe. Gradul redus de realizare a investitiilor straine directe in economie se
datoreaza si lipsei unor facilitati infrastructurale si de servicii moderne, indispensabile desfasurarii activitatilor de
afaceri si racordarii la retelele de operare de anvergura globala.
In urma analizei de ansamblu a sectorului tertiar, rezulta faptul ca, reconsiderarea locului serviciilor in
strategia dezvoltarii economice a tarii noastre, se impune cu stringenta. Prin urmare, demersurile promovate in
sfera serviciilor trebuie sa se fundamenteze pe intelegerea rolului strategic al fluxurilor de servicii in cadrul
procesului relansarii si dezvoltarii economice durabile a Romaniei, al modernizarii economiei si al integrarii
acesteia in structurile economice europene si mondiale.

Pentru o fundamentare riguroasa a directiilor de dezvoltare viitoare a sectorului tertiar, analiza diagnostic de
ansamblu a sectorului trebuie sa fie completata cu analize complexe ale fiecarei ramuri a serviciilor in parte pentru a
identifica acele domenii ale tertiarului care dispun de cele mai mari oportunitati de dezvoltare si care, prin urmare,
vor fi incluse in strategiile de dezvoltare ulterioare.
Se impune ca Romania sa isi valorifice principalele atuuri de care dispune si care se refera la: nivelul
educational ridicat, care constituie o oportunitate importanta pentru dezvoltarea serviciilor intensive in cunoastere
(servicii informatice, cercetare, sanatate); costul redus al fortei de munca , care reprezinta un element de atractie
pentru investitorii straini, atat in domeniul serviciilor, cat si in celelalte sectoare economice; potentialul de resurse
naturale, insuficient exploatat la ora actuala si care poate reprezenta o importanta sursa a cresterii economice (in
special, turismul, industria agroalimentara, agricultura, silvicultura) si totodata, sa isi solutioneze problemele cu
care se confrunta inca in special, infrastructura (de transport, telecomunicatii, utilitati publice) insuficient
dezvoltata, care influenteaza negativ atragerea de investitii straine directe in Romania; restructurarea lenta a
intreprinderilor de stat, ponderea mare a activitatilor cu valoare adaugata scazuta, care genereaza o competitivitate
scazuta a produselor romanesti pe piata interna si internationala; slaba dezvoltare a sistemelor de management al
mediului (apa potabila, apa reziduala, deseuri etc.)
Cele mai importante oportunitati pentru dezvoltarea viitoare a Romaniei se refera la: aderarea la Uniunea
Europeana, care va contribui la propulsarea dezvoltarii economice, potentialul uman foarte valoros pentru
dezvoltarea serviciilor cu valoare adaugata ridicata (informatica, telecomunicatii s.a.), in timp ce amenintarile cele
mai mari sunt legate de: migratia fortei de munca superior calificata peste granita, socurile pietei muncii privind
restructurarea intreprinderilor de stat, alti competitori din Europa Centrala si de Est capabili sa-si mareasca avantajul
competitiv.
Prin urmare, domeniile tertiarului care trebuie incluse prioritar in obiectivele si strategiile de dezvoltare viitoare
sunt cele al caror potential a fost insuficient valorificat pana in prezent. In acest sens, resursele naturale si antropice
valoroase de care dispunem, resursele umane de o calitate superioara si costurile salariale reduse, toate acestea
reprezinta de fapt un fundament solid pentru dezvoltarea de servicii competitive pe plan national si international.
Concret, domeniile de importanta vitala pentru relansarea sectorului tertiar in tara noastra si pentru
dezvoltarea intregii economii nationale sunt:
serviciile bazate pe cunoastere (industria de software);
transporturile;
serviciile pentru populatie (de consum);
serviciile pentru productie;
serviciile care contribuie la dezvoltarea resurselor umane;
serviciile de protectie a mediului;
serviciile de administratie publica.
Cu privire la industria de software, trebuie mentionat, potentialul ridicat de care dispune Romania pentru
dezvoltarea de servicii moderne si competitive bazat pe existenta unui nucleu de specialisti cu inalta calificare in
domeniul IT .
Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transporturi sunt apreciate a fi cheia integrarii Romaniei pe
pietele mondiale si o conditie strict necesara pentru atragerea investitiilor private.
Serviciile de consum, in special turismul si alte servicii privind petrecerea timpului liber sunt factori vitali pentru
relansarea economiei romanesti, fiind mentionate ca obiective importante in cadrul Planului National de Dezvoltare
2007-2013.
De asemenea, o alta prioritate a strategiei de dezvoltare a sectorului tertiar in Romania o reprezinta
dezvoltarea serviciilor pentru afaceri respectiv a serviciilor de cercetare-dezvoltare, consultanta pentru afaceri,
servicii de studiere a pietelor si promovare a produselor, servicii de inginerie, servicii privind formarea si
perfectionarea fortei de munca etc.- care pot contribui la ameliorarea competitivitatii economiei romanesti in
ansamblul sau.
Referitor la serviciile destinate dezvoltarii resurselor umane si cresterii gradului de ocupare, necesitatea
perfectionarii acestora este reclamata in special de emigrarea fortei de munca inalt calificate in strainatate si,
totodata, problemele structurale legate de somaj si neconcordanta dintre cererea de pe piata muncii si oferta
educationala.
Dezvoltarea infrastructurii de mediu, construirea de sisteme de management pentru protectia resurselor
naturale prin extinderea serviciilor destinate protectiei mediului constituie cerinte obligatorii pentru integrarea
Romaniei in UE, dar totodata, ele reprezinta o premisa pentru ameliorarea calitatii vietii.
Toate considerentele mentionate cu privire la aceste domenii ale serviciilor de importanta vitala, ne permit sa
facem aprecierea ca, strategia dezvoltarii durabile a sectorului tertiar in tara noastra este, de fapt, sinonima cu
transformarea economiei romanesti intr-o economie a serviciilor -care defineste astazi fara exceptie toate tarile
dezvoltate.
BIBLIOGRAFIE:

Cetina, Iuliana Marketing financiar-bancar, Editura Economica, Bucuresti, 2005

Ioncica, Maria Economia serviciilor.Teorie si practica, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

Ioncica, Maria (coord.) Economia Serviciilor:Culegere de probleme si studii de caz.,Editura Uranus,

Bucuresti 2002
Ioncica, Maria (coord.) Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar, Editura Uranus, Bucuresti, 2004
Stanciulescu, Gabriela, Androniceanu, Armenia - Sisteme comparate de administratie publica europeana,
Editura Economica, Bucuresti, 2001
*** www.insse.ro Institutul National de Statistica

ANEXE
Anexa 1 - Structura PIB pe tipuri de activitati in anul 2003

Sursa: www.insse.ro Institutul National de Statistica, Statistica internationala

Anexa 2 -

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE PRINCIPALELE RAMURI,

IN ANUL 2003

Sursa: www.insse.ro Institutul National de Statistica, Statistica international