Globalizare economica:

1.Introducere
Primul pas inspre o globalizare de succes s-a vrut a fi insasi trecerea la economia de piata si deschiderea pietelor de capital pentru tarile sarace. Laureatul premiului Nobel pentru economie in 2001, Joseph E. Stiglitz, aduce insa in prim plan limitele liberalizarii, aratand ca sistemul economic si politic al tarilor in curs de dezvoltare, pur si simplu, nu a facut fata presiunilor la care au fost supuse de catre creditorii lor, organisemele financiare internationale. Scopul principal al economiei globale este acela ca toate tarile sa se omogenizeze ntr-un tot unitar.Globalizarea este un termen foarte uzitat caruia i putem atribui numeroase semnificatii. Prin acest termen putem ntelege dezvoltarea pietelor financiare globale, cresterea corporatiilor transnationale si dominatia lor crescnda asupra economiilor nationale. Majoritatea problemelor pe care oamenii le asociaza globalizarii, incluznd patrunderea valorilor de piata n acele domenii de care ele nu apartin n mod traditional, pot fi atribuite acestor fenomene. S-ar putea discuta totodata despre globalizarea informatiei si a culturii, despre raspndirea televiziunii, a Internetului si a celorlalte forme de comunicare si despre mobilitatea crescuta a comercializarii ideilor[1]. Globalizarea mai poate fi definita ca un set de structuri si procese economice, sociale, tehnologice, politice si culturale care reies din caracterul schimbator al productiei, consumului si comertului de bunuri. Exista patru caracteristici principale care pot explica originile globalizarii sunt: integrarea n pietele mondiale ale economiilor nationale, tranzitia de la economia ,,high volume" la cea high value" care rezulta din cunoasterea tot mai buna a produselor si serviciilor folosite pe piata, sfrsitul bipolaritatii ntre capitalism si socialism n privinta costurilor de productie, si, nu n ultimul rnd configurarea noilor blocuri economice. Globalizarea este de dorit din mai multe puncte de vedere. Globalizarea ofera un grad de libertate individual pe care nici un stat nu-1 poate asigura. Concurenta libera la scara globala a eliberat talentele antreprenoriale si creative si a accelerat inovatiile tehnologice. nsa globalizarea are si latura ei negativa. n tarile mai putin dezvoltate, multi au suferit din cauza globalizarii fara a primi un sprijin n ceea ce priveste sistemul de securitate sociala. Este posibil ca locuitorii din tarile dezvoltate sa nu fie pe deplin constienti de urmarile devastatoare ale crizelor financiare deoarece acestea au tendinta de a lovi mai crunt n tarile n curs de dezvoltare.

2. Globalizarea economiei mondiale

Intr-un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul deosebit de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si

culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat nationala. Abordata din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept intarirea si largirea legaturilor dintre economiile nationale pe piata globala a bunurilor, serviciilor si mai ales a capitalurilor. O definitie asemanatoare este prezentata si intr-un raport al Fondului Monetar International din 1997: fenomenul globalizarii economiei mondiale reprezinta integrarea internationala aflata in stransa crestere, atat a pietelor de bunuri si servicii, cat si a celor de capital.Sub aspect strict economic, al eficientei alocarii si utilizarii resurselor, globalizarea economica apare ca un fenomen rational, de natura sa furnizeze un volum mai mare de bunuri si servicii de resurse tot mai putine. Globalizarea economica presupune, asadar, in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute ale statelor lumii [5,8,10] .
2.1.Factori determinanti ai globalizarii economiei mondiale

Factorii economico-comerciali care au influentat adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale include libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor, liberalizarea pietelor de capital, liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter legislativ si administrativ favorabili globalizarii. [2,6,7] 2.1.1.Liberalizarea comertului cu servicii, in special in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor si bancar, a constituit tendinta dominanta a anilor 70 in SUA, fiind continuata in anii 80 in Marea Britanie si ulterior in Uniunea Europeana si Japonia.Tendinta continua si in prezent, incluzand si tarile Europei Centrale si de Est, printre care si Romania. [2,6,7] 2.1.2.Liberalizarea pietelor de capital ca urmare a eliminarii treptate a obstacolelor impuse circulatiei devizelor si a capitalului reprezinta un pas favorabil in vederea formarii unor piete financiare globale. Aceasta mobilitate a capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul companiilor transnationale si se inregistreaza, totodata, o reducere a costurilor in conditii normale [2,6,7]. 2.1.3.Liberalizarea investitiilor straine directe reprezinta un alt factor ce a favorizat globalizarea. Incepand cu anii 70, interesul comun al umanitatii de prezervare a mediului inconjurator s-a concretizat prin aparitia unor concepte, cu vocatie globala: bunurile comune ale umanitatii, dezvoltarea durabila si securitatea ecologica, care au constituit noi factori ce au dinamizat procesul de globalizare a economiei mondiale [2,6,7] . 2.1.4.Bunurile comune ale umanitatii sunt spatii cum ar fi oceanele, fondurile marine, care din diverse motive nu sunt susceptibile a fi divizate si nici nu cad sub incidenta suveranitatii statelor. Cu exceptia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost polizate, deoarece este relativ faptul ca oamenii poseda capacitatile tehnice de a le exploata si deteriora [2,6,7] .

2.1.5.Dezvoltarea durabila este definita drept dezvoltarea care raspunde nevoilor prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile. Dezvoltarea durabila e conceputa in vederea reconcilierii dintre economie si mediul inconjurator, ca o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si pentru cativa ani, ci pe intreaga planeta si pentru un viitor apropiat [2,6,7] . 2.1.6.Securitatea ecologica este una dintre dimensiunile fundamentale ale securitatii globale. Un alt factor determinant pozitiv cat si respectiv al globalizarii il reprezinta cultura. [2,6,7]

3. Abordari conceptuale ale globalizarii

In literatura de specialitate globalizarea este abordata in mod divers, putandu-se desprinde mai multe abordari conceptuale.

Globalizarea este definita prin inerdependenta economiei dintre state, ca urmare a cresterii coeficientului de dependenta fata de economia mondiala. Globalizarea este conceputa ca proces al diminuarii taxelor vamale, al renuntarii la politica vamala si la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor, tehnologiilor si capitalurilor, pe masura dezvoltarii schimburilor economice internationale. Globalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului guvernului national ca urmare a extinderii actiunii capitalului investitional international si a societatilor transnationale. Globalizarea este apreciata drept proces de administrare a lumii catre forte transnationale. Cercetatorii romani, sustinatori ai ultimelor doua conceptii, le completeaza cu ideea ca statul continua sa aiba un rol important, invocand exemplul Frantei si Marii Britanii [4,9,11] .

4. Globalizarea si descentralizarea
In raportul Dezvoltarii Mondiale editat de Banca Mondiala in anul 2000 se apreciaza ca in economia mondiala au loc doua procese paralele: globalizarea si descentralizarea:

globalizarea consta in transnationalizarea pana la supranationalizare cu deosebitre in domeniile comertului, finantelor si tehnologiilor de varf; descentralizarea consta in transmiterea de catre guvernul national catre comunitatile locale a tot mai multe atributii administrative, sociale, educationale, bugetare si in consecinta, rolul statului national se va limita la diplomatie, armata, adoptarea legislatiei interne [12,13] .

5. Procesul de globalizare, sustinatorii si oponentii globalizarii

In legatura cu fenomenul de globalizare s-au structurat doua opinii opuse: una care sustine acest proces, iar alta care se opune.

5.1.Sustinatorii globalizarii pun accentul in principal pe avantajele generate de procesul de mondializare:

reducerea costurilor de productie datorita economiei de scara; accelerarea tranzactiilor schimburilor care se realizeaza aproape in timpii comunicati fax, Internet, etc.; cresterea vitezei de derulare a operatiunilor comerciale, financiare si tehnologice; extinderea puternica a pietelor si crearea de noi piete independente de anumite surse sau zone traditionale.

In consecinta are loc o crestere a eficientei intregii activitati economice la nivel planetar ca urmare a miscarii libere a capitalurilor, investitiilor, tehnologiilor si fortei de munca spre domeniile si zonele mai profitabile. Fireste, aceste argumente si altele care pun in evidenta avantajele globalizarii sunt demne de luat in consideratie, insa nu trebuie absolutizate. 5.2. Oponentii globalizarii invoca si uneori absolutizeaza consecintele negative:

desfiintarea natiunii si statului national; reducerea locurilor de munca in tarile in curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitatii muncii; specializarea unor state in activitati de productie generatoare de poluare si care necesita un consum mare de munca, materii prime si energie; adancirea decalajelor economice ( in prezent 258 de persoane miliardare detin o bogatie egala cu cea posedata de 2,5 miliarde de oameni aproape din populatia Terrei). De asemenea, se mentioneaza pericolele privind desfiintarea unor ramuri, falimentarea unor banci, destabilizarea vietii economice, inclusiv a unor state [12,13] .

6. Efecte sociale ale crizei mondiale in Romania

Lumea se schimb i, o dat cu ea, i Romnia. Lucrurile pe care altdat le-am fi considerat venice le vedem disprnd cu rapiditate din peisajul cotidian. Putem observa cu ochiul liber vestigiile societii industriale n curs de dispariie: macarale, uzine, combinate, orae industriale moarte. O lume care apune, o alta ce rsare n loc, inevitabil aparand: omaj, suferine, srcie.
6.1. Ce rezerv globalizarea pentru Romania

n decurs de un secol, Romnia i-a refcut unitatea naional, a trecut de o economie predominant agrar la una industrial (n 1945, avea nc cel mai mare procent de populaie rural din Europa 80% pe locul urmtor situndu-se Ungaria 70%). Dar, n acelai timp, ara despre care n perioada interbelic se scria cu invidie c are petrol i gru este astzi una dintre cele mai srace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor, iar nivelul produciei sale industriale ( n medie pe ultimii zece ani) se situeaz undeva la nivelul a 60% din producia anului 1989 cel mai prost an al regimului planificat. Una din problemele cu care se confrunt acum Romnia este generat de ntrzierea startului n

cursa globalizrii. Trind n spaiul comunist, al economiei dirijate i controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului i al industriei, Romnia s-a aflat printre ultimele ri care beneficiaz de revoluia transporturilor, a comunicaiilor, a productivitii muncii, i, n final, a informaiei.
6.1.1. Consecinele globalizarii pentru Romnia

i) Consecinte pozitive Romnia are nevoie de capital strin investiional pentru dezvoltare, fiind incapabil s-i produc acest capital doar din surse interne. Fiind o ar cu oportuniti economice multiple de la turism i agricultur la industria petrolier i metalurgic Romnia poate deveni atractiv pentru capitalul strin , dac i asigur acestuia condiii interne (legislative, fiscale) propice. Micarea rapid de capital presupus de globalizare n care companiile i pierd clasica identitate naional poate deveni avantajoas pentru Bucureti n condiiile unei fore de munc nalt calificate. Pe de alt parte, treptat, unele fore economice romneti companii pot ncepe s joace n viitor un rol regional sau internaional. Lipsite de complexul de stat fost socialist, depind stadiul de tranziie la economia de pia, rile est- i central-europene care s-au desprins din fostul lagr comunist vor ajunge s joace un rol tot mai important n economia european, pe msur ce interesele lor se vor mpleti tot mai strns cu cele ale Uniunii. Totul depinde de rapiditatea cu care vor fi depite actualele dificulti economice, dezvoltndu-se capacitatea unor parteneriate reale. ii) n acelai timp, consecinele negative sau mai corect spus, riscurile presupuse de globalizare nu sunt deloc de neglijat. n primul rnd trebuie luate n seam riscurile economice. Fenomenul de globalizrii este nsoit mai mult dect oricare altul de o filozofie a nvingtorilor i pim ntr-o lume n care exist prea puin mil pentru nvini. n cazul n care nu depim colapsul economic actual i va rmne departe de structurile economice i de securitate ( NATO i UE), Bucuretiul poate rmne suspendat nu ntr-o zon gri, ci ntr-o margine a Imperiului sinonim cu subdezvoltarea n accepiunea clasic a termenului, cu un rol economic, politic i militar derizoriu n plan continental i internaional, ba chiar i regional. Spre fericirea noastr putem spune c suntem la jumtatea drumului, pentru c integrarea n structurile NATO s-a produs. Deschiderea economic nu implic doar avantaje, ci i considerabile riscuri. O economie deschis este o economie care va absorbi mai rapid i mai dramatic ocurile externe. Ct despre riscurile legate de securitate, Bucuretiul rmne vulnerabil n faa crimei organizate, aa cum o demonstreaz faptul c n doar zece ani Romnia a trecut de la stadiul de ar de tranzit pentru droguri la cel de ar consumatoare, apoi la cel de ar productoare. Cu bugete derizorii, slab dotate i slab pregtite, structurile de securitate interne fac fa cu tot mai mult dificultate acestor sfidri moderne, mai ales de tip mai sofisticat splri de bani, infiltrri bancare etc.

mprirea sever ntre cei foarte bogai (prea puini) i cei foarte sraci ( prea muli) creeaz tensiuni sociale deloc propice pentru dezvoltarea unei democraii consolidate. O asemenea evoluie nu este n mod necesar un rezultat al globalizrii dar globalizarea are darul de a accelera anumite fenomene cu rdcini locale i de a le croniciza evoluia. n aceste condiii, riscurile de apariie a unor fenomene de tip anarhist/antiglobalizare sunt foarte mari.
6.1.2. Progrese inregistrate

Cifrele ultimului recensmnt arat c o serie de parametri ncep s se ndrepte spre normalitate. Scderea numrului de persoane implicate n industrie, creterea celor din sfera serviciilor, un transfer de la ora la spaiul rural, ceea ce este iar un semn bun. A crescut numrul persoanelor ce urmeaz studii universitare i al celor care se perfecioneaz ( studii de masterat, doctorat), s-a mrit numrul specialitilor n informatic, cercetare i n comunicare, ramuri de vrf ale economiei moderne. Apar ns i aciuni haotice, ceea ce ilustreaz c nc nu ne-am aliniat societii informaionale, astfel, aproximativ 40% din populaie triete din agricultur sau din domenii conexe, n timp ce cifra normal trebuie s oscileze ntre 5 i 10%. Dac industria i agricultura sunt n continu reducere i redimensionare, avem baze favorabile pentru viitor : un sistem de nvmnt nc apt s creeze oameni cu cunotine multiple i diverse, un grad ridicat de cunotine lingvistice, de informatic i, bineneles adaptabilitatea ca trstur de baz a poporului romn. Societatea global rspltete doar ideea, informaia, invenia, nu mastodonii gigani care produc cuie sau ciment. Viitorul aparine rilor care produc idei. n fine, nu putem ocoli nici riscurile etnice. Romnia are pe teritoriul su naional cea mai important comunitate maghiar ce triete n afara frontierelor Ungariei de astzi. Dei aici statisticile sunt controversate, se pare c i comunitatea rromilor este cea mai mare din Europa. Globalizarea presupune o politic extrem de tolerant a statului naiune fa de minoritile de orice tip ( etnic, confesional, sexual, etc.) [3,8, 12] . Trebuie sa aiba loc deschiderea economica fa de structurile continentale i internaionale, dar si dezvoltarea institutiilor. Spre a produce i vinde ideile noastre avem nevoie de informaie i canale de comunicare. O alt schimbare este desfiinarea granielor, apariia parlamentelor i a guvernelor europene, rolul instituiilor financiare mondiale (FMI i Banca Mondial), desfiinarea monedelor naionale i trecerea la euro, lichidarea armatelor naionale n favoarea NATO. Libera circulaie a oamenilor, a valorilor i capitalurilor, crearea de regiuni economice, restrngerea autoritii statale, toate acestea ne vor schimba radical viaa. Cea mai rapid schimbare n perioada urmtoare o va avea viaa n mediul rural. Tot mai multe persoane i vor stabili reedina principal, rmnnd n legtur cu oraul prin comunicarea modern ( fax, telefon, Internet) Toate acestea vor duce la mbuntirea comunicaiilor : aeriene, feroviare, drumuri i osele, la introducerea canalizrii, electrificare, apariia telefoanelor i a faxurilor i la transformarea nsi a locuinelor n case mari, spaioase, cu garaj, piscin i toate atributele vieii modern [12,13].

7.Concluzii
O analiza obiectiva a procesului de globalizare de pana acum, atesta faptul ca avantajele economice inclina mai mult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde isi gasesc originea societatie transnationale. In acest sens actioneaza si mecanismul financiar mondial care prin institutiile sale F.M.I., Banca Mondiala, Organizatia Mondiala a Comertului dominate de marile puteri economice avantajeaza intr-o proportie covarsitoare tarile dezvoltate implicate in acordarea de credite, infaptuirea investitiilor straine directe, institutiile, societatile transnationale si statale creditoare obtin profituri ridicate.Globalizarea, pe langa faptul ca este discutata si tratata sub diferite forme din prisma tuturor palierelor societatii in care traim, reprezinta un fenomen inevitabil. In concluzie, globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care-si pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea. Astazi globalizarea exista pur si simplu, iar noi suntem oarecum predestinati sa traim sub semnul acesteia, sub spectrul ei si sa-i facem fata. Nimic din ceea ce se intampla acum in societatea noastra nu ramane necontaminat de flagelul globalizarii. Globalizarea a devenit simbolul vremurilor in care traim. Singura sansa care ne ramane este sa incercam sa dobandim o viziune echilibrata asupra globalizarii, care sa ne ajute in plan concret sa-i fructificam din plin avantajele si oportunitatile, iar de cealalta parte sa-i sesizam pericolele pentru a le putea atenua din timp efectele. Globalizarea, ca toate fenomenele umane, nu este nici ceva bun in sine, nici ceva rau in sine. Putem spune ca prezinta chiar mai multe aspecte positive decat negative. Insa idolatrizandu-i excesiv principiile si uitand de ceea ce inseamna la nivel personal factorul uman, globalizarea poate deveni un agent al sfarsitului civilizatiei umane in forma in care aceasta a evoluat de-a lungul timpului.

Bibliografie
1. BARI, I. Globalizarea i problemele globale, Bucureti,Editura Economic, 2001 2. BALAURE, V.,VEGHE, C.,ROCA, M.,TOMA, S.Marketingul n procesul dezvoltrii economice i sociale, 1972-200: 30 de ani de marketing n Romnia, vol. I, Marketingul n era globalizrii, Bucureti, Editura ASE, 2002 3. Caracota, D., Caracota, C.R. Dimensiuni contemporane ale dezvoltrii durabile i competitive, Ed. ASE, Bucureti, 2004; 4. DANCIU, V.Marketing internaional. De la tradiional la global,Bucureti, Editura Economic, 2001 5. KOTLER, Ph.,ARMSTRONG, G.,SAUNDERS, J., WONG,V.Principiile marketingului, Ediia european, Bucureti, Editura Teora, 1998 6. KOTLER, Ph. Managementul marketingului, analiz, planificare, implementare, control, Bucureti, Editura Teora,1997 7. PURCREA, Th., IOANFRANC,V.Marketing, evoluie, experiene, dezvoltriconceptuale, Bucureti, Editura Expert, 2000 8. VIRGIL GHE., ARISTIDE C. Economie mondiala, ed.Politeia SNSPA, 2002; 9. Soros, G., Despre globalizare, Ed. Polirom, Iai, 2002; 10. STERIAN D. Economie mondiala, ed.Interprint, Bucuresti, 1994;

11. ZAINEA, E. Globalizarea ans sau blestem?, vol I,Condiionrile creterii economice, Bucureti,Editura Valand Print, 2000