NOȚIUNI DE BAZĂ PRIVIND

MANAGEMENTUL ȘI IMPLEMENTAREA
PROIECTELOR
Eduard ELEFTERIU
eduard.elefteriu@gmail.com
Ce este Uniunea Europeană (UE)?

28 de state membre
Peste 500 de milioane de cetățeni
Actualele țări candidate la aderarea la UE: Moldova,
Ucraina, Albania, Muntenegru, Serbia, fosta Republică
iugoslavă a Macedoniei şi Turcia,
Care sunt principiile esențiale ale UE?

Valorile comune: respectarea demnităţii umane, libertatea,

democraţia, egalitatea, statul de drept, respectarea drepturilor
omului, pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea
(articolul 2 din TUE)
Obiectivul: promovarea păcii, a valorilor UE şi a bunăstării
popoarelor sale (articolul 3 din TUE)
Cele 4 libertăţi: libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, a
serviciilor şi a capitalurilor
Principalele etape din istoria UE

Anii ’50 – primii paşi /Reconstrucţia postbelică

1950: la 9 mai, Declaraţia Schuman
1951: crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO)
6 state membre: Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg și Ţările de Jos
1957: Tratatele de la Roma – iau naştere Comunitatea Economică Europeană
(CEE) şi Euratom
Anii ’60 – temelia
1960: crearea Asociației Europene a Liberului Schimb
(EFTA)
1962: lansarea politicii agricole comune (PAC)
1968: eliminarea taxelor vamale
Anii ’70

•1973: prima extindere – aderarea la CEE a Danemarcei, Irlandei și

Marii Britanii
Europa are acum 9 state membre
•1979: Parlamentul European este ales pentru prima dată prin vot
direct şi universal
Anii ’80 – consolidarea

Extinderea către țările din sudul Europei: Grecia (1981), Spania și

Portugalia (1986)
Europa are acum 12 state membre
1986: se semnează Actul Unic European de modificare a Tratatului
de la Roma
1990: odată cu unificarea Germaniei , fosta RDG devine parte a CEE
Anii ’90

1993: intrarea în vigoare a pieței unice europene (Tratatul de la

Maastricht)
1995: o nouă extindere – Austria, Finlanda și Suedia
Europa are acum 15 state membre
Primul deceniu din secolul 21:
Cea mai mare extindere
1 ianuarie 2002: 12 țări adoptă moneda euro
extinderea către țările din Europa
2004:
Centrală și de Est - 10 noi state membre:
Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica
Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria
Europa are acum 25 de state membre
2007: Bulgaria și România aderă la UE
Europa are acum 27 de state membre
2013: Croația aderă la UE
Europa are acum 28 de state membre
Necesitatea unei reforme a instituțiilor
2005: Constituţia Europeană este respinsă în Franţa şi Ţările de Jos
2007: Adoptarea Tratatului de la Lisabona, care intră în vigoare la 1
decembrie 2009
Ce face UE pentru tine?
Câteva exemple
•Libertatea de a trăi, studia și munci în oricare dintre statele membre
•Programe de schimburi pentru tineri: Comenius, Leonardo Da Vinci
şi Erasmus
•O monedă unică pentru 19 țări
•Legislaţie de protecţie a mediului pentru combaterea schimbărilor
climatice
•Egalitatea de șanse
•Costuri de roaming mai scăzute
•și multe altele...
 Instituțiile europene
Parlamentul European

• Împreună cu Consiliul, are competența de a

legifera (de a adopta acte legislative)
• Monitorizează bugetul UE (împreună cu
Consiliul) și supervizează politicile instituțiilor
UE
• Are 751 de membri aleși prin vot universal
• Este ales o dată la 5 ani
• Președinte:Roberta Metsola
Consiliul European

Dă un impuls politic Uniunii Europene, îi defineşte orientările şi

priorităţile politice
Este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre,
precum și din președintele său și președintele Comisiei Europene
Președinte: Charles Michel
Consiliul Uniunii Europene

Colegiferează cu Parlamentul European (modifică, adoptă sau

respinge propunerile legislative ale Comisiei)
Reuneşte miniştri din cele 28 de state membre, în funcţie de ordinea
de zi
Preşedinţia prin rotaţie: statul membru care asigură preşedinţia se
schimbă o dată la 6 luni:
1 ianuarie – 30 iunie 2016: Țările de Jos

august 2022 Rep CEHIA

Comisia Europeană

Face propuneri legislative şi pune în aplicare legislaţia în vigoare

(drept de iniţiativă, „gardianul” tratatelor)
28 de comisari (câte unul din partea fiecărui stat membru), printre
care și preşedintele Ursula von der Leyen și câțiva vicepreședinți
(unul dintre ei fiind Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate)
 Politici ale Uniunii Europene

Uniunea Europeană a dezvoltat politici pentru toate domeniile în care activitatea sa este benefică
statelor membre (economic, social, de reglementare şi financiar).

Politica de extindere şi bună vecinătate

Politica monetară
Politica în domeniul justiţiei şi afacerilor interne
Politici de susţinere a pietei unice
Politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune) privind aspecte
regionale, agricole şi sociale;
Politicile de inovaţie, privind introducerea unor tehnologii de vârf în domenii precum protectia mediului,
cercetarea şi dezvoltarea (RD) şi domeniul energetic.
Politicile externe
Bugetul Uniunii Europene

este finanțat în proporție de 98 % din

resursele proprii ale UE, la care se adaugă
alte surse de venituri
se bazează pe principiul echilibrului între
cheltuieli și venituri.
 Venituri proprii

-Taxa pe valoarea adăugată

-Contribuțiile naționale
-Resursa proprie bazată pe deșeurile de
ambalaje din plastic nereciclate
-Taxe vamale
 Alte noi surse potențiale de venituri

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție

de carbon : Mecanismul presupune perceperea unei taxe asupra oricărui produs importat dintr-o țară din afara UE care nu are un sistem de
stabilire a unui tarif pentru emisiile de dioxid de carbon similar sistemului EU

-Taxa digitală: Taxa ar urma să provină din activitățile economice digitale, care sunt în mod intrinsec dematerializate și beneficiază
în principal de active necorporale. Normele actuale de impozitare a societăților nu sunt adecvate pentru economia digitală, iar o astfel de taxă digitală ar putea fi o soluție.
-Resursa proprie bazată pe EU ETS: sistemul UE de comercializare a certificatelor
de emisii (EU ETS) reprezintă piața UE a carbonului, prin intermediul căreia instalațiile (întreprinderile) cumpără sau primesc certificate de emisii. Certificatele
de emisii le permit întreprinderilor să genereze o cantitate egală de emisii de gaze cu efect de seră, în limitele unui plafon stabilit care scade în timp. ETS are legătură
directă cu funcționarea pieței unice și este un instrument esențial de intervenție a UE pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punctul de
vedere al costurilor.
Mecanisme de corecție

Contribuțiile statelor membre la bugetul UE sunt calculate pe

baza puterii lor economice relative, măsurată în funcție de
venitul lor național brut (VNB).
Rubrici: categorii de cheltuieli
Bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, împreună cu
NextGenerationEU, reprezintă o capacitate combinată de 2,018 mii de miliarde
EUR în prețuri curente pentru a contribui la repararea daunelor economice și
sociale cauzate de pandemia de COVID-19 și pentru a orienta tranziția către o
Europă modernă și mai durabilă. Pachetul constă în bugetul pe termen lung
pentru perioada 2021-2027 (cadrul financiar multianual) în valoare de 1,211 mii
de miliarde EUR în prețuri curente și instrumentul temporar de redresare
NextGenerationEU în valoare de 806,9 de miliarde EUR în prețuri curente.
Alocări pe rubrici (toate sumele sunt în miliarde EUR):

CFM
NGEU TOTAL
1. Piața unică, inovare și sectorul digital 149,5 11,5 161
2. Coeziune, reziliență și valori 426,7 776,5 1 203,2
3. Resurse naturale și mediu 401 18,9 419,9
4. Migrație și gestionarea frontierelor 25,7 - 25,7
5. Securitate și apărare 14,9 - 14,9
6. Vecinătate și întreaga lume 110,6 - 110,6
7. Administrația publică europeană 82,5 - 82,5
TOTAL 1 210,9 806,9 2 017,8
TOTAL exprimat în prețurile din 2018 1 074,3 750 1 824,3
Management de proiect

Notiuni introductive
 Definiții
 Managementul – este știința organizării și conducerii organizațiilor pentru
valorificarea eficientă a resurselor acestora în scopul oferirii de produse și servicii
specifice

 Proiectul – este un efort bine definit, organizat, temporar și realizat o singură dată,
pentru a crea produse sau servicii unicat. Proiectul reprezintă o realizare care are un
obiectiv definibil, consumă resurse și se află sub constrângerea unor elemente precum
timpul, costurile și calitatea.

 Resursele – sunt rezerve, posibilități, surse, disponibilități, mijloace, care pot fi

valorificate la un moment dat. Resursele pot fi financiare, umane, materiale,
intelectuale, energetice, de spațiu, de timp, de comunicare etc
Scopul şi obiectivele proiectului

Scopul este o propoziţie / frază care descrie imaginea unui viitor

posibil pentru care trebuie să lucrăm.
•Scopul NU trebuie să menţioneze date specifice sau activităţi.
•Scopul NU trebuie schimbat pe parcursul derulării proiectului,
întrucât acest fapt ar determina schimbări drastice ale proiectului
în ansamblu.
Scopul şi obiectivele proiectului

 Obiectivele sunt ENUNŢURI specifice şi măsurabile a ceea ce

doriţi să realizaţi (schimbaţi, îndepliniţi, faceţi) într-un anumit
interval de timp, în vederea atingerii scopului proiectului
Scopul şi obiectivele proiectului

 Obiectivul bine definit este…

 –Specific - este obiectivul clar: cine, ce, când, unde, cum, grup-ţintă?

 –Măsurabil - sunt rezultatele măsurabile?

 –Abordabil - este un obiectiv care poate fi în general atins şi care ne apropie de
atingerea scopului?
 –Realist - are organizaţia resursele necesare pentru atingerea lui în timpul dat?
 –Timp – încadrabil în timp - există un termen-limită
Scopul şi obiectivele proiectului

 Obiectivul bine definit…

 Trebuie să…
 •Spună CINE
 •Va face CE
 •CÂND
 •CÂT timp
 •Şi CUM se va MĂSURA
 STADIILE CICLULUI PROIECTULUI

 Identificarea,
 Pregătirea,
 Formularea,
 Finanțarea,
 IMPLEMENTAREA și
 Evaluarea.
 Aceste stadii pot fi considerte ca o secvență cuprinzătoare, în sensul
că, pentru un proiect care se implementează, fiecare stadiu urmărește în
mod natural stadiul precedent și trebuie parcurs înainte de următorul.
Analiza SWOT

Analiza SWOT începe prin identificarea caracteristicilor dominante –

pozitive şi negative , ale instituţiei şi precum şi a caracteristicilor
mediului în care activează instituţia:
 • S – strengths – puncte forte
 • W – weaknesses – puncte slabe
 • O – opportunities – oportunităţi
 • T – threats – ameninţări/obstacole
Analiza SWOT
Analiza SWOT
EXERCITIU
Realizaṭi o Analizả SWOT , a instituṭiei din
care faceṭi parte
Minim 3 idei la fiecare punct

Puncte tari Puncte slabe

Oportunitảṭi Ameninṭảri
Problema/ nevoia

•Este reprezentată de o nevoie sau o stare de fapt negativă care trebuie înlăturată
•Enunţarea problemei trebuie să fie clară şi să impresioneze, fără patetism.
Problema:
•este a oamenilor
•este concretă şi rezolvabilă
•are efecte negative serioase
•este urgentă / prioritarǎ
•este orientată spre nevoi, nu spre ofertă
Arborele problemelor, obiectivelor
Arborele problemelor, obiectivelor
 PLANIFICAREA PROIECTULUI

 Planificarea și controlul proiectelor reprezintă procesele de

coordonare a diferitelor activități din cadrul proiectelor,
coordonare care implică cel mai adesea și acceptarea unor
compromisuri (trade-offs).

 Procesele de planificare și control prezintă un caracter

predominant integrator.
 Principalele procese sunt:

 a) Elaborarea planului proiectului

 b) Execuția planului proiectului

 c) Controlul global al modificărilor

Principiile cheie ale implementării proiectelor

 Principiile generale ale managementului ciclului proiectului

se traduc în mod specific pentru faza de implementare prin
următoarele principii specifice care trebuiesc respectate pe
durata implementării:
 Realizarea proiectului la parametrii de calitate propuși
 Încadrarea în bugetul alocat
 Respectarea duratei de implementare a proiectului
IMPLEMENTAREA
presupune încheierea unor contracte pentru :

 realizarea de studii,
 asistență tehnică,
 achiziții de bunuri și lucrări.
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI:
CE IMPLICĂ?
Pentru ca un proiect să fie implementat cu succes,
este necesar să:

 Existe certitudinea că proiectul se adresează problemelor reale

 Existe o planificare realistă și corectă a proiectului, în privința
resurselor (buget, timp, resurse materiale și umane)
 Avem o echipă de conducere competentă și motivată
 Se asigure capacitatea organizatorică suficientă
 Se urmarească respectareă obligațiilor de către fiecare dintre
părțile implicate
 MANAGEMENTUL RISCURILOR
,,Lucrurile mărețe se fac de obicei cu riscuri foarte mari” (Herodot)

 Numim RISC nesiguranţa asociată oricărui rezultat (fie o ameninţare

negativă, fie o oportunitate pozitivă).
 Managementul riscului este procesul de identificare, analiză, stabilire
a unor acţiuni de rezolvare şi monitorizare sistematică a factorilor de
risc, cu scopul bine stabilit de a controla nesiguranţa

 Presupune formularea clară a obiectivelor, şi utilizarea experienţei

pentru a putea prevedea posibilitatea de apariţie a unor factori
perturbatori.
 În cazul unui proiect, se referă la posibilitatea de a nu se respecta
obiectivele stabilite în termeni de performanţă (nerealizarea
standardelor), program (nerespectarea termenului) şi cost (depăşirea
bugetului).

 Managementul riscului este un proces ciclic, cu mai multe faze

distincte: identificarea factorilor de risc, analiza factorilor de risc,
planificarea acţiunilor de rezolvare a riscurilor şi monitorizarea
factorilor de risc. De asemenea, se impune o evaluare periodică a
rezultatului acţiunilor stabilite şi reevaluarea factorilor de risc
 Tipuri de riscuri
 Deoarece, într-un proiect lucram cu oameni si cu o multitudine de resurse
pe care nu le detinem de la început în cele mai multe situatiii, putem
considera ca oricarui proiect îi sunt asociate o multime de riscuri.
Tipurile de riscuri sunt definite în functie de sferele proiectului.
Astfel, putem identifica: sfera resurselor umane:
 membrii echipei de proiect sau partenerii nu au know-how-ul necesar
 sunt identificati cu greutate acei indivizi capabili sa lucreze în echipa
 se gasesc foarte greu specialisti care sa lucreze pentru beneficii rezonabile;
sfera financiara
 Fluctuațiile ratelor de schimb, a ratelor dobânzii etc. pot da peste cap
estimările realizate la începutul proiectului;
 falimentarea băncilor poate închide cu totul un proiect;
 imposibilitatea de a găsi sponsori
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
Definiție
Ansamblu de parametrii prestabiliți, pe care trebuie să-i îndeplinească un produs
sau serviciu

MANAGEMENTUL TIMPULUI
Principii
- Atingerea scopului în intervalul de timp planificat (grafic de execuție)
- Asigurarea de resurse
- Monitorizare
- Definire timpi intermediari
 MANAGEMENTUL COSTURILOR
 Definirea principiilor
 Atingerea obiectivelor proiectului în limitele bugetului antecalculat
 Asigurarea de resurse
 Planificare
 Raportare
 Monitorizare
 PLANUL DE FINANȚARE
 Definiție:reprezintă corelarea între managementul timpului și managementul
costurilor
program previzionat al plăților pe surse de finanțare (corelat cu listele de
cantități și planul de achiziții)
INSTRUMENTE DE COORDONARE A
PROGRAMULUI
 INSTRUMENTE DE COORDONARE A PROIECTULUI

 Proceduri de monitorizare (inspecții, teste, vizite )

 Întâlniri, discuții
 Rapoarte
 Analiza implementarii fizice comparativ cu fondurile consumate din
bugetul alocat proiectului
 Alocarea corectă a riscurilor
 Asigurarea încadrării în timp a execuției
 Monitorizarea atentă a costurilor și finanțării proiectului
 Reducerea costurilor de exploatare și întreținere
 MONITORIZAREA ACTIVĂ A PERFORMANȚEI
TEHNICE ȘI FINANCIARE A PROIECTULUI

Din punct de vedere financiar, se urmăresc:

 Certificatele de plată
 Plățile intermediare
 Măsurătorile pe șantier
 Materialele pe șantier
 Plățile către sub-contractori
 Plata în avans
 Sumele reținute
 Modificările
 Evaluarea modificărilor
 Solicitările contractorului
 Ce înseamnă de fapt monitorizarea proiectului ?


Prin monitorizare se înţelege acel proces ce permite obţinerea
informaţiilor care să conducă la cunoaşterea şi înţelegerea
stadiului proiectului la un moment dat, precum şi identificarea
tendinţelor de derulare a activităţilor incluse în proiect si desigur
pe baza carora luam deciziile care vor influența implementarea
Proiectului .
 Ce este monitorizarea?

 Ce activităţi se derulează în prezent şi ce progres s-a realizat?

 La ce nivel sunt utilizate resursele şi ce costuri au survenit în legătură cu
progresul implementării?
 S-au atins rezultatele dorite? (eficienţă),
 În ce măsură aceste rezultate conduc la realizarea scopului proiectului?
(eficacitatea)
 Ce schimbări au survenit în mediul proiectului?
 Se adeveresc ipotezele formulate?
Câţiva paşi de bază în monitorizarea proiectului

 1. Colectarea datelor (fapte, observare şi măsurare) şi

documentarea lor;

 2. Analiză şi interpretare;

 3. Emiterea de recomandări (judecăţi) şi întreprinderea de acţiuni

corective.
Tipuri de monitorizare
 Tipuri de monitorizare

• Monitorizarea ipotezelor şi a riscurilor - managerii

de proiect trebuie să reacţioneze imediat atunci cand
ipotezele nu se adeveresc şi riscă să pericliteze
succesul proiectului;

• Monitorizarea impactului se concentrează asupra:

– eficacităţii proiectului (“a face lucrurile care
trebuie”) şi chiar mai mult;
– efectelor secundare (care nu sunt incluse în
matricea logică);
– impactului negativ.
MANAGEMENTUL BUGETULUI
 MANAGEMENTUL PLĂȚILOR

 Managerul de Proiect trebuie să aibă:

 - EVIDENȚĂ LA ZI a plăților,
 - PREVIZIONARE pentru luna în curs și
 - ESTIMARE permanentă a COSTULUI FINAL AL CONTRACTULUI.
 Certificate de plată
 Plățile se pot face numai în baza unui certificat emis de M.P și, cu excepția
plății avansului, plățile sunt confirmate lunar.
 M.P poate exclude orice articol aprobat într-un certificat anterior sau poate să
reducă proporția oricărui articol aprobat anterior în lumina informațiilor
ulterioare.
 ECHIPA DE PROIECT

 Pentru reușita unui proiect cea mai importantă resursă este cea umană.
Echipa de proiect, dimensionarea corectă a acesteia, nivelul de pregătire a
membrilor, natura relațiilor dintre ei își pun amprenta asupra proiectului.

 Membrii unei echipe performante au încredere unii în alții.

Acest nivel de încredere nu se formează peste noapte de aceea este nevoie de timp
pentru a se contura. Aceste tipuri de echipă sunt rare de aceea oamenii care au
făcut parte dintr-o asemenea echipă își amintesc sentimentele trăite chiar și după
ani
 ECHIPA DE PROIECT

 echipa are scopurile planificate și un plan de acțiune

 există o bună comunicare între membrii echipei
 există un bun lider care să motiveze echipa
 rezolvarea problemelor care apar se realizează de către întreaga
echipă
 Toți membrii simt că fac parte din echipă și că au suportul
membrilor de echipă
ECHIPA DE PROIECT

PASI IN SELECTAREA UNEI ECHIPE EFICIENTE :

 •descrierea activităţilor elementare pentru fiecare obiectiv al proiectului;
 •transformarea activităţilor în sarcini de realizat şi competente necesare;
 •transformarea sarcinilor în responsabilităţi;
ECHIPA DE PROIECT

 realizarea fişelor de post pentru membrii echipei pe baza responsabilităţilor de

acoperit şi a competenţelor necesare; numărul de membri ai echipei va depinde
de varietatea sarcinilor şi de celelalte resurse disponibile (bani, echipament,
spaţiu, etc.).
 •selectarea membrilor echipei; se poate face atât din interiorul cât şi din afara
organizaţiei şi include obligatoriu un interviu cu fiecare; deşi uneori membrii
echipei sunt deja aleşi de către organizaţie, este important ca managerul de
proiect să nu aibă numai responsabilitatea realizării proiectului, ci şi autoritatea
de a decide cu cine va lucra pentru aceasta
ECHIPA DE PROIECT – ETAPE:

 1.FORMAREA
 2.FURTUNA
 3.NORMAREA
 4.FUNCTIONAREA
 5.INCHEIEREA
ECHIPA DE PROIECT – ETAPE

 FORMARE în acest stadiu avem de a face cu o “adunătură” de

indivizi. Relaţiile personale sunt caracterizate prin dependenţă:
membrii se bazează pe comportamente cunoscute, pe autoritatea
conducătorului. Grupul trebuie să le dea impresia de siguranţă.
Mare parte din timp este alocată de către fiecare membru
acceptării sale de către ceilalţi. Se strâng informaţii, date, care vor
folosi apoi la crearea de subgrupuri. Se evită confruntările şi de
aceea se evită subiectele delicate sau foarte grave. Se discută mult
despre definirea sarcinii, modul de abordare. Trecerea la etapa
următoare are loc atunci când se renunţă la evitarea conflictului.
ECHIPA DE PROIECT – ETAPE

 FURTUNA - se caracterizează prin conflict şi competiţie. Pe măsură ce se

avansează în rezolvarea sarcinii, apar momente tensionate, în care membrii
trebuie să-şi modeleze comportamente, idei, convingeri pentru a le face
compatibile. Ierarhia informală a grupului se structurează şi ea, apărând şi de
aici tensiuni, conflicte. Din cauza disconfortului ce apare în această etapă, unii
membri au un comportament de retragere, în timp ce alţii manifestă tendinţa de
a domina
ECHIPA DE PROIECT – ETAPE

NORMAREA Se caracterizează prin :

 -creşterea coeziunii între membrii grupului.
 -disparitia grupuleţelor,
 -aparitia conştiinţei de apartenenţă la grup.
 -rezolvarea problemelor în grup cu participarea tuturor.
 Grupul stabileşte norme şi tipare de funcţionare. Există un real şi eficient
schimb de informaţii între toţi membrii grupului. Creativitatea este mare.
 Periculos în această etapă este faptul că membrii grupului devin extrem de
ataşaţi grupului aşa cum este el, opunându-se schimbărilor de orice natură
(includerea de noi membri etc.)
ECHIPA DE PROIECT – ETAPE

FUNCTIONAREA –(nu toate grupurile ajung în această etapă).

 Aici apare interdependenţa reală între membrii grupului. In această etapă se
poate lucra la fel de bine individual, în subgrupe sau cu întreg grupul.
Loialitatea grupului este maximă. La fel şi eficienţa sa. Identitatea grupului
este completă, membrii sunt foarte siguri de ei. Teama de schimbare dispare.
ECHIPA DE PROIECT – ETAPE

 ÎNCHEIEREA -reprezintă atingerea unui echilibru între participanţi care le va

permite să se despartă şi să plece chiar dacă există un conflict.
 În principiu, în această etapă membrii grupului se concentrează pe terminarea
sarcinii, comportamentele de menţinere ocupând un loc secundar .
ECHIPA DE PROIECT – ETAPE

INCHEIEREA
 - Această etapă necesită păstrarea contactului până la identificarea
problemelor terminate şi neterminate.
 -Neluarea în considerare a existenţei acestei etape poate duce la
crize majore
 - Când încheierea nu se realizează, problemele neterminate într-un
grup vor fi transferate către alte grupuri, blocându-le.
ECHIPA DE PROIECT – ETAPE

 Succesul unui proiect depinde, în opinia noastră, în primul rând de

uniformitatea şi gradul de coagulare a echipei, nu de vârfurile, de „talentele”
acesteia.
 Proiectul reprezintă, aşa cum am relevat în repetate rânduri, un efort concertat,
coordonat, depus pentru atingerea unui obiectiv asumat de către fiecare
membru al echipei în parte.
 Dacă există inegalităţi marcate între membrii echipei sau inegalităţi pronuntaţe
între performanţele aceleiaşi persoane în momente de timp diferite, derularea
proiectului are de suferit.
 CREAREA ECHIPEI DE MANAGEMENT AL
PROIECTULUI

 Managementul proiectelor presupune crearea unor echipe

intraorganizaționale compuse din specialiști din diferite
compartimente funcționale.
Echipa de proiect are ca obiectiv realizarea proiectului cu
respectarea specificațiilor tehnice, a termenelor de execuție și a
bugetului de cheltuieli. Existența și funcționarea unor astfel de
echipe implică două probleme organizatorice: integrarea echipei de
proiect în structura organizatorică a firmei și/sau crearea unei
structuri organizatorice pentru proiectul în sine.
A. Organizarea funcțională

 Aceasta presupune integrarea proiectului în organizarea funcțională a firmei.

În acest caz proiectul este subordonat compartimentului funcțional care poate
avea rolul cel mai important în implementarea lui. În firmele industriale se
recurge la subordonarea proiectului directorului tehnic.

AVANTAJE
 Centralizarea resurselor similare
 Experții pot fi utilizați simultan în mai multe proiecte
 Specialiștii implicați în cadrul proiectului pot apela la colegii lor din cadrul
compartimentului funcțional din care provin
A. Organizarea funcțională

DEZAVANTAJE
 număr mare de niveluri ierarhice
 lipsa unei vederi de ansamblu asupra proiectului pentru majoritatea
personalului implicat
 poate favoriza apariția de rivalități și a competiției neloiale între echipele de
proiect în lupta pentru acces la resursele organizației
 succesul este întotdeauna însușit iar eșecul nu aparține nimănui
 proces lent de luare a deciziei
B. Organizarea pe proiecte

Această formă de organizare este cunoscută și sub denumirea de

„organizare pe proiecte pură”. În cadrul acesteia managerului de
proiect i se conferă autoritatea și responsabilitatea deplină.
Proiectul constituie o entitate separată de restul firmei, cu propriul
său personal tehnic, propria administrație, legată de firmă doar prin
rapoartele periodice pe care managerul de proiect trebuie să le
prezinte conducerii superioare
 AVANTAJE
 unitate de comandă. MP are autoritatea și responsabilitate deplină asupra
proiectului. Deși este subordonat directorului general el are la dispoziție o forță
de muncă dedicată doar realizării proiectului
 obiective clare. Scop unic
 canalele de comunicare sunt scurtate, MP având legătura directă cu conducerea
superioară a firmei
 permite luarea unor decizii rapide și o adaptabilitate crescută la cerințele
beneficiarului și conducerii superioare a firmei
 DEZAVANTAJE
 există tendința adoptării în cadrul proiectului a unor proceduri diferite de cele
de la nivelul firmei
 introduce un sentiment de insecuritate a personalului și o stabilitate redusă a
acestuia (echipele de proiect sunt dizolvate la încheierea acestuia)
C. Organizarea matriceală

Organizarea matriceală este o combinație a organizării funcționale și a celei pe

proiecte îmbinând avantajele acestora. Ea poate împăca o varietate de forme în
funcție de predominanța unuia sau altuia dintre tipurile de organizare pe care o
compun.
AVANTAJE
 Fiecare proiect are acces la resursele compartimentelor funcționale, ceea ce evită
multiplicarea eforturilor care survin în cazul organizării pe proiecte pure.
 Permite luarea unor decizii rapide și o adaptabilitate crescută la cerințele
beneficiarului și conducerii superioare a firmei
 Permite o bună alocare a resurselor pentru realizarea obiectivelor mai multor
proiecte abordate în paralel, astfel încât să se optimizeze performanța globală la
nivelul firmei
 C. Organizarea matriceală

DEZAVANTAJE

 Poate genera conflicte între managerii de proiect în procesul alocării resurselor

organizației.
 Nu asigură întotdeauna un bun control al bugetului
 Nu se respectă principiul unității de decizie și acțiune, ceea ce poate genera
diluarea autorității și responsabilității și crea confuzie în rândul subordonaților.
 Favorizează birocrația și crește costul managerial și administrativ.
 ROLURI ȘI RESPONSABILITĂȚI ȘI EVITAREA
CONFLICTELOR / SOLUȚIONAREA ACESTORA

 Rolurile și responsabilitățile sunt stabilite prin contract/ fisa post, deci

este esențial ca fiecare parte implicată în contract să citească contractul
cu o cât mai mare atenție ..chiar cu LUPA!
 Prin contract se atribuie responsabilități:
 Solicitantului ( UAT )
 Fiecarui membru din echipa de proiect
 -executantului ( antreprenor)
 Diriginte de santier
 S.A
Principalele responsabilități ale BENEFICIARULUI

 Să asigure corelarea cu planurile de urbanism

 Să asigure accesul la amplasament
 Să demonstreze antreprenorului că poate să susțină financiar, în conformitate
cu prevederile contractuale
 Să-l asiste pe antreprenor în obținerea permiselor, licențelor, avizelor
Principalele responsabilități ale INGINERULUI
INDEPENDENT ( Diriginte de santier )

 Să-și exercite atributiile conform părții care l-a numit

 Poate să delege parte din atribuțiile ce-i revin unor reprezentanți
autorizați ai săi
 Să acționeze imparțial
Structura Procesului
de Management al Proiectului

A. Iniţierea Proiectului

B. Controlul Proiectului

C. Încheierea Proiectului
A. Iniţierea Proiectului

A1. Demararea proiectului

A2. Obiectivul proiectului
A3. Calendarul proiectului şi bugetarea
A4. Calendarul etapelor şi bugetarea
A5. Organizarea proiectului
A6. Proceduri de control ale proiectului
A7. Pachet economic
A8. Evaluarea etapei de iniţiere a proiectului
B. Controlul Proiectului

B1. Demararea etapelor

B2. Întâlnirile comitetului de proiect
B3. Controlul calităţii
B4. Controlul progresului
B5. Controlul schimbării
B6. Managementul problemelor
B7. Situaţii de excepţie
B8. Evaluarea încheierii etapelor
C. Încheierea Proiectului

C1. Evaluarea produselor finale

C2. Încheierea proiectului
C3. Îmbunătăţirea procesului
A1. Demararea Proiectului

A1.0. Identificarea PROBLEMEI Ṣi a soluṭiei de rezolvare

A1.1. Identificarea sponsorului proiectului;
A1.2. Identificarea managerului pentru etapa de iniţiere a proiectului;
A1.3. Analiza studiilor relevante;
A1.4. Pregătirea planului de demarare a proiectului;
A1.5. Informarea echipei;
A1.6. Iniţierea procedurilor de control a etapelor;
A1.7. Revizuirea demarării proiectului;
A1.8. Demararea proiectului
 A2. Obiectivul Proiectului

A2.1. Stabilirea obiectivului proiectului;

A2.2. Stabilirea obiectivului investigaţiei;
A2.3. Identificarea necesarului iniţial;
A2.4. Identificarea soluţiei optime;
A2.5. Identificarea necesarului de pregătire (training);
A2.6. Revizuirea obiectivului proiectului
A3. Calendarul Proiectului şi bugetarea

A3.1. Determinarea abordării proiectului;

A3.2. Determinarea etapelor şi paşilor proiectului;
A3.3. Determinarea fluxului produselor pentru etape şi paşi;
A3.4. Estimarea duratei;
A3.5. Stabilirea necesarului de resurse;
A3.6. Pregătirea calendarului proiectului;
A3.7. Pregătirea bugetului proiectului;
A3.8. Determinarea calendarului produselor;
A3.9. Documentarea criteriilor de succes ale procesului proiectului;
A3.10. Revizuirea calendarului proiectului
 A4. Calendarul Etapelor şi bugetarea

A4.1. Determinarea activităţilor etapei următoare;

A4.2. Determinarea fluxului de activităţi ale produsului;
A4.3. Estimarea efortului;
A4.4. Alocarea resurselor;
A4.5. Pregătirea calendarului etapei;
A4.6. Pregătirea bugetului etapei;
A4.7. Calendarul de referinţă al etapei;
A4.8. Crearea de produse ale calendarului etapei;
A4.9. Revizuirea produselor calendarului etapei
 A5. Organizarea Proiectului

A5.1. Identificarea personalului cheie;

A5.2. Recrutarea comitetului de proiect;
A5.3. Recrutarea managerilor de etape;
A5.4. Recrutarea coordonatorilor de proiect;
A5.5. Recrutarea participanţilor principali (key stakeholders);
A5.6. Recrutarea echipelor etapelor;
A5.7. Recrutarea resurselor principale;
A5.8. Determinarea necesarului de pregătire;
A5.9. Crearea diagramei de organizarea a proiectului;
A5.10. Revizuirea organizării proiectului
 A6. Proceduri de Control ale proiectului

A6.1. Stabilirea administrării proiectului;

A6.2. Stabilirea procedurilor de control a calităţii;
A6.3. Stabilirea procedurilor de control a progresului;
A6.4. Stabilirea factorilor de control ai proiectului;
A6.5. Stabilirea procedurilor de control a schimbărilor;
A6.6. Stabilirea procedurilor de rezolvare a problemelor;
A6.7. Revizuirea procedurilor d control ale proiectului
 A7. Pachet Economic

A7.1. Determinarea costurilor proiectului;

A7.2. Cuantificarea beneficiilor;
A7.3. Determinarea Breakeven Point; ( pragul de rentabilitate )
A7.4. Analiza riscurilor;
A7.5. Revizuirea pachetului economic
A8. Evaluarea Etapei de Iniţiere a Proiectului

A8.1. Compilarea raportului de iniţiere a proiectului;

A8.2. Pregătirea evaluării etapei de iniţiere a proiectului;
A8.3. Realizarea evaluării etapei de iniţiere a proiectului;
A8.4. Continuarea evaluării etapei de iniţiere a proiectului;
A8.5. Compilarea listei de verificare a iniţierii unui proiect redus; A8.6.
Pregătirea evaluării proiectului redus;
A8.7. Revizuirea evaluării proiectului redus;
A8.8. Continuarea evaluării proiectului redus
B. Controlul Proiectului

B1. Etapa de demarare

B1.1. Stabilirea administrării etapelor
B1.2. Stabilirea ciclului de puncte de verificare
B1.3. Iniţierea controlului etapelor
B1.4. Asigurarea resurselor etapelor
B1.5. Informarea echipei
B1.6. Iniţierea procedurilor de control ale etapelor
B2. Întâlnirile comitetului de proiect

B2.1. Determinarea frecvenţei întâlnirilor comitetului de proiect

B2.2. Calendarul întâlnirilor comitetului de proiect
B2.3. Informarea comitetului de proiect
B2.4. Pregătirea întâlnirii comitetului de proiect
B2.5. Conducerea întâlnirii comitetului de proiect
B2.6. Continuarea întâlnirii comitetului de proiect
B2.7. Etapa de iniţiere a proiectului la întâlnirea comitetului de proiect
B2.8. Încheierea întâlnirii de final de etapă a comitetului de proiect
B2.9. Întâlniri intra-etape ale comitetului de proiect
B2.10. Întâlnirea comitetului de proiect la încheierea proiectului
B3. Controlul calităţii

B3.1. Planificarea revizuirii calităţii

B3.2. Pregătirea revizuirii calităţii
B3.3. Conducerea revizuirii calităţii
B3.4. Continuarea revizuirii calităţii
B3.5. Procedurile de revizuire a controlului calităţii
 B4. Controlul progresului

B4.1. Înregistrarea performanţei

B4.2. Actualizarea calendarului
B4.3. Actualizarea costurilor
B4.4. Re-planificarea calendarului etapelor
B4.5. Conducerea revizuirii stării echipei
B4.6. Crearea raportului de stare
B4.7. Actualizarea calendarului etapelor
B4.8. Crearea rapoartelor fulger
B5. Controlul schimbării

B 5.1. Solicitarea schimbării

B 5.2. Identificarea soluţiilor alternative
B 5.3. Decizia acţiunilor de schimbare
B 5.4. Implementarea schimbării
B6. Managementul problemelor

B6.1. Identificarea problemelor proiectului

B6.2. Evaluarea impactului problemelor
B6.3. Rezolvarea problemelor
B7. Situaţii de excepţie

B71. Analiza cauzelor situaţiilor de excepţie

B72. Crearea planului de excepţii
B73. Pregătirea pentru evaluarea excepţiilor
B74. Conducerea evaluării excepţiilor
B75. continuarea evaluări excepţiilor
B8. Evaluarea încheierii etapei

B8.1. Administrarea etapei de încheiere

B8.2. Determinarea activităţilor etapei următoare
B8.3. Determinarea dependenţei activităţilor
B8.4. Estimarea efortului
B8.5. Alocarea resurselor
B8.6. Pregătirea calendarului etapei următoare
B8.7.Pregătirea bugetului etapei următoare
B8.8. Calendarul de bază al următoarei etape
B8.9. Actualizarea calendarului proiectului
B8. Evaluarea încheierii etapei

B8.10. Revizuirea bugetului proiectului

B8.11. Revizuirea pachetului economic
B8.12. Revizuirea organizării proiectului
B8.13. Revizuirea obiectivelor proiectului
B8.14. Compilarea raportului de evaluare a etapei de încheiere
B8.15. Pregătirea evaluării etapei de încheiere
B8.16. Conducerea evaluării etapei de încheiere
B8.17. Continuarea evaluării etapei de încheier
C. Încheierea proiectului
C1. Evaluarea produsului final

C1.1. Pregătirea evaluării produsului

C1.2. Conducerea evaluării produsului
C1.3. Iniţierea procesului de întreţinere
 C2. Încheierea proiectului

C2.1. Încheierea activităţilor excepţionale din proiect

C2.2. Pregătirea întâlnirii de încheiere a proiectului
C2.3. Conducerea întâlnirii de încheiere a proiectului
C2.4. Continuarea întâlnirii de încheiere a proiectului
C3. Îmbunătăţirea procesului

C3.1. Pregătirea încheierii revizuirii proiectului

C3.2. Conducerea încheierii revizuirii proiectului
C3.3. Actualizarea îmbunătăţirilor de proces
C3.4. Implementarea îmbunătăţirii procesului
Care sunt fazele unui proiect?

Initierea proiectului.
Planificarea proiectului.
Execuția proiectului.
Monitorizarea si Controlul Proiectului.
Închiderea Proiectului.
Cum vei selecta un proiect?

-Asigurați-vă că proiectul se aliniază cu strategia dumneavoastră

organizațională. ...

-Identificați un campion al proiectului. ...

-Efectuați o evaluare organizațională sau de mediu. ...

- Evaluează-ți resursele. ...

-Identificați-vă parametrii pentru succes

Părțile interesate

Părțile interesate tipice sunt investitorii, angajații,

clienții, furnizorii, comunitățile, guvernele sau
asociațiile comerciale .
Părțile interesate ale unei entități pot fi atât interne,
cât și externe ale organizației.
Care sunt responsabilitățile părților
interesate?

Părțile interesate au drepturi legale de luare a deciziilor și pot

controla planificarea proiectelor și problemele bugetare .
Majoritatea părților interesate de proiect au responsabilități
față de afaceri, care includ educarea dezvoltatorilor,
finanțarea proiectelor, crearea parametrilor de programare și
stabilirea unor date de referință.
De ce este important să selectați părțile
interesate potrivite?

Cel mai important motiv pentru a identifica părțile

interesate în fazele incipiente ale proiectului este
acela de a le permite să devină o parte eficientă a
efortului , participarea efectivă a părților interesate
poate ajuta la aducerea mai multor idei pe masă și va
include perspective diferite de la diferite părți
interesate
Cum gestionați părțile interesate într-un
proiect?

Identificați toate părțile interesate la începutul proiectului. ...

Asigurați-vă că toate părțile interesate sunt de acord cu
rezultatele proiectului și care sunt rolurile lor. ...
Obțineți un consens cu privire la modul de gestionare a
modificărilor aduse proiectului. ...
Practicați o bună comunicare. ...
Păstrați viziunea proiectului vizibilă.
PLANUL DE PUBLICITATE A PROIECTULUI

 Se va lua în considerare recomandările Comisiei europene privind realizarea

acțiunilor de publicitate/informare pentru toate proiectele care beneficiază de
asistență financiară nerambursabilă acordată de uniunea Europeană:
Vor fi avute în vedere:
 Detalii privind componența biroului de relații cu publicul
 Stadiul publicității derulate anterior
 Strategia curentă de publicitate a Autorității Contractante
 DE CE PUBLICITATE PENTRU PROIECT?

 Să asigure recunoaşterea contribuţiei UE la modernizarea României, a rolului

şi rezultatelor atinse prin folosirea Instrumentelor Structurale;

 Să informeze constant şi corect toate grupurile ţintă despre oportunităţile de

finanţare de care poate să beneficieze România prin Instrumentele Structurale,
despre motivele pentru care a fost demarat acest proces, despre obiectivele şi
beneficiile implementării acestora;

 Să asigure transparenţa, pentru a sprijini absorbţia Fondurilor Structurale şi a

Fondului de Coeziune în România, şi, implicit, modernizarea României şi
fiabilitatea procesului de integrare în UE.
CUM REALIZAM PUBLICITATEA DE
PROIECT ?
 CONFORM GHIDULUI DE FINANTARE
 Stabilirea unei STRATEGII DE PROMOVARE
 Elaborarea unor PLAN-uri DE ACȚIUNE
STRATEGII DE PROMOVARE

 Strategia de persuasiune, funcțională în cazurile care pornesc în campania de

comunicare dintr-o poziție pozitivă, „ascendentă” prin prisma comunicării și
pentru care componenta de comunicare constituie un avantaj între activitățile
generale.
 Strategia de notorietate, folosită în general pentru obiective pe termen mediu
și lung, deci pe un interval de timp mai lung de 1 an.
 Strategia progresivă, caracterizată de generarea unui ambient favorabil din
partea publicului, urmat de acțiuni de teasing și motivaționale (revealing).
 Strategia de convingere, elaborată pentru fidelizarea publicului prin
informarea susținută, detaliată și completă asupra activității instituției.
STRATEGII DE PROMOVARE

OBIECTIVE:
 Creșterea gradului de conștientizare asupra importanței
proiectului
 Creșterea gradului de informare asupra necesității implementării
proiectului
 Creșterea prezenței și reprezentării publice a beneficiarului și a
proiectelor sale
STRATEGII DE PROMOVARE

Pașii logici pentru elaborarea strategiei de comunicare a informației către instituții, mass
media și către public
 Analiza situației prezente
 Trecerea în revistă a surselor de date
 Trecerea în revistă a cerințelor de comunicare personalizată pentru utilizatorii finali
 Elaborarea formatului și conținutului strategiei de comunicare
 Discutarea strategiei de comunicare cu beneficiarul proiectului, identificarea așteptărilor
 Elaborarea formei finale a strategiei de comunicare și a exemplelor
 Editarea strategiei de comunicare și sprijin în elaborarea materialelor de exemplificare
STRUCTURA UNEI STRATEGII

 Trebuie să includă următoarele:

 Descrierea sumară a proiectului
 Descriere condiționalităților din Contractul de finanțare
 Obiectivul general și obiectivele specifice
 Analiza mass-mediei locale
 Stabilirea grupurilor țintă
 Descrierea instrumentelor utilizate
 Bugetul alocat
 Analiza BF
STRUCTURA UNUI PLAN DE ACȚIUNI

 Componente care detaliază și prin care se implementează strategia

 Acțiunea de informare,
 Obiectivul strategic vizat
 Grupul țintă
 Mesajul cheie
 Perioada
 Responsabilul
 Buget
Caracteristicile unui manager de proiect de
succes

Idei originale,
Abilităţi bune de comunicare,
Integritate,
Entuziasm,
Empatie faţă de membrii echipei,
Expertiză,
Capacitatea de a stabili priorităţile,
A se descurca bine sub presiune,
Orientarea spre echipă,
Capacitatea de a rezolva problema în mod eficient
10 calităţi de leadership :

1. Inspiră o viziune
Un leader de proiect eficient este adesea descris ca persoana care are o viziune a
direcţiei către care se îndreaptă proiectul şi abilitatea de a o formula clar.
Vizionarii sunt cei care progresează din schimbare şi care sunt capabili să traseze noi
graniţe. Liderii vizionari sunt capabili de a le transmite oamenilor că au un rol important
în cadrul proiectului. De asemenea, datorită lor, oamenii au şansa de a-şi crea propria
viziune
10 calităţi de leadership :

2. Un bun comunicator
Abilitatea de a comunica cu oamenii este indicată ca fiind a doua cea mai importantă
abilitate a unui project manager.
Leadership-ul în cadrul unui proiect atrage după sine o comunicare clară despre ţeluri,
responsabilitate, performanţă, aşteptări şi reacţii.
Liderul de proiect este, de asemenea, legătura dintre echipă şi organizaţie.
Liderul trebuie să aibă abilitatea de a negocia eficient şi de a-şi utiliza puterea de
convingere atunci când este cazul, pentru a asigura succesul echipei şi al proiectului.
10 calităţi de leadership :

3. Integritate
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le ţină minte un lider de
proiect este că acţiunile lui, şi nu cuvintele, stabilesc modalitatea de lucru pentru
echipă. Printre responsabilităţile unui lider de proiect se numără şi crearea şi
impunerea unor standarde în ceea ce priveşte un comportament etic, cărora să se
conformeze atât el, cât şi ceilalţi membri din echipă, dar şi acordarea unor
recompense celor care pun în practică aceste standarde. Leadership-ul bazat pe
integritate nu reprezintă altceva decât un set de valori pe care le împărtăşesc toţi
membrii echipei
10 calităţi de leadership :

4. Entuziasm
Nimănui nu-i plac liderii negativişti – ne descurajează.
Oamenii îşi doresc un lider care să fie entuziast şi să aibă o atitudine pozitivă.
Membrii unei echipe de proiect vor să simtă că fac parte dintr-o călătorie revigorantă, vor
să se simtă utili. De obicei, oamenii au tendinţa de a urma persoanele care le spun că un
lucru poate fi realizat şi nu pe cele care le dau 200 de motive pentru care acel lucru nu
poate fi făcut. Entuziasmul este contagios, iar adevăraţii lideri ştiu asta foarte bine
10 calităţi de leadership :

5. Empatie
Care este diferenţa dintre empatie şi simpatie?
Deşi cuvintele par similare, de fapt ele se exclud reciproc. Potrivit lui Norman
Paul, în simpatie subiectul este în principal absorbit în propriile sentimente, pe
măsură ce este proiectat înspre obiect şi nu dă dovadă de o mare preocupare
pentru realitatea şi validitatea experienţei obiectului.
Empatia, pe de altă parte, presupune existenţa obiectului ca un individ separat,
îndreptăţit la propriile sentimente, idei şi istorie emoţională. După cum remarca
cineva: „E drăguţ dacă liderul de proiect ne recunoaşte viaţa de dincolo de
slujbă”.
 10 calităţi de leadership :

6. Competenţă
În termeni simpli, este vorba de a te alătura cauzei cuiva, trebuie să credem că acea
persoană ştie exact ce face. Competenţa în leadership nu se referă numai la abilităţile
tehnice ale liderului de proiect. Pe măsură ce managementul de proiect este recunoscut pe
scară din ce în ce mai largă ca un domeniu de sine stătător, liderii de proiect vor fi aleşi mai
degrabă pe baza abilităţilor lor de a-i conduce pe alţii cu succes, decât pe baza abilităţilor
lor tehnice, aşa cum se întâmpla în trecut. Unul dintre cele mai sigure mijloace prin care un
lider de proiect poate fi considerat competent este să aibă la activ o listă lungă de proiecte
de succes. Ca liderii de proiect să fie consideraţi capabili şi competenţi trebuie să
demonstreze că au şi abilitatea de a provoca, inspira, promova şi încuraja
 10 calităţi de leadership :

7. Abilitatea de a delega sarcini

Încrederea este un element esenţial în relaţia dintre un lider de proiect şi echipa sa.
Vă arătaţi încrederea în ceilalţi prin intermediul acţiunilor pe care le întreprindeţi – cât de
mult le verificaţi şi controlaţi munca, cât de mult delegaţi sarcinile şi cât de mult le
permiteţi oamenilor să se implice.
Indivizii care nu sunt capabli să aibă încredere în alţi oameni eşuează ca lideri şi vor fi
mereu doar nişte micro-manageri sau vor face toată munca ei înşişi.
După cum a remarcat un student în project management „Un bun lider este un pic leneş”.
10 calităţi de leadership :

8. Calm sub presiune

Într-o lume perfectă, proiectele ar fi livrate la timp, s-ar încadra în bugetele alocate şi
nu ar apărea probleme sau obstacole majore de depăşit.
Însă nu trăim într-o lume perfectă – în fiecare proiect apar probleme. Un lider cu un
caracter puternic va face faţă acestor probleme fără prea mare efort.
Când liderii se întâlnesc cu un eveniment stresant, îl consideră interesant, simt că pot
influenţa rezultatul acestuia şi îl văd ca pe o oportunitate.
Din incertitudinea şi haosul produs de schimbare, liderii se ridică şi formulează o nouă
imagine a viitorului, care reface unitatea proiectului .
 10 calităţi de leadership :

9. Abilităţi de formator de echipe

O persoană care se ocupă de formarea unor echipe poate fi cel mai bine definită ca fiind o
persoană puternică, ce asigură echipei componenta prin care aceasta se îndreaptă, la
unsion, către obiectivul corect.
Pentru ca o echipă să avanseze de la un simplu grup de străini către o entitate coerentă,
liderul trebuie să înţeleagă procesele şi dinamica necesare pentru ca această transformare
să aibă loc.
El trebuie, de asemenea, să ştie ce stil de leadership să utilizeze pentru fiecare etapă din
dezvoltarea echipei.
Liderul de proiect trebuie să mai cunoască şi stilurile membrilor de echipă şi cum să le
valorifice la momentul potrivit
10 calităţi de leadership :

10. Abilităţi de rezolvare a problemelor

Deşi se spune că un lider eficient împarte responsabilitatea rezolvării problemelor cu

membrii echipei, e de aşteptat ca liderii de proiect să aibă abilităţi excelente de rezolvare
a problemelor.
Principii prin care să te asiguri că țintele alese vor
fi și realizate.

1. Propune-ți obiective relevante pentru tine.

2. Formulează-ți țintele cât mai specific.
3. Alege ținte care pot fi realizate.
4. Setează-ți obiective și rutine cât mai
accesibile.
5. Impune-ți termene limită
Devin-o S.M.A.R.T.
Linck-uri utile :

https://oportunitati-ue.gov.ro/programul-interreg-next-bazinul-marii-negre-2021-2027
https://www.mdlpa.ro/pages/romaniamoldova
https://mfa.gov.md/ro/content/participarea-programele-si-agentiile-ue
https://op.europa.eu/en/web/general-publications/publications
https://fngal.ro/
https://idep.md/
http://dprp.gov.ro/web/
http://drrm.gov.ro/w/
https://oportunitati-ue.gov.ro/tip_beneficiar_tx/astfel-pentru-republica-moldova/
http://www.adrnord.md/lib.php?l=ro&idc=460&nod=1&
Va mulțumesc pentru atenție !

Eduard ELEFTERIU

eduard.elefteriu@gmail.com
0720252967