Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
43) Care este diferenta intre Banca Europeana de Investitii si Fondul European de
Investitii?
Banca Europeana de Investitii sprijina dezvoltarea proiectelor in zonele mai putin dezvoltate
banii fiind alocati de Uniunea Europeana nedorindu-se optinerea unor profituri pentru banca.
Fondul European de Investitii urmareste atat dezvoltarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii cat
si optinerea unor profituri.
55) Acordurile care stau la baza liberei circulatii a persoanelor si politicii in domeniul
vizelor?
Uniunea Europeana a semnat 2 acorduri, acordul Schengen din 1985 si conventia de aplicare
Schengen semnata in 1990 si intrata in vigoare in 1995. Tarile care au semnat au fost: Franta,
Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria, Grecia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Italia,
Spania, Portugalia. La aceste tari se adauga Elvetia, Norvegia si Islanda. Irlanda si Marea
Britanie nu sunt membre ale conventiei, au optat pentru aplicarea anumitor capitole din tratate.
Celelalte tari ale Uniunii Europeane nu indeplinesc criterii de siguranta la granitele interne.
1. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este cresterea pretului intern (vãzut de
firmele si consumatorii Gazdei)
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: A
2. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este scãderea pretului intern (vãzut de
firmele si consumatorii Gazdei)
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
3. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este scãderea importurilor
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: A
4. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este cresterea importurilor
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
5. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este scãderea pretului de frontierã
(pretul vãzut de Partener)
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: A
6. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Una dintre consecinte este cresterea pretului de frontierã
(pretul vãzut de Partener)
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
7. Fie douã tãri: Gazdã ss Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda
impune un tarif T importurilor de la Partener. Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si
pierderile însumate ale Gazdei si Partenerului, este negativ
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: A
8. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si pierderile
însumate ale Gazdei si Partenerului, este ambiguu
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
9. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune
un tarif T importurilor de la Partener. Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si pierderile
însumate ale Gazdei si Partenerului, este pozitiv
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
10. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda
impune un tarif T importurilor de la Partener. Impactul net al tarifului asupra Gazdei este pozitiv.
A) Adevărat
B) Fals
Răspuns corect: B
• .
Este corecta doar afirmatia :
o A.
o B.
o C.
o D.
o A.
o B.
o C.
o D.
• 3.
Consiliul Uniunii isi imparte puterea decizionala cu :
o A.
Parlamentul european
o B.
Comisia europeana
o C.
Consiliul europei
o D.
Consiliul european
• 4.
In legatura cu Uniunea Europeana ca entitate statala , nu este corecta afirmatia :
o A.
o B.
o C.
o D.
• 5.
Este specifica inerguvernamentalismului ca filozofie integrationista :
o A.
o B.
o C.
o D.
• 6.
Este considerata incorecta urmatoarea afirmatie :
o A.
Curtea Europeana de Conturi verifica actiunile intreprinse de catre Consiliul
Ministerial
o B.
o C.
o D.
• 7.
Este specific neofunctionalismului ca filozofie intregrationista :
o A.
o B.
o C.
• 8.
Care din urmatoarele afirmatii este corecta :
o A.
o B.
Procesul de integrare incepe cu piata bunurilor deoarece in cazul acestora se
pot folosi instrumente alternative pentru a interveni in procesele economice
o C.
o D.
• 9.
Integrarea negativa se defineste prin :
o A.
o B.
o C.
o D.
• 10.
Printre elementele asupra carora nu s-a intrunit consensul intre specialisti in problematica
integrarii economice regasim :
o A.
o B.
o C.
Integrarea se refera la diviziunea muncii si la specializarea intra si
internationala
o D.
• 11.
Piata unica definita prin actul unic european presupunea :
o A.
o B.
o C.
o D.
• 12.
Este considerata incorecta urmatoarea afirmatie :
o A.
o B.
o C.
Libera circulatie a serviciilor presupune interzicerea oricaror masuri care au
un caracter discriminatoriu pe considerente de nationalitate
o D.
Din motive de securitate sau de sanatate publica se pot aplica restrictii in calea
liberei circulatii a serviciilor
• 13.
Printre principiile cuprinse in Carta Comunitara a Drepturilor Sociale Fundamentale ale
Lucrarilor nu regasim :
o A.
o B.
o C.
o D.
• 14.
In ceea ce priveste uniformizarea normelor tehnice, printre pilonii pe care se bazeaza
procesul de realizare a pietei unice interne nu regasim :
o A.
o B.
o C.
Aplicarea generalizata a principiului recunoasterii reciproce pentru produsele
pentru care nu se adopta standarde europene
o D.
• 15.
Integrarea pozitiva presupune :
o A.
o B.
o C.
Obiective clar definite care devin obligatorii pentru guverne, companii sau
cetateni
o D.
Dereglementarea structurala
• 16.
Este considerata incorecta una din urmatoarele afirmatii :
o A.
o B.
Practicarea unor intelegeri intre firme privind partajarea pietelor este interzisa
de reglementarile comunitare
o C.
• 17.
Printre rolurile care au revenit Comisiei Europene nu regasim :
o A.
o B.
o C.
o D.
• 18.
Printre organismele cu rol pur consultativ in arhitectura decizionala a Uniunii Europene
regasim :
o A.
o B.
o C.
o D.
o A.
o B.
o C.
o D.
• 20.
Printre functiile Parlamentului Europeam regasim :
o A.
Functia bugetara
o B.
o C.
o D.
Functia executiva
• 21.
Printre atributiile principale ale Bancii Centrale Europene regasim :
o A.
o B.
o C.
o D.
• 22.
Tratatul asupra Uniunii Europene a stabilit :
o A.
o B.
o C.
o D.
• 23.
Conform Tratatului de la Lisabona in categoria competentelor exclusive ale gruparii
regasim :
o A.
Energie
o B.
Piata unica
o C.
o D.
Protectia consumatorilor
• 24.
Tara care a aderat la 1 ianuarie 2011 la UME este :
o A.
Romania
o B.
Malta
o C.
Estonia
o D.
Cipru
• 25.
Este considerata incorecta urmatoarea afirmatie:
o A.
o B.
o D.
Criteriile pentru aderarea tarilor din Europa Centrala si de Est au fost adoptate
cu ocazia Consiliului European de la Luxemburg din 1997
10. Statele potenţial candidate la UE, asa cum a stabilit Comisia Europeană
în ianuarie 2006, sunt:
a. Albania, Bosnia si Herţegovina, Serbia si Muntenegru, Kosovo;
b. Turcia, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;
c. Albania, Bosnia si Herţegovina, Serbia si Muntenegru, Croaţia, Fosta RepublicăIugoslavă a
Macedoniei.
13. În categoria statelor UE cu venituri scăzute pe cap de locuitor (mai mici de 15.000
Euro), intră printre altele:
a. Slovacia, Estonia, Ungaria, Cehia;
b. România, Bulgaria, Lituania, Letonia;
c. Lituania, Polonia, Ungaria, Slovenia.
16. Comunitatea Economică Europeană (CEE) instituită prin Tratatul dela Roma viza:
a. crearea unei pieţe comune care să promoveze o „dezvoltarearmonioasă a activităţilor
economice în ansamblulComunităţii, o expansiune continuă si echilibrată, ostabilitate sporită,
o ridicare accelerată a nivelului de viaţă si relaţii mai strânse între statele pe care le reuneste";
b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuripasnice si pentru formarea si
dezvoltarea uneiindustriinucleare europene;
c. promovarea progresului economic si social echilibrat sidurabil, graţie a trei mijloace sau
mai exact a treiobiectiveintermediare - crearea unui spaţiu fără frontiere interioare,întărirea
coeziunii economice si sociale si stabilirea uneiUniuni economice si monetare comportând, la
un anumittermen, o monedă unică: aceasta fiind dimensiuneaeconomică a Uniunii.
23. Care au fost efectele uniunii vamale instituite prin Tratatul de laRoma în cursul
perioadei de tranziţie (1958-1970):
a. efecte spectaculoase din punct de vedere economic: comerţulintracomunitar a crescut de 6
ori, schimburile
CEE cu terţestate s-au majorat de 3 ori, iar PIB-ul mediu a sport cu 70%;
b. efecte negative din punct de vedere politic: un transfersemnificativ de putere economică
dinspre Europa către
SUAsi Marea Britanie;
c. un efect pozitiv asupra încrederii în procesul de integrare,stimulând procesul de integrare
atât în Europa, câtsi pe altecontinente.
30. Cartea Albă preconiza să se realizeze o piaţă unică, bazată peurmătoarele libertăţi:
a. libertatea de miscare a bunurilor, serviciilor, persoanelor sicapitalurilor;
b. libertatea de miscare a persoanelor, serviciilor;
c. libertatea de miscare a mărfurilor,capitalurilor si serviciilor.
35. Actul Unic European a marcat si debutul unificării diferiţilor poli dedezvoltare ai
Uniunii Europene:
a. libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor sicapitalurilor;
b. construcţia comunitară, cooperarea monetară, cooperareapolitică europeană;
c. uniunea economică si monetară, politica externă si desecuritate comună, justiţia si afacerile
interne.
2. Convergenţa reală:
a. presupune armonizarea legislaţiilor naţionale si aregulamentelor băncilor centrale ale
ţărilor membre ale UE,astfel încât să devină compatibile cu Sistemu l European alBăncilor
Centrale (SEBC);
b. se referă la omogenizarea nivelului de trai, egalizareastandardelor de viaţă în ţările
membre, realizarea asa-numitei„coeziuni economice si sociale" la nivelul Uniunii;
c. reprezintă pentru UE un scop în sine, îndeplinirea condiţiilorpe care le presupune
reprezentând un mijlocpentru a garantacresterea economică durabilă la nivelul Uniunii.
12. Printre obiectivele principale ale etapei consolidării convergenţei si aprepara tivelor
tehnice, în cadrul procesului de realizare a Uniuniieconomice si monetare, se numără:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţăeconomică prin planurile de
convergenţă, finalizareatranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizicesi fiscale
care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia,eliminarea tuturor genurilor de obstacole din
calea libereimiscări a capitalurilor;
b. îndeplinirea criteriilor de convergenţă, interzicerea accesuluiprivilegiat al sectorului public
la instituţiilefinanciare,pregătirea de către statele membre a legislaţiilor naţionale,inclusiv
regulamentele băncilor lor centrale, astfel încât să fiecompatibile cu Tratatul privind Uniunea
Europeană;
c. interzicerea accesului privilegiat al sectorului public lainstituţiile financiare, realizarea
celui mai mare gradposibilde convergenţă economică prin planurile de convergenţă,eliminarea
barierelor tehnice, eliminarea barierelor fizice sifiscale
14. Consiliul european, reunit la Bruxelles, la 3 mai 1998, a decis, înurma evaluării
îndeplinirii „criteriilor de convergenţă" următoarele:
a. 11 state membre respectiv Belgia, Germania, Spania, Franţa,Irlanda, Italia, Luxemburg,
Olanda, Austria,Portugalia siFinlanda, îndeplinesc condiţiile necesare pentru
adoptareamonedei unice la 1 ianuarie 1999 si, ca atare, vor participa lacea de-a treia etapă a
uniunii economice si monetare;
b. 2 state membre respectiv Marea Britanie si Danemarca nuvor participa la etapa introducerii
monedei unice siîsi vorpăstra moneda naţională;
c. 4 state membre respectiv Marea Britanie, Danemarca, Greciasi Suedia nu îndeplinesc
condiţiile necesarepentru adoptareamonedei unice la 1 ianuarie 1999 si, ca atare, vor intra
încategoria statelor cu derogare.
2. Acordurile Europene:
a. s-au angajat faţă de UE să elimine tarifele si restricţiilecantitative privind anumite produse
industriale; textile,cărbune si produse din oţel si produse agricole, până lasfârsitul anului 1994;
b. s-au angajat faţă de UE să elimine tarifele si restricţiilecantitative privind majoritatea
produselor industrialepână lasfârsitul anului 1994, exceptând un grup de produ se industrial
„sensibile”, inclusiv anumite textile, cărbune si produse dinoţel si produse agricole ;
c. s-au angajat faţă de UE să elimine tarifele si restricţiilecantitative privind toate produsele
industriale, până lasfârsitulanului 1994.
21. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Tratatul de reformă sunt corecte:
a. a fost aprobat în cadrul Consiliului European informal de laLisabona în 18 -19 octombrie
2007 si semnat de statele membre în13 decembrie 2007 la Lisabona si va intra în vigoare la 1
ianuarie2009, după ce va fi validat de toţi cei 27 de membri ai UE, process care va avea loc pe
parcursul anului 2008;
b.se concentrează asupra nevoilor UE de modernizare si reformă,având ca obiective principale:
mai multă democraţie, răspunzândasteptărilor cetăţenilor europeni legate de standarde mai
înalte deresponsabilitate, deschidere, transparenţă si participare; mai multăeficienţă si întărirea
capacităţii de a oferi răspunsuri la problemeleglobale cum ar fi schimbările climatice,
securitatea si dezvoltarea durabilă;
c. dincolo de reforma instituţională a Uniunii, va crea premiseleimplementării Strategiei
Lisabona, care prevede ca, până în 2010,Europa să aibă cea mai competitivă si mai dinamică
economie dinlume.
22. Dacă s-ar fi aprobat, Tratatul Constituţional, acesta ar fi eliminat cei 3piloni ai
Uniunii Europene.
a. Adevărat;
b.Fals.
23. Pentru un număr dat de membri cu drept de vot din care, fiecare arealocat un
anumit număr devoturi, cresterea pragului de adoptare adeciziei de la 50% din voturi,
la 72% din voturi, nu va determina niciodată o crestere a eficienţei adoptării deciziilor.
a. Adevărat;
b. Fals.
24. Sistemul de vot cu majoritate calificată a fost propus prima oară în textul Tratatului
de la Maastricht.
a. Adevărat;
b. Fals.
25. Subsidiaritatea este principiul în baza căruia deciziile ar trebui adoptate cât mai
aproape posibil, de nivelul cetăţenilor.
a. Adevărat;
b. Fals.
26. Obiectivul Tratatului de la Nisa a fost acela de a se asigura că oUniune Europeană
extinsă va putea continua să adopte decizii într-omanieră eficientă si legitimă.
a. Adevărat;
b. Fals.
27. Reformarea sistemului de vot propusă prin Tratatul Constituţional afost stabilită încă
înainte de a se fi aplicat reformele sistemului de votadoptate prin Tratatul de la Nisa.
a. Adevărat;
b. Fals.
28. Principalul motiv pentru care s-a considerat că extinderile UE din anii2004 si
respectiv, 2007, ar fi determinat o reducere a eficienţeiadoptării deciziilor, îl reprezinta
faptul că:
a. noii membri ar fi votat ca un bloc compact si s-ar fi opusmajorităţii propunerilor;
b. fiecare stat membru ar fi primit un vot în Consiliul de Ministri,motiv pentru care ar fi mult
mai dificil deobţinut o majoritate cumai multe naţiuni ca membri ai UE;
c. majoritatea noilor state membre sunt state mici si astfel, ar fiprimit un număr disproporţionat
de voturi .
29. Politica comercială externă este de competenţa exclusivă a UE; acestfapt este justificat
în teoria federalismului fiscal dea. economiile de scară; b. preferinţele locale si avatajele
informaţionale;
c. spillover-urile negative;
d. niciuna din cele de mai sus.
4. Dreptul Uniunii Europene este acum o masă enormă de legi, reglementări si practici
care au fost stabilite Prin:
a. Tratatele UE si legile UE;
b. judecatCurţii Europene de Justiţie;
c. Tratatele UE, legile UE si deciziile Curţii Europene de Justiţie.
5. Tratatele UE reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
b. dreptul secundar;
c. speţa.
8. Cele mai importante principii ale dreptului din Comunitatea Europeană (CE) sunt:
a. tratatele UE, legile UE si deciziile Curţii Europene de Justiţie;
b. dependenţa sistemului legal al CE de sistemele legale ale majorităţii statelor membre, efectul
direct, primatuldreptului CE;
c. efectul direct, primatul dreptului CE, autonomia sistemului legal al CE.
2. Principiul primatului legilor din CE determină ca atunci când legea europeană si cea
naţională sunt în conflict să se aplice:
a. Automat legea naţională;
b. Automat legea europeană;
c. Deciziile Curţii Europene de Justiţie.
14. UE apare a fi mult mai mult decât o organizaţie, din următoarele motive:
a. instituţiile sale au capacitatea de a emite decizii cu putere de lege si de a concepe politici
obligatorii pentrustatele membre (de exemplu, în domeniul concurenţei, agriculturii, politicii
regionale etc.), iar în domeniile în care UE are autoritate, legislaţia comunitară este mai
presus de legislaţia naţională;
b. membrii săi nu sunt egali ca putere, cele mai multe decizii se iau folosind votul cu majoritate
calificată;
c. în domeniul politicii externe si de securitate comună, UE are autoritatea de a negocia în
numele celor 27 demembri.
c. Constituţia.
29. Consiliul Uniunii Europene are puteri legislative si bugetare legate de:
a. coordonarea politicilor economice;
b. definirea politicii externe si de securitate comună si coordonarea cooperării poliţienesti si
judiciare în materiepenală;
c. încheierea de acorduri internaţionale.
30. Puterea legislativă a Consiliului Uniunii Europene este:
a. Împărţită cu Comisia Europeană,
b. Împărţită cu Parlamentul European,
c. Împărţită cu Consiliul European.
37. Asa cum reiese din Articolul 4 al Tratatului UE, Consiliul European:
a. este cea mai importantă instituţie de decizie a UE, având funcţia de forţă motorie a
unificării europene si deîmbinare a unor domenii distincte;
b. nu are, propriu-zis, statut de instituţie a UE, însă are un rol essential în trasarea priorităţilor
si definireaorientărilor politice generale ale UE, având funcţii importante de conducere, care
se află deasupra celor trei piloni, pe care îi angrenează;
c. are, propriu-zis, statut de instituţie a UE, „oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării
acesteia, stabilindobiectivele politice generale în vederea bunului mers al acestei dezvoltări."
c. reprezintă puterea legislativă, deciziile politice ale Consiliului European sunt traduse în lege
urmândprocedurile legislative standard, care implică Comisia, Consiliul de Ministri si, în
majoritatea problemelor, Parlamentul European.
43. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu alegerile pentru Parlamentul European
sunt corecte:
a. din 1979, deputaţii sunt alesi prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani;
b. se desfăsoară după aceleasi reguli în toate statele membre;
c. fiecare stat membru hotărăste cu privire la modul de desfăsurare a alegerilor, aplicând, însă,
aceleasi reguli democratice: dreptul de vot la 18 ani, egalitatea între sexe si votul secret .
44. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu Parlamentul European sunt adevărate:
a. Parlamentul European este alcătuit, în prezent, din 785 de deputaţi/ europarlamentari alesi
în cele 27 de statemembre ale Uniunii Europene extinse;
b. fiecare stat membru dispune, în aest mandat, de un număr fix de locuri, maximum 99 si
minimum 5 ;
c. pentru mandatul 2009-2014, fiecare stat membru va dispune de un număr fix de locuri,
maximum 96 siminimum 6.
7. În anul 2009, cheltuielile cu celelalte politici interne, altele decât agricultura si politica
de coeziune, reprezintă:
a. 1% din bugetul UE,
b. 31% din bugetul UE,
c. 45% din bugetul UE.
8. În anul 2009, ponderea cheltuielilor cu administraţia
UE reprezintă:
a. 6% din bugetul UE,
b. 31% din bugetul UE,
c. 45% din bugetul UE.
1. Procedura de stabilire a bugetului anual (după cum este stabilită în tratate),constă în:
a. Consiliul pregăteste un proiect preliminar al bugetului;proiectul Consiliului este prezentat
Comisiei pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat deComisie,bugetul este înaintat
Parlamentului European care deţine oanumită putere de a-l amenda; după două citiri în
Parlament,Parlamentul European este forul care adoptă bugetul final, iar Presedintele
semnează;
b. Comisia pregăteste un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat
Parlamentului pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat de Parlament, bugetul este
înaintat Consiliului European care deţine o anumită putere de a-l amenda; după două citiri în
Consiliu si Parlament, Consiliul European este forul care adoptă bugetul final, iar Presedintele
semnează;
c. Comisia pregăteste un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat
Consiliului pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat de Consiliu, bugetul este
înaintat Parlamentului European care deţine o anumită putere de a-l amenda; după două citiri
în Consiliu si Parlament, Parlamentul European este forul care adoptă bugetul final, iar
Presedintele semnează.
3. Analizând comparativ estimarea din 2013 cu anul 1988 se pot observa, în legătură cu
cheltuielile UE, următoarele tendinţe:
7. Care sunt cele patru surse principale de venit, cunoscute sub numele de „resurse
proprii” în jargonul
UE:
a. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun,perceperea de impozite în
agricultură, resursa TVA,diverse;
b. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun, resursa TVA, contribuţia bazată pe
PNB, diverse;
c. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun,perceperea de impozite în
agricultură, resursa TVA,contribuţia bazată pe PNB.
1. Politicile principale ale UE, care totalizează 80% din bugetul UE, sunt:
a. concurenţa, afacerile economice si financiare, educaţia si cultura, ocuparea forţei de muncă
si afacerilesociale, energia si transportul, întreprinderile,mediul, pescuitul, sănătatea si
protecţia consumatorilor, societatea informaţională, piaţa internă, justiţia si afacerile
interne,cercetarea,impozitarea si uniunea vamală, asistenţa pentru dezvoltare, politica
comercială externă;
b. politica agricolă comună (PAC) si „politica de coeziune" (numită si politică regională);
c. depinde de statul membru, de sectorul în discuţie sau de aria specifică, de exemplu: politica
în domeniulpescuitului este crucială în nordul Spaniei sau politica în domeniul transportului
este importantă pentru transportul rutier de marfă sau politica concurenţei este esenţială în
anumite cazuri de fuziuni.
4. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul-ţintă“, în cazul grâului, sunt
corecte:
a. Este primul preţ de stabilit, un preţ teoretic, o linie directoare a preţurilor concrete, se referă
la preţul devânzare al grâului în Duisburg, un oras situat exact în centrul regiunii Ruhr
(deoarece în această localitate s-a înregistrat cea mai redusă ofertă);
b. Este cel mai important preţ operaţional, stabilit la un nivel inferior la preţului de vânzare
al grâului înDuisburg, cu 12- 20% mai redus, este preţul la care autorităţile sunt îndrituite „să
intervină", adică să cumpere cantităţi nelimitate de grâu la pe piaţa oricărui stat membru al UE;
c. este preţul minim la care grâul poate fi importat în UE din ţări terţe. Acesta este stabilit ca
preţul-ţintă minuscosturile de transport si manipulare pentru grâul importat - care soseste în
cel mai mare port al Europei, Rotterdam – si vândut la Duisburg.
5. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul de intervenţie“,în cazul grâului,
sunt corecte:
a. Este primul preţ de stabilit, un preţ teoretic, o linie directoare a preţurilor concrete, se referă
la preţul devânzare al grâului în Duisburg, un oras situat exact în centrul regiunii Ruhr
(deoarece în această localitate s-a înregistrat cea mai redusă ofertă);
b. Este cel mai important preţ operaţional, stabilit la un nivel inferior la preţului de vânzare
al grâului înDuisburg, cu 12-20% mai redus, este preŢul la care autorităţile sunt îndrituite „să
intervină", adică să cumpere cantităţi nelimitate de grâu la pe piaţa oricărui stat membru al UE;
c. este preţul minim la care grâul poate fi importat în UE din ţări terţe. Acesta este stabilit ca
preţul-ţintă minuscosturile de transport si manipulare pentru grâul importat - care soseste în
cel mai mare port al Europei, Rotterdam – si vândut la Duisburg.
1. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul prag “, în cazul grâului, sunt
corecte:
a. Este primul preţ de stabilit, un preţ teoretic, o linie directoare a preţurilor concrete, se referă
la preţul devânzare al grâului în Duisburg, un oras situat exact în centrul regiunii Ruhr
(deoarece în această localitate s-a înregistrat cea mai redusă ofertă);
b. Este cel mai important preţ operaţional, stabilit la un nivel inferior la preţului de vânzare
al grâului înDuisburg, cu 12-20% mai redus, este preţul la care autorităţile sunt îndrituite „să
intervină", adică să cumpere cantităţi nelimitate de grâu la pe piaţa oricărui stat membru al UE;
c. este preţul minim la care grâul poate fi importat în UE din ţări terţe. Acesta este stabilit ca
preţul-ţintă minuscosturile de transport si manipulare pentru grâul importat - care soseste în
cel mai mare port al Europei, Rotterdam – si vândut la Duisburg.
2.Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a. Preţul de intervenţie este cu 12-20% mai redus decât preţulţintă;
b. Preţul-prag este întotdeauna peste preţul de intervenţie;
c. Preţul-ţintă sau price-floor este preţul minim.
b. 80% din cheltuielile PAC, adică 18,4 miliarde de euro au fost cheltuite pentru 1,38 milioane
de ferme, ceeace înseamnă 13.333 de euro/fermă. Cele 20% din cheltuielile PAC rămase, 4,6
miliarde de euro, au fost împărţite între 5,52 milioane de ferme, implicând o medie de 833 de
euro/fermă.
c. pentru 80% dintre ferme, cheltuielile PAC au fost mici; nu este de mirare că cei mai mulŢi
fermieri au spuscă PAC este inadecvată si au protestat vehement împotriva oricărei reduceria
cheltuielilor PAC, în schimb 1,38 milioane de proprietari ai fermelor mari care au primit 52%
din întregul buget comunitar! Deci, mai mult de jumătate din bugetul UE ajută numai 0,4% din
populaŢia UE.
a. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 40 % mai
mic decât venitulpe muncitor în economia UE, luată în ansamblu;
b. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 50 % mai
mic decât venitul pe muncitor în economia UE, luată în ansamblu;
c. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 40 % mai
mare decât venitul pe muncitor în economia UE, luată în ansamblu.
8. Care a fost cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC si care este explicaţia acesteia:
a. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a păstra preţurile interne
în UE mult pestepreţurile mondiale, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era
reducerea acestor preţuri;
b. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a păstra preţurile interne
în UE subpreţurile mondiale, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era cresterea
acestor preţuri;
c. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a cumpăra întreaga
producţie de pe piaţă, înultimă instanţă, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era
cresterea contribuţiei statelor membre pentru a asigura cumpărarea întregii producţii de
alimente.
9. De-a lungul anilor '80, până la reformele din 1988, UE a experimentat un set ad-hoc si
extrem de complex de controale asupra producţiei agricole. Putem puncta ca politici
notabile:
a. contingentele de producţie pentru fermierii din domeniul produselor lactate si pentru sfecla
de zahăr;
b. instituirea „cantităţilor maxim garantate" pentru toate produsele agricole majore, cu excepţia
cărnii de vită;
c. taxarea fermierilor, atunci când depăseau plafoanele de producţie specificate.
10. În 1986, întreaga lume s-a angajat la un set de negocieri comerciale -Runda Uruguay,
al cărei obiectiv principal a fost:
a. reducerea politicilor agricole protecţioniste, cum erau cele ale SUA, UE si Japonia;
b. liberalizarea comerţului cu produse agricole si industriale;
c. stabilirea unor politici protecţioniste în comerţul cu produse agricole.
1.Acordul privind agricultura încheiat în 1994 în cadrul Rundei Uruguay a avut ca efecte
importante asupra PAC, următoarele:
a. taxele variabile si restricţiile cantitative la import trebuiau transformate în taxe
standard, nefluctuante; b. reducerea sprijinului intern;
c. angajamentul de a reduce gradual subvenţionarea exporturilor cu procente între 1,3 si 1,5.
2. Fundamentul reformelor MacSharry, adoptate la mijlocul anului
1992 consta în: a. cumpărările garantate la „price-floor";
b. „plăţile compensatorii";
c. instituirea „cantităţilor maxim garantate" pentru toate produsele agricole majore, cu excepţia
cărnii de vită.
3. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu prevederile „set-aside"introduse de
reforma MacSharry:
a. pentru a obţine plata directă, fermierii trebuiau să accepte să reducă cu 15% suprafaţa pe
care o cultivau.
b. pentru produsele animaliere, au fost implementate scheme de natură similară, iar pachetul
conţinea un numărde măsuri în favoarea mediului si a bunăstării animalelor. De exemplu,
fermierii primeau o primă pe animal pentru păstrarea numărului de capete pe hectar sub
limitele specificate. c. nu priveste sectoarele laptelui si zahărului nu au fost reformate.
4. Reforma PAC - în particular, reducerea „price-floor" al UE către nivelurile preţurilor
mondiale - a rezolvat o serie dintre problemele PAC după cum urmează: a. nivelul total
al cheltuielilor PAC a scăzut considerabil;
b. stocurile de alimente ale UE au scăzut brusc;
c. UE a renunţat definitiv la practicarea dumpingului alimentar pe pieţele internaţionale.
7. Actuala PAC:
3. Care este indicatorul macroeconomic cel mai utilizat în politica regională a UE pentru
cuantificarea disparităţilor regionale:
a. salariul minim pe economie;
b. produsul intern brut pe locuitor ;
c. rata somajului.
8. Pentru care din ţările de mai jos este adevărată afirmaţia că, între 1988 si 2000, a trecut
de la un nivel al venitului care reprezenta doar 64% din media UE15 la un nivel care
depăseste cu 15% media: a. Spania;
b. Irlanda;
c. Grecia.
10. În ceea ce priveste noile obiective de intervenţie ale politicii regionale, 82% din totalul
fondurilor se va îndrepta spre regiunile de _____________________ – regiunile cu PIB
per capita sub 75% din media
UE, care adăpostesc 35 % din populaţia UE, în cadrul
Obiectivului
„_______________________________________”.
a. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Competitivitate regională și ocuparea
forţei de muncă;
b. Convergenţă; convergenţă;
c. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Convergenţă;
d. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Cooperare teritorială europeană.
1. Instrumentele structurale ale UE, pentru perioada 2007 – 2013, sunt:
a. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul
de Coeziune
(FC);
b. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European
pentru Pescuit (FEP);
c. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul
de Coeziune(FC), acţiuni complementare: Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP).
6. Fondurile pentru agricultură si pescuit alocate României de către UE, pentru perioada
2007 – 2013, sunt:
a. Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA),
b. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
c. Fondul European pentru Pescuit (FEP).
7. Fondurile pentru agricultură si pescuit alocate României, pentru perioada 2007-
2013 se ridică la: a. 347,4 miliarde de euro,
b. 19,7 miliarde euro,
c. 7,522 miliarde euro.
10. Statele potenţial candidate la UE, asa cum a stabilit Comisia Europeană în ianuarie 2006,
sunt:
a. Albania, Bosnia si Herţegovina, Serbia si Muntenegru, Kosovo;
b. Turcia, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;
c. Albania, Bosnia si Herţegovina, Serbia si Muntenegru, Croaţia, Fosta RepublicăIugoslavă a Macedoniei.
3. Care dintre afirmaţiile următoare demonstrează diversitatea statelor europene în ceea ce priveste
populaţia:
a. cel mai mare stat din punct de vedere demografic – Germania, are o populaţie
deaprox. 200 ori mai mare decât Malta - cel mai mic stat din această categorie;
lOMoARcPSD|7028930
b. locuitorii Uniunii nu sunt dispusi uniform pe continent: anumite ţări (si regiuni) auo
densitate a populaţiei mai mare decât celelalte;
c. o suprafaţă mare nu înseamnă neapărat o populaţie numeroasă;Varianta corectă
5. În UE27, în categoria statelor mijlocii după numărul de locuitori ( cu o populaţie între 715
milioane locuitori) intră:
a. Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria, Suedia, Austria si Bulgaria;
b. Germania , Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Polonia, România si Olanda;
c. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia si Estonia.
6. În UE27, în categoria statelor foarte mici după numărul de locuitori ( cu o populaţie sub 1 milion
de locuitori) intră:
a. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia si Estonia;
b. Slovenia, Estonia, Cipru, Luxemburg si Malta;
c. Cipru, Luxemburg si Malta.
7.Venitul mediu pe cap de locuitor în anul 2009 în statele UE27 este aproximativ: a.
45.900 Euro;
b. 25.100 Euro;
c. 6.762 Euro.
8. În categoria statelor UE cu venit mare pe cap de locuitor ( peste media UE27) intră:
a. Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Germania,
Franţa, UK, Suedia;
b. Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Italia, Germania, Franţa,
UK si Suedia;
c. Luxemburg, Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, Slovenia, Malta, Cehia, Ungaria,Slovacia si Estonia.
9.În categoria statelor UE cu venitul pe cap de locuitor cuprins între 15.000Euro si 25.100 Euro
intră:
a. Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Italia, Germania, Franţa,
lOMoARcPSD|7028930
UK si Suedia;
b. Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, Slovenia, Malta, Cehia, Slovacia si
Malta;
c. Lituania, Polonia, Letonia, România, Bulgaria.
10. În categoria statelor UE cu venituri mici pe cap de locuitor – sub 15.000 Euro, intră: a.
Lituania, Letonia;
b. Polonia;
c. România, Bulgaria.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
11. În categoria statelor UE cu venituri mari pe cap de locuitor ( peste media UE27) intră printre
altele:
a. Austria, Marea Britanie, Olanda, Belgia;
b. Luxemburg, Italia, Slovenia, Cipru;
c. Suedia, Finlanda, Cehia, Malta.
12.În categoria statelor UE cu venituri pe cap de locuitor cuprins între 15.000Euro si 25.100 Euro
intră printre altele:
a. Luxemburg, Italia, Slovenia, Cipru;
b . Slovacia, Portugalia, Cipru, Cehia ;
c. Lituania, Polonia, Ungaria, Slovenia.
13. În categoria statelor UE cu venituri scăzute pe cap de locuitor (mai mici de 15.000 Euro), intră printre
altele:
a. Slovacia, Estonia, Ungaria, Cehia;
b. România, Bulgaria, Lituania, Letonia;
c. Lituania, Polonia, Ungaria, Slovenia.
15. În categoria ţărilor cu o participare individuală la PIB-ul UE în anul 2008 între 1% - 2% intră
printre altele:
lOMoARcPSD|7028930
16. În categoria ţărilor cu o participare individuală la PIB-ul UE în anul 2008 sub 1% intră: a.
Luxemburg;
b. Ungaria, Slovacia si Bulgaria;
c. Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Cipru si Malta.Varianta corectă este: A=a+b,
B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
17.Statele cu cea mai mare contribuţie la PIB-ul UE în anul 2008, a căror participare
însumată se ridică la aproximativ 75%, sunt: a. Germania, Marea Britanie, Franţa;
b. Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania;
c. Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Olanda .
b. Interguvernamentalismului;
c. Guvernanţei pe mai multe niveluri.
c. nu a putut fi îndeplinit datorită inexistenţei monedei unice sia eterogenităţii politicilor macroeconomice
alestatelormembre.
11. Tratatul de la Paris interzicea pentru produsele cărbune si oţel: a . taxele vamale si orice restricţii
cantitative; orice discriminări,în special în ce priveste condiţiile de preţ sau de livrare sitarifele de transport;
b. subvenţiile, ajutoarele sau facilităţile fiscale acordate de cătrestate;
c. practicile restrictive privind repartiţia sau exploatareapieţelor .
13. Unde a fost semnat Tratatul care a stat la baza creării Comunităţii
Economice Europene (CEE) ? a. Roma;
b. Paris;
c. Amsterdam.
16. Comunitatea Economică Europeană (CEE) instituită prin Tratatul dela Roma viza:
a. crearea unei pieţe comune care să promoveze o „dezvoltarearmonioasă a activităţilor economice în
ansamblulComunităţii, o expansiune continuă si echilibrată, ostabilitate sporită, o ridicare accelerată a nivelului
de viaţă si relaţii mai strânse între statele pe care le reuneste";
b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuripasnice si pentru formarea si dezvol tarea
uneiindustriinucleare europene;
c. promovarea progresului economic si social echilibrat sidurabil, graţie a trei mijloace sau mai exact a
treiobiectiveintermediare - crearea unui spaţiu fără frontiere interioare,întărirea coeziunii economice si sociale si
stabilirea uneiUniuni economice si monetare comportând, la un anumittermen, o monedă unică: aceasta fiind
dimensiuneaeconomică a Uniunii.
17. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) instituităprin Tratatul de la Roma viza:
a. crearea unei pieţe comune a energiei atomice care săpromoveze o dezvoltare armonioasă a
activităţiloreconomiceîn ansamblul Comunităţii, o expansiune continuă siechilibrată, o stabilitate sporită, o
ridicare accelerată anivelului de viaţă si relaţii mai strânse între statele pe care lereuneste";
b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuripasnice si pentru formarea si dezvoltarea
uneiindustriinucleare europene;
c. uniunea vamală a industriei nucleare europene, prineliminarea taxelor vamale intracomunitare si
desfiinţareacontigentelor cantitative; odată cu realizarea unei mari zonede liber schimb si asigurarea unui sistem
de protecţie exterioară uniformă (tarif vamal comun).
23. Care au fost efectele uniunii vamale instituite prin Tratatul de laRoma în cursul perioadei de tranziţie
(1958-1970):
a. efecte spectaculoase din punct de vedere economic: comerţulintracomunitar a cre scut de 6 ori, schimburile
CEE cu terţestate s-au majorat de 3 ori, iar PIB-ul mediu a sport cu 70%;
b. efecte negative din punct de vedere politic: un transfersemnificativ de putere economică dinspre Europa către
SUAsi Marea Britanie;
c. un efect pozitiv asupra încrederii în procesul de integrare,stimulând procesul de integrare atât în Europa, câtsi
pe altecontinente.
a. un cadru instituţional unic - un Consiliu unic si o Comisieunică prin unificarea executivelor (Consiliilor
deMinistri si aComisiilor celor trei Comunităţi; Parlamentul si Curtea deJustiţie fiind deja comune), precum si
a bugetului;
b. Comunitatea Economică Europeană si-a mărit numărul demembri, prin actele succesive de aderare ale
Danemarcei,Irlandei si Marii Britanii;
c. fuziunea Comunităţii Economice Europene (C.E.E.), aComunităţii Europene a Cărbunelui si Oţelului(CECO)
si aComunităţii Europene a Energiei Atomice (EURATOM).
26. Care dintre comunităţile europene au fuzionat pentru a creaîmpreună “Comunitatea Europeană”?
d. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului,Comunitatea Economică Europeană si Euratom;
e. Comunitatea Economică Europeană si Euratom;
f. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului siComunitatea Economică Europeană.
27. După „extinderea spre nord”, ţările membre ale C:E.E. erau:
a. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux, MareaBritanie, Danemarca, Irlanda si Norvegia;
b. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux, MareaBritanie, Danemarca, Irlanda;
c. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux,Danemarca, Irlanda si Norvegia.
28. “Extinderea spre sud” se referă la:
a. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei ]n 1985 siPortugaliei în 1986;
b. aderarea Greciei, Spaniei si Portugaliei în 1986;
c. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei si Portugaliei în1986 .
30. Cartea Albă preconiza să se realizeze o piaţă unică, bazată peurmătoarele libertăţi:
a. libertatea de miscare a bunurilor, serviciilor, persoanelor sicapitalurilor;
b. libertatea de miscare a persoanelor, serviciilor;
c. libertatea de miscare a mărfurilor,capitalurilor si serviciilor.
lOMoARcPSD|7028930
35. Actul Unic European a marcat si debutul unificării diferiţilor poli dedezvoltare ai Uniunii Europene:
a. libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor sicapitalurilor;
b. construcţia comunitară, cooperarea monetară, cooperareapolitică europeană;
c. uniunea economică si monetară, politica externă si desecuritate comună, justiţia si afacerile interne.
2. Convergenţa reală:
a. presupune armonizarea legislaţiilor naţionale si aregulamentelor băncilor centrale ale ţărilor membre ale
UE,astfel încât să devină compatibile cu Sistemul European alBăncilor Centrale (SEBC);
b. se referă la omogenizarea nivelului de trai, egalizareastandardelor de viaţă în ţările membre, realizarea asa-
numitei„coeziuni economice si sociale" la nivelul Uniunii;
c. reprezintă pentru UE un scop în sine, îndeplinirea condiţiilorpe care le presupune reprezentând un
mijlocpentru a garantacresterea economică durabilă la nivelul Uniunii.
c. rata somajului.
6. Criteriile de convergenţă nominală prevăzute de Tratatul de laMaastricht (art. 104c, 109j), respectiv
Protocolul nr. 6 asupracriteriilor de convergenţă, anexat la tratat, se referă la:
a. stabilitatea preţurilor, care va reiesi dintr-o rată a inflaţieiobservată de-a lungul unei perioade de un an
înaintedeexaminarea pentru trecerea la etapa a treia, rată a inflaţieicare să nu depăsească cu mai mult de 1,5% rata
medie a celortrei state membre cu inflaţia cea mai scăzută si rate aledobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să
depăsească cumai mult de 2% rata medie a dobânzilor nominale pe termenlung a celor trei state membre cu cea
mai scăzută inflaţie;
b. capacitatea de susţinere a finanţelor publice:deficitul publicnu trebuie să depăsească 3% din produsul
internbrut (PIB) lapreţuri de piaţă; datoria publică nu trebuie să depăsească 60%din PIB, “mai puţin în cazul în
care acest raport se reducesuficient si se apropie de valoarea de referinţă într-un ritmadecvat”;
c. stabilitatea ratelor de schimb, adică respectarea marjelornormale de fluctuaţie prevăzute prin mecanismul
deschimbal Sistemului Monetar European pentru cel puţin doi anipremergători examinării, fără devalorizare din
proprieiniţiativă a ratei de schimb a monedei proprii în raport cumoneda unui alt stat membru .
7. Etapele principale ale realizării Uniunii economice si monetareeuropene au fost, în ordine, următoarele:
a. etapa coordonării politicilor monetare, etapa introduceriimonedei unice, etapa consolidării convergenţei si
apreparativelor tehnice;
b. etapa consolidării convergenţei si a preparativelor tehnice,etapa coordonării politicilor monetare,
etapaintroduceriimonedei unice;
c. etapa coordonării politicilor monetare, etapa consolidăriiconvergenţei si a preparativelor tehnice, etapa
introduceriimonedei unice .
10. Etapa introducerii monedei unice în cadrul procesului de realizarea aUniunii Economice si Monetare
s-a desfăsurat în perioada:
a. 1 ianuarie 1999 - 1 iulie 2002;
b. 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 1996;
c. 1 ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998.
11. Prin etapa coordonării politicilor monetare, în cadrul procesului derealizare a Uniunii economice si
monetare, s-au urmărit următoareleobiective:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţăeconomică prin planurile de convergenţă,
eliminareabarierelor tehnice, eliminarea barierelor fizice si fiscale,înfiinţarea Institutului Monetar European
(IME), cu scopulintensificării cooperării dintre băncile naţionale si centrale sicoordonării politicilor monetare,
etapă preliminară în vedereacreării Băncii Centrale Europene(BCE);
b. angajamentul de a garanta independenţa băncilor centrale,finalizarea tranziţiei la piaţa unică,
eliminareabarierelortehnice, fizice si fiscale care împiedicau dezvoltarea deplinăa acesteia, eliminarea tutoror
genurilor de obstacole din caleacirculaţiei persoanelor si serviciilor;
c. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţăeconomică prin planurile de convergenţă,
finalizareatranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizicesi fiscale care împiedicau dezvoltarea
deplină a acesteia,eliminarea tuturor genurilor de obstacole din calea libereimiscări a capitalurilor .
12. Printre obiectivele principale ale etapei consolidării convergenţei si aprepara tivelor tehnice, în cadrul
procesului de realizare a Uniuniieconomice si monetare, se numără:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergenţăeconomică prin planurile de convergenţă,
finalizareatranziţiei la piaţa unică, eliminarea barierelor tehnice, fizicesi fiscale care împiedicau dezvoltarea
deplină a acesteia,eliminarea tuturor genurilor de obstacole din calea libereimiscări a capitalurilor;
b. îndeplinirea criteriilor de convergenţă, interzicerea accesuluiprivilegiat al sectorului public la
instituţiilefinanciare,pregătirea de către statele membre a legislaţiilor naţionale,inclusiv regulamentele băncilor
lor centrale, astfel încât să fiecompatibile cu Tratatul privind Uniunea Europeană;
c. interzicerea accesului privilegiat al sectorului public lainstituţiile financiare, realizarea celui mai mare
gradposibilde convergenţă economică prin planurile de convergenţă,eliminarea barierelor tehnice, eliminarea
barierelor fizice sifiscale
b. intrarea în funcţiune a Băncii Centrale Europene si transferal către aceasta a suveranităţilor monetarenaţionale
din parteabăncilor centrale ale celor 11 state care au intrat în uniuneamonetară (12 state de la l ianuarie 2001,
incluzând si Grecia),
c. introducerea EURO - moneda unică europeană si dispariţiamonedelor naţionale.
14. Consiliul european, reunit la Bruxelles, la 3 mai 1998, a decis, înurma evaluării îndeplinirii „criteriilor
de convergenţă" următoarele:
a. 11 state membre respectiv Belgia, Germania, Spania, Franţa,Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
Austria,Portugalia siFinlanda, îndeplinesc condiţiile necesare pentru adoptareamonedei unice la 1 ianuarie 1999
si, ca atare, vor participa lacea de-a treia etapă a uniunii economice si monetare;
b. 2 state membre respectiv Marea Britanie si Danemarca nuvor participa la etapa introducerii monedei unice
siîsi vorpăstra moneda naţională;
c. 4 state membre respectiv Marea Britanie, Danemarca, Greciasi Suedia nu îndeplinesc condiţiile
necesarepentru adoptareamonedei unice la 1 ianuarie 1999 si, ca atare, vor intra încategoria statelor cu derogare.
17. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu Pactul de crestere sistabilitatesunt corecte: a.
este construit pe criteriile de convergenţă;
b. impune statelor membre obligaţia de a evita deficiteleexcesive si a menţine o rată redusă a inflaţiei si
adobânzilor,pentru a asigura o crestere economică susţinută sineinflaţionistă;
c. obligă toate părţile să se angajeze în realizarea promptă aprocedurii deficitelor excesive.
lOMoARcPSD|7028930
1. Care au fost primii pasi ai UE cu privire la extinderea către EuropaCentrală si de Est, imediat după
căderea comunismului:
a. acceptarea fără rezerve a cererilor de aderare a statelor dinEuropa Centrală si de Est;
b. semnarea Acordurilor de Asociere, cunoscute sub numele deAcordurile Europene ;
c. acordarea asistenţei financiare nerambursabile sub formafondurilor de pre-aderare.
2. Acordurile Europene:
a. s-au angajat faţă de UE să elimine tarifele si restricţiilecantitative privind anumite produse industriale;
textile,cărbune si produse din oţel si produse agricole, până lasfârsitul anului 1994;
lOMoARcPSD|7028930
5. La Consiliul European de la Copenhaga, din decembrie 2002 s-austabilit ţările în privinţa cărora s-a
apreciat că au încheiat negocierilede aderare si care vor semna Tratatul de aderare la Atena, în 16 aprilie
2003. Acestea sunt:
a. Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,Malta, Polonia, Republica Slovacia si Slovenia;
b. Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia,Lituania, Malta, Polonia, România, Republica
Slovacia siSlovenia;
lOMoARcPSD|7028930
c. Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Croaţia, Estonia, Ungaria,Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
România,RepublicaSlovacia si Slovenia, Turcia.
21. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Tratatul de reformă sunt corecte:
a. a fost aprobat în cadrul Consiliului European informal de laLisabona în 18-19 octombrie 2007 si semnat de
statele membre în13 decembrie 2007 la Lisabona si va intra în vigoare la 1 ianuarie2009, după ce va fi validat de
toţi cei 27 de membri ai UE, process care va avea loc pe parcursul anului 2008;
b.se concentrează asupra nevoilor UE de modernizare si reformă,având ca obiective principale: mai multă
democraţie, răspunzândasteptărilor cetăţenilor europeni legate de standarde mai înalte deresponsabilitate,
lOMoARcPSD|7028930
22. Dacă s-ar fi aprobat, Tratatul Constituţional, acesta ar fi eliminat cei 3piloni ai Uniunii Europene. a.
Adevărat;
b.Fals.
23. Pentru un număr dat de membri cu drept de vot din care, fiecare arealocat un anumit număr devoturi,
cresterea pragului de adoptare adeciziei de la 50% din voturi, la 72% din voturi, nu va determina
niciodată o crestere a eficienţei adoptării deciziilor. a. Adevărat;
b. Fals.
24. Sistemul de vot cu majoritate calificată a fost propus prima oară în textul Tratatului de la Maastricht.
a. Adevărat;
b. Fals.
25. Subsidiaritatea este principiul în baza căruia deciziile ar trebui adoptate cât mai aproape posibil, de
nivelul cetăţenilor. a. Adevărat;
b. Fals.
26. Obiectivul Tratatului de la Nisa a fost acela de a se asigura că oUniune Europeană extinsă va putea
continua să adopte decizii într-omanieră eficientă si legitimă. a. Adevărat;
b. Fals.
27. Reformarea sistemului de vot propusă prin Tratatul Constituţional afost stabilită încă înainte de a se fi
aplicat reformele sistemului de votadoptate prin Tratatul de la Nisa. a. Adevărat;
b. Fals.
28. Principalul motiv pentru care s-a considerat că extinderile UE din anii2004 si respectiv, 2007, ar fi
determinat o reducere a eficienţeiadoptării deciziilor, îl reprezinta faptul că:
a. noii membri ar fi votat ca un bloc compact si s-ar fi opusmajorităţii propunerilor;
lOMoARcPSD|7028930
b. fiecare stat membru ar fi primit un vot în Consiliul de Ministri,motiv pentru care ar fi mult mai dificil deobţinut
o majoritate cumai multe naţiuni ca membri ai UE;
c. majoritatea noilor state membre sunt state mici si astfel, ar fiprimit un număr disproporţionat de voturi .
29. Politica comercială externă este de competenţa exclusivă a UE; acestfapt este justificat în teoria
federalismului fiscal dea. economiile de scară; b. preferinţele locale si avatajele informaţionale;
c. spillover-urile negative;
d. niciuna din cele de mai sus.
30. În timpul aplicării sistemului de vot al Consiliului de Ministri valabilanterior extinderii UE din anul
2004, statele mari aveau mai multevoturi decât cele mici. Este puterea lor de vot mai mare sau mai mică
decât ar fi cea dată după principiul proporţionalităţii cu numărulpopulaţiei fiecărui stat membru? a. Mai
mare;
b. Mai mică ;
c. Egală.
4. Dreptul Uniunii Europene este acum o masă enormă de legi, reglementări si practici care au fost stabilite
Prin:
a. Tratatele UE si legile UE;
b. judecatCurţii Europene de Justiţie;
c. Tratatele UE, legile UE si deciziile Curţii Europene de Justiţie.
8. Cele mai importante principii ale dreptului din Comunitatea Europeană (CE) sunt:
a. tratatele UE, legile UE si deciziile Curţii Europene de Justiţie;
b. dependenţa sistemului legal al CE de sistemele legale ale majorităţii statelor membre, ef ectul direct,
primatuldreptului CE;
c. efectul direct, primatul dreptului CE, autonomia sistemului legal al CE.
2. Principiul primatului legilor din CE determină ca atunci când legea europeană si cea naţională sunt în
conflict să se aplice:
a. Automat legea naţională;
b. Automat legea europeană;
c. Deciziile Curţii Europene de Justiţie.
b. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetăţe an;
c. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, directivele doar trasează rezultatele care trebuie obţinute.
b. O asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat si rezervatnumai
anumitor domenii
c. Un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, central si autorităţi locale, regionale.
14. UE apare a fi mult mai mult decât o organizaţie, din următoarele motive:
a. instituţiile sale au capacitatea de a emite decizii cu putere de lege si de a concepe politici obligatorii
pentrustatele membre (de exemplu, în domeniul concurenţei, agriculturii, politicii regionale etc.), iar în
domeniile în care UE are autoritate, legislaţia comunitară este mai presus de legislaţia naţională;
b. membrii săi nu sunt egali ca putere, cele mai multe decizii se iau folosind votul cu majoritate calificată;
c. în domeniul politicii externe si de securitate comună, UE are autorita tea de a negocia în numele celor 27
demembri.
26. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Consiliul Uniunii Europene sunt corecte:
a. este organul de decizie cel mai important al UE;
b. propune legislaţia către Comisie si Parlament;
c. decide cu privire la legile propuse de Comisie, în colaborare cu Parlamentul.
c. este alcătuit din cca. 2500 de persoane, care activează în cadrul a sase departamente. Sarcinile sale sunt,
înprimul rând de ordin administrativ, adică aici se rezolvă lucruri ca de exemplu:pregătire a agendei de lucru,
întocmirea rapoartelor, serviciul de traduceri, verificarea problemelor de ordin juridic etc.
29. Consiliul Uniunii Europene are puteri legislative si bugetare legate de:
a. coordonarea politicilor economice;
b. definirea politicii externe si de securitate comună si coordonarea cooperării poliţienesti si judiciare în
materiepenală;
c. încheierea de acorduri internaţionale.
37. Asa cum reiese din Articolul 4 al Tratatului UE, Consiliul European:
a. este cea mai importantă instituţie de decizie a UE, având fu ncţia de forţă motorie a unificării europene si
deîmbinare a unor domenii distincte;
b. nu are, propriu-zis, statut de instituţie a UE, însă are un rol essential în trasarea priorităţilor si
definireaorientărilor politice generale ale UE, având funcţii importante de conducere, care se află deasupra celor
trei piloni, pe care îi angrenează;
c. are, propriu-zis, statut de instituţie a UE, „oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia,
stabilindobiectivele politice generale în vederea bunului mers al acestei dezvoltări."
c. reprezintă puterea legislativă, deciziile politice ale Consiliului European sunt traduse în lege urmândprocedurile
legislative standard, care implică Comisia, Consiliul de Ministri si, în majoritatea problemelor, Parlamentul
European.
43. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu alegerile pentru Parlamentul European sunt corecte:
lOMoARcPSD|7028930
a. din 1979, deputaţii sunt alesi prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani;
b. se desfăsoară după aceleasi reguli în toate statele membre;
c. fiecare stat membru hotărăste cu privire la modul de desfăsurare a alegerilor, aplicând, însă, aceleasi reguli
democratice: dreptul de vot la 18 ani, egalitatea între sexe si votul secret .
44. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu Parlamentul European sunt adevărate:
a. Parlamentul European este alcătuit, în prezent, din 785 de deputaţi/ europarlamentari alesi în cele 27 de
statemembre ale Uniunii Europene extinse;
b. fiecare stat membru dispune, în aest mandat, de un număr fix de locuri, maximum 99 si minimum 5 ;
c. pentru mandatul 2009-2014, fiecare stat membru va dispune de un număr fix de locuri, maximum 96
siminimum 6.
b. Luxemburg,
c. Strasbourg.
7. În anul 2009, cheltuielile cu celelalte politici interne, altele decât agricultura si politica de coeziune,
reprezintă:
a. 1% din bugetul UE,
b. 31% din bugetul UE,
c. 45% din bugetul UE.
9. Nivelul cheltuielilor UE si ponderea acestora ca si cotă în PIB-ul statelor membre s-au modificat de-a
lungul timpului după cum urmează:
a. Cheltuiele UE au fost neglijabile până la sfârsitul anilor ‘60,crescând la mai puţin de 1 euro pe
cetăţeaneuropean;
b. De la începutul anilor 70 si până la începutul anilor 90, bugetul a crescut constant, pornind de la aproximativ
0,8 % si crescând la 1,2 % până în 1993;
c. De la extinderea din 1994, bugetul ca si cotă a PIB a rămas destul de stabil la aproximativ 2 %.
10. Priorităţile de cheltuieli ale UE si nivelul acestora s-au modificat de-a lungul timpului după cum
urmează:
a. până în 1965, bugetul era cheltuit mai mult în administraţie ;
b. Cheltuielile pentru politica agricolă comună au început în 1965 si în curând au dominat bugetul, reprezentândîn
mod regulat 80 % sau mai mult din cheltuielile totale; în 1972, au ajuns la 92 % din buget;
c. de la data primei extinderi, 1973, cheltuielile de coeziune au început să crească în importanţă, împingând înjos
partea pentru agricultură. Suma părţilor acestor două mari subiecte a rămas remarcabil de constantă, variind
între 80 si 85 % din buget.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
1. Procedura de stabilire a bugetului anual (după cum este stabilită în tratate),constă în:
a. Consiliul pregăteste un proiect preliminar al bugetului;proiectul Consiliului este prezentat Comisiei
pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat deComisie,bugetul este înaintat Parlamentului European care
lOMoARcPSD|7028930
deţine oanumită putere de a-l amenda; după două citiri în Parlament,Parlamentul European este forul care adoptă
bugetul final, iar Presedintele semnează;
b. Comisia pregăteste un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat Parlamentului
pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat de Parlament, bugetul este înaintat Consiliului European care
deţine o anumită putere de a-l amenda; după două citiri în Consiliu si Parlament, Consiliul European este forul
care adoptă bugetul final, iar Presedintele semnează;
c. Comisia pregăteste un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat Consiliului
pentruamendamente si adoptare; odată ce este votat de Consiliu, bugetul este înaintat Parlamentului European
care deţine o anumită putere de a-l amenda; după două citiri în Consiliu si Parlament, Parlamentul European este
forul care adoptă bugetul final, iar Presedintele semnează.
3. Analizând comparativ estimarea din 2013 cu anul 1988 se pot observa, în legătură cu cheltuielile UE,
următoarele tendinţe:
a. menţinerea tendinţei de scădere a cheltuielilor pentru politica agricolă comună si de crestere a cheltuielilor
pentru coeziune;
b.tendinţa de scădere atât a cheltuielilor pentru politica agricolă comună, cât si a cheltuielilor pentru coeziune;
c. scăderea la aproximativ 70% a ponderii însumate a cheltuielilor pentru politica agricolă comună si de coeziune,
în favoarea altor politici comune.
7. Care sunt cele patru surse principale de venit, cunoscute sub numele de „resurse proprii” în jargonul
UE:
a. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun,perceperea de impozite în agricultură, resursa
TVA,diverse;
b. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun, resursa TVA, contribuţia bazată pe PNB, diverse;
c. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun,perceperea de impozite în agricultură, resursa
TVA,contribuţia bazată pe PNB.
1. În perioada 1971- 2013, se pot observa următoarele tendinţe cu privire la veniturile UE:
a. o tendinţă de scădere a veniturilor provenite din tarifele aplicate produselor agricole care sunt importate
dinstatele nemembre de la peste 30% în anii ’70 la între 20%- 10% în anii ’80, sub 5% în anii ’90; veniturile
tarifare provenind de la Tariful Extern Comun au înregistrat o tendinţă spectaculoasă de crestere în anii ’70 de
la aproximativ 20% la aproximativ 50% în 1977, urmată de o scădere continuă. În 2013, cele două categorii de
taxe - vamale si agricole - vor cumuli aproximativ 15%, faţă de 30% cât cumulau în 1988;
b. importanţa resursei TVA s-a micsorat, dar se prevede să crească în importanţă. În 2013 va reprezenta peste
60% faţă de aproximativ 10% în 1988;
c. creste tot mai mult ca importanţă în alimentarea bugetului UE, contribuţia bazată pe PNB-ul statelor
membre,care va reprezenta în 2013 peste 70% faţă de 10% în 1988.
lOMoARcPSD|7028930
6. Fondurile structurale si de coeziune reprezintă aproximativ ______ din bugetul actual al UE. a.
30%;
b. 25%;
c. 10%.
c. reprezintă returnarea către Marea Britanie a două treimi din diferenţa între sumele provenite din TVA, pe
careMarea Britanie le varsă la bugetul comunitar, si fondurile europene absorbite în Regatul Unit.
1. Politicile principale ale UE, care totalizează 80% din bugetul UE, sunt:
a. concurenţa, afacerile economice si financiare, educaţia si cultura, ocuparea forţei de muncă si afacerilesociale,
energia si transportul, întreprinderile,mediul, pescuitul, sănătatea si protecţia consumatorilor, societatea
informaţională, piaţa internă, justiţia si afacerile interne,cercetarea,impozitarea si uniunea vamală, asistenţa
pentru dezvoltare, politica comercială externă;
b. politica agricolă comună (PAC) si „politica de coeziune" (numită si politică regională);
c. depinde de statul membru, de sectorul în discuţie sau de aria specifică, de exemplu: politica în
domeniulpescuitului este crucială în nordul Spaniei sau politica în domeniul transportului este importantă
pentru transportul rutier de marfă sau politica concurenţei este esenţială în anumite cazuri de fuziuni.
a. să-si impoziteze fermierii, în special pe cei care produc recolte pentru export;
b. să-si sprijine fermierii prin subvenţii si preţuri ridicate;
c. să-si sprijine fermierii prin acordarea de plăţi directe.
3. Terminologia economică standard pentru „sprijinirea preţului intern" în cadrul PAC este „pricefloor".
Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în legătură cu „price-floor":
a. UE a stabilit (si încă stabileste) „price-floor" pentru toate produsele agricole majore - cereale, produse
lactate,carne de vită, carne de viţel si zahăr;
b. de când există PAC, datorită „price-floor", preţurile pentru toate produsele agricole majore au fost cu 50% -
100% mai mari decât preţurile mondiale;
c. „price-floor" au fost impuse prin cumpărarea garantată, nelimitată de către autorităţile PAC, dar numai înultimă
instanţă.
4. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul-ţintă“, în cazul grâului, sunt corecte:
a. Este primul preţ de stabilit, un preţ teoretic, o linie directoare a preţurilor concrete, se referă la preţul devânzare
al grâului în Duisburg, un oras situat exact în centrul regiunii Ruhr (deoarece în această localitate s-a înregistrat
cea mai redusă ofertă);
lOMoARcPSD|7028930
b. Este cel mai important preţ operaţional, stabilit la un nivel inferior la preţului de vânzare al grâului înDuisburg,
cu 12- 20% mai redus, este preţul la care autorităţile sunt îndrituite „să intervină", adică să cumpere cantităţi
nelimitate de grâu la pe piaţa oricărui stat membru al UE;
c. este preţul minim la care grâul poate fi importat în UE din ţări terţe. Acesta este stabilit ca preţul -ţintă
minuscosturile de transport si manipulare pentru grâul importat - care soseste în cel mai mare port al Europei,
Rotterdam – si vândut la Duisburg.
5. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul de intervenţie“,în cazul grâului, sunt corecte:
a. Este primul preţ de stabilit, un preţ teoretic, o linie directoare a preţurilor concrete, se referă la preţul devânzare
al grâului în Duisburg, un oras situat exact în centrul regiunii Ruhr (deoarece în această localitate s -a înregistrat
cea mai redusă ofertă);
b. Este cel mai important preţ operaţional, stabilit la un nivel inferior la preţului de vânzare al grâului înDuisburg,
cu 12-20% mai redus, este preŢul la care autorităţile sunt îndrituite „să intervină", adică să cumpere cantităţi
nelimitate de grâu la pe piaţa oricărui stat membru al UE;
c. este preţul minim la care grâul poate fi importat în UE din ţări terţe. Acesta este stabilit ca preţul -ţintă
minuscosturile de transport si manipulare pentru grâul importat - care soseste în cel mai mare port al Europei,
Rotterdam – si vândut la Duisburg.
1. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu „preţul prag “, în cazul grâului, sunt corecte:
a. Este primul preţ de stabilit, un preţ teoretic, o linie directoare a preţurilor concrete, se referă la preţul devânzare
al grâului în Duisburg, un oras situat exact în centrul regiunii Ruhr (deoarece în această localitate s-a înregistrat
cea mai redusă ofertă);
b. Este cel mai important preţ operaţional, stabilit la un nivel inferior la preţului de vânzare al grâului înDuisburg,
cu 12-20% mai redus, este preţul la care autorităţile sunt îndrituite „să intervină", adică să cumpere cantităţi
nelimitate de grâu la pe piaţa oricărui stat membru al UE;
c. este preţul minim la care grâul poate fi importat în UE din ţări terţe. Acesta este stabilit ca preţul -ţintă
minuscosturile de transport si manipulare pentru grâul importat - care soseste în cel mai mare port al Europei,
Rotterdam – si vândut la Duisburg.
2.Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a. Preţul de intervenţie este cu 12-20% mai redus decât preţulţintă;
b. Preţul-prag este întotdeauna peste preţul de intervenţie;
c. Preţul-ţintă sau price-floor este preţul minim.
3. Conform unei estimări a Comisiei Europene privind pre-reforma PAC, 20 % dintre fermieri deţin 80
% din beneficiile PAC (Comisia Europeană, 1994). Care din afirmaţiile de mai jos vin în sprijinul
acestei estimări?
lOMoARcPSD|7028930
a. circa 80% din producţia fermelor provine de la fermele mari, eficiente, iar un „price -floor"
recompenseazăproducţia indiferent de mărimea fermei.
b. 80% din cheltuielile PAC, adică 18,4 miliarde de euro au fost cheltuite pentru 1,38 milioane de ferme, ceeace
înseamnă 13.333 de euro/fermă. Cele 20% din cheltuielile PAC rămase, 4,6 miliarde de euro, au fost împărţite
între 5,52 milioane de ferme, implicând o medie de 833 de euro/fermă.
c. pentru 80% dintre ferme, cheltuielile PAC au fost mici; nu este de mirare că cei mai mulŢi fermieri au spuscă
PAC este inadecvată si au protestat vehement împotriva oricărei reduceria cheltuielilor PAC, în schimb 1,38
milioane de proprietari ai fermelor mari care au primit 52% din întregul buget comunitar! Deci, mai mult de
jumătate din bugetul UE ajută numai 0,4% din populaŢia UE.
a. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 40 % mai mic decât
venitulpe muncitor în economia UE, luată în ansamblu;
b. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 50 % mai mic decât
venitul pe muncitor în economia UE, luată în ansamblu;
c. venitul mediu din agricultură pe muncitor ocupat în acest sector era în medie cu 40 % mai mare decât
venitul pe muncitor în economia UE, luată în ansamblu.
7. Problema dispariţiei fermelor de familie în Europa, urmare a aplicării PAC, s-a manifestat prin:
a. provenienţa venitului total al proprietarilor fermelor preponderent din alte surse decât agricultura;
b. pe de o parte, majoritatea fermelor reprezentau doar o ocupaţie part time pentru milioane de fermieri carelucrau
la ele, iar pe de altă parte, foarte puţine ferme mari furnizau cea mai mare parte a alimentelor din Europa si o
viaţă generoasă pentru câteva sute de mii de fermieri;
lOMoARcPSD|7028930
c. fermele de mărime intermediară, ai căror proprietari încercau să-si facă o viaţă în agricultură, se
găseaupermanent la limita falimentului.
8. Care a fost cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC si care este explicaţia acesteia:
a. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a păstra preţurile interne în UE mult
pestepreţurile mondiale, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era reducerea acestor preţuri;
b. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a păstra preţurile interne în UE subpreţurile
mondiale, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era cresterea acestor preţuri;
c. toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a cumpăra întreaga producţie de pe piaţă,
înultimă instanţă, deci cea mai evidentă soluţie de reformă a PAC era cresterea contribuţiei statelor membre pentru
a asigura cumpărarea întregii producţii de alimente.
9. De-a lungul anilor '80, până la reformele din 1988, UE a experimentat un set ad-hoc si extrem de complex
de controale asupra producţiei agricole. Putem puncta ca politici notabile:
a. contingentele de producţie pentru fermierii din domeniul produselor lactate si pentru sfecla de zahăr;
b. instituirea „cantităţilor maxim garantate" pentru toate produsele agricole majore, cu excepţia cărnii de vită;
c. taxarea fermierilor, atunci când depăseau plafoanele de producţie specificate.
10. În 1986, întreaga lume s-a angajat la un set de negocieri comerciale -Runda Uruguay, al cărei obiectiv
principal a fost:
a. reducerea politicilor agricole protecţioniste, cum erau cele ale SUA, UE si Japonia;
b. liberalizarea comerţului cu produse agricole si industriale;
c. stabilirea unor politici protecţioniste în comerţul cu produse agricole.
1.Acordul privind agricultura încheiat în 1994 în cadrul Rundei Uruguay a avut ca efecte importante
asupra PAC, următoarele:
a. taxele variabile si restricţiile cantitative la import trebuiau transformate în taxe standard, nefluctuante; b.
reducerea sprijinului intern;
c. angajamentul de a reduce gradual subvenţionarea exporturilor cu procente între 1,3 si 1,5.
2. Fundamentul reformelor MacSharry, adoptate la mijlocul anului 1992 consta în: a.
cumpărările garantate la „price-floor";
b. „plăţile compensatorii";
c. instituirea „cantităţilor maxim garantate" pentru toate produsele agricole majore, cu excepţia cărnii de vită.
3. Care din afirmaţiile de mai jos în legătură cu prevederile „set-aside"introduse de reforma MacSharry:
a. pentru a obţine plata directă, fermierii trebuiau să accepte să reducă cu 15% suprafaţa pe care o cultivau.
lOMoARcPSD|7028930
b. pentru produsele animaliere, au fost implementate scheme de natură similară, iar pachetul conţinea un numărde
măsuri în favoarea mediului si a bunăstării animalelor. De exemplu, fermierii primeau o primă pe animal pentru
păstrarea numărului de capete pe hectar sub limitele specificate. c. nu priveste sectoarele laptelui si zahărului
nu au fost reformate.
4. Reforma PAC - în particular, reducerea „price-floor" al UE către nivelurile preţurilor mondiale - a
rezolvat o serie dintre problemele PAC după cum urmează: a. nivelul total al cheltuielilor PAC a scăzut
considerabil;
b. stocurile de alimente ale UE au scăzut brusc;
c. UE a renunţat definitiv la practicarea dumpingului alimentar pe pieţele internaţionale.
7. Actuala PAC:
b. ţine seama pe deplin de preocupările consumatorilor si contribuabililor, lăsând în acelasi timp agricultorilordin
UE libertatea de a-si adapta producţia la cerinţele pieţei;
c. instituie un nou sistem, în cadrul căruia agricultorii vor continua să primească plăţi directe cu scopul de
amenţine stabilitatea veniturilor, dar legătura cu producţia a fost eliminată.
8. Politica de dezvoltare rurală a UE, pentru perioada 2007-2013, va avea la bază următoarele teme, în
conformitate cu axele definite în noul Regulament privind dezvoltarea rurală:
lOMoARcPSD|7028930
a. ameliorarea competitivităţii în sectorul agricol; ameliorarea mediului, sprijinirea gestio nării terenurilor si
îmbunătăţirea calităţii vieţii; diversificarea economiei în zonele rurale;
b. ameliorarea competitivităţii în sectorul agricol; ameliorarea mediului, sprijinirea gestionării terenurilor si
îmbunătăţirea calităţii vieţii;
c. diversificarea economiei în zonele rurale.
3. Care este indicatorul macroeconomic cel mai utilizat în politica regională a UE pentru cua ntificarea
disparităţilor regionale:
a. salariul minim pe economie;
b. produsul intern brut pe locuitor ;
c. rata somajului.
lOMoARcPSD|7028930
8. Pentru care din ţările de mai jos este adevărată afirmaţia că, între 1988 si 2000, a trecut de la un nivel al
venitului care reprezenta doar 64% din media UE15 la un nivel care depăseste cu 15% media: a. Spania;
b. Irlanda;
c. Grecia.
c. proiectele sunt cofinanţate atât prin fonduri naţionale, cât si prin fonduri comunitare.
6. Ce se înţelege prin asa-numitul „principiu al adiţionalităţii" în materie de fonduri structurale: a.
finanţarea comunitară înlocuieste fondurile naţionale;
b. cheltuirea fondurilor va fi monitorizată si evaluată;
c. finanţarea comunitară nu ar trebui utilizată pentru a economisi fondurile naţionale.
7. Sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:
a. Fondurile structurale ale UE sunt în număr de 4;
b. Fondul European pentru Dezvoltare Regională face parte din fondurile structurale ale UE;
c. Fondul European pentru Orientare si Garanţie Agricolă -secţiunea Orientare finanţează măsuri de dezvoltare
rurală si ajutor pentru fermieri, mai ales în regiunile cel mai puţin favorizate;
d. Fondul Social European sprijină pe someri si populaţia active (angajaţii), mai ales prin finanţarea unor măsuri
de pregătire profesională si acordarea de ajutoare pentru sistemele de recrutare.
8. Obiectivul central al politicii de coeziune și al instrumentelor sale în perioada 2007 - 2013 este: o mai
mare creștere economică și mai multe locuri de muncă pentru toate regiunile și orașele din Uniunea
Europeană. a. Adevărat;
b. Fals.
9. În afară de adiţionalitate, cheltuielile structurale sunt caracterizate prin următoarele reguli sau principii
de bază:
a. Concentrarea, Programarea, Compatibilitatea si complementaritatea, Evaluarea;
b. Cooperarea, Parteneriatul, Monitorizarea si evaluarea , Compatibilitatea si complementaritatea;
c. Concentrarea, Programarea, Parteneriatul, Monitorizarea si evaluarea, Compatibilitatea si complementaritatea;
d. Cooperarea, Monitorizarea si evaluarea, Compatibilitatea si complementaritatea, Evaluarea.
10. În ceea ce priveste noile obiective de intervenţie ale politicii regionale, 82% din totalul fondurilor se va
îndrepta spre regiunile de _____________________ – regiunile cu PIB per capita sub 75% din media
UE, care adăpostesc 35 % din populaţia UE, în cadrul Obiectivului
„_______________________________________”.
a. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă;
b. Convergenţă; convergenţă;
c. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Convergenţă;
d. Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă; Cooperare teritorială europeană.
1. Instrumentele structurale ale UE, pentru perioada 2007 – 2013, sunt:
a. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune
lOMoARcPSD|7028930
(FC);
b. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP);
c. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune(FC),
acţiuni complementare: Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), Fondul European
pentru Pescuit (FEP).
2. Fondurile alocate României pentru perioada 2007-2013 prin Instrumentele structurale se ridică la: a.
347,4 miliarde de euro,
b. 19,7 miliarde euro
c. 7,522 miliarde euro.
3. Obiectivele urmărite pentru România, în urma cheltuirii sumelor alocate prin Instrumentele structurale
ale UE, pentru perioada 2007 – 2013, sunt: a. Creșterea PIB-ului cu 15-20 % până în 2015,
b. Creșterea ratei ocupării forţei de muncă de la 57,4 la 64 %,
c. Investirea în 1 400 km de șosele noi sau rehabilitate.
4. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a. Toate regiunile României sunt eligibile pentru Obiectivul „Convergenţă”, pentru care sunt alocaţi
19,2miliarde euro;
b. Nicio regiune de dezvoltare din România nu este eligibilă pentru Obiectivul „Competitivitate regională
șiocuparea forţei de muncă”;
c. Toate regiunile României sunt eligibile pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, pentru care
suntalocaţi 455 milioane euro.
5. Priorităţile naţionale de dezvoltare ale României definite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
sunt:
a. Dezvoltarea infrastructurii de bază în conformitate cu standardele europene; Creșterea competitivităţii
petermen lung; Dezvoltarea și folosirea mai ef icientă a capitalului uman; Dezvoltarea capacităţii administrative;
Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
b. Cresterea competitivităţii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere; Dezvoltarea
simodernizarea infrastructurii de transport; Protejarea si îmbunătăţirea calităţii mediului; Dezvoltarea resurselor
umane, promovarea ocupării si a incluziunii sociale si întărirea capacităţii administrative; Dezvoltarea economiei
rurale si cresterea productivităţii în sectorul agricol; Diminuarea dispartităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
c. Cresterea productivităţii în agricultură, Garantarea unui nivel de viaţă echitabil populaţiei din
agricultură,Stabilizarea pieţelor, Garantarea securităţii aprovizionărilor, Asigurarea consumatorului cu p rovizii la
preţuri raţionale.
lOMoARcPSD|7028930
6. Fondurile pentru agricultură si pescuit alocate României de către UE, pentru perioada 2007 – 2013, sunt:
a. Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA),
b. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
c. Fondul European pentru Pescuit (FEP).
7. Fondurile pentru agricultură si pescuit alocate României, pentru perioada 2007-2013 se ridică la: a.
347,4 miliarde de euro,
b. 19,7 miliarde euro,
c. 7,522 miliarde euro.
8. Obiectivele urmărite pentru România, în urma cheltuirii sumelor alocate prin Fondurile pentru
agricultură si pescuit, pentru perioada 2007 – 2013, sunt:
a. creșterea calităţii vieţii in mediul rural; creșterea ratei ocupării forţei de muncă in mediul rural;
b. cresterea productivităţii în agricultură; garantarea unui nivel de viaţă echitabil populaţiei din
agricultură;stabilizarea pieţelor; garantarea securităţii aprovizionărilor; asigurarea consumatorului cu provizii
la preţuri raţionale;
c. cresterea competitivităţii sectoarelor agricole si forestiere; îmbunătăţirea mediului si a spaţiului rural:
calitatea vieţii în zonele rurale si diversificarea economiei rurale; Leader.
9. Măsurile de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) sunt
implementate în România prin:
a. Agenţia de Plăţi si Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP),
b. Agenţia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură (ANPA);
c. Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură (APIA),
d. Agenţia de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură (APIA);
e. Agenţia de Plăţi si Dezvoltare Rurală si Pescuit (APDRP),
f. Agenţia Naţională pentru Pescuit si Acvacultură (ANPA).
1. Cea mai mare parte a cheltuielilor regionale ale UE este canalizată prin Fondurile structurale si Fondul
de coeziune, subsumate unei strategii generale, care vizează: a. să combată somajul;
b. să stimuleze cresterea economică în regiunile sărace;
c. să păstreze preţurile agricole înalte si stabile.
2. Fondul de Coeziune finanţează direct proiecte individuale în domeniul: a.
protecţiei mediului;
b. transporturilor;
c. agriculturii.
3. Fondul European pentru Dezvoltare Regională:
a. finanţează lucrări de infrastructură, investiţii pentru creare de locuri de muncă, proiecte de dezvoltare localăsi
sprijin pentru IMM-uri;
b. îi sprijină pe someri si populaţia dezavantajată să revină la lucru, mai ales prin finanţarea unor măsuri
depregătire profesională si acordarea de ajutoare pentru sistemele de recrutare;
c. finanţează măsuri de dezvoltare rurală si ajutor pentru fermieri, mai ales în regiunile cel mai puţin favorizate.
10. Programele operaţionale sub obiectivul "convergenţă", în România, în perioada 2007 -2013, sunt:
a. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane; Programul operaţional cresterea
competitivităţiieconomice; Programul operaţional transport; Programul operaţional mediu; Programul operaţional
dezvoltarea capacităţii administrative; Programul operaţional regional; Programul operational asistenţă tehnică;
b. Cooperare Teritorială Transnaţională, Cooperare Teritorială Transfrontalieră, Cooperare Teritorială Inter -
regională;
c. Programul operaţional dezvoltarea resurselor umane; Programul operaţional cresterea
competitivităţiieconomice; Programul operaţional transport; Programul operaţional mediu; Programul operaţional
dezvoltarea capacităţii administrative; Programul operaţional regional; Programul operational asistenţă tehnică;
Cooperare Teritorială Transnaţională, Cooperare Teritorială Transfrontalieră, Cooperare Teritorială
Interregională.
SUBIECTE REZOLVATE LA ECONOMIE
EUROPEANA
1) Ce reprezinta integrarea economica?
o Integrarea economică se referă în special la diviziunea muncii şi specializarea
intraregională şi internaţională;
o Integrarea presupune libera circulaţie a bunurilor, serviciilor sau factorilor de
producţie;
o Termenul este în strânsă relaţie cu tratamentul comercial diferenţiat sau
discriminatoriu în ceea ce priveşte originea şi destinaţia bunurilor, serviciilor si factorilor
de producţi.
Una din cele mai cuprinzătoare sinteze asupra definirii conceptului de integrare
economică o găsim la Balassa, acesta propunând respingerea definirilor prea generale şi
pledând pentru reducerea integrării la o stare de fapt sau un ansamblu de procese prin care
diferite state constituie un grup sau un bloc comercial regional.
1
Uniunea Monetară este o formă de cooperare care în stadiul cel mai avansat al
pieţei comune - când s-a realizat libera circulaţie a capitalurilor - stabileşte o politică
monetară comună şi o monedă unică. O astfel de uniune presupune un grad ridicat de
integrare a politicilor bugetare şi a celor macroeconomice.
Uniunea Economică Completă implică o completă unificare a economiilor
implicate şi o politică comună în cete mai importante domenii.
2
Prima institutie cu puteri supranationale a fost Comunitatea Europeana a carbunlui
si otelului (CECO).
3
- aplicarea unui tarif vamal comun;
- libera circulati a bunurilor si a persoanelor.
4
c) Formularea de recomandari si facilitarea coordonarii in materie de politica
monetara;
d) Supravegherea functionarii Sistemului Monetar European;
e) Pregatirea emisinuii monedie unice.
- Desavarsirea liberei circulatii a capitalului.
- Realizarea independentei bancilor centrale si interzicerea finantarii acestora de
catre autoritatile nationale.
III. 1999
Obiective principale:
- inceperea activitatii Bancii Centrale Europene;
- fixarea irevocabila a cursurilor de schimb intre monedele tarilor participante;
- introducerea efectiva a monedei unice Euro.
Inainte de a trece la moneda unica tarile europene trebuiau sa aiba economii
convergente.aceasta convergenta sa stabilit in functie de criteriile de convergenta care
priveau principalele domenii ale politicii economice nationale si anume:
- politica monetara;
- politica fiscala;
- politica cursurilor de schimb.
5
Aceasta disciplina era axata pe 3 principii:
1) Este interzisa finantarea directa de la Banca Centrala sau accesul la finantare in
conditii de favoare a deficitelor bugetare.
2) Fiecare stat membru este responsabil de finantarea datoriei sale publice, chiar si
in conditiile unei crize financiare.
Al doilea principiu se mai intituleaza clauza no-boil-out.
3) Statele membre vor evita deficitele bugetare excesive.
Discutii foarte aprinse au produs si sanctiunile pe care UE le impunea statele membre care
aveau deficite bugetare excesive mai multi ani la rand.
6
–a evita orientarea schimburilor în funcţie de nivelul mai scăzut al taxelor vamale în
anumite ţări;
–răspunde nevoii de a menţine controlul la frontiera externă.
Odată cu preluarea Tarifului vamal comun, statele nu mai au posibilitatea de a modifica
în mod autonom tariful vamal comun sau de a institui în mod unilateral noi taxe vamale.
Tariful vamal comun are două componente: taxele vamaleşi nomenclatorul tarifar
7
29) Functiile Parlamentului European?
Parlamentul European are 3 functii importante:
1. Functia legislativa, si-o exercita impreuna cu consiliul Uniunii Europeane,
adoptand legislatia europeana. Aceasta codecizie a fost foarte importanta ea manifestandu-
se in anumite domenii si anume:
a) Piata interna europeana
b) Programe cadru de cercetare, mediu, retele transfrontariere, sanatate
c) Anumite aspecte privind cultura si educatia.
Parlamentul European poate sa acorde aviz favorabil in cadrul aderarii unui nou stat.
Avizul se acorda numai dupa ce se obtine acordul tuturor membrilor parlamentului.
Parlamentul European nu are inca drept de initiativa legislativa, Comisia Europeana
fiind singura cu acest drept. Constitutia europeana modifica acest aspect.
2. Functia Bugetara, Parlamentul European impreuna cu Consiliul European sunt
organele bugetare ale Uniunii Europeane. Comisia europeana propune bugetul iar
Parlamentul European si Consiliul European pot aduce modificari la acest proiect. La
capitolul venituri bugetare ultimul cuvant il are Consiliul European, iar la cel al
cheltuielilor bugetare il are Parlamentul European.
In privinta cheltuielilor privind conditia agricola dreptul Parlamentului European
este destul de redusa
3. Functia de control democratic, se exercita in special asupra Comisiei europene.
Inaintea numirii membrilor Comisiei Europene, Parlamentul European analizeaza in
comisiile de specialitate competentele comisarilor propusi. Parlamentul European
poate aproba numirea comisarilor sau respingerea unui comisar prin neacordarea
votului de incredere. Parlamentul European exercita un control politic prin consiliul de
ministri si consiliul european cu precadere in afara uniunii acolo unde aceste institutii
pot avea si functii de executie.
8
32) Componentele consiliului de ministri?
Consiliul de Miniştri compus din miniştri reprezentând statele membre, este
instituţia decizionala principala a Comunităţii Europene si a Uniunii în cadrul cărora el
exprima în mod special interesele naţionale .
Consiliul „afacerilor generale", acesta este compus din miniştrii Afacerilor
Externe ai statelor membre. Fiecare tara exercita preşedinţia prin rotaţie, pentru o
perioada de 6 luni. Consiliul se reuneşte alternativ la Bruxelles si la Luxemburg. El este
asistat de un secretariat general al cărui sediu este la Bruxelles.
Consiliile de specialitate, acestea sunt convocate când ordinea de zi solicita
tratarea unor probleme mai tehnice: Consiliile Agriculturii, Economiei si Finanţelor,
Mediului, Transporturilor, industriei etc. Toate reunesc miniştrii respectivi din fiecare
stat membru.
În activităţile cotidiene, Consiliul este asistat de către un organ administrativ
esenţial si anume Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER). Alcătuit din
diplomaţi având rangul de ambasadori ai statelor membre, fiind relatia dintre diferitele
administratii nationale si institutiile comunitare.
9
Comisia este formata din 27 de comisari repartizati pe, portofolii ce corespund
directiilor generale de activitate a comisiei. Comisarii raporteaza direct comisiei si nu tarilor
de origine. Comisia Uniunii europene este un organism de control ce dispune de un aparat
administrativ de 16000 persoane repartizate pe 3 nivele: 1. sarcini de concepere; 2. sarcini
de executie; 3. sarcini de traducere.
10
Functia de contencios – este de fapt recursul in anulare pentru incompetenta,
violarea tratatelor sau excese de putere din partea unor institutii.
Recursul in carenta – sanctioneaza inactivitatea consiliului sau comisiei in aplicarea
unei politici prevazute in tratat.
43) Care este diferenta intre Banca Europeana de Investitii si Fondul European
de Investitii?
Banca Europeana de Investitii sprijina dezvoltarea proiectelor in zonele mai putin
dezvoltate banii fiind alocati de Uniunea Europeana nedorindu-se optinerea unor profituri
pentru banca.
Fondul European de Investitii urmareste atat dezvoltarea Intreprinderilor Mici si
Mijlocii cat si optinerea unor profituri.
11
44) Explicati etapele trecerii la moneda unica?
În ianuarie 1996, şefii de state şi de guverne, au decis ca trecerea la moneda unică
să se realizeze în jurul a trei date cheie, care marchează tot atâtea etape.
Etapa A (1.01.1998 - 1.01.1999). Lansarea U.E.M. Pe 2 mai 1998 ; la
Bruxelles, Comisia Europeană a recomandat la 41 de ani de la semnarea Tratatului
de la Roma, 11 ţări care sunt pregătite pentru E.U.R.O.: Germania, Austria, Belgia,
Spania, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda şi Portugalia. Anglia şi
Danemarca au refuzat aderarea la noua moneda europeană, în timp ce Suedia nu
respecta ultimul criteriu, al apartenenţei la S.M.E. (cei puţin doi ani). Grecia nu
îndeplinea criteriile de convergenţă, dar şi-a anunţat intenţia de a se alătura la EURO în
2001.
Etapa B (1.01.1999-1.01.2002). Demararea efectivă a U.E.M. în timpul
acestei perioade care a durat trei ani, monedele naţionale au circulat alături de moneda
unică EURO, cursurile de schimb fiind fixate irevocabil între ele şi EURO.
Întreprinderile puteau lucra şi cu EURO şi cu moneda naţională. Se spera însă.
ca întreprinderile angajate în comerţul internaţional şi european să apeleze rapid la
moneda unică.
Tot în timpul acestei etape, principalele sisteme de plăţi (virament, cărţi de
credit. CEC. etc.) urmau să fie adaptate pentru a putea funcţiona în EURO.
Etapa C (1.01.2002) generalizarea monedei unice. Începând cu 1.01 2002 şi
timp de şase luni, s-au introdus noile mijloace de plată in moneda unică şi s-au retras
vechile monede naţionale. Această perioadă trebuia să fie cât mai scurtă pentru a
minimiza complicaţiile pentru utilizatori, care decurg dintr-o dubla circulaţie monetară
prelungită.
Toate operaţiiie monetare (salarii, retrageri, conturi bancare etc.) urmau să fie
exprimate în EURO. Contractele încheiate în monedele naţionale urmau să fie la
rândul lor transformate în EURO conform cursului de schimb irevocabil fixat, fără alte
modificări de termene şi condiţii stipulate.
12
o scade costul tranzacţiilor. întrucât nu vor mai cuprinde cheltuieli legate de
risc valutar, şi scade costul informaţiei valutare. Comisia UE apreciază aceste
economii la 20-25 miliarde ECU. care reprezintă circa 0.3 % din PIB al UE.
Resursele disponibilizate. ca urmare a eftcientizârii fluxului de bunuri, servici
şi capital, vor fi folosite in special pentru stimularea cererii şi a ofertei.
Îmbunătăţirea climatului investiţional şi comercial va duce şi la crearea de noi
locuri de muncă. În Germania, unul din cinci locuri de munca este legat de
activitatea de export. Peste 40% din exporturi merg în celelalte ţări ale
Eurolandului. în comerţul reciproc, nu va mai exista risc valutar şi. cel puţin în
ţările orientale spre export, există posibilitatea ca introducerea euro să creeze noi
locuri de muncă;
o crearea euro va contribui la dezvoltarea relaţiilor comerciale şi financiare
între membrii Euroland şi parteneri, întrucât ţările membre ale Uniunii Monetare
nu vor mai fi afectate de riscul valutar în aceeaşi măsură în care au fost expuse
înainte;
o relaţie de mai mare echilibru între principalii actori ai sistemului financiar
internaţional, respectiv Euroland, SUA şi Japonia, va contribui la creşterea
responsabilităţii fiecăruia, in vederea asigurării unui mediu global stabil;
o eurova deveni, alături de dolarul SUA monedă internaţională de tranzacţii,
depozit, învestiţii şi rezerva.
13
► Să emită monede şi bancnote: singura instituţie desemnată de Tratate să emită
bancnote şi monede este BCE. Băncile Centrale ale ţărilor membre pot emite
monede cu acordul prealabil al BCE;
► Cooperarea la nivel internaţional şi european: BCE decide modul în care
Sistemul European al Băncilor Centrale este reprezentat la nivel internaţional. Tot
BCE elaborează agenda de lucru cu entităţi monetare din interiorul şi din afara
UE;
► Să stabilizeze sistemul financiar european şi să monitorizeze sistemul bancar:
monitorizează respectarea normelor prudenţiale cu privire la activitatea de
creditare a instituţiilor financiare din sistem şi intervine pentru stabilizarea
sistemului.
► BCE are dreptul să elaboreze reglementări direct aplicabile ţărilor membre:
reglementările emise sunt supuse verificărilor de către CEJ iar rezolvarea
disputelor dintre BCE şi băncile centrale locale sau alte instituţii de credit se
rezolvă de către instanţe locale (în cazul în care se impune pot fi transferate la
CEJ);
► Poate face recomandări şi poate să îşi exprime opinia asupra unei probleme
specifice;
► BCE are dreptul să impună sancţiuni;
► Iniţiază măsuri legislative în domeniu şi notifică instituţiilor comunitare
iniţiativele sale legislative;
► Aplică deciziile SEBC şi Eurosystem şi răspunde de aplicarea politicii
monetare.
Functiile Sistemului European al Bancilor Centrale sunt:
1. Definirea si aplicarea politicii monetare in zona euro;
2. Derularea operatiunilor externe;
3. Pastrarea si gestionarea rezervelor statelor membre;
4. Promovarea unui sistem de plati eficient.
14
51) Care este structura rezervelor Banci Central Europeane?
Structura rezervelor Banca Central Europeana este prevazuta a fi 15% in aur si de
85% in devize.
15
55) Acordurile care stau la baza liberei circulatii a persoanelor si politicii in
domeniul vizelor?
Uniunea Europeana a semnat 2 acorduri, acordul Schengen din 1985 si conventia de
aplicare Schengen semnata in 1990 si intrata in vigoare in 1995. Tarile care au semnat au
fost: Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria, Grecia, Danemarca,
Finlanda, Suedia, Italia, Spania, Portugalia. La aceste tari se adauga Elvetia, Norvegia si
Islanda. Irlanda si Marea Britanie nu sunt membre ale conventiei, au optat pentru
aplicarea anumitor capitole din tratate. Celelalte tari ale Uniunii Europeane nu
indeplinesc criterii de siguranta la granitele interne.
16