Contabilitate financiara conform IFRS

Anul univ. 2019-2020

CURS 11
Data _________________________

IAS 2 Stocuri

I. Obiectiv
Obiectivul acestui Standard este de a descrie tratamentul contabil pentru stocuri.

II. Definiţii

Stocurile sunt active:

(a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a
activităţii;
(b) în curs de producţie în vederea unei vânzări;
(c) ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea
de servicii.

Valoarea este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării

realizabilă netă normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului
şi a costurilor estimate necesare vânzării.

 Pret de vanzare
- costuri de legate de finisare, reparare, reconditionare, etc
- costuri legate de vanzare (comisioane, ambalare, etc)
= Valoare realizabilă netă

III. Evaluarea stocurilor

La data raportarii, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea
realizabilă netă.

MIN (C, VRN)

Costul stocurilor

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte
costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent.

a. Costul de achiziţie
Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe
nerecuperabile (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale),
costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri.

Reducerile comerciale si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de
achiziţie.

Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care NU trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt
recunoscute drept cheltuieli în perioada în care sunt efectuate:

1
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

(a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate la valori
neobişnuite, peste standardele normale;
(b) costurile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în
procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de producţie;
(c) cheltuielile de regie administrative care nu participă la aducerea stocurilor în starea şi în
locul în care se află în prezent; şi
(d) costurile de vânzare (comisioane de vanzare, reclama, etc.).

Exemplu:
SC Omega Decoration SRL are ca obiect de activitate comercializarea de produse ceramice
ornamentale.
Pe data de 25 octombrie 2019, încheie un contract cu SC Fine Craft Art pentru a achiziţiona
200 obiecte de ceramică ornamentale. Preţul unui produs este de 220 lei; având în vedere că Omega
Decoration SRL este un client fidel primeşte o reducere comercială de 3% din valoarea totală a
contractului.
Pentru transport se primeste o factura de 1.100 lei de la Logistics SRL şi se încheie o
asigurare în valoare de 4.300 lei cu International Safe Transport SRL.
Care este costul de achiziţie al mărfurilor ce trebuie recunoscut de Omega Decoration SRL
în situaţiile financiare?

Elemente Valoare Obs.

 Preţul unui produs este de 220 lei 220 x 200 = 44.000 lei
- Reducere comercială de 3% 44.000 x 3% =1.320 lei Cu semnul minus
+ Transport 1.100 lei
+ Asigurare 4.300 lei
= Cost de achizitie 48.080 lei

48.080 lei Mărfuri = %

Furnizor. Fine Craft Art 42.680 lei
Furnizor.Logistic 1.100 lei
Furnizor.Intl. S.T. 4.300 lei

b. Costuri de conversie
Costurile de conversie (de prelucrare) a stocurilor includ costurile direct aferente unităţilor
produse, cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a
regiei de producţie, fixă şi variabilă, generată de transformarea materialelor în produse finite.
Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ
constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor şi
utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor.
Regia variabilă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care variază
direct proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt materiile
prime indirecte şi forţa de muncă indirectă.
Alocarea regiei fixe de producţie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza
capacităţii normale de producţie.
Capacitatea normală de producţie este producţia estimată a fi obţinută, în medie, de-a lungul
unui anumit număr de perioade sau sezoane, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de
capacitate rezultată din întreţinerea planificată a echipamentului.
Nivelul actual de producţie poate fi folosit dacă se consideră că acesta aproximează
capacitatea normală. Valoarea regiei fixe alocate fiecărei unităţi produse nu se majorează ca
urmare a obţinerii unei producţii scăzute sau a neutilizării unor active.

2
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

Regia nealocată este recunoscută drept cheltuială în perioada în care a apărut.

Costuri de conversie = Costuri cu manopera directă + Cheltuieli indirecte variabile +

Cheltuieli indirecte fixe

Costul de productie = Cheltuieli cu materiile prime + Costuri de conversie

Fig. 1. Cost de productie

Exemplul 1:
Entitatea A&A produce un singur produs P1. Costurile pentru acest produs sunt:
 materii prime 8 lei / produs;
 manoperă directă 6,4 lei/ produs;
 materiale auxiliare (variabile) 2,4 lei/produs;
 amortizarea utilajelor direct productive 1.800 lei
 salarii management si departamente suport 17.000 lei.
Capacitatea de producţie medie calculată tinând cont de revizii este de 1.250 produse / lună.
În luna martie s-au obţinut 1.250 produse.

a) Calculați costul de conversie.

b) Calculați costurile indirecte fixe și costurile indirecte variabile.
c) Calculati costul de producție.
d) Calculați costurile care se recunosc în cheltuielile perioadei.
e) Tratamentul contabil pentru stocurile fabricate (recunoașterea stocului de produse finite, la
cost de producție)

Clasificarea costurilor
Cheltuielile
Cheltuieli cu Cheltuieli cu Costurile
Costurile perioadei (nu fac
materiile manopera indirecte
indirecte fixe parte din costul
prime directa variabile
de productie)
Cheltuieli cu materii prime
8 lei / produs

Cheltuieli cu manopera
directa 6,4 lei/produs

3
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

Cheltuielile
Cheltuieli cu Cheltuieli cu Costurile
Costurile perioadei (nu fac
materiile manopera indirecte
indirecte fixe parte din costul
prime directa variabile
de productie)
Cheltuieli cu materiale
auxiliare variabile 2,4 lei /
produs
Cheltuieli cu amortizarea
utilajelor 1.800 lei
Cheltuieli salarii
management + dep suport
17.000 lei
TOTAL

a). Calculați costul de conversie.

Costuri de conversie = Costuri cu manopera directă + Cheltuieli indirecte variabile + Cheltuieli

indirecte fixe

Costuri cu manopera directă

+ Cheltuieli indirecte variabile
+ Cheltuieli indirecte fixe
(producția obținută 1.250 buc este egală
cu cea planificată)
= Costuri de conversie

b). Calculați costurile indirecte fixe și costurile indirecte variabile.

Cheltuieli indirecte variabile

Cheltuieli indirecte fixe

c). Calculati costul de producție

Costul de productie = Cheltuieli cu materiile prime + Costuri de conversie

Costuri cu materii prime

+ Costuri de conversie
= Cost de productie

d). Calculați costurile care se recunosc în cheltuielile perioadei.

Cheltuielile perioadei = Cheltuieli administrative = 17.000 lei

e). Tratamentul contabil pentru stocurile fabricate (recunoașterea stocului de produse finite, la cost
de producție)

Produse finite = Costuri aferente costului

de produse

4
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

Exemplul 2:
Entitatea A&A produce un singur produs P1. Costurile pentru acest produs sunt:
 materii prime 8 lei / produs;
 manoperă directă 6,4 lei/ produs;
 materiale auxiliare (variabile) 2,4 lei/produs;
 amortizarea utilajelor direct productive 1.800 lei
 salarii management si departamente suport 17.000 lei.
Capacitatea de producţie medie calculată tinând cont de revizii este de 1.250 produse / lună.
În luna aprilie s-au obţinut 1.200 produse.

a) Calculați costul de conversie.

b) Calculați costurile indirecte fixe și costurile indirecte variabile.
c) Calculati costul de producție.
d) Calculați costurile care se recunosc în cheltuielile perioadei (direct în Situația rezultatului
global).
e) Tratamentul contabil pentru stocurile fabricate (recunoașterea stocului de produse finite, la
cost de producție)

Clasificarea costurilor
Cheltuielile
Cheltuieli cu Cheltuieli cu Costurile Costurile
perioadei (nu fac
materiile manopera indirecte indirecte
parte din costul
prime directa fixe variabile
de productie)
Cheltuieli cu materii prime
8 lei / produs
Cheltuieli cu manopera
directa 6,4 lei/produs
Cheltuieli cu materiale
auxiliare variabile 2,4 lei /
produs
Cheltuieli cu amortizarea
utilajelor 1.800 lei
Cheltuieli salarii
management + dep suport
17.000 lei
TOTAL

a). Calculați costul de conversie.

Costuri de conversie = Costuri cu manopera directă + Cheltuieli indirecte variabile + Cheltuieli

indirecte fixe

Costuri cu manopera directă

+ Cheltuieli indirecte variabile
+ Cheltuieli indirecte fixe*

= Costuri de conversie

*Grad de activitate = Productia obtinuta / Productia planificata =

5
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

b). Calculați costurile indirecte fixe și costurile indirecte variabile.

Cheltuieli indirecte variabile 2.880 lei

Cheltuieli indirecte fixe 1.800 lei

c). Calculati costul de producție

Costul de productie = Cheltuieli cu materiile prime + Costuri de conversie

Costuri cu materii prime

+ Costuri de conversie
= Cost de productie

d). Calculați costurile care se recunosc în cheltuielile perioadei.

Cheltuielile perioadei =

e). Tratamentul contabil pentru stocurile fabricate (recunoașterea stocului de produse finite, la cost
de producție)

Produse finite = Costuri aferente costului de

produse

IV. Formule de determinare a costului – pentru evaluarea la ieșire a stocurilor

a. Stocuri nefungibile (identificabile)

Identificarea specifică
Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri fabricate şi destinate unor
comenzi distincte va fi determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile
ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei
comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse.

b. Stocuri fungibile (nu se pot identifica)

(1) Metoda costului mediu ponderat (CMP) (en. Average cost – AVCO)

Formula costului mediu ponderat - calculează costul fiecărui element pe baza mediei ponderate
a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor
similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după
recepţia fiecărui transport, în funcţie de circumstanţele în care se găseşte entitatea.

Exemplu:
Pe data de 1 ianuarie 2020, Ravenshall Ltd avea în stoc 30 de roboți obținuți din producție proprie,
evaluați la costul de producție unitar la 1.200 EURO.
În timpul lunii ianuarie, s-au fabricat următoarele cantități de roboți:

6
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

Data Cantitate Cost de producție unitar

11 ianuarie 70 1.250 EURO
22 ianuarie 55 1.400 EURO

Vânzările efectuate în cursul lunii ianuarie au fost următoarele:

Data Cantitate Preț de vânzare unitar

14 ianuarie 80 2.000 EURO
28 ianuarie 65 2.000 EURO

Ravenshall a ales să aplice metoda Costului mediu ponderat calculat după fiecare intrare pentru
evaluarea la ieșire a stocurilor sale.

a. Calculați stocul de produse finite la sfârșitul lunii ianuarie (cantitativ și valoric).

b. Calculați costul bunurilor vândute (aferent derecunoașterii stocului (descărcarea din gestiune)).

Intrări /Ieșiri Sold

Data
Cantitate Cost Valoare Cantitate Cost Valoare

𝑪𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 (𝒔𝒐𝒍𝒅 𝒊𝒏𝒊𝒕𝒊𝒂𝒍)𝒙 𝑪𝒐𝒔𝒕 (𝒊𝒏𝒊𝒕𝒊𝒂𝒍)+(𝑪𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝑰𝒏𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂 𝒙 𝑪𝒐𝒔𝒕 𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒂𝒓𝒆)

CMP1 = 𝑪𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 (𝒔𝒐𝒍𝒅 𝒊𝒏𝒊𝒕𝒊𝒂𝒍)+𝑪𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂
=
𝟑𝟎 𝒙 𝟏𝟐𝟎𝟎+𝟕𝟎 𝒙 𝟏𝟐𝟓𝟎
𝟑𝟎+𝟕𝟎
= 1.235 EURO

𝑪𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 (𝒔𝒐𝒍𝒅 𝒊𝒏𝒊𝒕𝒊𝒂𝒍)𝒙 𝑪𝒐𝒔𝒕 (𝒊𝒏𝒊𝒕𝒊𝒂𝒍)+(𝑪𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝑰𝒏𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂 𝒙 𝑪𝒐𝒔𝒕 𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒂𝒓𝒆)

CMP2 = 𝑪𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 (𝒔𝒐𝒍𝒅 𝒊𝒏𝒊𝒕𝒊𝒂𝒍)+𝑪𝒂𝒏𝒕𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂
=
𝟐𝟎 𝒙 𝟏𝟐𝟑𝟓+𝟓𝟓 𝒙 𝟏𝟒𝟎𝟎
= 1.356 EURO
𝟐𝟎+𝟓𝟓

a. Calculați stocul de produse finite la sfârșitul lunii ianuarie (cantitativ și valoric).

b. Calculați costul bunurilor vândute (aferent derecunoașterii stocului (descărcarea din gestiune)).

7
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

(2) Metoda Primului Lot Intrat – Primul Lot Iesit (en. First In-First Out = FIFO)

Formula FIFO - presupune că primele elemente cumpărate sunt cele care se şi vând primele şi,
prin urmare, elementele care rămân în stoc la sfârşitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate
sau produse cel mai recent.

Pe data de 1 ianuarie 2020, Ravenshall Ltd avea în stoc 30 de roboți obținuți din producție proprie,
evaluați la costul de producție unitar la 1.200 EURO.
În timpul lunii ianuarie, s-au fabricat următoarele cantități de roboți:

Data Cantitate Cost de producție unitar

11 ianuarie 70 1.250 EURO
22 ianuarie 55 1.400 EURO

Vânzările efectuate în cursul lunii ianuarie au fost urmatoarele:

Data Cantitate Preț de vânzare unitar

14 ianuarie 80 2.000 EURO
28 ianuarie 65 2.000 EURO

Ravenshall a ales să aplice metoda FIFO pentru evaluarea la ieșire a stocurilor sale.

a. Calculați stocul de produse finite la sfârșitul lunii ianuarie (cantitativ și valoric).

b. Calculați costul bunurilor vândute (aferent derecunoașterii stocului (descărcarea din gestiune)).

Intrări /Ieșiri Sold

Data
Cantitate Cost Valoare Cantitate Cost Valoare

a. Calculați stocul de produse finite la sfârșitul lunii ianuarie (cantitativ și valoric).

b. Calculați costul bunurilor vândute (aferent derecunoașterii stocului (descărcarea din gestiune)).

8
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

Analiza comparativă

Metoda CMP Metoda FIFO Comentarii

Stoc final – cantitativ

Stoc final – valoric

Costul bunurilor vândute

V. Valoare realizabilă netă (la data bilanțului)

La data bilanțului, stocurile se evaluează la minumul dintre cost și valoarea realizabilă netă.

Estimarea valorii realizabile nete se bazează pe cele mai credibile dovezi în momentul în care are
loc estimarea valorii stocurilor care se aşteaptă a fi realizată. Aceste estimări iau în considerare
fluctuaţiile de preţ şi de cost care sunt direct legate de evenimente ce au intervenit după terminarea
perioadei, în măsura în care aceste evenimente confirmă condiţiile existente la sfârşitul perioadei.

Diminuarea costului până la nivelul valorii realizabile nete se numește depreciere și este recunoscută
direct în cheltuielile perioadei.

Depreciere: Costul > Valoarea realizabilă netă

Depreciere = Cost - Valoarea realizabilă netă

Practica diminuării valorii stocurilor sub cost, până la valoarea realizabilă netă, este consecventă cu
principiul prudenţei conform căruia activele nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare
decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor.

Exemplu
Urmatoarele informatii se refera la stocurile de mărfuri detinute de White Light Ltd. la sfârșitul
perioadei de raportare, 31.12.2019:

Produs A Produs B Produs C

Cantități (buc) 100 200 300
Cost de achiziție (lei) 40 18 24
Preț de vânzare estimat (lei) 60 24 44
Costuri estimare de finisare (lei) - 4 16
Costuri de marketing (lei) 14 4 4

Calculati valoarea stocurilor la data raportării 31.12.2019.

La data bilanțului, stocurile se evaluează la minumul dintre cost și valoarea realizabilă netă.

9
 Contabilitate financiara conform IFRS
Anul univ. 2019-2020

Produs A Produs B Produs C

Cost (cost de achiziție) (lei)
Valoare realizabilă netă (Nota 1)
MIN
Costul > Valoarea realizabilă netă

Nota 1. Calcul VRN

Produs A Produs B Produs C
Preț de vânzare estimat (lei)
-Costuri estimare de finisare (lei)
-Costuri de marketing (lei)
= VRN

Valoarea stocurilor =

10