Tema nr.

2
Ireversibilitatea procesului globalizarii

Omenirea a ajuns la o rscruce la care se confrunt cu o provocare de

proporii: globalizarea ntregii existene. Fenomen total, globalizarea, sau
mondializarea cum prefer francezii s o numeasc reprezint o mutaie
civilizaional gigantic. Sfidnd toate paradigmele i ierarhiile de valori de pn
acum, dup unii, ea impune regndirea chiar a premiselor constitutive ale
civilizaiei actuale.
Fenomen central al acestui secol, toate statele sunt antrenate n dinamica
unui proces complex, proces care atinge cele mai mici unghiere ale planetei far
s in seama nici de independena popoarelor, nici de diversitatea regiunilor.
Este vorba de globalizare. Nici un alt subiect nu este mai discutat astzi n lume
dect globalizarea. i politicienii, fie c vorbesc de drepturi sau de terorism,
ajung s fie preocupai tot de globalizare. Globalizarea se instaleaz oriunde .
S-au dat diferite definiii globalizrii, nici una ns pe deplin satisfctoare.
Este i greu s defineti un fenomen confuz nc i att de complex, fiecare
autor evideniind o anumit latur, sau dimensiune a sa. Astfel, era normal ca
George Soros, de pild, s dea o definiie preponderent economic. Dup el,
globalizarea reprezint micarea liber a capitalului nsoit de dominaia
crescnd a pieelor financiare globale i a corporaiilor multinaionale asupra
economiilor naionale. La fel de normal era ca Antony Giddens s ofere o
definiie coninnd elemente preponderent sociologice. Globalizarea poate fi
definit spune el ca intensificarea relaiilor sociale n lumea ntreag, care
leag ntr-o asemenea msur localiti ndeprtate, nct evenimente care au
loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile
deprtare i invers.
Factori precum progresul tehnologic, costurile sczute de transport i
liberalizarea politicilor comerciale au condus la intensificarea schimburilor
comerciale i a circulaiei fondurilor ntre rile lumii. Aceste aspecte au
consecine importante asupra funcionrii economiei globale. Fenomenul
globalizrii, dei reprezint o surs de mari beneficii i oportuniti, implic faptul
c fiecare stat trebuie s fac fa unei concurene acerbe, att din partea unor
economii cu costuri sczute, cum sunt cele ale Chinei i Indiei, ct i din partea
unor economii inovatoare, cum este cea a Statelor Unite. Aceste inter-relaionri
includ fr a se mrgini att actori statali: guverne, instituii ale statului, ct i
actori nonstatali: organizaii non-guvernamentale i corporaii multinaionale.
Globalizarea trebuie abordata ca un fenomen obiectiv de care trebuie sa
tinem cont pentru a putea maximiza efectele pozitive si a micsora costurile sale
economice si sociale. Globalizarea mai presupune o uriasa expansiune a
interactiunilor sociale intre indivizi, corporatii, guverne si organizatii non-

guvernamentale, precum si o crestere a numarului corporatiilor internationale

care investesc, produc si vand global. Globalizarea a adus cu sine, pretutindeni
pe glob, intensificarea unor agresiuni care ameninta supravietuirea speciilor si
chiar existenta umana. S-au globalizat fenomenele de degradare a mediului,
defrisarile, poluarea, raspandirea epidemiilor si a migratiilor.
Globalizarea semnifica reteaua integrata care a adunat laolalta
comunitati de pe aceasta planeta, altadata dispersate si izolate, intr-o
dependenta mutuala si o unitate ale unei singuri lumi. Globalizarea ofera
oportunitati extinse pentru o dezvoltare reala la nivel global, insa manifestata intrun progres inegal pe regiuni. Unele tari devin din ce in ce mai integrate in
economia mondiala, cu o viteza net superioara altora, aflate intr-un proces de
aliniere mult mai lent. Tarile care au reusit sa devina parte a sistemului unic
global, pe cale sa se contureze, se bucura de cresteri economice mult mai
insemnate si de o reducere mult mai importanta a saraciei.
n concluzie, globalizarea este o realitate probabil ireversibil i orice ar
care-i pregtete temeinic viitorul se vede nevoit s interfereze cu ea.