Metoda comunitară

Suport de curs Integrare europeană

Titular: prof.univ.dr. Gabriela Carmen Pascariu
 I. Uniunea Europeană ca sistem
de guvernare multinivel
• Organizaţie internaţională cu caracter
supranaţional
“mai puţin decât o federaţie, dar mai mult decât o
confederaţie…un proces sui generis lucrat prin acţiunea
statelor, fără a fi stăpânit în întregime de acestea: o figură
în mişcare, care contribuie de o manieră nesigură –
voluntară şi constrânsă, întreprinzătoare şi reversibilă –
spre emergenţa unui nivel superior de reglementare” (G.
Courty, G. Devin, Construcţia europeană, p. 56 )
 I. Uniunea Europeană ca sistem
de guvernare multinivel
• Funcţionare în baza transferului de competenţe
dinspre state către instituţiile comune, prin
aplicarea principiului subsidiarităţii și al
proporționalității
• Triunghiul instituţional: Comisie, Parlament,
Consiliu
• Consiliul european – instituţia politică
principală
• Alte instituţii
 I. Uniunea Europeană ca sistem
de guvernare multinivel
• Dualism structural (metoda federală şi metoda
interguvernamentală)

- federalism: instituţii supranaţionale, subsidiaritate, vot

cu majoritate calificată, diminuarea rolului decizional al
statelor membre
- confederalism: principiul cooperării
interguvernamentale, menţinerea suveranităţii naţionale
- principalul actor politic: statul naţional
- responsabilităţi UE: principiul atribuirii
I. Uniunea Europeană ca sistem de guvernare
multinivel - 3 piloni (Tratatul Maastricht)
CEE: procedura PESC: procedura JAI: procedura
comunitară interguvernamentală interguvernamentală
• Piaţă comună
• Politici comune
• Uniune Economică
şi Monetară • cooperare
• Cetăţenie Interguvernamentală
• cooperare
Europeană ( azil, imigrare,
Interguvernamentală
•Legislaţie comună graniţe,
în toate domeniile
•Loialitate faţă cooperare judiciară,
de Comunitate Poliţie – Europol
 (TL: renunțarea la modelul celor 3
piloni)
• Apariția Uniunii Europene ca subiect de drept
public internațional (UE: instituită prin Tr.
Maastricht)
• Metoda de decizie: procedura legislativă
ordinară
• Menținerea interguvernamentalismului pentru
PESC și JAI (JAI intră în metoda comunitară cf
TL, dar se păstrează rolul statelor)
 I. Valori
• respectarea demnităţii umane, libertăţii,
democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum
• respectarea drepturilor omului, inclusiv a
drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor
• societate caracterizată prin pluralism,
nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi
egalitate între femei şi bărbaţi.”
 I. Principii
• Liberalism economic
• Subsidiaritate
• Solidaritate
• Atribuire
• Loialitate
• Coeziune
• Durabilitate
• altele
 I. Model
• Sistem de guvernare multinivel
• Economie socială de piaţă
• Dezvoltare durabilă
• Europa 2020:
- Durabilitate
- Creştere inteligentă
- O Europă inclusivă
 Metoda comunitara - Elemente definitorii

• Primordialitate acordata economicului (integrarea

negativa)
• Progresivitatea integrarii (logica de integrare
cumulativa, „crestere functionala”)
• Reguli, procedee, politici si actiuni comune
(integrare pozitiva)
• Subsidiaritate, cu limitarea rolului decizional al
statului pe fondul dezvoltarii unui sistem
institutional supranational
 Metoda comunitara in procesul
integrarii europene
• 3 comunitati (CECO, CEE, EURATOM)
• 4 libertati fundamentale
• Armonizare/coordinare si politici comune (acquis
comunitar)
• Institutii comune (de baza, complementare)
• Buget supranational
• Negociere si echilibru intre inter-guvernamental si
supranational
• Complementaritate intre integrarea negativa (piata) si cea
pozitiva (politici, institutii)
• Evolutia de la functionalism la neo-functionalism
Metoda comunitară vs. Metoda interguvernamentală
• Metoda comunitară: primul pilon:
- Monopolul inițiativei legislative ptr Comisie;
- Votul cu majoritate calificată;
- Rol activ al Parlamentului
- Uniformitatea interpretării dreptului comunitar: CJ
TL: drept de inițiativă legislativă ptr PE și cetățeni
Dubla reprezentativitate ptr votul cu majoritate calificată
• Metoda interguvernamentală: pilonul 2 și 3
- limitarea dreptului de inițiativă al Comisiei (rolul statelor);
- votul unanim
- rol consultativ al PE
- rol limitat al CJ
Funcționalism vs. Neo-funcționalism
• Funcționalism (David Mitranny)
- Aspectele tehnice/piețele și nevoia de creștere a bunăstării determină
cooperarea politică și crearea de instituții inter/supra –naționale
- Rolul cheie în integrarea economică revine piețelor libere: (Tr.
Roma: armonizare de politici în măsura necesară funcționării pieței
interne); abordare ” up-down”/perspectivă liberală
• Neo-funcționalism (Ernst Haas)
- actorii politici determină presiuni suplimentare în direcția integrării,
printr-un proces de difuzare funcțională a unei integrări avansate
într-un domeniu/efect de ”spill-over”
- Obiective stabilite politic în baza cooperării; abordare ”top-
down”/perspectivă intervenționistă
 Procesul integrării economice
• Eliminarea treptată a diferitelor forme de
discriminare dintre economiile naţionale
• Etapizare: Bela Balassa (integrare cumulativa):
- Uniune vamala
- Piata interna
- Uniune economica
- Uniune economica si monetara (Uniunea fiscală?)
• Sistemele de integrare economică actuale:
UV, PI, UEM, sistemul guvernanței economice
 Ordonarea Integrării Economice
• Alegerea gradului de integrare (profunzimea)
– ultim, final (obiectiv)
– iniţial
• Alegerea partenerilor (mărime şi diversitate)
– ultim, final (obiectiv)
– iniţial
• Alegerea gradului de convergenţă
– Alegerea gradului de flexibilitate
 Procesul de integrare EC
• Adancime
• - Uniune vamală (1958 – 1968)
• - Piaţă comună (unică) (1985 – prezent)
• - Uniune Economică şi Monetară (1999 – prezent)
• - Uniunea politică_?
• Dimensiune
• - 6 (1958 - 1972) Diversitate (mică)
• - 9 (1973 - 1980) Diversitate (mai puţin mică)
• - 10, 12 and 15 (1981 – 2004) Diversitate (mare)
• - 28 (acum) Diversitate (foarte mare)
 Trei piloni ai integrării EC
• Eliminarea barierelor
• Crearea de politici comune
• Crearea de instituţii comune
Eliminarea barierelor- integrare
pozitivă/prin piață
– Uniune vamală: tarife şi norme (bunuri)
– Piaţa unică: mişcarea liberă a
• - Bunurilor (peste tarife şi norme)
• - Serviciilor
• - Capitalului
• - Persoanelor
 Politici comune (integrare
pozitivă/normativă)
• Alocare:
• - Politica comercială
• - Politica concurenţială
• - Politica industrială
• Redistribuire/dezvoltare
• - Politica agricolă
• - Politica regională (de inovare: dinamismul politicilor)
• Stabilizare
• - Politica monetară
Instituţii principale Alte instituții

• Consiliul european: • Curtea de justiţie: arbitrează

decizie politică • Curtea de conturi: aspecte
• Decizii legislative: de buget
triunghiul instituțional • Comitetul Regiunilor
• Comisia: propune şi • Comitetul Economic și
execută (interesele UE) Social
• Consiliul: co-legiferează • Alte instituții
(interesele statelor)
• Parlamentul: co-
legiferează (interesele
cetățenilor)
 Bugetul UE: buget comunitar vs.
buget federal
• Mărimea bugetului UE
• - 1% din PIB brut UE
• - Bugete naţionale: 45% din PIB brut UE
• Alocarea bugetului UE
• - Transferuri către fermieri (35-40%) & regiuni
sărace (35-40%)
• - Alte funcţii: 20%
• Finanţarea bugetului UE
• - Resurse proprii (CET) vs. contribuţii directe
 Atitudinea faţă de diversitate (1)
• Problema convergenţei
• - Pre-condiţie pentru integrare?
• - Consecinţa integrării?
• Experienţa EC
• - Integrare comercială şi convergenţă socială
• - Integrare monetară şi convergenţă nominală
• - Criterii de lărgire şi intrare
 Atitudinea faţă de diversitate (2)
• Problema flexibilităţii – modele de integrare:
• - A la carte: liber pentru toţi
• - Multi viteză: tranziţie
• - Geometrie variabilă: miez/margine
• - Flexibil: bază comună & parteneriat deschis
• Experienţa EC
• - Multi viteză: să acomodeze lărgirea
• - Flexibil: zona € ca un parteneriat deschis
• - Viitorul
 Geometria variabilă: principiul integrării
diferențiate (voință vs. capacitate)
• Spațiul Schengen
• Uniunea Monetară (șarpele monetar din cadrul
SME)
• Extinderea către TECE
• Tratatul de Stabilitate, Coordonare și
Guvernanță/Pactul bugetar, 2012 (25 state: fără: UK,
Rep Cehă, Croația)
• Tratatul de la Amsterdam: metoda coordonării
întărite (TL: în toate domeniile UE, minim 9 state)
 UE – o sumă de “viitori posibili”

 Federalism descentralizat – Federaţie de

state naţiuni (depăşirea actualelor limite)
 Confederaţie (cercuri concentrice –
“euroscleroză”
 Menţinerea metodei comunitare (!!!
geometria variabilă, aplicarea
subsidiarităţii, echilibrul instituţional)
Integrarea pan-europeană: modelul cercurilor concentrice
(Pelkmans)
 Temă
• 1. capitolul 2 H. Wallace, M. Pollack, A. Young,
Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană
• 2. capitole 3 și 4 J. Pelkmans, Integrare Europeană.
Elemente de analiză economică, IER, 2003
• 3. Dinamica tratatelor (obiective, instituții, metodă: o
perspectivă comparativă): bibliografie: tratatele; J.
Pelkmans, Integrare europeană. Metode și analiză
economică, cap. 3 Constituţia economică a UE
• 4. Brexit and Juncker multi-speed plan for Europe