Mediul European al Afacerilor

Analiza mediului de afaceri pentru carburanți

 Analiza factorilor PESTLE

Factori politici:
 Forma de guvernământ;
 Regimul politic;
 Stabilitatea politică și ritmul schimbării (număr mediu guverne);
 Organe decizionale în stat;
 Organizarea administrativ teritoriale;
 Procedura legislativă;
 Partide politice – grad de acceptare, aderare la idei, număr susținători, finanțare, ideologii;
 Durata ciclurilor electorale;
 Obiectivele de țară;
 Nivelul birocrației;
 Implicarea guvernului pe anumite piețe;
 Structura organizașiilor sindicale/patronale;
 Conflicte regionale;
 Tratate ratificate de țara respectivă;
 Mărimea aparatului guvernamental – organizarea parlamentară pe domenii;
 Mecanismele de legiferare preferate;
 Apartenența la structuri de guvernanță internațională;
Factori economici:
 Creșterea economică;
 Produsul național brut și dezmenbrăminte;
 Nivelul șomajului;
 Nivelul inflației;
 Grad de ocupare a forței de muncă;
 Nivelul cheltuielilor publice;
 Structura cheltuielilor menajelor;
 Nivelul consumului privat, respoectiv cel guvernamental;
 Grad de industrializare;
 Balanța comercială;
 Structura exporturilor/ importurilor;
 Principalii parteneri comerciali;
 Împărțirea sectorială a economiei naționale;
 Rata de schimb;
 Politica monetară;
 Nivelul taxelor și impozitelor;
 Intervenții ale statului în economie;
 Structura coșului de consum – preț mediu;
 Rezerve valutare;
 Contributori principali la formarea PIB;
 Disponibilitatea factorilor de producție;
 Productivitatea, strcutura activității economice predonominante- abundență în capital, respectiv
muncă;
 Infrastructură;
 Integrare în strcuturile economice globale;
 Obiceiuri de consum;
 Mărci preferate de consumatori;
Factori sociali:
 Dimensiuni culturale- Hopstede/Hall;
 Structura sistemului de învățământ;
 Indice de dezvoltare umană;
 Demografie;
 Cutume sociale;
 Libertăți civice;
 Gradul de deschidere către nou – societate conservatoare vs. societate progresistă;
 Stratificare socială;
 Religie;
 Limba vorbită;
 Preferințe de petrecere a timpului liber;
 Influența organizațiilor non-guvernamentale în influențarea deciziilor;
 Gradul de incluziune socială și libertatea de șanse;
 Atitudinea față de muncă;
 Orientarea spre economisire vs. orientarea spre consum;
Factori tehnologici:
 Gradul de implementare a noilor tehnologii;
 Număr utilizatori internet, televiziune, radio, telefonie, presa scrisă;
 Rata ciclurilor de retehnologizare a activităților economice;
 Implementarea noilor tehnologii în administrația publică;
 Număr brevete, invenții noi;
 Aplicarea standardelor internaționale;
 Compatibilitate tehnologică;
 Cheltuieli medii pentru cercetare;
 Număr universități tehnice, respectiv dinamica activității de cercetare și dezvoltare;
 Număr întreprinderi inovative din fiecare sector economic;
 Implementarea deversărilor de know-how în economie;
 Structuri informaționale naționale;
Factori legislativi:
 Structura legislației naționale;
 Legislația conexă deschiderii de firme;
 Legislația muncii;
 Legislația de mediu;
 Legislația fiscală;
 Autorizații necesare;
 Bariere legislative;
 Reglementările mediului concurențial al afacerilor;
 Reglementări asupra falimentului și insolvenței;
 Instituții de stat descentralizate;
 Gradul de implementare a legislației derivate rezultate în urma acordurilor la care aderă;
Factori de mediu:
 Grad de poluare;
 Substanțe interzise de legislațiile naționale;
 Riscuri oportunate de catastrofe naturale;
 Reacții privind fenomenul încălzirii globale;
 Diferențe ăntre legislația națională și cea comunitară în domenii conexe mediului;
 Programe de sprijin pentru combaterea poluării;
 Dinamica mediului de afaceri în ceea ce privelște etica de afaceeri;

 Factorii Politici:

 Tipul guvernării – Republici prezidențiale, semi-prezidențiale, parlamentare,

monarhii constituționale cu monarh ceremonial

 Stabilitatea legislativă – sistemul de justiție nu este unul stabil, fluctuează in

funcție de statul membru al UE
 Respectarea legii – Curtea de Justiție a Uniunii Europene controlează legalitatea
actelor instituțiilor Uniunii Europene , se asigură că statele membre își îndeplinesc
obligațiile rezultate din tratate si interpretează dreptul Uniunii la solicitarea
instanțelor naționale.
 Tendințele de implicare a statului – in economie, statul se implica atit in perioada
de boom (de virf) cit si in perioada de bust (criza)
 Instabilitatea politică- este întâlnită in trei țări vecine membre ale Parteneriatului
estic: Ucraina, Moldova, Belarus
 Politica de cooperare cu organizații străine și cu țările vecine – România este
participantă la programe de cooperare teritorială europeană. Cooperarea teritorială
la nivel european promovează dezvoltarea armonioasă si echilibrată pe întreg
teritoriu Uniunii Europene

 Nivelul birocrației- Birocrația românească este mai mare decât cea europeană.
Primăria Capitalei are mulți angajați decât Uniunea Europeana, Primăria având
45.000 iar Uniunea Europeană 43.000
 Corupția

 Întârzieri în adoptarea actelor normative

Activitatea legislativă si de reglementare privind sistemele de justiție in 2015

 (măsurile adoptate/inițiativele anunțate pentru fiecare stat membru)

 Schimbări legislative la nivelul național și european

Cea mai mare parte a legislației UE este adoptată prin procedura legislativă
ordinară, în cadrul căreia Parlamentul European (ales prin vot direct) și Consiliul
UE (format din reprezentanți ai celor 28 de state membre ale UE) au competențe
egale. Propunerile legislative elaborate de Comisie sunt prezentate Parlamentului
European și Consiliului, care trebuie să ajungă la un acord asupra textului înainte ca
acesta să poată deveni parte din dreptul european.

 Organizarea administrativ teritorială

Administrarea treburilor publice din România este asigurată de ministerele de
resort, care dispun de direcții județene de specialitate (direcții sanitare, inspectorate
școlare, direcții ale finanțelor publice, inspectorate județene de poliție etc.)

 Organe decizionale de stat – Consiliul este un factor decizional al UE.

 Gradul de stabilitate politică

 Cadrul legislativ în domeniul fiscal și al afacerilor (concurența) – Comisia

Uniunii Europene promovează o cultură a concurenței in UE si la nivel mondial,
prin aplicarea unor norme favorabile concurenței si prin cooperare cu autoritățile de
concurență din întreaga lume.
 Factorii Economici:

 Situația curentă în economie

 Globalizarea – Libertatea si capacitatea indivizilor si a firmelor de a iniția

tranzacții economice voluntare cu rezidenți ai altor țări.
 Rata șomajului

 Cererea la muncă
 Costul forței de muncă

 Venitul disponibil

 PIB-ul
GEO/TIME 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2018
European
Union - 28
countries 4.945.783,2 4.303.760,1 5.484.305,0 5.813.389,1 6.497.097,8 7.042.154,9 7.351.331,8
Austria 149.261,3 130.217,3 167.310,3 173.101,8 182.769,3 200.099,2 215.057,0
Belgium 269.059,8 238.491,1 303.396,1 311.649,5 324.215,7 367.409,4 379.699,6
Czechia 91.845,5 87.253,0 116.972,6 121.257,5 136.546,4 152.852,2 162.864,6
Cyprus 9.368,8 9.099,1 10.593,7 11.041,8 12.537,0 14.632,0 15.444,5
Croatia 16.640,8 14.719,7 17.408,5 17.671,2 20.693,0 24.561,4 26.070,8
Denmark 120.151,6 108.992,3 133.409,3 141.865,6 151.301,4 161.230,4 167.671,0
Estonia 10.267,0 8.601,3 14.443,1 15.992,5 15.976,0 18.102,4 19.333,4
Finland 81.986,0 65.576,0 77.022,0 77.678,0 74.845,0 85.085,0 90.408,0
France 540.732,0 480.921,0 585.016,0 621.707,0 672.558,0 707.336,0 737.399,0
Germany
(until 1990
former
territory of
the FRG) 1.082.874,0 932.310,0 1.213.641,0 1.276.878,0 1.419.545,0 1.538.042,0 1.585.770,0
Greece 52.403,5 45.089,2 52.865,7 54.834,8 55.930,8 59.454,5 66.735,6
Ireland 159.304,6 158.596,1 177.303,1 186.244,3 320.564,9 359.654,9 396.383,2

Italy 441.837,0 353.292,1 443.061,3 461.783,0 491.905,0 535.609,8 555.285,7

Latvia 8.720,4 7.987,8 11.680,3 13.766,8 14.831,5 16.648,5 17.870,8
Lithuania 14.624,4 13.989,7 22.824,3 27.565,1 25.685,5 31.112,7 34.229,3
Luxembourg 67.995,7 60.667,2 76.828,6 88.641,5 115.167,8 123.639,9 127.047,7
Malta 7.458,1 9.068,9 10.965,1 12.001,8 14.850,8 16.928,4 17.853,0
Poland 121.044,2 117.905,5 161.842,9 182.840,0 212.966,9 253.924,4 275.928,9
Portugal 54.740,6 47.877,7 60.673,7 67.526,0 72.990,7 83.717,0 88.739,1
United
Kingdom 571.603,3 458.100,4 587.124,9 628.533,1 730.256,0 717.584,7 725.921,5
Romania 31.538,9 32.585,2 48.854,0 57.338,2 65.751,0 77.869,5 84.484,5
Slovakia 46.976,2 43.608,1 60.542,9 69.607,6 73.395,8 80.380,6 86.213,1
Spain 279.476,0 246.604,0 314.182,0 336.333,0 362.356,0 408.730,0 422.170,0
Sweden 169.526,5 136.545,8 186.949,1 188.414,5 201.180,8 213.105,5 215.542,5
Netherlands 425.837,0 388.883,0 491.041,0 527.581,0 570.353,0 615.553,0 652.685,0
Hungary 79.698,6 70.220,3 87.930,1 87.323,8 98.722,0 109.454,4 113.633,1
 Nivel taxare

 Creșterea economică- Politica economică a UE se axează pe crearea de locuri de

muncă și stimularea creșterii economice printr-o utilizare mai inteligentă a
resurselor financiare, prin eliminarea obstacolelor din calea investițiilor și prin
asigurarea vizibilității și furnizarea de asistență tehnică pentru proiectele de
investiții.

 Cheltuieli publice
In UE-28, veniturile publice totale în 2018 s-au ridicat la 45,0 % din PIB
(înregistrând o creștere de la 44,8 % în 2017), iar cheltuielile s-au ridicat la 45,6 %
din PIB (în scădere de la 45,8 % în 2017). În ZE-19, cheltuielile publice totale s-au
ridicat la 46,8 % din PIB în 2018 (în scădere de la 47,0 % în 2017), iar veniturile
totale s-au ridicat la 46,3 % din PIB (în creștere de la 46,1 % în 2017) — a se vedea
figura
 Rata dobânzii – In UE este fixată de către Banca Centrală Europeană (BCE), la
care acordă credite băncilor comerciale din zona euro
 Stabilitatea prețurilor – este o creștere anuala a IAPC pentru zona euro sub
nivelul 2%
 Stabilitatea cursului de schimb- este foarte importantă atât pentru exportatori cit
si pentru producători, aceasta favorizând o previzibilitate in afaceri
 Consum privat – este o in mod normal cea mai mare componentă a PIB,
reprezentând cheltuielile gospodăriilor in economie
 Consumul populației

Indicii de volum ai PIB pe cap de locuitor

 Dinamica indicatorilor macroenomici
 Inflație
 Competitivitatea economiei naționale- capacitatea de a crea si mentine conditiile
institutionale, economice si de infrastructura ce ar favoriza constituirea / atragerea
si dezvoltarea unor companii care produc marfuri si servicii de calitate mai inalta
si/sau la preturi mai joase decit competitorii externi.

 Bugete neechilibrate -instabil pe tot teritoriul UE, ceea ce a adus la crearea unui
acord pentru peroada 2021-2027 de a forma un buget modern si echilibrat
 Reducerea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă – dezvoltarea
economiei la nivel European
 Creșterea nivelului de trai

 Politica monetară – Obiectivul principal al Sistemului European al Bancii Centrale

Europene
 Politica comercială- a UE este, responsabila, cu un nivel înalt de transparență si o
comunicare eficace cu cetatenii cu privire la beneficiile si provocarile comerțului si
ale piețelor deschise
 Tarifele energiei electrice
 Electricity prices, Second semester of 2015-2017 (EUR per kWh)

 Preț mediu produs (automobil) – In zona Europei pretul mediu este unul
schimbator (in anul 2019 pretul mediu este de 29.982 EUR)
 Taxă ecologică

-18 750 EUR pentru microîntreprinderi, IMM-uri și întreprinderi din țările în curs
de dezvoltare;
-25 000 EUR pentru toate celelalte întreprinderi.

 Prețul pentru piesele auto importate – este diferit, in dependenta de marca,

modelul, capacitatea cilindrica a motorului, CH, si anul de fabricare a automobilului
 Produse substituibile- (alternativa), o crestere a prtului unui produs, alterneazao
crestere a ccrerii pentru celalalt, si invers.
 Costuri materii prime- este evaluat in mod individual
 Elasticitatea cererii pentru automobile – este un indicator economic important
care reflecta cit este de afectata cererea pentru un produs/automobile.
 Export


 Import
Factorii Socio-Culturali (Demografici)
 Situația demografică
 Atitudinea față de muncă- Atitudinea generala fata de munca are o importanta
deosebita asupra modului in care munca este realizata in mod efectiv in
organizatiile economice

 Mobilitatea populației – mobilitatea spatiala (teritoriala sau geografica),

mobilitatea profesionala si mobilitatea sociala (schimbarea statutului matrimonial,
schimbarea statutului educational)
 Stilul de viață ales- la nivel european este unul sanatos, pentru un viitor mai
sanatos in UE
 Probabilitatea schimbărilor socio-culturale – este unul important, pentru
satisfacerea necesitatilor consumatorilor
 Amplasarea geografică – are un impact asupra creșterii economiei țării
 Cultura materială – totalitatea bunurilor si a deprinderilor de productie existente
pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii.
 Religia

 Educația - este cel de-al treilea factor fundamental al dezvoltării psihice

 Legea- este reguli scrise de conduită ce descriu sau reglează relații specifice intre
persoane si organizații, ca si masuri punitive asupra celor ce incalca aceste reguli de
conduită
 Demografia-studiul dinamicii populației umane
 Structura socială- este divizată intre bogați si săraci
 Mentalitatea – felul particular de gândire al unui individ
 Raportul dintre populația urbană și cea rurală- populația urbană este mai tânără
ca cea rurală
 Nivelul de dezvoltare a învățământului

 Nivelul de ocrotire al sănătății – UE este concentrată pe protejarea si

imbunatatirea sanatatii populatiei, pe accesul tuturor europenilor la asistenta
medicala moderna si eficientă si pe coordonarea reactiei la amenintarile grave la
adresa sanatatii care implică mai multe tari din UE.
 Atitudinea față de calitate și economisire- folosirea raționalâ a mojloacelor
bănesti sau materiale
 Indicatori demografici

 Rolul și evoluția anumitor profesii – au o importanta majora in dezvoltarea

economiei țării
 Securitatea socială - in fiecare țară din UE are propria legislație in materie de
securitate socială, care asigură ca persoanele care se deplaseză intr-o altă țară din
UE să nu isi piardă prestațiile de asigurări sociale (dr la pensie si la asisteță
medicală
 Modul de deplasare
 Mărimea familiei
Familii monoparentale

 Numărul de kilometri parcurși anual – In Romania 31% din șoferi parcurg anual
15.000 km
 Nevoile personale
 Factorii Tehnologici

 Inovația tehnologică- este o funcție a activității antreprenoriale care dezvoltă

economia țării
 Cheltuieli guvernamentale pentru cercetare

 Atracția tehnologică a sectorului – este cea mai clasică oportunitate a unei firme
 Calitatea învățămîntului tehnic – este un generator al unei forțe de muncă
eficientă
 Politica statului în domeniul tehnologic – UE a format un program (Orizont 2020)
ceea ce va pune in pozitita de lider UE in domeniul inovării si a dezvoltării
tehnologiei inovatoare.
 Impactul tehnologiilor noi – are un impact major care a ușurat viața de zi cu zi
 Impactul internetului și reducerea costului de comunicare – este un fenomen
socio-tehnic mult medializat
 Activitatea de cercetare-dezvoltare- Investițiile în cercetare și inovare înseamnă
investiții în viitorul Europei.
 Impactul transferului tehnologic - Rolul acestora este de sprijinire a IMM-urilor
şi de interfaţă între acestea, în calitate de beneficiari şi „producătorii de inovaţie”,
reprezentaţi de universităţi, institute de cercetare şi firme cu activitate de cercetare-
dezvoltare.
 Probabilitatea schimbărilor tehnologiei pe perioada medie de timp 3-5 ani – isi
are efectul globalizarea , care impune creșterea vitezei de transfer a cunoștințelor
 Noile tehnologii IT – tehnologiile informaționale sunt acele tehnologii care vor
dota atât omul cit si mașinile (mecanismele) cu date ce pot fi transformate ulterior
in raționamente si cunoștințe.
 Calitatea tehnologiei – este una progresivă
 Prețurile tehnologiei – este in raport cu calitatatea
 Noi tehnologii precum cele care reduc poluarea, îmbunătățesc competitivitatea
și reduc consumul de energie – Datorită legislației, tehnologiei și renunțării
treptate la utilizarea combustibililor fosili cu capacitate de poluare mare în multe
țări, calitatea aerului s-a îmbunătățit în Europa în ultimele decenii.
 Factorii Legislativi

 Legislația comercială- a UE are ca scop de a proteja producătorii si întreprinderile

din Europa fata de prejudiciile potențiale care ar putea fi provocate de anumite
practici comerciale ale entităților străine.
 Regimul taxelor și impozitelor- este diferit in funcție de stat
 Legislația privind protecția mediului - UE a convenit asupra unei serii de măsuri
de protecţie a mediului în ultimii 40 de ani, dar modul în care acestea sunt aplicate e
uneori haotic. Pentru a remedia acest aspect, Comisia propune să ajute statele
membre să își îmbunătăţească rata de implementare.

 Reglementările guvernamentale- întotdeauna secundare

 Reglementările de import-export – pe teritoriul UE este libera circulație a
mărfurilor
 Legislația muncii – toți lucrătorii UE beneficiază de o serie de drepturi minime
cum ar fi: contracte cu timp parţial, contracte pe perioadă determinată, drepturi
privind timpul de lucru, protecţia tinerilor la locul de muncă, informarea şi
consultarea lucrătorilor.

 Legislația antimonopoliste – Comisia europeană poate fi de acord cu deținerea

monopolului doar pentru întreprinderile in cazul monopolului natural, care
garantează asigurarea unui serviciu public.
 Politica monetară și valutară- este elaborată de către instituțiile uniunii
economice: BCE, SEBC, Comitetul economic si financiar, Eurogrupul si Consiliul
Afaceri Economice si Financiare (Ecofin)
 Politica bugetară – Desemnează concepția, măsurile si acțiunile statului privind
impozitele si rolul lor in formatarea cheltuielilor bugetare, tipurile de impozite,
perceperea si folosirea lor ca instrument de stimulare a creșterii economice.
 Normele privind omologarea automobilelor- Directiva conferă țărilor UE un set
comun de norme privind omologarea autovehiculelor si a remorcilor acestora,
precum si a sistemelor, componentelor si unităților tehnice separate destinate
acestora.
 Regimul de taxe și impozite pentru importul de automobile în Romania – dacă
este o masină importată din UE, nu va trebui achitarea de TVA, dar dacă este din
afara UE , va fi necesar achitarea taxei vamale si Tva la import.
 Normele de poluare in centrul capitalei- este un lucru benefic pentru aerul din
centrul capitalei, fiind una dintre cea mai poluată zonă. (introducerea de viniete
electronice)
 Euro NCAP (norme de siguranță)- normele EURO NCAP sunt mai drastice pe
an ce trece, cele mai singure mașini din 2018 sunt unele dintre cele mai singure
mașini din istorie

Factorii de mediu înconjurător și etica în afaceri

 Catastrofe naturale – schimbări cauzate de natură a suprafeței pământului, a

atmosferei care influențează la rândul lor biosfera.
 Radiații electromagnetice- fenomene fizice in general naturale care constau int-un
câmp electric si unul magnetic in același spațiu si care se generează reciproc pe
măsura ce se propagă
 Agravarea unor fenomene care afectează dezvoltarea teritorială durabilă-
schimbările climatice
 Necesitatea realizării unor investiții semnificative în infrastructura de mediu
aferentă regiunilor de graniță- o necesitate majoră pentru un mediu mai putin
poluat
 Evoluția standardelor privind protecția mediului înconjurător aplicabile la
nivel comunitar – mașini pe baterie si cele hibride
 Încălzirea globală- fenomen de creștere continuă a temperaturilor medii
înregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, apei oceanelor constatată
in ultimele decenii
 Gradul de poluare- este o problemă persistentă, in UE emisiile multor poluanți
atmosferici au scăzut substanțial in ultimele decenii.
 Cap. 3. Dezvoltarea unei afaceri în context european

Producerea biogazului devine o necesitate tot mai mare pentru ca reprezinta o resursa energetica
de viitor. O astfel de ferma care produce biogaz poate folosi ca resurse gunoiul de grajd si
porumbul siloz, iar unele statii au o capacitate de pana la 1000 KW. O instalatie de producere a
biogazului include cateva tancuri (fermentatoare, postfermentatoare) si partea finala, unde ajunge
ceea ce rezulta in urma acestor procese. Masa organica obtinuta este folosita la fertilizarea
terenurilor. In primul bazin are loc prima fermentatie de unde rezulta cea mai mare parte din gaz.
Materia prima intra aici in amestec, iar totul este dirijat prin calculator. Din cele doua bazine se
extrage biogazul care intra intr-o alta instalatie cu rol de desulfurare, ajungand ulterior la motoarele
care functioneaza pe acest biogaz si care antreneaza un generator electric.
Aici se produce curent la 220 V care se ridica mai departe cu ajutorul unui transformator
la 400 V, livrati in sistemul national. O alta parte a biogazului este folosita pentru producerea
energiei termice. Intregul sistem este computerizat, iar trecerea dintr-un bazin in altul se realizeaza
cu ajutorul unor pompe speciale comandate electric.
O investiție de 5 milioane de euro într-o instalație pentru producerea de biogaz, finanțată
în proporție de 50% din fondurile europene pentru dezvoltare rurală, reprezintă alternativa stabilă,
cu un venit lunar de 90.000 de euro, pentru asociația agricolă din localitatea Smolinske (regiunea
Senica) din Slovacia. Ne-am dorit o investiție stabilă pentru asociația noastră întrucât prețurile
produselor rezultate din producția agricolă sau din creșterea animalelor erau nesigure. În schimb,
prețul energiei era stabil pentru o perioadă de 10 ani și astfel am putut planifica niște costuri", a
declarat Roman Ruzicka, președintele asociației agricole Smolinske, pentru jurnaliștii români
aflați într-o vizită externă la proiecte de succes realizate din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR).
Proiectul — în valoare totală de 5 milioane de euro — a fost contractat în ianuarie 2010 și
a fost finalizat un an mai târziu, în martie 2011, iar cofinanțarea a fost asigurată prin contractarea
unui credit bancar (credit obținut cu o dobândă de 9%, cu un termen de rambursare de 10 ani).
Deoarece in Slovacia, nu funcționează niciun un fond de garantare pentru credit s-a garantat cu
toată tehnologia și cu clădirile și terenurile.
Investiția a presupus transformarea unor surse de energie regenerabile în biogaz si folosirea
materialului rezultat după scoaterea biogazului ca îngrășământ pentru terenuri.
"Am ales să investim într-o soluție umedă, folosind amestecul de reziduuri de animale cu apă,
pentru că aduce mai repede beneficii și rezolvă, totodată, și o problemă de mediu. Producem un
megawatt pe oră de energie electrică, maximum la care putem primi subvenția. Intenționăm să mai
facem și un grajd pentru animale de unde să provină materia primă. Toate reziduurile vor fi
colectate și vor ajunge direct la stația de biogaz. Lucrăm la 90% din capacitate ceea ce ne asigură
afaceri de 85.000 — 90.000 de euro lunar".