1. Analiza conceptului de integrare economic.

Actualmente in literatura de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri,

primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la
microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa
permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un
alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a
discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari.
Un grup de savanti au definit IEI, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii
mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor
opratiunilor comerciale si finanaciare.
In concluzie putem mentiona ca IEI- reprezinta un complex de forme sau tipuri ale
colaborarii dintre tari in diverse sfere de activitate ce se caracterizeaza prin interpatrunderea
avansata a economiilor si printro interdependenta tehnica,tehnologicaa si economica de lunga
durata a tarilor partenere.

2. Principalele forme de integrare economic internaional.

.Evolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt:
-Zona de comert liber
-Uniumea vamala
-Piata comuna or unica
-Uniunea economica si monetara
-Uniunea politica.
Zona de comert liber- e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat
siau suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte
propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In rezultat se creaza zonele comerciale
caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului
international cu marfuri si servicii.Coordonare despre zonele d comert liber corespund
practicii relatiilor economice internationale si a Conventiei Organizatiei Mondiale a
Comertului care e indreptat spre liberalizarea comertului exterior si stabilitatea politicii
comerciale a tarilor participante.
Uniumea vamala- este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal.
Tarile care participa la UV desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale
reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica
comerciala comuna si un tarif extern comun.UV pot fi de 2 feluri:
1.Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii.
2.Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc
si cu tertii.
UV in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai
multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea
imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce
formeaza uniunea vamala.UV e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale
internationale si mondiale.(GATT-acordul general pentru comert si dervoltare, Camera de
Comert, Uniunea Vamala Internationala.
Piata comuna or unica-Dezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a
grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea
cordului si include in sine 4 libertati, traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii
capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si
pina la un moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei
comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept
Uniunea economica si monetara-Experienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei
comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare
economica internationala.Uniunea economica si monetara.Aceasta foerma presupune
efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea

monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor

integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor
membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale.In baza aceasta se
stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce
treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in
frunte cu Banca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii
banesti unificate.
-Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare
economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica.
Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica
externa comuna. Aceasta inseamna:
a)securitatea politicii comune,
b) Introducerea cetateniei unice
Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in
domeniul justitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in
domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor.

3. Principalele etape ale constructiei europene. Tratatul de la Maastricht

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in
tratatul de la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea
uniunii politice.Tratatul de la Maastrichi semnat la 1 de catre ministrii de
externe si cei de finante din statele comunitatii europene. Acest document
se numeste Tratatul asupra Uniunii Europene . Acest trata are ca baza
urmatoarele principii:
-Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii
economice si monetare
-Acordarea cetateniei europene
-Realizarea uniunii politice
Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri
concrete in care sunt reflectate:
1.Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de
catre Consiliul de Ministri ai UE. In acelasi timp va supraveghea evolutia
economiei in fiecare stat membru si in UE.
2.Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati:
-deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor
membre ale UE.
-Votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene.
-protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau
consulare a fiecarui stat membru
-posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin
institutia Avocatului poporului european.
In tratat se mentioneaza ca uniunea politica s eva mentine prin:
-cresterea rolului Parlamentului European,
-sporirea competentelor uniunii,
-o politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne,
- politica externa comuna si de securitate a statelor membre.

4. Integrarea economic n America de Nord, privire de ansamblu.

Zona Americana e prima amre zona de IE mondiala si o constituie cele 2
americi unde rolul principal il joaca SUA
In economie mondiala , gobal inegrata integrata mai curind decit una
regionalizata constitue un scop primordial al Statelor Unite ale Americii.
Aici se explica acele 2 atitudini ale politicii externe a USA la etapa actuala

Atitudine fata de EM - efortul masiv si continuu de construire a unui nou

sistem de
cooperare economica internationala adoptat schimburilor survenite in
distributia mondiala a
puterii.Atitudinea fata de economia regionalizata -consolidarea pozitiei
US in lume in orice
mod si prin orice mijloc.Utilizarea influentei si fortei economice
americane in cristalizarea
structurii sistemului de putere mondiala.
NAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La
12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei si aMexicului au semnat
Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1
ian. 1994.NAFTA e o forma deosebita de integrare economica interstatala
dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de SudEst.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un
concurent direct al uniunii europene. NAFTA depaseste depaseste UE de
aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln
oameni si depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA.
Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind
360 mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre
cele 3 zone mondiale.

5. Grupul Andin sau Comunitatea Andin de Naiuni (Pactul Andin

CAN).Grupul ALADI
Comunitatea ANDIN este cunoscuta oficial sub numele de Acordul de la
Cartagena sau grupul ANDIN constituita in 1969 (Columbia) unde s-a
constituit Pactul ANDIN.La intrunirea ordinara a consiliului prezidential
ANDIN din martie 1996 din oraselul Trujitto au fost semnate Declaratia de
la Trujitto si Protocolul de modificare a acordului de la Cartagena, conform
carora Pactul ANDIN a fost transformat in Comunitatea Andina de Natiuni
(CAN).
CAN e o organizatie de integrare subregionala si are sediul la Lima (Peru).
Principalul scop al organizatiei consta in integrarea urmatoarelor
domenii: economic, financiar, monetar, al educatiei, al muncii si sanatatii,
cu scopul valorificarii in interes national a bogatiilor si resurselor naturale
ale tarilor membre, dar printr-o dezvoltare independenta armonioasa si
echilibrata.
Principalele decizii adoptate prin cele doua documente semnate in orasul
Trujitto care pun bazele comunitatii ANDIN sunt *Realizarea atit a integrari
economice si comerciale cit si a celei politice
*Desemnarea consiliului ministrilor de externe ca responsabili pentru
politica comunitatii ANDIN
*Incetarea activitatii juntei(comisiei) Acordului de la Cartagena si
preluarea atributiilor de catre secretariatul general
*Infiintarea in maxim 5 ani a Parlamentului ANDIN ( dupa modelul existent
la nivelul UE)
Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost create urmatoarele
mecanisme:
1.Adincirea integrarii cu celelate blocuri regionale in domeniul politic,
social si economic
2.Armonizarea gradata a politicilor economice si sociale si a legislatiilor
nationale

3.Intensificarea procesului de industrializare subregionala

4.Liberalizarea schimbului
5.Tariful vamal comun
6.Canalizarea resurselor interne si externe pentru finantarea investitiilor
pentru sustinerea integrarii la nivel subregional
Exista trei organe de conducere: *Consiliul prezidential ANDIN
*Consiliul ANDIN al ministrilor de externe
*Comisia ANDIN

6. Piaa Comun a Sudului MERCOSUR UNASUR

In 1986 intre Brazilia si Argentina a fost semnat un Acord de cooperare
care a dus la crearea in 1991 MERCOSUR
care mai tirziu au decis sa se
alature Uruguai si Paraguai , brazilia argentina. Presedintii celor 4 tari au
semnat la Asoncian la 26 martie 1991 Tratatul de constituire a pietei
comune a conului de Sud. In conditiile de constituire a pietii comune a
conului de sud, obiectivele primordial a tratatului a fost:
*asigurarea liberii circulatii abinurilor, serviciilor si a factorilor de productie
*evaluarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune
*coordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale si armonizarea
legislatiei in domenii diverse pentru a imprima o amploare a procesului de
integrare citi mai mare
La etapa actuala MERCOSUR r/a o piata mondiala de 200 mln consumatori si
un pib total de peste 1000mrld$, care o plaseaza in rindul celor 4 economii
din lume dupa NAFTA , UE si Japonia
Practica mondiala ne demonstreaza ca MERCOSUR este astazi unul dintre
centrele majore de atractie a investitiilor pe plan mondial. Motivele acestui
succes sunt multiple:
*MERCOSUR are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume
*resursele energetice in special mineralele si resurse hidroelectrice sint
printre cele mai importante in lume
*retelele de comunicatii sint avansate si parcurg un continuu proces de
renovare
2
Actualmente MERCOSUR dispune de 2 mln km sosele care conecteaza
orasele majore , iar transportul aerian e sustinul de peste 6000 aerporturi.
Structura institutionala:
Consiliul PC
Grupul PC
Comisia de comert a MERCOSUR
COMISIA COMUNA DE PARLAMENTARI
Forume consultativ ec-soc
Secretariatul administrative al MERCOSUR

7. Comunitatea i Piaa Comun a Caraibelor (CARICOM). Probleme si

perspective
Comunitatea Caraibelor CARICOM a luat fiinta la 4 iulie 1973 odata cu
semnarea Tratatului de la Chaguaramas de catre prim-ministrii a 4 state
(Barbados, Guyana, Jamaica si Trinidad si Tobago) cu scopul de a intari
legaturile reciproce si de a crea o piata comuna integrata in regiunea
Caraibelor. Actualmente numara 15 membrii plini, 5 membrii asociati si 7
membrii observatori, majoritatea acestora apartinnd Commenwelths.
Organele supreme de conducere sunt Conferinta Sefilor de Stat si Consiliul
de Ministri al Comunitatii Caraibelor.

Membrii cu drepturi depline:Antigua si Barbuda Bahamas Barbados , Belize

Dominica Granada Guyana Haiti Jamaica Montserrat Sfanta Lucia
Sfantul Kitts si Nevis Sfantul Vincentiu si Grenadinel Surinam Trinidad
si Tobago
Membrii asociati:
Anguilla
Bermude
Insulele Caiman
Membrii observatori:
Aruba Antilele Olandeze
Columbia Mexic
Puerto Rico Republica Dominicana Venezuela
Obiectivele Comunitatii Caraibelor, astfel cum reiese din tratatele
constitutive, sunt:
-integrarea economica statelor membre catre un regim de Piata Comuna;
-coordonarea politilor externe ale statelor Membre;
-promovarea cooperarii in domeniile educational, cultural si industrial.

8. Zona de Liber Schimb a Americilor NAFTA: negocieri,

perspective.UNASUR
Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia
unor noi grupari de cooperare si integrare economica, a determinat
tarile dezvoltate din America de Nord sa se gandeasca si ele la o forma de
asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in
relatiile cu celelalte state ale lumii, aflate si ele in astfel de raporturi.
Idea crearii unei zone de liber schimb intre SUA si Canada e veche de
peste 100 de ani. Cu toate acestea, cu exceptia unei perioade scurte de
comert liber in secolul XIX, din 1854 pana in 1866, pana in 1988 nu au
existat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect.
In 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada
SUA, la initiativa Canadei, care s-a amplificat in iunie 1991 cu aderarea
Mexicului formand NAFTA (Asociatia Nord-Americana a Comertului
Liber).
NAFTA este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in
forta comertului si investitiilor libere, avand mai multi predecesori
celebri (Autopact si FTA).
* Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante
economice, cu un potential urias de utilizare a fortei de munca in conditii
de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea
nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa
genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau
grupari regionale.
Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea
o zona de liber schimb, ca o alternativa la cea vest-europeana, pentru a
contrabalansa evolutia acesteia.
Deci, initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in fata
puterii economice atinse de Uniunea Europeana, datorita adancirii
procesului de integrare.
NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea SUA,
fata de procesul de liberalizare comerciala promovat de GATT, ca o
consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele
domenii (servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investitii).

9. Integrarea economic n Asia ASEAN, APEC.

Asean s-a constituit in anul 1967 cu sediul la Jacarta (Indonezia). Membrii de baza au
fost Brunei, Combodjia, Filipine, Indonezia, Malazia, Laoz, Singapore, Tailanda,
Vietnam si Papua Noua Guinee.
Principalele obiective ASIAN:

* accelerarea progresului economic

*cresterea stabilitatii in regiune
*Promovarea cooperarii intre tarile membre
ASIAN este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare.
Principalele domenii de colaborare economica reciproca ale ASIAN sunt:
*acces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc(resurse energetice si
alimentare)
*colaborarea in domeniul comertului(iesire comuna pe pietele externe si pe ietele tarilor
grupului tarilor al treilea
*colaborare de productie
*relatiile economice, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si
prezentind interes comun pentru toti membrii.
ASIAN este una dintre cele mai vechi si mai importante organizatii de integrare
economica din Asia si chiar din lume.
ASIAN a fost constituita pe 8 august 1967 ca o organizatie de cooperare economica si
politica intre statele Asiei de sud-est. De la constituirea sa, ASIAN s-a declarat a fi o
grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe
principiile acestei organizatii. Analiza populatiei celor 10 tari care se includ in prezent in
componenta ASIAN este circa 500 mil persoane, ceea ce transforma potentialul zonei
intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. Regiunea poseda resurse naturale bogate.
Se intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care
leaga Oceanul Pacific cu orientul mijlociu, cu Africa si cu Europa. In principiu, modelul
de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat
mai multa atentie pe plan mondial.
Principalul efect economic al ASIAN este:
*crearea marii piete unice cu numarul general de populatie de 330 mil oameni si totalul
anual de PIB de 300 mlrd dolari americani.
*Stimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in ASIAN(implimentarea
capitaluli fara impozite)
In cadrul ASIAN activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica
indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera majora importanta de sistemul
de relatii internationale
(APEC) s-a constituit in noimembrie 1989 ca forum consultativ al tarilor membre
ASIAN si al partenerilor lor din Pacific. Sediul este la Singapore.
Componenta organizatiei APEC cuprinde 21 membri care include: Australia, Brunei,
Canada, Cili, China, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, Malaisia, Mexic, Noua
Zeelanda, Taiwan, Tailanda, Singapore, SUA, Peru, Rusia, Vietnam.
Principalele obiective:
*promovarea colaborarii economice multilaterale
*in special in domeniul comertului
*in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului.
In 2 jumate a sec XX, tarile din Asia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica
puternica si constanta. Printre primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au
fost Japonia. In perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o reconstructie economica in
masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri
economice in cadrul economiei mondiale. In primul val au fost Dragonii Asiatici si
anume: Hong Kong, Corea de Sud, Taiwan si Singapore care se includ in categoria
noilor tari industrializate. Al doilea val au fost Tinerii Tigri Asiatici: Indonezia, Filipine,
Malaizia si Tailanda.
O evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Vietnamul urmat de celelalte tari ale
peninsulei IndoChina. In perioada postbelica, schimbarile ideologice intervenite in
cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, Republica Populara Chineza a

condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de

forte in plan regional, mondial si global. Tarilor APEC le revine 50 % din produsul total
mondial, 50 % din exportul mondial de marfuri, 40 % din populatia globului, 31 % din
teritoriul globului pamintesc. Membrii APEC au un PIB reunit de aproape 16 trilioane
dolari americani si intruneste aproximativ 42 % din comertul mondial. LA sfirsitul
secolului XX, APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat
comertul deschis si cooperare economica. De la crearea APEC nu s-a considerat o
grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. Organizatia APEC se bazeaza pe
trei piloni de baza:
1. Liberalizarea comertului si a investitiilor
2. Facilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea
procedurilor vamale. Alinierea in domeniul standardelor interne si internationale.
Accesul sporit pe piata mondiala.
3. Cooperarea economica si tehnica si a tehnologiilor avansate.
Structura organizatorica a APEC:
Consiliul de ministri
Consiliul consultativ
Secretariatul.
Structura organizatoric :
1.Reuniuni de informare la nivel de ef de stat.
2.Reuniuni anuale.
3.Reuniuni trimestriale ale experilor guvernamentali.
comitete pe probleme de comer i investiii, ecomnomice, de buget i administraie.
3 grupri de experi pt IMM,tehnologia agricol, mediul i dezvoltarea susinut.
10 grupri de lucru pe probleme economice i tehnice.
Un secretariat.

10. Integrarea economic n Africa: probleme, perspective.

Procesul de integrare n Africa nregistreaz cele mai sczute performane. Comunitile
economice regionale africane au muli membri, care fac parte din multe organizaii sunt
subapreciate de guverne, insuficient finanate i, n ciuda unor succese izolate, nu i-au atins
obiectivele. Creterea produciei la nivelul rilor membre, ca i intensificarea schimburilor
comerciale au rmas doar la stadiul de deziderate, ponderea Africii, ca un ntreg continent n
comerul internaional fiind sub nivelul unor ri, ca Marea Britanie sau Olanda. Unirea
eforturilor pentru a depi gravele probleme cu care se confrunt rile africane este un
imperativ ce decurge din faptul c economiile acestor ri sunt aproape n totalitatea lor slab
dezvoltate.
Este clar c doar o atitudine comun poate constitui nceputul unei noi ere pentru continentul
uitat, Africa. Astfel, integrarea economic este una din principalele ci prin care se poate
potena efortul comun al acestor ri, pentru a crea un efect synergic.
Principalele sunt: Comunitatea Ec. A Africii Occidentale, Uniunea vamala
si economica a
Africii Centrale, Comunitatea Est-Africana, s.a.
Toate incercarile de integrare Africana au esuat, deoarece:
-Ele nu s-au bazat prea mult pe proiecte si tratate
-s-au limitat la forme incipiente si simple de cooperare ec
-n-au avut forta institutional si decizionala
-s.a. slabiciuni , ce au impiedicat schimdarea esentiala a situatiei ec si
sociale a Africii.

11. Caracteristica gruparilor integrationiste in America Latina

.Este rezultatul manifestarii dorintei politice de integrare a 12 state de pe continentul LatinoAmerica. ALADI a promovat la inceput crearea unei zone de liber schimb cu scopul realizarii
unei piete comune latine-americane.Prin Tratatul de la Montevideo din 12 august 1980,
ALADI s-a constituit reluind procesul de integrare economica si pe continent.Tratatul
reprezinta cadrul legal de constituire si functionare a ALADI, stabileste principiile generale
care sa guverneze activitatea organizatiei. Principalele obiective ale ALADI:*Preferinte
tarifare regionale pentru produsele originare din statele membre*Acorduri regionale pe
domenii intre toate statiile membrii *Acorduri partiale pe domenii intre doua sau mai multe
state membri.Atit acordurile regionale cit si cele partiale pot fi incheiate in urmatoarele
domenii:1.Reduceri tarifare si promovarea comertului ; 1. Complementarea economica ;
2.Comertul cu produse agricole ; 3.Cooperarea in domeniul financiar, fiscal, vamal si in
domeniul sanatatii ; 4.Protectia mediului inconjurator; 5.Cooperarea stiintifica si tehnologica;
6.Promovarea turismului 7.Standarte tehnice si multe alte domenii.

12. Ideea european i concretizarea ei. Principalele tratate

Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.La aceasta
idee au visat multi savanti economisti, politicieni, ginditaori in toate domeniile.Exista un fapt
de necontestat ca Europa este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii
crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la Roma. Roma a fost aceea care
pentru prima data a impus Europei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza ca
de la Marea Neagra pina la Anglia din Crpati pina in Pirinei au mers trupele militare
romanecerind popoarelor Imperiului Roman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane.
Puterea politica a Romei a fost subordonata de puterea religiei crestine.Atit savantii din
Europa(mai asle sdin Franta, Germania) inaintau problema unificarii Europei.In sec 19, anul
1848 a fost lansata pentru I data sintagma Statele unite ale Europe.Renumitul scriitor
francez, Hugo, a sustinut acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii Europei
apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a Europei.Insusi unirea Europei sa petrecut
dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cind Europa trebuia reconstruita.Primul ajutor dat
Europei a fost lansarea Programul de reconstructie a Europei sub denumirea de Planul
Marshall.
Acesta a fost un plan dat in calitate de ajutor de catre SUA. Acestplan a fost acceptat numai
de catre tarile Europei Centrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost:
- Crearea in 1948 a Organizatiei de Cooperare Economica Europeana(OCEE), pentru
administrarea ajutorului dat de catre SUA.
- In acelasi timpa fost constituita Uniunea Vamala sub denumire de Uninunea vamala a
Beneluxului.
-In 1949 are loc crearea Consiliului Europei. Este o institutie ce actioneaza in deosebi in
domeniul educatiei si cooperarii culturale si raspunde de Curtea Europeana de Justitie a
Drepturilor Omului. La inceputul sec 21 aceasta organizatie includea 45 de tari. Toate aceste
venimente din perioada postbelica au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politica la
unirea economica a tarilor vest-europene.

13. Instituii comunitare: Curtea de justitie, curtea de conturi, Banca

Central Europeana
CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE infiintata in anul 1952 cu sediul la Luxemburg ,
este curtea suprema a UE in domeniile in care se folosescte legislatia UE.Comunitatea
europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.Tratatele de baza au facut la legislatia
UE sa prevaleze in fata legislatie nationale.Acest organism cuprinde 27 de judecatorii adica
cite unul din fiecare tara membra, judecatorii sunt alesi pe 3 ani care pot fi reinnoiti in orice
moment.Curtea este sistata de 8 avocatti.Curtea Europeana de justitie este organismul de
acitivitatea care o determina si ii da o importanta primordiala.Curtea Europeana este obligata
sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene.Curtea
europeana de justitie este organul legal suprem al UE.Este o institutie de inovatie a Tratatului
de la Masstrich la nivel comunitar si este numit de parlament n termen de 5 ani. Institutia e

avocatul poporului european constituit n anul 1992. Rolul su este de aprimi reclamatii
referitore la acte, de administrare eficient n activitatea institutiilor sau organismelor
comunitare. Este un organ de conciliere si de rezolvare a litigiilor administrative.Curtea
European de Conturi, instituit n 1977, examineaz legitimitatea i regularitatea intrrilor
i ieirilor din Uniunea European i supravegheaz gestiunea financiar sntoas a
bugetului UE.Curtea de conturi este compus de un cetean pentru fiecare stat membru,
numit de Consiliul Uniunii Europene cu un mandat de ase ani, care poate fi nnoit. Din 1
ianuarie, 2007 Curtea este compus din 27 de membri; din motive de eficien, Curtea poate
institui seciuni n interiorul ei, cu un numr redus de membri, pentru a adopta anumite
categorii de relaii i preri. Membrii i desemneaz preedintele Curii, care rmne n post
timp de trei ani.Obiectivele Curii de Conturi sunt: urmrirea respectrii reglementrilor
legale cu caracter economic, financiar, fiscal i contabil, n vederea identificrii eventualelor
erori sau neregulariti n ntocmirea situaiilor financiare, n gestionarea i utilizarea corect
i performant a fondurilor publice, precum i aplicarea msurilor de nlturare a acestora;
perfecionarea cadrului legislativ armonizat implementat n domeniul auditului public extern
pe msura evoluiei practicii internaionale; consolidarea capacitii instituionale a Curii de
Conturi a Romniei ca instituie independent, profesional i credibil de control i audit
extern al fondurilor publice; crearea premiselor necesare asigurrii unei funcionri
convergente a instituiilor din sistemul public n raport de competenele acestora; protejarea
intereselor financiare ale statului romn i ale comunitii Europene.Banca Central
European (BCE) este banca central a Uniunii Europene, cu funcia de administrare
a politicii monetare n cele 17 ri care folosesc euro ca moned. i are sediul n Frankfurt am
Main. Banca a fost nfiinat la 1 iunie 1998, ca urmare a Tratatului de la Amsterdam.
Actualul preedinte al BCE este Mario Draghi. BCE colaboreaz cu bncile centrale din toate
cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. mpreun, formeaz Sistemul European al
Bncilor Centrale(SEBC). BCE stabilete cadrul cooperrii dintre bncile centrale ale celor 17
state membre care au adoptat moneda unic i alctuiesc mpreun zona euro. Cooperarea
existent la nivelul acestui grup restrns poart numele de eurosistem. BCE are
ca obiectiv meninerea inflaiei la un nivel inferior, dar apropiat de 2%. BCE are dreptul
exclusiv de a autoriza emiterea de bancnote, drept obinut prin Tratatul de la Maastricht.
Stabilitatea preurilor este definit ca o cretere anual a indicelui armonizat al preurilor de
consum (IAPC) din zona euro de sub 2%, stabilitatea preurilor trebuie meninut pe termen
mediu.

14. Caracteristica organelor decizionale ale UE

Consiliul European (1974) este cel mai inalt organ de conducere al UE- functionind sub
forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre. Statutul sau a fost definit
prin tratatul de la Mashtric (1992) in termenii urmatori:Consiliiul europ. va oferi uniunii
dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor.In afara
sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale UE la consiulul european mai participa
ministrii afacerilor externe, presedintele comisiei europene si un vice presedinte .Consiliul
europ. se intruneaza de 4 ori pe an.Consiliul europ. joaca un rol esential in realizarea
problemelor curente ale vietei internationale cu ajutorul polticii externe si de securitate
comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare
si ale prezintarii unei optiuni comune.In cadrul consil.europen se deosebesc mai multe
domenii:1.Afaceri generale si relatii externe; 2.Afaceri ecobomice si financiare (ecofin)
3.Justitii si afaceri interne; 4.Forta de munca, politica sociala, sanatatea si protectia
consumatorului.; 5.Competitivitatea; 6.Transportul, telecomunicatiile si energie;
7.Agricultura si pescuit; 8.Mediu ; 9.Educatie, tineret si cultura.
Decizia in consiliul
europei se ia pe baza de vot, iar fiecare tari i se acorda nr. de voturi in dependenta de nr de
pop. Nr.Total sunt de 345 voturi. Parlamentul European- organ decisional, este forumul
prin excelenta democratica a UE, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de 5 in 5 ani
din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre. Membrii parlamentului eurpean sunt

grupati prioritar in functie de partidele politice.

Functiile Parlamentului European: participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei UE ; aprobarea cererilor de aderarea la UE ; - numirea avocatului poporului ( abustagul); interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene; - controlul comisiei europene ; - are
dreptul de a infiinta comisia de ancheta si drepturi de petitie; - executarea alaturi de consiliul
de minstri a controlului asupra bugetului; - monitorizarea implementarii politicilor
comunitare; - ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului
european.Parlamentul European isi desfasoara activit. in 3 sedii:Bruxel,Luxemburg si
Strasburg.

15. Caracteristica organelor executive ale UE.

COMISIA EUROPEANA PRINCIPALA institutie de initiativa legislativa si executiva a
UE.La alcatuirea ei fiecare stat mare si anume Franta, germania, Maria Britanie ,Italia, si
Spania participa cu cite 2 reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant
.Cu In principiu comisia europeana face propuneri consiliului UE privind inbunatatirii
politicii umanitare.Comisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol
executiv.Comisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza
studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.Deasemenea comisia are putere de
control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si Forta de decizie in
domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale UE.Comisia europeana
administreaza diferite fonduri si programe ale UE inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din
afara UE

16. Coninutul politicii de dezvoltare regionala n Uniunea European.

. politica regionala-> ansamblul de politici structurale menite sa asigure reducerea si
eliminarea, n perspectiva, a disparitatilor dintre diferitele regiuni ale statelor
membre. Obiectivul esential -> realizarea coeziunii economice si sociale aUE.Conceptul de
regionalizare considera regiunea ca fiind eseniala n procesele de planificare si dezvoltare.n
Europa, obiectivul dezvoltarii regionale s-a manifestat, de-a lungul timpului, n principal, la
doua niveluri:- Al fiecarui stat european; - Al Uniunii Europene.n prezent, politicile nationale
de dezvoltare regionala, promovate n tarile Uniunii Europene beneficiaza de:-Granturi pentru
investitii si stimulente fiscale;- ncurajarea initiativelor tehnologice; -Cresterea mobilitatii
fortei de munca;- Sprijin acordat IMM-urilor, n scopul adaptarii acestora la mediul
economic, n conditiile globalizarii;- ncurajarea dezvoltarii retelelor de cooperare.La nivel
european, politica regionala s-a dezvoltat n jurul conceptului de coeziune economica si
sociala.Coeziunea se refera la reducerea decalajelor n ceea ce priveste nivelul de dezvoltare a
regiunilor si sprijinirea regiunilor ramase n urma sa recupereze decalajul care le separa de
regiunile dezvoltate ale UE.Principalul instrument folosit de UE pentru promovarea politicii
sale de dezvoltare regionala l constituie Fondurile Structurale (FS). Aceste fonduri sunt
rezultatul contributiei financiare a statelor membre, proportional cu nivelul lor de dezvoltare
economica, exprimata n valoarea PIB-ului, redistribuite apoi catre acele tari si regiuni ale
UE, ramase n urma din punct de vedere economic si social. Prin Tratatul de la Roma, a fost
creat primul fond structural si anume Fondul Social European (FSE). - Crearea de noi locuri
de munca;- Integrarea somerilor de lunga durata si a categoriilor sociale expuse excluderii de
pe piata muncii;- Promovarea sanselor egale de acces la munca;- Reconversia si
mbunatatirea pregatirii educationale si profesionale. Fondul European pentru Orientare si
Garantare pentru Agricultura (FEOGA) cu scopul de a sustine actiunile n favoarea
fermierilor. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDER). Obiectivul Fondului
l reprezenta corectarea "dezechilibrelor regionale din cadrul Comunitatii, rezultate, n
particular, din preponderenta agriculturii, schimburile industriale si somajul structural" prin
"finantarea unor investitii n activitati industriale, mestesugaresti si servicii, care sa asigure
crearea unor noi locuri de munca sau protejarea celor existente".Instrumentul Financiar
pentru Orientarea n domeniul Pescuitului (IFOP). Prin crearea acestui fond s-a urmarit:Sprijinirea sectorului piscicol, al acvaculturii si al industriei de prelucrare a produselor

marine;-Restructurarea si modernizarea flotei de pescuit;-Dezvoltarea pescariilor si protectia

anumitor zone maritime;-Identificarea de noi piete pentru produsele piscicole.

17. Politica Agricol Comunitar (PAC). Necesitatea PAC. Obiective,

principii ale PAC.

1.
2.
3.
4.
5.

La etapa actual problema fundamental a oricrei societiatt la scara mondial ct i la

nivel integrionist ori naional a fost i rmne securitatea alimentar. n scopul asigurrii
populaiei cu hran necesar cele 6 ri fondatoare ale UE au convenit acrearea unei piee
comune pentru produsele agricole. Dar cu condiia promovrii unei politici agricole comune
de garantare a aprovizionrii cu elemente necasare la preuri rezonabile pentru cumprtori.
Folosirea unei politici n domeniul agriculturii s-a prevzut n primele etape ale construciei
europene. Agricultorii prezentau n momentul semnri tratatului de la Roma 25% din
populaia activ. Caracteristica principa a europei agricole era diversitatea sistemelor i
structurilor de exploatare i a metodelor de gestiune i a politicilor politica agricol
coomunitar sa dorit a fi ntr-un astfel de context adic solutia pentru atingerea a 3 categorii
de obiective
Categoria 1 Obiective economice: promovarea progresului tehnic alocarea optmia a
resurselor crestterea productie. Categoria 2 Obiective sociale:adic nivelul de via echitabil
pentru agricultori, preuri rezonabile pentru consumatori.
Categoria 3 Obiective politice:i al treile obiectiv garantarea securitii alimentare.
. Prin politica agricol comunitar rile menbre i-au dorit atingerea urmtoarelor obiective:
cretere productivitii n agricultur i promovarea progresului tehnic
asigurarea unui nivel de via echitabil populaiei agricole
stabilizarea pieilor
garantarea securitii n aprovizionare
asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori
Factorii care au influenat procesul de integrare a agriculturii:
1.Diversitatea politicilor agricole naionale.
2.Disponibilitile structurale.
3.Randamentele sczute n agricultura european.
4.Importana politic a agricultorilor n contextul internaional.

18. Instrumente i mecanisme de realizare a PAC. Reforme ale PAC.

Mecanismul de spijinire ale politicii agricole comnitare. Obiectivele tratatului de la Roma
privind agricultura nu putea fi realizat , numai prin funcionarea mecanismelor pieii.
Mecanismul de intergrare ales a fost oraganizarea comun a pieilor. Sistemul de organizare
comun a pieilor a cuprins treptat 91% din producia agricol. Organizarea comun a pieilor
releva 3 elemente definitorii:
1. unicitatea pieii prin determinarea preurilor comune
2. garantarea preurilor prin intervenii pe piaa intern
3. un sistem de protecie la grani a pieii europene pentru asigurarea preferinei
comunitare
La etapa actual exist 3 grupuri de preuri, n conseci preurile produselor pe piaa agricol
pot funciona liber n primul rnd ntre minim sau pre prag care servete baza preurilor
garantate i un maximum pre pplafon, care este preul indicativ pe baza cruia se
declaneaz automat importul. Exist preuri ghid, se fixeaz anual de ctre consiliul de
minitri al UE la incheierea companiei agricole. Aici se includ urmtoarele forme de preuri:
1. pre indicativ
2. pre de orientare
3. pre de baz
4. preuri garantate
Preurile grarantate cuprind de la preurile ghid prezentate anterior de consiliul de minitri.
Stabilete preurile garantate la care de achiziii au obligaia de a cumpra produsele

agricole. A soua grup de preuri se divizeaz n preuri de intervene, preuri de cumrare,

preul minim i preul de retragere.
Principala forma de organizare a preturilor la nivelul comun acopera apx 70% din productia
agricola,deasemenea pt 30% din produc agricola se asigura garantarea minima prin protectia
externa si prin subventii directe 5 %.
Schema clasica de interventie a pret-lor agricole europene o reprezinta OCP prin Px garantat ,
cuprinzind reglementarea preturilor interne prin Px comune si un s/s de productie extern.
Acest regim pe fixarea unor Px garantate are in vedere asigurarea unor venituri stimulatoare
pt producatori agricoli.
Sf. Sec XX inc sec XXI Reforma PAC a devenit de neuitat.Importanta PAC a UE cu timpul
s-a redus si din alte considerente de aceea in 1992 ,UE a lansat cea mai profunda reforma a
PAC intreprinse pina atunci dar faaara a afecta principiile de baza.
Prin reforma politicii agricole monetare din 1992 dispozitivul de sprijin al agriculturii s-a
schimbat, el nu se mai bazeaza pe sustinerea preturilor agricole ridicate ci pe sprijinirea
veniturilor agricole prin plati compensatorii directe.
Obiectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului 1992 sunt
(tratatul MAASTRI:
1. Mentinerea UE in rindul producatorilor si exportatorilor de produse agricole prin
cresterea competitivitatii fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele externe
2. Reducerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata
3. Concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel
de sprijin
4. Incurajarea fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile
5. Protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din
domeniul agriculturii

19. Caracteristicile politicii industriale comune a Uniunii Europene.

Obiectivul general al politicii industriale este sa asigure competitivitatea industriei
comunitare.Acest obiectiv global se poate realize prin urmatoarele subobiective:1.Accelerarea
ajustarii industriei la modificarile structurale prezente si viitoare; 2.Incurajararea creearii unui
mediu favorabil in special pentru firmele mici si mijlocii 3. Incurajarea unui mediu favorabil
cooperarii dintre companiile industriale fara a se ajunge la un abuzz de pozitii dominante
4.Incurajararea unei mai bune exploatari a potentialului industrial in directia inovarii
cercetarii si dezvolatarii tehnologice.
Politica industriala a competitivitatii pentru UE a
determinat 4 prioritati:1.Promovarea investiilor de portofoliu; 2.DEzvoltarea cooperarii
industriale ; 3.Concurenta loiala in interior si in raport cu tertii; 4.Perfectionarea formelor de
interventie a autoritatilor publice.In vederea atingerii unor obiective concrete de politica
industriala ,comunitatea trebuie sa faca uz aproape de toate prevederile continute in tratate si
anume : - regulile concurentei ; aromonizarea fiscala -referitor la legislatia privind piata unica
interna; - privind masuri publice care distorsioneaza piata - privind politica comerciala ;
-privind adoptarea sociala la transformarile din industrie ;- privind retelele trans-europene; privind coeziunea economica si sociala; -privind cercetarea si dezvoltarea tehnologica
-privind mediul ambient.

20. Politica de vecinatate europeana.Parteneriatul Estic

POLITICA EUROPEAN DE VECINTATE (PEV) o nou abordare in cadrul relaiilor
dintre Uniunea European i vecinii si, abordare ce o depete pe cea tradiional bazat pe
cooperare.Aceast politic constituie un cadru de consolidare a relaiilor de vecintate i
vizeaz intensificarea cooperrii cu statele vecine UE lrgite in vederea crerii unei zone de
prosperitate i bun vecintate, a unui cerc de prieteni" la frontierele Uniunii.Obiectivele
Politicii Europene de Vecintate:Obiectivul principal al PEV este imprirea beneficiilor
aduse de extinderea UE din 2004 cu rile sale vecine. Un alt obiectiv este cel stabilit prin
Strategia European de Securitate din 2003, i anume creterea securitii in vecintatea
Uniunii extinse.Politica European de Vecintate nu ofer statelor vizate (statele din estul

Europei i statele mediteraneene, i din iunie 2004 i statele sud-caucaziene) perspectiva

aderrii la UE, ci permite o relaie privilegiat cu vecinii i o mai bun focalizare a eforturilor
in domenii de importan vital pentru apropierea statelor vizate de standardele
europene.Printre beneficiile oferite de PEV se numr cele ce in de dezvoltarea economic i
social precum i obinerea posibilitii de acces pe piaa intern i integrarea in cadrul altor
alte politici europene:-Educaia, pregtirea profesional i tineretul; Cercetarea; Probleme
de mediu; Cultura; Politica audio-vizualului; Trasarea Planului de Aciuni pentru fiecare
stat-vecin va depinde de necesitile i capacitile acestuia, in consideraie fiind luate
interesele ambelor pri. De asemenea se va ine cont i de urmtoarele circumstane:-Poziia
geografic;- Situaia economic;-Nivelul de dezvoltare a relaiilor UE statul vizat;Reformele in derulare.Statele incluse in Politica de Vecintate European:In Est: Moldova,
Ucraina,Belarus.

21. Realizarea Acordului de Parteneriat i Cooperare i a Planului de

Aciune Uniunea European Republica Moldova.
Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) reprezint baza juridic a relaiilor dintre
Republica Moldova i Uniunea European. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a
intrat n vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durat iniial de 10 ani. Acest aranjament asigur
baza colaborrii cu UE n domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-tiinific i
are ca obiective susinerea Moldovei pentru:
consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a
minoritilor prin asigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic; dezvoltarea durabil
a economiei i finalizarea procesului de tranziie spre economia de pia prin promovarea
schimburilor comerciale, investiiilor i relaiilor economice armonioase. Relaiile Moldovei
cu Uniunea European sunt instituionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile
pentru intensificarea dialogului politic i monitorizarea implementrii APC: Consiliului de
Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE i Subcomitete de Cooperare RM-UE i
Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE.. Planul de Aciuni RM-UE (semnat
deRepublica Moldova la 22 februarie 2005 la Bruxelles n cadrul Politicii Europene de
Vecintate (PEV)). este un document care include obiective strategice i aciuni concrete
pentru atingerea acestor obiective. Acesta este un document bilateral care implic o
responsabilitate comun pentru adoptarea standardelor europene i apropierea Republicii
Moldova de perspectiva european. Implementarea Planului de Aciuni va avansa semnificativ
armonizarea legislaiei Moldovei, a normelor i standardelor sale cu cele ale UE. ndeplinirea
obiectivelor i aciunilor incluse n Planul de Aciuni va crea condiii pentru avansarea la un
alt grad al relaiilor cu UE. Scopul: Planul de Aciuni RM-UE stabilete un set comprehensiv
de prioriti n domenii ce in de sau depesc aria Acordului de Parteneriat i Cooperare
dintre UE i Moldova.Prioritile menionate n Planul de Aciuni drept necesitnd o atenie
special- Conflictul transnistrean -Democraia i supremaia legii 3. Libertatea Mass-media
4. Reforma administrativ i reforma justiiei 5. Cooperarea cu Instituiile Financiare
Internaionale, stabilitatea macroeconomic i reducerea srciei 6. mbuntirea climatului
investiional7. Vama i Managementul Frontierei (inclusiv sectorul transnistrean) 8.
Promovarea comerului reciproc, inclusiv Preferinele Comerciale Autonome 9. Lupta
mpotriva crimei organizate 10. Managementul eficient al fluxurilor migraionale
.Suplimentar la aciunile menionate mai sus care reflect aciunile prioritare identificate de
UE i Moldova n Planul de Aciuni, urmtoarele aciuni adiionale vor fi necesare de
implementat in domeniul de: Statistica ; Energetica ; Transport ; Mediul
nconjurtor ;Societate Informaional ; Contacte inter-umane

22. Participarea Republicii Moldova la cooperarea economic din Europa

de Sud-Est: Cooperarea economic la Marea Neagr (OCEMN),
CEFTA-.

. Participarea la CEFTA se deosebete, ntr-o anumit msur, de participarea la alte

grupri regionale ca urmare a stadiului de dezvoltare de la care au pornit partenerii i a
obiectivelor urmrite. Astfel partenerii iniiali ai acestei regiuni Polonia, Cehia, Ungaria,
iar mai trziu Romnia i Bulgaria, avnd o dorin comun de aderare ct mai rapid la
UE, au reuit s accelereze acest obiectiv prin valenele CEFTA. Participarea la aceasta
zon de liber schimb a permis atenuarea asimetriilor de dezvoltare i crearea stabilitii n
regiune, fapt datorat coordonrii reuite a politicilor macroeconomice i a politicii
comerciale prefereniale.Creterea economic realizat de statele din Europa Central se
explic n mare parte prin creterea exporturilor. Acorduri de comer liber a statelor
membre CEFTA au determinat o dezvoltare rapid a comerului exterior i reorientarea
acestuia spre UE. Dac la nceputul anilor 90 cota pe care o deinea UE n comerul
rilor din Europa Central a fost n mediu de 30%, la finele anilor 90 comerul acestor
state cu UE a depit 60%.Procesul de aderare a Republicii Moldova la CEFTA a fost
lung i a durat vreo 4 ani. Primul pas n aceast direcie a fost fcut sub forma acordurilor
de comer liber, ncheiate bilateral cu fiecare ar membr ncepnd cu Bosnia i
Herzegovina din 2002 finalizat cu ncheiere a acordului de aderare la CEFTA n 2006.n
conformitate cu prevederile acordului semnat cu statele CEFTA i intrat n vigoare din 1
mai 2007, produsele originare din Moldova beneficiaz de preferine comerciale ce
prevd anularea sau reducerea treptat a tarifelor, restriciilor cantitative i a altor taxe cu
efect echivalent la producia agricol i industrial i stabilesc criteriile de origine a
mrfurilor n limitele fiecrui acord n parte.Reducerea tarifelor la produsele originare din
Republica Moldova i intrarea Moldovei ntr-o zon economic liber de 55 mil. locuitori
au determinat evoluia dubl a tranzaciilor comerciale cu statele CEFTA, avnd n anul
2008 exporturi n valoare de 39924,6 mii dolari SUA i importuri de 41167,4 mii. dolari
SUA, astfel nregistrnd o dezvoltare pozitiv n comparaie cu anii precedeni. Este clar
c Republica Moldova alturi de rile est-europene a reuit s realizeze performane
nalte n relaiile comerciale ca urmare a participrii la regiunea CEFTA i s avanseze
relaiile cu UE.rile din Bazinul Mrii Negre se confrunt cu principalele probleme
ale dezvoltrii internaionale contemporane. Drept ncercare de contracrare a acestei
tendine poate fi menionat procesul de institutionalizare din 25 iunie 1992 a colaborrii
economice regionale prin formarea Comunitii Economice a Mrii Negre prin semnarea
Declaraiei de la Istanbul. Membrii fondatori ai CEMN snt: Albania, Bulgaria, Grecia,
Romnia, Turcia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina i trei ri caucaziene (Armenia,
Azerbaidjan i Georgia). Regiunea CEMN se ntinde, ca suprafa, de la Marea Adriatic
la Oceanul Pacific i cuprinde n arealul su un numr de opt mri. Bogat n resurse
naturale i, dispunnd de o pia atractiv cu o populaie de 400 mln. de locuitori,
regiunea CEMN reprezint unul dintre cele mai importante proiecte regionale de
integrare economica. Posibilitile de cooperare i integrare ale acestei regiuni snt foarte
largi, ns tensiunile politice i militare creeaz bariere i chiar pericole reale n realizarea
acestora. O alternativ sigur a conflictelor regionale poate fi doar colaborarea regional
economic, care presupune existena unor canale sigure de comunicare i interaciune cu
alte comuniti economice, cum ar fi UE i CSI. Acest lucru ar oferi un grad mai nalt de
stabilitate regiunii i ar valorifica avantajele comparative i competitive disponibile i ar
facilita integrarea ei n sistemul european i mondial.Recesiunea a afectat semnificativ
relaiile comerciale reciproce. n timp ce comerul internaional n ultimii ani a crescut de
peste 14 ori, ponderea acestor ri n comerul internaional a rmas destul de mic, iar
comerul reciproc a regresat.Industriile rilor membre necesit implementarea
tehnologiilor noi, managementului performant i eficient, reducerea costurilor de
producie i ridicarea competitivitii. Mai exist i problema insuficienei reelelor
infrastructurale care frneaz natura i dinamica fluxurilor de mrfuri i factorii de
producie, iar dezvoltarea comerului exterior reciproc depinde de accelerarea rezolvrii
acestor probleme.

23. Participarea Republicii Moldova la cooperarea economic din Europa

de Sud-Est: ICE
n acest context participarea Republicii Moldova la Iniiativa Central-European (ICE) cu
spaiul de 2397,8 mii km2 i potenialul demografic de 251 mil. de locuitori reprezint o pia
vast de desfacere, accesul stabil la materia prim i atragerea investitorilor cu capital strin
din rile ICE.Iniiativa Central European a fost instituit n noiembrie 1989 de ctre Italia,
Austria, Ungaria i Iugoslavia. Ctre 1996, anul n care Republica Moldova a fost admis n
calitate de membru cu drepturi depline. n virtutea formatului su, Iniiativa i propune, n
primul rnd, susinerea membrilor si care nc nu fac parte din Comunitatea European n
demersurile de avansare a dialogului politic cu structurile europene i de intensificare a
proceselor de integrare economic n acest spaiu. Totodat ICE servete ca for pentru
cooperarea politic, economic, tiinific i cultural n regiune.Obiectivele organizaiei in
de:-intensificarea cooperrii dintre rile membre; -intensificarea participrii tuturor statelor
ICE la procesul de integrare european;-intensificarea procesului de transformri economice
ale rilor n tranziie; -dezvoltarea comerului exterior al statelor ICE, evitnd crearea noilor
bariere i divizri n Europa;-orientarea activitilor n direcia susinerii rilor dezavantajate
i relansrii economice prin proiecte din domeniul economic, tehnic, tiinific i cultural. CCI
a RM colaboreaz cu camerele rilor ICE n baza a peste 60 de acorduri semnate n cadrul
mai multor proiecte i programe internaionale.Intensitatea relaiilor comerciale a Republicii
Moldova cu rile membre ICE determin caracterul i calitatea cooperrii regionale.Dar
practica acestei colaborri ne arat c, din pcate, potenialul rii nostre nu este valorificat la
maximum pe pieele Europei Centrale. Comerul bilateral relativ redus, n care ponderea cea
mai mare o au bunurile cu valoare adugat mic, distanele mari, barierele create la
tranzitarea mrfurilor moldoveneti - toate acestea nu deschid o perspectiv real pentru o
ptrundere mai larg a mrfurilor noastre pe pieele statelor Europei Centrale. n vederea
dezvoltrii relaiilor comercial-economice intraregionale este nevoie de formarea
intreprinderilor mixte, extinderea activitilor expoziionale, schimbul de tehnologii avansate
i de informaii.

24. Cooperarea transfrontaliera a RM prin euroregiuni

Colaborarea in cadrul euroregiunilor consta in crearea unor legaturi directe intre regiuni si
comunitati aflate la frontiere intre state.Obiectivele : asigurarea unei zone de securitatre si
stabilitate;sustinerea comunitatii rominesti si ucrainesti din 3 state;sustinerea si promovarea
IMM din regiunea de frontiera;realizarii cooperarii impotriva traficului de fiinte umane si de
droguri. Euroregiunea Dunarii de jos a fost lansata de Rominia in 1997,care prevedea
cooperarea regionala dintre RM si Ucraina,Rominia.In baza acordului euroreg Dunarea de jos
are urmatorii membrii din partea RM: Cahul,Cantemir; Rominia:Braila,Galati,Tulcea;
Ucraina:Odesa. Euroregiunea Prutul de sus creata prin tratatul semnat intre Ucraina si
Rominia in 1997,care prevedea cuprinderea judetelor
Botosani,Suceava,Balti,Edinet,Glodeni,Briceni,Cernauti. Activitatile desfasurate in cadrul
euroreg sunt:adoptarea si aplicarea hotaririlor privind anularea taxelor si platilor de trecere la
frontierele de stat de catre pf si pj inregistrate pe teritoriul euroreg;derularea proiectelor in
domeniul social-economic,mediului si dezvolatarea durabila;stabilirea parteneriatului a
unitatii administrativ-teritorial din Austria si Germania. Euroreg Siret-Prut-Nistru,creata in
2002 la Iasi care a inclus din partea Rominiei:Iasi,Vaslui,Neamt;RMUngheni,Lapusna,Chisinau,incluzind apoi si r.Orhei si Soroca.In cadrul acestei euroreg se
mizeaza pe colaborarea la nivel admn local in domeniul economic,invatamint,cultural si
protectiei copilului.

25. Locul si rolul economiei UE in economia mondiala

Influena Uniunii Europene pe scena mondial crete ori de cte ori vorbete la unison n
problematica internaional. Negocierile comerciale sunt un bun exemplu n acest sens.

n domeniul aprrii, fiecare stat rmne suveran, fie c este membru NATO sau neutru. Cu
toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvolt cooperarea militar n vederea
misiunilor de meninere a pcii.
Din motive istorice i de apropiere geografic, sudul Mediteranei i Africa sunt regiuni crora
Uniunea European le acord o atenie sporit (politici privind ajutorul pentru dezvoltare,
preferine comerciale, ajutor alimentar i drepturile omului).
Pe plan economic, comercial i monetar, Uniunea European a devenit o mare putere
mondial. Acest gigant economic rmne totui, pentru unii, un pitic politic. Aceasta este,
bineneles, o exagerare. Uniunea European are o influen considerabil n cadrul
organizaiilor internaionale cum ar fi Organizaia Mondial a Comerului (OMC),
organismele specializate ale Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), i n cadrul summit-urilor
mondiale pentru mediul nconjurtor i dezvoltare.Nu este mai puin adevrat c statele
membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de fcut pe plan diplomatic i politic,
nainte de a se putea exprima la unison n problemele mondiale majore cum ar fi: pacea i
stabilitatea, relaiile cu Statele Unite ale Americii, terorismul, Orientul Mijlociu i rolul
Consiliului de Securitate al Naiunilor Unite. Mai mult, sistemele militare de aprare, piatra
de temelie a suveranitii naionale, rmn sub autoritatea guvernelor naionale, ale cror
legturi s-au sudat n interiorul unor aliane precum NATO.

26. Gruparile integrationiste din Europa

COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE (CSI), 21 decembrie, 1991 la Alma-Ata,
liderii a 11 state suverane au semnat Protocolul la Acord n care au subliniat c Azerbaidjan
Armenia Belarus Kazahstan Krgzstan Moldova, Federaia Rus, Tadjikistan, Turkmenistan,
Uzbekistan i Ucraina pe baz de drepturi egale nfiineaz Comunitatea Statelor
Independente. Obiectivele Comunitii snt urmtoarele: - cooperarea n domeniile politic,
economic, ecologic, umanitar, cultural, etc.; - dezvoltarea global i echilibrat n domeniul
economic i social a statelor membre n
cadrul unui spaiu economic comun, cooperarea
ntre state i integrare; - asigurarea drepturilor i a libertilor fundamentale, n conformitate
cu principiile generale recunoscute i normele dreptului internaional i a documentelor
OSCE; - cooperarea ntre statele membre pentru meninerea pcii i securitii internaionale,
punerea n aplicare a unor msuri eficiente de reducere a nnarmrilor i a cheltuielilor n
domeniul militar, de eliminare a armelor nucleare i a altor arme de distrugere n mas,
realizarea dezarmrii generale i complete; - asistena pentru cetenii statelor membre n
comunicarea liber, stabilirea contactelor i circulaia n cadrul Comunitii;- asistena juridic
reciproc i cooperarea n alte domenii ale relaiilor juridice;- soluionarea panic a
diferendelor i conflictelor ntre naiunile Comunitii.Iniiativa Central-European (ICE)
cu spaiul de 2397,8 mii km2 i potenialul demografic de 251 mil. de locuitori reprezint o
pia vast de desfacere, accesul stabil la materia prim i atragerea investitorilor cu capital
strin din rile ICE.ICE a fost instituit n noiembrie 1989 de ctre Italia, Austria, Ungaria i
Iugoslavia. La momentul actual ICE ntrunete 17 state: Albania, Austria, Belarus, BosniaHeregovina, Bulgaria, Italia, Iugoslavia, Cehia, Croaia, Macedonia, Moldova, Polonia,
Romnia, Ucraina, Ungaria, Slovacia i Slovenia.Obiectivele organizaiei in de:intensificarea
cooperrii dintre rile membre; intensificarea participrii tuturor statelor ICE la procesul de
integrare european; intensificarea procesului de transformri economice ale rilor n
tranziie; dezvoltarea comerului exterior al statelor ICE, evitnd crearea noilor bariere i
divizri n Europa;orientarea activitilor n direcia susinerii rilor dezavantajate i
relansrii economice prin proiecte din domeniul economic, tehnic, tiinific i
cultural.Consiliul Regional de Cooperare (CRC din 27 februarie 2008). a fost lansat n
scopul susinerii rilor n procesul de integrare economic n structurile europene,

dezvoltarea economic, promovarea investiiilor i a comerului n Europa de Sud-Est prin

intermediul proiectelor financiare i tehnice, acordate de ctre statele donatoare din
UE.Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA). Partenerii iniiali ai acestei
regiuni Polonia, Cehia, Ungaria, iar mai trziu Romnia i Bulgaria, avnd o dorin comun
de aderare ct mai rapid la UE, au reuit s accelereze acest obiectiv prin valenele CEFTA.
Participarea la aceasta zon de liber schimb a permis atenuarea asimetriilor de dezvoltare i
crearea stabilitii n regiune, fapt datorat coordonrii reuite a politicilor macroeconomice i
a politicii comerciale prefereniale.rile din Bazinul Mrii Negre se confrunt cu
principalele probleme ale dezvoltrii internaionale contemporane. Drept ncercare de
contracrare a acestei tendine poate fi menionat procesul de institutionalizare din 25 iunie
1992 a colaborrii economice regionale prin formarea Comunitii Economice a Mrii Negre
prin semnarea Declaraiei de la Istanbul. Membrii fondatori ai CEMN snt: Albania, Bulgaria,
Grecia, Romnia, Turcia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina i trei ri caucaziene (Armenia,
Azerbaidjan i Georgia). Organizaia pentru Democraie i Dezvoltare Economic
(ODDE-GUAM) este o structur regional format din 4 ri: Georgia, Ucraina, Azerbaijan,
Moldova cu scopul de a participa la tranzitul de hidrocarburi din regiunea Mrii Caspice spre
Europa, nclusiv n cadrul proiectelor Uniunii Europene.Pentru Moldova, GUAM este unica
posibilitate de lua parte la unul dintre cele mai de anvergura proiecte geoeconomice din
Europa, care este conectarea pieei europene la resursele energetice din Asia Centrala.

27. Politica concurentiala si industriala

UNA din cheile succesului integrrii europene a Europei Occidentale o constituie existena,
nc de la nceputurile construciei comunitare, a unei politici concureniale comune. Politica
n domeniul concurenei interzice practicile de:-acordare de ajutoare publice care creaz
distorsiuni n relaiile de concuren dintre agenii economici-stabilire a preurilor prin
nelegeri prealabile ntre productori sau furnizori; -creare de carteluri care s-i mpart
piaa, astfel nct s nu se concureze ntre ele; -abuz al poziiei dominante pe pia; -realizare
de fuziuni care distorsioneaz libera concuren. Obiectivele politicii in domeniul
concurenei pot fi succint grupate in trei categorii: 1. Politica european in domeniul
concurenei (PDC) trebuie s garanteze unitatea pieei interne i s evite realizarea de
inelegeri intre firme, de natur s afecteze comerul intracomunitar i manifestarea liber a
concurenei. (inelegerile i practicile concertate);2. Politica in domeniul concurenei caut s
impiedice situaiile in care una sau mai multe intreprinderi incearc s exploateze intr-o
manier abuziv puterea lor economic in raport cu alte firme mai puin puternice (abuz de
poziie dominant); 3. De asemenea, PDC trebuie s impiedice acele intervenii ale guvernelor
statelor membre care pot falsifica regulile jocului liber al pieei prin discriminri in favoarea
intreprinderilor de stat sau prin acordarea de ajutoare ctre anumite firme din sectorul privat
(ajutoarele de stat).

28. Analiza principalelor teorii ale integrarii economice internationale:

abordarea statica si dinamica
Dezvoltarea si aparitia blocului comercial regional a dus la apariti teoriei optimismului de gr.
2 fundamentata de lipse si landcaster si care sustine ca eliminare a unor distorsiuni in tarife si
taxe vamale nu garanteaza o ameliorare a bunastarii economiei globale atit timp cit exista
distorsiuni cu celelalte tari.Viener a dezvoltat in continuare aceasta teorie si care a ajuns la
concluzia ca liberul schimb care este in cadrul uniunilor vamale maximizeaza prosperitatea
economica pentru unii participanti si o reuce pentru alti participanti.Viener a introdus
conceptul de creare de comert si deturnare de comert. Crearea de comert presupune o
schimbare in consumul national de la o sursa autohtona de aprovizionare mai scumpa la una
mai eftina din alta tara ca rezultat al eliminarii restrictiilor asupra comertului din cadreul
acestei zone. Detrurnarea de comert implica o schimbare in consumul national de la o sursa
de aprovizionare mai eftina dintr-o tara terta la o sursa de aprovizionare mai scumpa din alta
tara partenera devenita in mod artificial mai eftina deoarece au fost eliminate tarifele
vamale.Acestea se refera la abordarea statica.Cercetatorii au identificatsi unele beneficii ale

formarii blocurilor comerciale pentru toate tarile participante in cazul aprofundarii dinamice
ale liberalizarii comertului.Beneficii: - Amplificarea concurentei care duce la reducerea
pretului, diminuarea costului de productie; - Formarea unei piete largite ce sporeste
oportunitatea de investitii. - Extinderea dimensiunilor productiei.

29. Integrarea pozitiva si integrarea negativa. Avantajele si dezavantajele

integrarii economice
Integrarea pozitiva-se refera la modificarea instrumentelor si institutiilor existente si crearea unor
noi capabile sa asigure functionarea efectiva si eficienta a pietei integrate.Integrarea negativaprocesul de inlaturare a obstacolelor asupra comertului dintre statele participante,respectiv
eliminarea oricaror restrictii in procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale.