Sunteți pe pagina 1din 13

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializarea Afaceri Internationale

Capcana globalizarii RECENZIE

Studenta: Macovei Anda Sorina AI, anul 3

Suceava 2011

Capcana Globalizrii Hans Peter Martin, Harald Schumann, Capcana globalizrii: atac la democraie i bunstare, Editura Economic, 1999

Capcana Globalizrii este evident un studiu prin care autorii Hans-Peter Martin i Harald Schumann intenioneaz s trag un serios semnal de alarm n ceea ce privete complexul proces al globalizrii. ocant este modul n care cei doi autori prezint anumite realiti. Un exemplu ar putea fi problema omajului. Imaginea societii celor 20% versus 80% pare sa fie desprins mai degrab dintr-un film de groaz de ct dintr-un studiu economic. Problema globalizrii este privit dintr-un alt unghi. Populaiei i se cer tot timpul sacrificii n numele globalizrii. Cei care cer ns aceste sacrificii uit tot timpul s prezinte i riscurile potenialei globalizri. Nici guvernanii i nici conducerile marelor companii internaionale nu au ridicat vreodat public probleme legate de globalizare cum ar fi posibila cretere uria a omajului, creterea gradului de poluare n marele orae, pierderea individualitii naionale a popoarelor i nu n ultimul rnd i poate cel mai important degradarea democraiei. Spre deosebire de ei ns autorii acestei cri subliniaz clar aceste probleme folosind numeroase exemple i prezentnd situaii complexe petrecute deja. Cartea este bine structurat fiind mprit in 9 capitole divizate la rndul lor n subcapitole. Prezentarea faptelor este destul de accesibil; cititorul nu trebuie s aib prea multe cunotine de economie pentru a nelege din acest volum care sunt pericolele globalizrii. n fine, autorii nu condamn globalizarea; ei susin doar c ea trebuie fcut sub control i propun chiar un set de soluii pentru evitarea problemelor menionate. Cap. I Societatea unei singure cincimi: 20% versus 80%

Este prezentata la nceputul acestui capitol reuniunea de la Hotelul Fairmont la care s-a ncercat punerea temeliei lumii urmtorului mileniu, sub aspect economic si social. Intr-un cadru ncrcat de istorie, Mihail Gorbaciov, unul dintre cei putini care au fcut istorie, si-a salutat, la sfarsitul lui septembrie

1995 , invitaii- elita mondiala. Vechi si experimentai lideri mondiali precum George Bush, George Shultz sau Margaret Thatcher se ntlnesc cu noii stpni ai planetei cum ar fi Ted Turner, seful CNN, care a fuzionat cu Tim Warner, crend cel mai mare concern massmedia sau Washington SyCip, magnatul comerului sud-est asiatic. Fiind vorba de viitorul lumii, vor sa fie ascultai si emisari ai comerului liber din Singapore si, firete, din Beijing. Pentru prima oara in carte, se face referire la sintagma 20% contra 80% si la cuvntul tittytainment.Conform acestui concept, 20% din populaia apta de munca ar fi suicienta in secolul urmtor pentru a asigura avntul economiei mondiale. Cuvntul tittytainment este o invenie a lui Zbigniew Brzezinski si este explicat ca fiind o combinaie intre entertainment si tits, cuvntul folosit in jargonul american pentru sni. Se presupune ca prin aceasta mixtura intre un divertisment narcotizant si o ndestulare stomacala populaia frustrata de pe glob ar putea fi inuta intr-o bunadispozitie. Autorii cartii considera ca economitii si politicienii neoliberali predica lumii modelul american cu toate ca aceasta lozinca se aseamn inspaimantator cu propaganda regimului din RDG: a invata de la Uniune Sovietica inseamna a invata sa nvingi ! In fine nicieri in lume nu este mai evidenta dezagregarea sociala dect in tara de origine a contrarevoluiei capitaliste, SUA. Dar, nici Europa, China, Japonia sau India se scindeaz intr-o minoritate de castigatori si o majoritate de perdanti. Pentru sute de milioane de oameni, un lucru este clar: nu exista un progres globalizat! Globalizarea devine o capcana pentru democraie! De mult deja, milioane de cetateni dezorientai din clasa de mijloc isi cauta salvarea fata de piaa mondiala in xenofobie, separatisme si claustrare. Astfel, majoritatea perdanta , adic cei 80% au inca votul. Acesta este motivul pentru care populistul Ross Perot a obinut in 1982 19% in alegerile in SUA. La fel s-a ntmplat si in Franta, prin Jean-Marie le Pen, dar si in Austria prin Jorg Haider. Suprema sarcina a politicienilor democrai in pragul urmtorului secol va fi repunerea in stare de funciune a statului si restabilirea climatului politicii asupra economiei. Cap. II Totul-pretutindeni

Nu a existat nici o ndoial ca dac omenirea ar trebui sa voteze astzi in favoarea unui stil de viata, care sa fie valabil pe plan mondial, acest lucru ar fi posibil. Mai mult de 500 de satelii nconjoar Pmntul, emind semnalele evului modern. Imagini uniformizate captate pe mai mult de 1 miliard de ecrane tv hrnesc aceleai aspiraii si nostalgii pe Jang-Tze, Amazon, Gnge si Nil. Niciodat in trecut nu au auzit si nu au tiut att de muli oameni

despre restul lumii. Pentru prima data in istorie, omenirea este unita de o fantezie comuna a existenei. Cu ct piaa imaginilor in micare este mai transfrontalier cu att mai mult ea se si ngusteaz. Industria americana a filmului cheltuie in medie pentru un film artistic 59 milioane de dolari, suma pe care productorii europeni si din India aproape ca nu si-o pot permite. Promisa a celor 500 de canale de tv in fiecare casa este, de asemenea una doar aparenta. Puine firme din cele care stpnesc piaa isi vor modifica si recicla oferta lor pentru a corespunde interesului diverselor grupuri de spectatori. Concomitent, vntoarea dup cote ct mai nalte de audien favorizeaz concentrarea. Drepturile de transmisie pentru manifestri sportive importante pot fi finanate numai cu ajutorul unor enorme intrri la reclame pe care insa le pot atrage numai posturile mari de emisie pentru marii ofertani de e piaa internaional. In opinia autorilor ne ndreptm spre vremea oraelor. ntre Pakistan si Japonia, cteva zeci de regiuni in avnt economic nvlesc in poziia de noi playeri pe scena globala a concurentei si rivalizeaz pentru roluri care au marcat lumea vestica a oraelor din deceniile trecute. Bangkok intenioneaz s ia oraul Detroit, ca metropola a automobilismului. Productorii japonezi Toyota, Honda, Mitsubishi si Isuzu i monteaz de mult vreme automobilele in Thailanda, Chrysler si Ford i extind filialele lor de acolo ca puncte de sprijin pentru afacerile di Asia de sud-est ale concernelor lor. Taipeh se vede in poziia de succesor al zonei Silicon Valley oricum Taiwanul se situeaz pe plan mondial n producia de monitoare, de mouse pentru computer si scanere de imagine in plutonul din frunte. Autorii constata ca faptul ca ntreaga lume este o singura piaa, aparent comerul liber nflorete. Dar nu devine n acest fel realitate un vis al omenirii? Nu ar trebui ca noi, locuitorii tarilor industriale prospere de pn acum, sa ne bucuram de ascensiunea attor tari in curs de dezvoltare? Nu este pacea globala att de aproape? Rspunsul autorilor este concis: nu, nu este! Apropierea mediatic i concomitena actului de percepie a aceluiai eveniment nu creeaz nicidecum unitate i solidaritate i cu att mai puin echitatea economic. Indiferena s-a transformat ntr-o indiferena trufa, avertiza fostul preedinte al Franei, Francois Mitterrand, n martie 1995. Orice interes de a acorda ajutoare de dezvoltare s-a pierdut cu totul. Fiecare ara, aa se pare cel puin, se ngrijete s fac lumin numai n curtea sa. n anul decesului acestui om de stat sclipitor devenea tot mai greu de fcut lumin chiar i n aceast curte. 358 de miliardari dein atta bogie ct 2,5 miliarde de oameni, aproape jumtate din populaia lumii. Deoarece societatea se scindeaz in continuare din punct de vedere economic, tot mai muli oameni dezorientai i caut salvarea lor politic tot mai des n nchiderea in sine i n separatisme. Zeci de noi state au trebuit s fie acceptate pe harta

lumii, la Olimpiada de la Atlanta au mrluit pe stadion deja 97 echipe naionale. Italieni i chiar elveienii lupta pentru identitatea lor, n joc se afl unitatea naional. Pentru ca 95% din creterea demografic mondial se concentreaz n cele mai srace zone ale continentului, ntrebarea nu mai este dac vor exista noi rzboaie, ci de ce natur vor fi acestea i cine contra cui va lupta. 17 din cele 22 de state arabe au nregistrat n 1994 o scdere a produciei economice. n multe dintre aceste ri ns numrul populaiei se va mai dubla o data n urmtoarele doua decenii. ntrebarea autorilor este cine se poate salva. Dac la San Francisco elita mondial se ateapt la o societate de tipul 20% conta 80% , n cadrul statelor prospere pn acum, pe plan mondial acest sistem de distribuie s-a instalat deja de mult vreme.

Cap. III Dictatur cu rspundere limitat

n faa efului FMI, aflat n funcie de zece ani, chiar reprezentanii unor state aa de mari cum sunt Rusia, Brazilia sau India apar ca simpli petiionari. In tratative, care dureaz ani de zile cteodat, acetia trebuie sa se oblige la programe draconice de austeritate i la o comprimare radical a birocraiei statelor lor. Abia dup aceea, Camdessus supune spre aprobare rilor bogate donatoare ale fondului, ndeosebi reprezentanilor S.U.A. , Japoniei i Germaniei, rvnitele credite de miliarde cu dobnd favorabil. i numai dup aceea el nsui d liber acordrii banilor prin semntura sa. La burse i n saloanele de tratative ale burselor i societilor de asigurare i de pensii, o nou clas politic a pit pe scena puterii, clasa creia nu i se poate substrage nici un stat, nici un ntreprinztor i cu att ceteanul obinuit pltitor de impozit; din aceast clas fac parte dealerii de devize i hrtii de valoare care dirijeaz zilnic un flux tot mai mare de capital disponibil pentru investiii care, astfel pot hotr soarta unor naiuni ntregi, n mare msur nesupui vreunui control al statului. n munca lor, vntorii de profit se mic cu viteza luminii ntr-o reea mondial de date de o mare ramificaie o utopie electronic a crei complexitate este i mai puin descifrabil dect matematica, i ea destul de complicat, pe care se bazeaz orice tranzacie. Trecnd de la dolar n yen i n continuare n franci elveieni i apoi din nou n dolari, dealerii de devize pot srii de la o pia pot srii de la o pia la alta, de la un partener n New-York, la altul aflat la londra sau n Hong-Kong ncheind afaceri n sume de mii de milioane. Cu snge rece i cu

obsesia preciziei, marele speculant caut defectele de evaluare ale concurenei orbite de computer i greelile strategice ale fiecrui guvern n parte. Tot n acest capitol autorii i exprim ideea conform creia cu ct statele devin mai dependente de bunvoina investitorilor, cu att mai mult ele trebuie s favorizeze fr nici un scrupul o minoritate oricum privilegiat : posesorii de active bneti. Interesele acestora sunt permanent aceleai : inflaie redus, o valoare stabil a monedei lor n exterior i o impozitare pe ct posibil redus a veniturilor realizare din dobnzi. n mod tacit fundamentalitii pieei pun statornic semnul egal ntre aceste obiective i binele general. ns, n contextul pieei financiare globale, aceast fals identitate se transform n pur ideologie. Trebuie s tragem concluzia c rspltit va fi acela care creeaz cele mai bune codiii pentru cei puternici deintori de capital. Orice guvern care se opune acestei legi a junglei risc s fie pedepsit. Nimic nu ilustreaz mai drastic evoluia ostil statului pe care s-a angajat sistemul financiar mondial dect dezvoltarea aa numitelor centre financiare off-shore. Pe traseul Caraibe, Liechtenstein, Singapore sunt rspndite astzi deja mai mult de 100 de cente n care s-au stabilit bnci, societi de asigurare i fonduri de investiii care administreaz banii unor clieni navuii i se sustrag in mod planificat competenelor statale din care provin. Paguba produs de sistemul off-shore poate fi cu greu calculat. Nici nu poate exista un teren mai fertil dect criminalitatea internaional organizat. Depistarea averilor dobndite ilegal a devenit practic imposibil. Experii vietnamezi a organelor de securitate apreciaz valoarea depunerilor de proveniena mafiot din bncile republicii alpine la 200 miliarde de ilingi, adic circa 19 miliarde de dolari. Conform autorilor dezechilibrul dramatic face ca totui mari pri ale economiei mondiale sa fie dependente economiei americane. Dependena de spaiul dolarului asigur politicienilor de la Washington, responsabili pentru politica financiar i monetara, o poziie de supremaie care ii aduce tot mai des n situaie de coliziune cu alte naiuni. Barometrul raportului de fore n rzboiul latent pentru supremaia economico-financiar sunt cursurile devizelor. Cursul dolarului a devenit o arm n lupta cu Japonia i Germania pentru stpnirea pieei mondiale. In ceea ce privete Uniunea European autorii cred c dac uniunea monetar va fi ntr-adevr nfptuit, crearea unei politici reale, care s poat lua decizii rapid i, totui, n mod democratic, va deveni curnd o problem de supravieuire. Cursul de austeritate se afl in total contradicie cu raiunea politicii economice. Dac ntreprinderile i concernele arunc pe strad milioane de oameni pentru a face economie de costuri, atunci statul este solicitata de urgen n calitate de investitor. Prin msurile de austeritate care au provocat criza, proiectul Uniunii Monetare a ajuns s fie descreditat.

Pe fundalul fragilitii structurii monetare confruntat mereu cu pericolul ca sub presiunea operaiilor speculative s cedeze intr-o direcie sau alta in politica UE nu poate nici sa nainteze nici s dea napoi: pieele ar pedepsi neierttororice modificare in planul Maastricht. Mai devreme sau mai trziu nu va mai rmne altceva de fcut de ct supunerea pieelor de capital din nou unei supravegheri riguroase din partea statului. Astfel, an de an, crete probabilitatea ca mainria turbat a finanelor sa declaneze valuri de criz mondial, care nu pot fi stpnite doar cu credina n fora ordonatoare a pieei. Dar curnd s-ar putea ca strigtul ca statul s vin in ajutor s rsune n pustiu, pentru c marea finan internaional submineaz tot timpul ceea ce ea resimte ca necesar in modul cel mai presant ntr-o situaie de criz:capacitatea de aciune a statelor naionale i a institutelor internaionale create de ele. Cap. IV Legea lupilor

Universul muncii este cuprins de o adevrat revoluie, ramur dup ramur, profesie. Aproape nimeni nu este menajat. Oamenii politici i economitii caut in zadar s gseasc alte locuri de munc n locul celor pierdute pe antierele navale Vulkan, n fabricile de avioane ale societii Dasa sau la benzile rulante de la Volkswagen. i pentru cei aproape un milion de angajai din sistemul bancar i de la societile de asigurare se anun vremuri grele. ntr-un studiu asupra planurilor a 50 de mari bnci din lume ei prognozeaz c brana bancar, n urmtorii 10 ani, jumtate din angajai i vor pierde locul de munc. Hewlett-Packard, Motorola sau IBM au nceput s angajeze noi specialiti din India cu salarii mult mai mici.Brain Shopping, a cumprat creiere, aa au numit ei acest concept viznd economisirea de cheltuieli pentru fora de munc. Dac se va adeveri prognoza lui Karl Schmitz, atunci din cele 200 de locuri de munca din industria de software din Germania nu vor mai rmne de ct 2000. Este nc un motiv s credem c societatea 20% versus 80% se apropie. Integrarea economiei la scar mondial, fr a se ine seama de garanie, nu este determinat n nici un caz de o lege a naturii sau un progres tehnic linear care survine pe neateptate, fr alternativ. Ea este n primul rnd rezultatul unei politici guvernamentale promovat n mod contient de rile vestice industrializate continuat i n prezent. Consecinele creterii libertii comerului sunt dup prerea autorului covritoare. De patru decenii, schimburile mondiale de

servicii cresc mai repede dect producia. n comerul mondial mrfurile nu mai sunt oferite de statele naionale i ntreprinderile lor pentru ca apoi acestea s-i negocieze sau s-i dispute distribuirea profitului realizat n interiorul granielor rii. n schimb, acum, proletarii din toate rile concureaz pentru mprirea muncii care li se mai ofer n cadrul produciei organizate la nivel mondial. Capcana globalizrii pare c s-a nchis definitiv iar guvernele celor mai bogate i puternice ri ale lumii ne apar ca prizonieri ai unei politici care nu ne mai permite vreo schimbare de curs. Comerul total liberalizat slbete legturile naiunilor chiar mai profund de ct delocalizarea i interdependenele din sectorul produciei. Liderii sindicali descoper aproape peste noapte c, acum, de fapt lupta nu se mai d pentru cteva procente care s se adauge salariilor membrilor sindicatelor ci pentru nsi supravieuirea sindicatelor. Managerii de fonduri i conductorii de concerne nu sunt, evident, singuri n ofensiva lor mpotriva locurilor de munc i a salariilor. Guvernele naionale sunt a treia grup de actori care susin acest atac. Concurena nseamn totul, locurile de munc, nimic. Fr nici o dezbatere public, privatizarea i dereglementarea tuturor sectoarelor conduse de stat au devenit o component standard a marelui plan al pieei interne unice. Dac politicienii din Europa iau n serios afirmaia solemn c omajul e cea mai mare grij a lor atunci, ceea ce fac ei nu este altceva dect nonsens cu metod. ntrebarea este dac ei mai tiu ce fac. Cap. V Minciuni comode

n opinia autorilor acestui volum, ori de cte ori o ar mai puin dezvoltat ncearc s se msoare cu concurena superioar din rile industriale vestice fr s-i promoveze n mod deliberat industria i fr o protecie prin bariere vamale eecul este previzibil : comerul liber nseamn doar impunerea dreptului celor mai puternici. n sperana de a realiza o rapid modernizare, guvernul de la Ankara a ncheiat cu U.E. un acord de formare a unei uniuni vamale care a intrat n vigoare la nceputul lui 1996. Acordul de uniune vamal cu U.E. permite msuri de protecie dar numai pentru 200 de zile. Turcia a czut n capcan. Se dovedete c integrarea neprotejat a unor ri n curs de dezvoltare, pline de speran, dar fr capital, n zonele comerului liber ale rilor puternic industrializate aduce mai multe pagube dect foloase. Pe toate meridianele, economitii i oamenii de afaceri celebreaz miracolul economic asiatic exemplar, ca o dovad vie ca exist totui o ieire din srcie i subdezvoltare pe baza economiei de pia. Se impune ns o precizare : boom-ul are puin de a face cu

capitalismul de tip laisser-faire al celor mai multe ri membre ale OECD. Fr excepie, aceste ri n ascensiune din extremul orient mizeaz pe o strategie care n vest este treptat prohibit: intervenia masiv a statului la toate nivelurile vieii economice. Protecia mediului i a sntii, democraia i drepturile omului trebuie s fie abandonate dac aceasta servete economiei mondiale. Este de remarcat c mpotriva respectrii standardului minim, asupra cruia s-a atras atenia nu exist nici un argument temeinic. Normele centrale ale OIM, cum sunt interzicerea muncii copiilor, a muncii forate i a discriminrii etnice i de sex, sunt i aa parte component a conveniilor O.N.U. pe care toate statele leau ratificat de mult vreme. Democraia se depreciaz. Rectigarea capacitii de aciune politic, restabilirea primatului politicii asupra economiei este sarcina centrala a viitorului.

Cap. VI S se salveze cine poate! ntrebarea este cine poate?

20 de milioane de familii i ncearc norocul la ruleta aciunilor, mizeaz cel puin pe unul din cele peste 6000 de fonduri speculative care pot jongla n ntreaga lume cu fonduri de 6 bilioane de dolari. n timp ce, cu numai 20 de ani n urm, 75% din economiile private din S.U.A. se depuneau n cecuri sau n hrtii de valoare cu dobnd fix cum mai este obiceiul n zilele noastre n Europa raportul s-a inversat n anii 90: la burs se fac speculaii cu trei sferturi din capitalul propriu economisit. Milioane de germani triesc cu toii acelai sentiment: dei cu toii trebuie s munceasc mai mult, primesc mai puin. ntruct pentru ovinii bunstrii aceasta din urm este un drept, atunci trebuie ca cineva s fie totui vinovat de pierderea bunstrii. Dar mai bine ca strinii i solicitanii de azil s fie dai afar dect s se fac o analiz, suna deviza. Ca manipulai de o mn invizibil, alegtorii retrag partidelor de centru sprijinul i caut s se refugieze la populitii de dreapta. Vechile instituii politice decad, cel mai vizibil se ntmpl aceasta n S.U.A. Observatorii politici de finee comenteaz schimbrile actuale n snul cele mai stabile democraii parlamentare de pn acum din lume, punnd n gard cu o intuiie alarmant: ne aflm ntr-o situaie prefascist . Fascismul izvorte din anumite tendine ale politicii economice i financiare. Orice om politic autoritar, care poate s afirme cu o anumit credibilitate i poate fgdui poporului c o s-i fac rost de pine i mai agrementeaz aceasta cu un subtext rasist, va ctiga curnd i nc cu un procent nalt profetizeaz William Greider.

Cap. VII Fptai sau victime

n acest capitol sunt prezentate refleciile i opiniile asupra globalizrii a 15 personalitai politice i economice. Globalizarea este tema central care l obsedeaz de ctva timp pe Butrtos Butros Ghali. Ca s mai poat i vorbi despre aceast tem, el i prelungete ziua sa de lucru de 15 ore cu nc una. Nu exist numai o globalizare, ci mai multe, cea a informaiei, a drogurilor, a epidemiilor, a mediului i, firete, n primul rnd, cea a finanei. n afar de aceasta se nate o mare complicaie pentru c globalizrile avanseaz cu viteze foarte diferite. Tot Butros Ghali consider c adevratul pericol va interveni atunci cnd globalizarea va fi dirijat de un sistem autoritar, ci nu de unul democratic. Opinia lui Vincent Truglia, vicepreedinte la Moody s Investors Service din New York este c serviciul de consultan cu indicele su constituit din 3A a devenit o metafor a pieei. Noi nu putem s ne permitem totui nici o emoie fa de o ar sau firm. Este prezent si filozofie a lui Kjell-Olaf Feldt care afirm Filozofia mea este: trebuie s fii pregtit pentru tot ceea ce poate fi mai ru, ca s poi obine maxim posibil. Managerul de elit Anton Scheneider este de prere c n cazul globalizrii problema principal o reprezint sistemele culturale diferite ale acestei lumi. Tot Schneider concluzioneaz: Cred c aproape toate marile firme europene se consider ca fiind hituite de globalizarea economic. Autorii crii adaug remarca urmtoare Frica este ns un sfetnic prost i aceasta nelepciune popular este tiut de managerii de elit.

Cap. VIII Cui aparine statul? Concernele i instituiile care administreaz averi, dac sunt bine conduse nu au nevoie de aa ceva. Chiar i nclcarea legii, n jungla pieei financiare transnaionale, povara impozitului poate fi micorat dup bunul plac, dac trebuie, chiar i sub 10%. Sunt prezente i exemple concludente despre modul n care mari firme reuesc s scape de plata unor impozite destul de mari. Exemplele date sunt cele ale firmelor BMW i Siemens care prin

10

diferite tehnici acoperite legal au reuit s i mreasc profiturile deja uriae prin neachitarea unor impozite cea mai simpl metod a planificrii fiscale este denumit n jargonul experilor transfer pricing. Baza o constituie o reea transfrontalier de filiale i sucursale. Pentru c ntre ele opereaz cu produse intermediare, cu servicii, precum i cu licene, firmele pot s-i treac n factura lor costuri de un ordin de mrime lsat aproape la bunul lor plac. De aceea, cheltuielile ntreprinderilor care opereaz pe plan internaional sunt cele mai nalte de regul acolo unde cotele de impozitare sunt cele mai mari. Invers filialele lor, stabilite in aanumitele oaze ale evaziunii fiscale sau zonele n care se percep impozite mici, produc permanent ctiguri exorbitante, chiar dac au acolo doar un birou cu legtur de fax i doi angajai. n opinia autorilor, ncercarea de a atrage concerne mondiale prin subvenii devine o adevrat gaur neagr pentru finanele statului. O alt concluzie la care s-a ajuns este aceea c criminalitatea organizat este brana economic cu cea mai rapida expansiune din lume, asigurnd un profit anual de 500 de miliarde de dolari. Una din soluiile gsite este aceea c statul autoritar devine rspunsul la neputina politicii fa de economie. Cap. IX Sfarsitul dezorientarii. 10 idei mpotriva societii unei singure cincimi n acest capitol de final autorii propun 10 soluii pentru problemele pe care chiar ei le-au subliniat n aceast carte pe tema globalizrii. Iat pe scurt care sunt n opinia lor soluiile pentru a evita societatea 20% versus 80%: O uniune european democratic i capabil de aciune Consolidarea i europenizarea societii civile Uniunea monetar european Extinderea legislaiei UE i asupra impozitrii Perceperea unui impozit pe comerul cu devize (Tobin Tax) i pe creditele n Euro acordate bncilor europene Standard minim social i ecologic pentru comerul mondial O reform ecologic a impozitelor la nivel european Introducerea unui impozit european pe articolele de lux Sindicate europene Stoparea dereglementrilor care nu sunt nsoite de msuri de protecie sociale

11

Din punctul meu de vedere, dupa ce am citit aceasta carte,miam dat seama ca globalizarea implic si numeroase riscuri,printre care omajul, crizele financiare globale, adncirea decalajelor ntre bogai i sraci, deculturalizarea, americanizarea, etc. Pg. 13 20% din populaia apt de munc ar fi suficient n secolul urmtor pentru a asigura avntul economiei mondiale...O cincime din cei care caut de lucru vor fi de ajuns pentru a produce toate mrfurile i a furniza serviciile de nalt calitate pe care i le poate permite societatea mondial. .. Dar ce se va ntmpla cu ceilali? 80% dintre cei ce doresc s munceasc vor rmne fr slujbe? Problema viitorului este to have lunch or to be lunch, a avea mncare sau a fi mncat. Pg. 23 Globalizarea devine o capcana pentru democratie. Doar teoreticieni naivi sau politicieni miopi mai cred ca se poate continua, asa cum se intampla acum in Europa, deposedarea an de an a milioane de oameni de slujbe si securitate sociala, fara a se plati candva pretul politic al acestei situatii.Nu se poate sa nu iasa prost. Pg. 42 Intreaga lume este o singura piata, aparent comertul liber infloreste.Dar nu devine in acest fel realitate un vis al omenirii? [..]Nu este pacea globala atat de aproape? NU.NU ESTE! Pg. 48 Pentru ca 95 % din cresterea demografica mondiala se concentreaza in cele mai sarace zone ale continentului, intrebarea nu mai este daca vor exista razboaie, ci de ce natura vor fi acestea si cine contra cui va lupta . Pg. 102 Cu cat statele devin mai dependente de bunavointa investitorilor, cu atat mai mult ele trebuie sa favorizezefara niciun scrupul o minoritate oricum privilegiata:posesorii de active banesti.Interesele acestora sunt permanent aceleasi:inflatie scazuta, o valoare stabila a monedei lor in exterior si o impozitare pe cat posibil redusa a veniturilor realizate din dobanzi. [...] Insa in contextul pietei financiare globale, aceasta falsa identitate se transforma in pura ideologie.

12

Pg. 121, Arma dolarului Cursul dolarului a devenit o arma in lupta cu Japonia si Germania pentru stapanirea pietei mondiale. Pg. 166, Milioane de victime de dragul pietei mondiale Delocalizarea productiei, simplificarea, reducerea de preturi, concedierile- economia de inalta performanta bazata pe high-tech rapeste societatii de consum munca si arunca pe strada proprii consumatori. Pg. 215, Dereglementarea:nonsens cu metoda Concurenta inseamna totul, locurile de munca, nimic. Si totusi, privatizand posta si telefoanele, aprovizionarea cu energie electrica si apa, [...],liberalizand comertul international cu aceste servicii si dereglementand totul, de la tehnica pana la protectia muncii, guvernele nu fac decat sa adanceasca criza cu a carei combatere ele ar trebui sa se invredniceasca.

13