Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conducător ştiinţific:
Asist. Univ. Drd. Predonu Monica
Student:
Grupa : 3
Bucureşti 2014
Agenţia de turism
I. Introducere
Profesorul elveţian W. Hunziker a elaborat în 1940 o definiţie a turismului, acceptată pe plan
mondial : “Turismul este un ansamblu de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul
persoanelor în afara localităţi de reşedinţă, atâta timp cât această deplasare nu este motivată printr-o
stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare.”Activitatea turistică produce o serie de efecte
sociale şi economice, cele mai multe dintre acestea cunoscând valori suplimentare, greu de atins pe alte
căi. Îndeplinirea de către turism a menirii sale, în condiţii superioare, este posibilă numai în măsura în
care întreaga activitate turistică se desfăşoară la nivel calitativ ridicat.
România este dotată cu un potenţial turistic de excepţie, cu forme de relief armonios îmbinate, cu
climă favorabilă dezvoltării turismului, înzestrată cu vegetaţie şi faună bogată cu numeroase monumente
istorice de artă şi arhitectură putând astfel satisface prin turismul mantan, balnear, cultural, litoral etc.
Varietatea de resurse turistice naturale şi antropice oferă disponibilitate pentru turism. După
revoluţia din 1989 turismul românesc s-a înscris pe orbita reformei economice de tranziţie, spre economia
de piaţă concentrată în privatizarea întreprinderilor şi unităţilor de turism şi descentralizarea sau
automatizarea acestora devenind societăţi comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Restructurarea
turismului românesc este un proces profound în derulare la defăşurarea căreia participă din plin atât
administraţia naţională de turism ( Ministerul Turismului) cât şi investitorii români agenţii economici
interni, dar şi investiţiile străine sub forma de societăţi mixte). Din 1991 s-a trecut la clasificarea pe stele
a unităţilor turistice de cazare şi alimentaţie publică în conformitate cu standardele internaţionale şi cu
criteriile stabilite în acest sens pe plan intern. Realitatea actuală a turismului românesc reclamă
particularităţi din ce în ce mai conştiente pentru investiţiile de capital străin în acest domeniu contribuind
astfel la valorificarea bogatului potenţial şi restaurării. Locul turismului în socieate este repezentat de
sectorul terţiar al serviciilor unde sunt incluse pe lângă acesta şi alimentaţia, transportul, ocrotirea
sănătăţii, învăţământul, activitatea sportivă. Rolul acestuia se împarte pe diferite planuri, economic,
social, cultural şi politic. Din punct de vedere economic acesta se manifestă direct prin aportul activităţi
turistice la creşterea produsului intern brut şi a venitului naţional, conducând astfel la echilibrarea
balanţei de preţ. Indirect se manifestă având în vedere influenţa pe care o are turismul asupra dezvoltării
altor ramuri ale economiei şi invers, de aceea turismul este o ramură de interferenţă. dar şi de sinteză.
Din puncte de vedere social acesta crează locuri de muncă, diminuează şomajul, dezvoltă capacitatea
intelectuală precum şi refacerea sănătăţi indivizilor. Din punct de vedere cultural-educativ se manifestă
prin creşterea nivelului de cultură şi civilizaţie precum şi al nivelului educaţiei. Rolul politic constă în
faptul că reprezintă un mesager al păcii întrucât contribuie la dezvoltarea legăturilor pe multiple domenii
între diferite naţiuni fapt ce contribuie la o mai strânsă colaborare.
În lume există circa 30 000 de agenţii de turism licenţiate sau recunoscute profesional şi circa 200
000 de puncte de vânzare. În Europa diferenţa între ţări în ceea ce priveşte numărul de agenţii este
foarte mare. Foarte dezvoltată în Germaia şi Regatul Marii Britanii, comercializarea prin agenţiile de
turism nu joacă în Spania, Franţa şi Italia un rol major.
Practicienii români motivează neutilizarea termenului „voiaj” prin aceea că se crează riscul confuziei
cu agenţia de voiaj a SNCFR. De fapt, în condiţiile prezentate nu există o deosebire de esenţă între
obiectul de activitate al unei agenţii de turism care vinde şi bilete la mijloacele de transpot şi ce al unei
agenţii de voiaj a SNCFR, atât doar ca în primul caz se vor vinde şi produse turistice. La rândul său ,
SNCFR, poate „monta” astfel de produse pe care să le vândă prin agenţiile sau scursalele proprii. Un
exemplu în acest sens este societatea omoloagă din Franţa.
Refuzul identificării cu agenţia de voiaj îşi poate avea originea şi într-o înţelegere uitată a
fenomenului social-economic pe care-l prezintă turismul. Cu câteva excepţii, turismul include totalitatea
deplasărilor în afara localităţii de reşedinţă şi cărora nu le corespunde acordarea unei remuneraţii la locul
de destinaţie. Deci, turismul se traduce şi prin vizitele la rude şi la prieteni, şedere în locuinţe secundare,
deplasări în interes de afaceri, plecări în concediu pe cont propriu, etc. În astfel de cazuri, biletele de
transport se procurau printr-o agenţie SNCFR. Diferenţa între aceste situaţii şi cele aferente produselor
turistice „prefabricate” nu este una de fond ci priveşte doar modalitatea de satisfacere a nevoilor specifice
(cazare, alimentaţia, agrement, etc) fiind cadrul unor formule non-comerciale, fie prin comandarea şi
achitarea pe loc a serviciilor prestate în cadrul unui pachet de servicii achiziţionat cu anticipaţie. În nici un
caz, o formulă nu este „mai turistică” decât alta, ci doar presupune un grad diferit de concepere şi
organizare.
Agenţia de voiaj are ca scop asigurarea tuturor prestărilor privind transportul, cazarea sau acţiunile
turistice de orice fel şi organizarea de călătorii individuale sau colective la preţ forfetar cu program fie
stabilit de agenţie fie la libera alegere a clientului. În practica şi în legislaţia românească se foloseşte
termenul de agenţie de turism, care conform H.G. 513/august 1998 defineşte unitatea specializată care
organizează, oferă şi vinde pachete de sevici turistice sau componente ale acestora. Conform aceleiaşi
H.G. agenţiile turistice din România pot fi de următoarele tirpuri: agenţia de turism tour-opratoare având
ca obiect de activitate doar organizarea de produse turistice sub forma de pachete de produse turistice;
agenţiile de turism care comercilizează în contul unor agenţii tour-operatoare, pe contracte, pachetele
acesteia sau componentele acesteia şi agenţii mixte care organizează pachete turistice, însă spre
deosebire de cele tour-operatoare intervin şi în comercializarea lor.
Dacă o agenţie de turism acţionează în calitate de întermediar pentru o agenţie tour-operatoare, care
nu este stabilită în România, aceasta este considerată ca organizator de călătorii turistice în raport cu
consumatorii. Aceste categorii de agenţii care operează în sfera turismului românesc corespund clasificării
europene.
Licenţa de turism este documentul care atestă capacitatea agenţiei de turism de a efectua în
conformitate cu regelementările interne şi cu acordurile inernţionale la care o ţară este afiliată, seviciile
turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti. În funcţie de complexitatea obiectului de
activitate, licenţa de turism poate fi: licenţa de turism pentru agenţia tour-operatoare şi licenţa de turism
pentru agenţia detailistă. Licenţa de turism se eliberează de către Oficiul de Autorizare şi Control în
Turism (OACT), instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Asociaţiei Naţionale a
Turismului (ANT), care asigură şi evidenţa licenţelor eliberate, respectiv a celor suspendate sau anulate;
licenţa se vizează din trei în trei ani de acelaşi organism, iar agenţia are obligaţia de a solicita vizarea
acesteia cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării termenului de trei ani de la ultima viză. Ea nu este
transmisibilă, iar afişarea sa, în copie autentificată, la loc vizibil în cadrul unităţii este obligatorie.
În scopul eliberării licenţei, agenţia trebuie să înainteze Ministerului Turismului o documentaţie
completă alcătuită din:
1. Cerere de eliberare a licenţei de turism;
2. Certificat de constatator de la Oficiul Registrului Comerţului din care să reiasă următoarele informaţii:
Ministerul Turismului publică periodic lista cupinzând licenţele de turism suspendate sau retrase.
Conducerea operativă a agenţiilor de turism, a filialelor acestora din alte localităţi, a hotelurilor,
motelurilor, campingurilor (cu o capacitate de peste 100 locuri de cazare) a satelor de vacanţă, a
cabanelor şi a unităţilor de alimentaţie pentru turism (categoria I şi „lux” cu o capacitate mai mare de 50
de locuri la mese) se asigură de către persoane care deţin brevet de turism.
Brevetul este documentul care atestă capacitatea unei persoane de a conduce o unitate ce activează
în domeniul turismului. Este valabil pe o perioadă nelimitată de timp. În funcţie de nivelul şi
complexitatea pregătirii profesionale precum şi de îndeplinirea criteriilor minime, se eliberează brevete de
turism pentru următoarel funcţii: manager în activitatea de turism, director de agenţie tour-operatoare,
director de agenţia detailistă, director de hotel, director de restaurant, cabanier. În cazul în care o
persoană deţine un brevet în activitatea de turism ea poate ocupa toate clelelalte funcţii inclusiv pe cea
de director de sat de vacanţă.
***(Menţionăm că firma este doar un model de prezentare generală a unei agenţii de turism, cu alte
cuvinte acestă agenţie nu există în realiate)
5. Biroul trafic accesoriu compus din: secţia servicii bancare se efectuează schimbul valutar şi
repartizarea valutei externe rezidenţilor ce pleacă în străinătate, ocupându-se de asemenea şi de
emiterea cecurilor de călătorie; secţia de asigurări se ocupă cu emiterea şi comercializarea poliţelor de
asigurări precum şi expedierea bagajelor; secţia servicii diverse încheie acorduri cu societăţi comerciale
pentru vânzarea biletelor de spectacol, articole de librărie şi suveniruri.
6. Biroul de publicitate are de asemenea are tot două secţii: secţia contracte şi elaborează planuri de
promovare publicitară, devizele şi comenzile pentru publicitatea activă şi pasivă sunt transmise serviciului
contabil pentru emiterea facturilor şi contravalorii lor; secţia redacţională pregăteşte textele pentru
publicitatea pasivă, le introduce în publicaţiile agenţiei şi urmăreşte redactarea şi tipărirea publicaţiilor
proprii cum ar fi : reviste, broşuri, rubrici de stiri; Conceperea sistematică a unei firme implică abordarea
resurselor umane în strânsă legătură cu celelalte resurse: financiare, materiale, informaţionale.
Această relaţie particulră a ofertei turistice şi producţia turistică evidenţiază rolul primordial al ofertei
ca sursă a producţiei turistice, dar şi rolul producţiei ca mobilizator al ofertei. Principala caracteristă a
ofertei turistice o reprezintă complexitatea sa. Aceasta se referă la structura ofertei turistice, cât şi la
structura producţiei şi a producătorilor de turism. Elemntele componente ale ofertei pot fi grupate în două
categorii:
1. Elemnte atractive, compuse din resurse naturale, socio-cuturale, umane, tehnologice, având o
importanţă relativă în timp şi spaţiu în cadrul ofertei turistice;
2. Elemntele funcţionale, compuse din echipamentul şi serviciile care fac posiblă desfăşurarea producţiei
turistice.
Fiecare din componentele celor două categorii de elemente prezintă, o mare diversitate de materializari.
Astfel, echipamentul de primire, respectiv cazare, este format din hoteluri, moteluri etc. Oferta turistică
poate fi clasificată în funcţie de motivaţia dominantă a consumatorilor în patru mari grupe:
Fiecare dintre ofertele turistice enumerate aparţine unei pieţe individuale pe plan cantitativ şi
calitativ, de gradul de dezvoltare economică al ţării căreia îi aparţine şi de factorul uman şi natural
specific, ea reprezintă cadrul de materializare al producţiei turistice. Prin eterogenitatea produselor
turistice oferite pieţei, agenţia de turism „Fantasytour” încearcă satisfacerea a cât mai multor segmente
ale consumatorilor, adaptându-şi oferta la cerinţele crescânde ale diferitelor categorii de clienţi efectivi şi
mai ales a celor potenţiali. În acest sens un rol foarte important revine compartimentului dezvoltare care
prin activitatea sa trebuie să asigure creşterea vânzărilor, pornind în primul rând de la o cunoaştere
aprofundată a pieţei turistice a particularităţilor şi a nevoilor reale ale acesteia.
În vederea realizării acestui obiectiv, firma recurge la o strategie judicioasă de cercetare a tuturor
variabilelor pieţei prin metode moderne şi diverse (anchete, chestionare, interviuri etc.). Caracterul
sezonier al cererii determină agenţia să recurgă la o formulare corespunzătoare a mixulului de marketing.
Cea mai mare parte a ofertei agenţiei se concentrează pe două sezoane (de iarnă şi de vară) în restul
anului cererea manifestată fiind slabă, pentru atenuarea sezonalităţii, agenţia realizează programe
turistice axate în primul rând pe turismul balnear de odihnă, pe cel de agrement în cele mai variate forme
ale sale şi intensifică actvitatea de ticketing.
În perioada de iarnă activitatea se concentrează în special pe staţiunile montane unde se pot practica
sporturi de iarnă, dar şi în alte staţiuni care oferă posibilitatea petrecerii unei vacanţe placute, active sau
realizarea de tratamente şi cure balneare. O perioadă importantă o reprezintă sărbătorile de iarnă când
populaţia dispune de timp liber şi caută să-şi petreacă vacanţa în mod plăcut în afara reşedinţei, agenţia
speculând intens situaţia.
Perioada cea mai intensă în activitatea agenţiei o reprezintă sezonul estival, al concediilor şi
vacanţelor, când cererea manifestată atinge cea mai mare cotă din cursul anului. În cadrul activităţii de
ticketing agenţia poate stabili cea mai convenabilă variantă de zbor pentru orice destinaţie, eliminând,
totodată, eventualele întreruperi de emitere a biletelor de călătorie.
Departamentul de bilete avion al firmei stă la dispoziţia clienţilor cu informaţii promte cu privire la
orice rută aeriană internţională, precum şi la conexiunile optime posibile:
1. realizează rezervarea de bilete de avion pe orice rută internă şi internaţională cu oricare dintre
campaniile aeriene ce-i desfăşoară activitatea în ţara noastră;
2. livrază la domiciliul sau sediul firmei biletele de avion solicitate.
În categoria bussines, travel, agenţia realizează rezervări de camere de hoteluri de 2, 3,4 şi 5 stele
în toate ţările lumii. În paleta serviciilor turismului intern se cuprind: cazări în hoteluri şi vile, masa,
transport, excursii şi circuite înscrise în programele agenţiei sau la cerere, tratament balnear, vacanţe
turistice rurale, programe speciale de Anul Nou, Paşte, Mărţişor etc, organizări de banchete, mese festive,
aniversări. Departamentul de turism extern al firmei oferă: programe turistice pentru turişti îndividuali şi
grupuri organizate, excursii şi pelerinaje, pachete turistice incluzând zboruri operate pe curse chater în
sezonul estival, tururi cu date fixe de plecare în ţările Europei, sejururi în tot timpul anului cu destinaţii
exotice, rezervări de camere în hoteluri de 2, 3, 4, şi 5 stele la cele mai mai mici preţuri, transfer
aeroport-hotel-aeroport. Pentru tineret, firma organizează: tabere, programe de weekend, trasee
turistice, programe educative şi distractive. Astfel, pe plan intern firma are contracte încheiate cu hoteluri
de 2, 3, şi 4 stele din staţiuni precum : Buşteni, Predeal, Poiana Braşov, Sinaia, Păltiniş, Cheia şi altele,
pentru turismul montan. Pentru turismul balnear, firma oferă sejururi de 6, 9, 12, 18 şi 21 zile în hoteluri
de 2, 3, şi 4 stele din următoarele saţiui: Băile Felix, Băile Herculane, Băile Gorova, Vatra Dornei,
Călimăneşti, Căciulata, Olăneşti, Covasna, balvanyos, slănic Moldova, Sângeroz Băi, Băile Tuşnad,
Techirghiol, Voineassa, Moineasa. În ceea ce priveşte litoralul românesc agenţia are cea mai completă
ofertă în sensul că ea cuprinde sejururi între 2 şi 21 de zile la orice hotel sau vilă din categoria 1-4 stele.
Agenţia oferă circuite în toate zonele tării: Maramureş, Moldova, Transilvania, Muntenia etc sau programe
pentru cele mai diverse gusturi. De asemenea, agenţia promovează agroturismul având o serie de
contracte cu pensiuni agroturistice de pe valea Prahovei, a Oltului şi din zona Maramureşului. În sfera
excursiilor şi a pelerinajelor intră programe în zona religioasă a Moldevei şi tradiţională a Oaşului. Pentru
evenimente importante ale anului bisericesc agenţia oferă o serie de programe cu caracter religios. Oferta
de tabere a agenţiei este foarte bogată acoperind aproape toate zonele de interes turistic ale ţării (de
exemplu în Munţii Bucegi agenţia a încheiat contracte cu taberele : Căprioara, Vânătorul, Cerbul etc).
Pe plan extern agenţia organizează: croaziere pe Nil, pe Rin; circuite ce se includ unui ansamblu
numit Europa Culturală, conţinând toate capitalele mari ale Europei (Viena, Pris, Lisabona, Roma, Berna
etc. ) precum şi oraşele de interes istoric şi cultural, dar de dimensiuni mai mici. Agenţia realizează
programe la cerere pe orice rută şi are o paletă variată de produse ce se adresează turiştilor individuali:
schi în Austria (Innsbruck, Zllertal); Cehia cu sejruri de 9-12 zile cu cazare în hoteluri de 3 şi 4 stele;
sejruri cu destinaţii cele mai diverse (Malta, Egipt, Grecia, Turcia, Tunisia, Cipru etc.) Agenţia oferă
sejururi în ţări dintre cele mai exotice, oferind cazare în hoteluri de trei stele şi până la cinci stele, în
cadrul unor sejururi cu o durată cuprinsă între 5 şi 16 zile în : Republica Dominicană, Mauritius,
Seychelles, Maldive. În oferta agenţiei se includ şi sejururi în renumitele: 1. Staţiuni greceşti : Paralia,
Riviera, Salonic, Atena, Creta. 2. Staţiuni turceşti: Antalya, Bodrum, Kusadasi, Marmaris. Oferta agenţiei
este aşa cum se poate observa, bogată şi variată având „remediul” oricărui are nevoie.
VII. Postfaţă
Succesul de viaţă al unei agenţii turistice depinde de modul în care aceasta reuşeşte să conceapă
produse turistice care să asigure satisfacerea într-o masură cât mai mare a nevoilor diferitelor segmente
de clientelă, să se diferenţieze de produsele concurenţei. Pentru aceasta este necesaă pe de o parte
studierea cererii clientelei, iar, pe de altă parte, analiza ofertei concurenţei sub aspectul volumului
structurii, masuri în care aceasta satisface nevoile unui segment neacoperit. Conţinutul produselor
turistice poate fi definit numai în funcţie de anumite criterii ale cererii, pe grupe omonime de clientlă.
Adaptarea ofertei la modificarile cererii clientelei turistice potenţiale presupune cercetarea permanentă a
cererii clientelei turistice potenţiale.
3. Identificarea factorilor care stimulează sau frânează circulaţia turistică şi analiza influenţei
acestora: veniturile disponibile pentru turism, ofetra turistică, preţurile şi tarifele practicate, timpulliber;
5. Studierea diferitelor segmente ale clientelei pentru: mijloace de transport, diferite forme de cazare
hotelieră şi extrahotelieră, diferite unităţi de alimentaţie, unităţi de agrement, unităţii de tratament,
sezoane, durata medie a sejurului, diversitatea şi nivelul calitaiv al serviciilor de bazăşicomplementare;
Cercetarea gradului de satisfacţie obţinut în urma consumului difertitelor produse turistice sau a
componetelor acestora (atractivitatea zonei, diversitatea şi calitatea serviciilor oferite, raportul calitate-
preţ etc). Rezultatele acestei cercetării vor fi folosite în vederea adaptării permanente a ofertelor la
mutaţiile intervenite în structurea cererii. Cunoaşterea tiplogiei clientelei şi a particularităţilor cererii
acesteia o reprezintă condiţile de bază pentru conceperea unor produse turistice competitive. Aceasta
rezultă din necesitatea abordării diferite a fiecăruia dintre segmente astfel încât ofeta de servicii să vină
în întâmpinarea şi chiar să contribuie la stimularea lor.
Conceperea unor produse turistice variate şi originale capabile să satisfacă diversitatea nevoilor,
dorinţelor turiştilor presupune culegerea de informaţii cât mai complete despre componente ale ofertei
turistice. Activitatea oricărei unităţi economice care se doreşte profitabilă trebuie să pornească cu o
acţiune intensă şi bine elaborată de emarketing. În acest sens componentele mixului de marketing
trebuie astfel îmbinate încât rezultatul obţinut să fie cel scontat. Agenţia trebuie să pună baza pe
calitatea serviciilor oferite, ştiut fiind faptul că aceasta este un elemant definitoriu, particular al
produsului turistic. Ea exprimă măsura în care sericiul prestat satisface cerinţele consumatorulor.
Pornind de la cadrul în care are loc interactivitatea prestatorulu / consumatorului, aceste elemente
pot fi grupate în trei categorii astfel: elemente legate de ambianţă, elemnte legate de amteriale şi
personal de servire. Un prestator de servicii nu poat fi sigur că va satisface clientul numai pentru ca a
prestat un serviciu tehnic de bună calitate, el trebuie să fie conştient de importanţa ineracţiunii
cumpărător / vânzător, atitudinea cu care au fost oferite serviciile. Apercepţia calităţii variază, deci, de la
un client la altul şi nu are aceeaşi importanţă pentru cumpărător şi pentru prestator. Calitatea srviciilor
este apreciată în final de consumatorii care compară aşteptările sale cu experienţa câştigată în timpul
prestării. Deci solulita, în problema măsurării calităţii serviciilor o constituie determinarea modului în care
evaluează consumatorii, prestaţiile de care au benficiat. La baza fiecărei activităţii agenţia trebuie să aibe
în vedere două activităţi şi anume: stabilirea stisfacţiei obţinute prin consum de către clienţii efectivi;
stabilirea motivelor care nu ajută la transformarea clienţilor potenţiali sau a nonconsumatorilor relativi în
clienţi efectivi ai unităţii. În acest sens agenţia trebuie să întocmească două tipuri de chestionare:
chestionare pentru clienţii efectivi şi chestionare pentru clienţi potenţiali.
9. Pliantul traseului
Din punct de vedere cultural pe de-o parte dar si istoric , circuitul are ca scop
vizitarea unor cetati cum ar fi Sighisoara , Alba Iulia , castele cum ar fi Castelul
Bran , Castelul Peles dar si manastiri printre care manastirea Curtea de Arges ,
Sambata de sus dar si altele.
Ziua 1 :
Ora 9:00 – plecare din Bucuresti din fata magazinului Unirea.
Traseul : Bucuresti – Targoviste – Curtea de Arges
Obiective Vizitate:
Targoviste:
a) Curtea Domneasca - reprezintă un complex de clădiri și fortificații
medievale ce au avut rol de reședință a unor voievozi ai Țării
Românești și, totodată, punct relativ important în sistemul defensiv al
țării.
Curtea de Arges:
a) Manastirea Curtea de Arges - este o mănăstire ortodoxă din
România, situată în orașul Curtea de Argeș. Ansamblul cuprinde
biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de
arhitectură din Țara Românească. Mănăstirea este inclusă în Lista
monumentelor istorice din România, având codul de clasificare
AG-II-a-A-13628.[1] În timpul lui Carol I mânăstirea a fost
transformată în necropolă pentru familia regală a României.
Ziua 2 :
Ora de plecare : 9:00 din fata hotelului Posada
Traseul: Cetatea Poenari – Castelul Bran – Cetatea Rasnov – Manastirea
Sambata de sus – Sibiu.
Obiective vizitate:
f) Piata Mare - a fost menționată prima dată într-un document din anul 1408 în
care este amintit Mathias Baldi care a cumpărat și reparat o casă de piatră de la
Pipo de Timiș în Piața Mare (Maior Circulus vulgariter Kornmargt) și în anul
1411 într-un alt document ce atestă vânzarea unei case de piatră de către
Mathias Tromenauer lui Nicolaus Jenkowicz pentru suma de 1000 de guldeni.
Este cea mai mare piață publică din orașul vechi și a fost martora activităților
economice ale negustorilor din Sibiu. În ea se organizau adunări cetățenești,
târguri și chiar și execuții. În această piață a fost decapitat în 1703 Johann
Sachs von Harteneck, comite al sașilor in perioada 1691-1703.
g) Zidurile Cetatii Sibiului - fac parte din a 3-a centura de fortificatii, ridicata in
secolul al XIV-lea si consolidata in secolul al XVII-lea.
Din centura au fost pastrate pana in prezent zidurile ce se intind de-a lungul
b-dului Coposu si a strazii Manejului, precum si trei turnuri de aparare: Turnul
Archebuzierilor, Turnul Olarilor si Turnul Dulgherilor.
Acestea sunt cele mai bine conservate turnuri de aparare din Sibiu. Zidul de
legatura dintre aceste turnuri este o reconstructie recenta a vechiului zid care
exista intre ele.
Obiective vizitate:
d) Casa Vlad Dracul - În Piaţa Turnului Sfatului se află Casa Vlad Dracul, în
care se presupune ca s-a născut Vlad Ţepes, numit Dracula. Fiul voievodului
Ţării Româneşti Vlad Dracu a fost renumit pentru pedepsele exemplare
aplicate adversarilor săi, de unde s-a născut şi legenda Dracula. Vlad Ţepeş zis
Dracula s-a născut în anul 1431.
e) Scara acoperita - sau Scara şcolarilor; cu 300 de trepte a fost construită în
anul 1642. A fost acoperită pentru protejarea copiilor, care urmau această cale
spre liceului J. Haltrich. În urma modificărilor din 1849, au rămas doar 175 de
trepte.
f) Turnul Croitorilor - a fost gazda uneia dintre cele mai bogate bresle. A fost
ridicat în secolele 14-15. Se numea și “Turnul porții din spate”, pentru că a fost
turnul de apărare al celei de-a doua porți de intrare în cetatea medievală. De
altfel, este situat în partea opusă (a cetății) față de Turnul cu Ceas.
Ziua 5 :
Ora plecarii : 9:30 de la Hotel Villa Franca.
Traseu : Sighisoara – Rupea – Brasov – Poiana Brasov
Obiective vizitate:
a) Cetatea Rupea - este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice
de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând
din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.).
Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii
răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în
interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face
referire la roca pe care a fost ridicata: bazaltul. Documente din
secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru
comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle.
Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu
pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi,
așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau
legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin
pasurile sud-estice.
Cetatea Rupea
b) Turnul Alb - Construit între anii 1460 și 1494, Turnul Alb
impresionează și astăzi prin masivitatea și zveltețea liniilor sale
arhitectonice. Rezumând arhitectura sa în date putem spune: plan
semicircular deschis; peste 30 m diferență de nivel față de zidurile
orașului; înălțime: 20 m spre oraș și 18 m înspre deal; zidurile au la
bază 4 m, iar diametrul turnului măsoară 19 m. De-a lungul zidurilor
sale, turnul prezintă metereze, guri pentru smoală și balcoane
susținute de console cioplite în piatră. Aflându-se la 59 m depărtare
de zidul cetății, turnul comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce
făcea legătura între turn și Bastionul Graft. Avea vedere spre
Blumăna și, cu cele 5 etaje ale sale, era cel mai ridicat punct de
fortificație din Brașov. În 1678, breasla cositorilor a răscumpărat
obligația de apărare a turnului, numărul meșterilor fiind scăzut. Cu
ocazia marelui incendiu din 21 aprilie 1689, focul dus de un vânt
puternic a cuprins și Turnul Alb, care a ars, fiind renovat de abia în
1723. Alte acțiuni de restaurare au fost efectuate în 1902, 1974, 2002
și 2005 - 2006. Astăzi deține un punct muzeal.
Ziua 6 :
Turistii vor fi lasati sa exploreze liberi Brasovul si imprejurimile si sa
participe la diverse activitati cum ar fi inchirierea de ATV-uri , biking ,
plimbari pe munte pe trasee bine stabilite etc.
Ziua 7 :
Ora de plecare : ora 9:30 din fata Hotelului Crisalpin
Traseul : Poiana Brasov – Sinaia – Bucuresti
Obiective vizitate:
Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din
România, având caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică,
unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a
doua jumătăți a secolului al XIX-lea.
b) Cazinoul din Sinaia - gazda a numeroase conferințe, simpozioane, congrese și
reuniuni naționale și internaționale, este, în același timp, locul preferat pentru
organizarea unor expoziții deosebite de artă plastică și fotografie, lansări de
carte, concerte și spectacole. Într-un cadru intim oferit de sala de concerte a
castelului Peleș, se organizează manifestări specific culturale, seri muzicale,
concerte.
5. Analiza de pret
(C.D.)
e
6. Conditii de comercializare
X. Bibliografie
„Managementul agenţiei de turism” de Gabrilea Stanciulescu, Editura A.A.E. Bucureşti 2000;
„Economia şi politica turismului internaţional” de Cristina Cristureanu, Editura Abeona, Bucureşti 1992;
„Economia turismului şi a mediului înconjurător” de Anca Gabriela Roşu, Ion Istrate, Florina Bran, Editura
economica 1996;