Sunteți pe pagina 1din 21

Mediul de afaceri European Cap I Mediul European al afacerilor Delimitri conceptuale Afacerile europene se refera la o varietate de activit i economice

ce implica agen ii economice de pe ntreg cuprinsul Europei. O afacere europeana poate fi condusa de o singura persoana, poate fi o firma mica sau mijlocie sau poate fi o organiza ie ce implica mii de persoane cu un patrimoniu de sute de milioane de euro cu baze de produc ie si / sau distribu ie in mai multe tari. Aceste firme sunt considerate a fi creatoare de bog ie si de locuri de munca. Odat ce obiectivul principal ( maximizarea profitului ) este ndeplinit se ob ine alocarea mai eficienta a resurselor, creterea productivit ii, creterea numrului de locuri de munca. La nivel European comportamentul firmelor este adoptat circumstan elor macroeconomice si fazelor ciclului economic prin care trec economiile europene. Faza boom Faza cretere economica Faza de regresie economica Analiza mediului de afaceri in care i desfoar activitatea firmele ncepe cu investigarea factorilor ce influen eaz capacitatea organiza iei de a se pozi iona pe pia a. Definirea mediului de afaceri
1

Mediul de afaceri se refera la condi iile in care firmele europene opereaz implicnd un numr mare de for e ce ac ioneaz in acest mediu si pe baza creia companiile i fundamenteaz strategiile, tacticile si activit ile de zi cu zi. O metoda de analiza a componentelor mediului de afaceri este reprezentata de metoda PESTLE. PESTLE P factorii politici E factorii economici S factorii sociologici T factorii tehnologici L factorii legali E mediul nconjurtor si etica in afaceri

Factorii politici Au in vedere politicile economice in special cele ce vizeaz creterea economica nsa si alte politici ce afecteaz climatul economic. Factorii economici Politicile economice, odat cu semnarea tratatului de la Maastricht, s-au concentrat pe adoptarea monedei unice la nivelul
2

Uniunii Europene. In acest sens realizndu-se ndeplinirea criteriilor de convergenta ( Deficitul bugetar sa nu fie mai mare de 3 % din PIB iar datoria publica sa nu depeasc de 60 % din PIB ). Un alt aspect se refera la capacitatea tarilor de a sincroniza fazele ciclului economic. Factorii sociologici In categoria factorilor sociologici se detaeaz ca importan a factorii culturali si religia. Factorii culturali Prin cultura se n elege ansamblul valorilor, atitudinilor, conven iilor sociale ale unei na iuni. Ele sunt transmise din genera ie in genera ie in special prin intermediul familiei. Diferen ele culturale existente la nivelul U.E. contribuie la diversitatea oamenilor ce locuiesc in Europa, ceea ce conduce la o mai mare complexitate dar si la o experien a mai bogata, nsa diferen ele culturale presupun crearea unor bariere cu implica ii deosebite asupra afacerilor europene care, daca vor sa reueasc in afara pie ei interne, trebuie sa tina cont si de ele. Exemple de diferen e culturale: - modul de organizare al firmelor: - in Marea Britanie firmele sunt mai flexibile rspunznd mai uor nevoilor pie ei; - in Romania firmele sunt mai rigide, orice trebuie sa fie realizat pe cai birocratice. - nf iarea si comportamentul: in Fran a oamenii de afaceri pun accent pe modul in care arata si ateapt ca si partenerii lor sa fac la fel;
3

Spaniolii considera ca este important sa fi mbrcat elegant nsa intr-un stil conservator in timp ce patronii americani din firmele europene ncurajeaz personalul sa treac de la o inut rigida la o inut mai lejera cu scopul de a crea un climat de munca cat mai relaxat si mai eficient. Exista si alte aspecte care fac diferen a dntre atitudinile si comportamentele din diferite tari cum ar fi: - a te uita la ceas: e un gest acceptat in Marea Britanie si Germania dar nu si in Spania si Grecia - mediul de a pune problema: tarile scandinave si finlandezii sunt direc i in timp ce cei din tarile latine prefera mici discu ii;

Religia In tarile tradi ional catolice ( Polonia, Irlanda, Italia ) impactul structurilor bisericeti asupra societ ii si asupra afacerilor este foarte important ( Exemplu: controlul vnzrilor anticoncep ionalelor in Irlanda ) In Polonia biserica catolica are un rol vital chiar pe scena politica, toate partidele adernd la valorile cretine. Firmele ce ac ioneaz in cadrul mediului de afaceri European trebuie sa contientizeze ca ac ioneaz in cadrul unei pie e comune cu cet eni ce apar in unor culturi si religii diferite. Factorii tehnologici Tehnologia are un impact important asupra mediului de afaceri mai ales prin intermediul tehnologiei informa ionale. Internetul ac ioneaz ca un market maker aducnd la un loc
4

cumprtorii si vnztorii cu un minim de efort nu numai pentru bunuri si servicii ci si pentru for a de munca. Factorii legali Sistemele legale pot varia semnificativ de la o ar la alta att in ceea ce privete con inutul cat si modul in care legile sunt interpretate. Principalele influente ale sistemului legal asupra afacerilor se refera la impactul asupra mixului de marketing si la legile ce reglementeaz concurenta. Mediul nconjurtor si etica in afaceri Cat de important este mediul nconjurtor Nu att de important ca etica in afaceri Putem face si afaceri care nu sunt chiar etice. Cap II Pia a unica europeana si implica iile sale asupra mediului de afaceri Obiectivele pie ei unice din punct de vedere al afacerilor se refera la micarea libera a bunurilor si serviciilor, a oamenilor si capitalului eliminnd barierele existente in comer ntre statele membre. Aceasta politica bazata pe cele ( 4 ) patru libert i are in vedere men inerea liberei concurente in industria europeana de creare a locurilor de munca si de stimulare a creterii economice. Avantajele pie ei unice: acces fizic mai facil la pie ele strine
5

costuri mai mici datorate eliminrii controalelor de la frontiera si simplificrii procedurilor administrative ( modernizarea ) costuri mai mici datorate mbunt irii economiei de scara ( la nivelul Uniunii Europene ) o oportunitate mai mare de a explora avantajele competitive inova ie si dinamism ca rezultat al liberalizrii Firmele care dezvolta o strategie de marketing europeana nu trebuie sa ignore diferen ele ce caracterizeaz popoarele europene; un start reuit in rezolvarea unei afaceri este dat de cunoaterea clien ilor si a consumatorilor poten iali. In acest sens o solu ie este reprezentata de segmentarea clien ilor pe baza caracteristicilor similare acordnd prioritate acelei pie e pe care numrul celor ce formeaz pia a inta este mai mare. Cap III Uniunea Europeana si politica sa economica Din punct de vedere economic integrarea economica interstatala nseamn formarea unui ansamblu economic de state ce i propun o serie de masuri comune care sa suprime/anuleze treptat discriminrile ntre firmele tarilor respective, barierele zonale, diferen ele de fiscalitate si elaborarea unor politici economice comune. Prin acest proces se observa cele (4) patru libert i fundamentale: 1 libera circula ie a mrfurilor 2 libera circula ie a serviciilor 3 libera circula ie a persoanelor 4 libera circula ie a capitalurilor
6

Efectele realizrii integrrii economice interstatale: - o cretere a produc iei de bunuri si servicii mult mai mare si mai stabila - mari posibilit i de export - o pia a formata din fostele pie e na ionale si, respectiv, un numr mare de consumatori - o alocare ra ionala a factorilor de produc ie datorata liberei circula ii a lor - creterea puterii reale de cumprare si scderea pre urilor - creterea investi iilor ( la nivelul Uniunii Europene ) - stimularea formelor de cooperare economica - creterea numrului locurilor de munca - armonizarea legisla iilor - n elegerea pie elor financiare Formele de integrare economica A Zona de liber schimb : a presupus nlturarea obstacolelor de ordin tarifar si netarifar ntre membrii integra i fcnd ca produsele la care au convenit sa circule fr taxe vamale iar fiecare ar si-a pstrat politica comerciala proprie. B Uniunea vamala: se caracterizeaz in plus fata de zona de liber schimb prin faptul ca se stabilea un tarif vamal comun. C Pia a comuna: este o uniune vamala ce beneficiaz in plus de libera circula ie a for ei de munca si a capitalului ntre membrii pie ei. D Uniunea economica: este o pia comuna ce are in plus prevederi privind coordonarea si unificarea politicilor economice sectoriale
7

E Uniunea mone ara : se formeaz dup crearea pie ei interne prin stabilirea unei monede unice. F Uniunea economica si mone ara : ce presupune o unificare deplina a economiilor na ionale ale statelor membre si o politica comuna func ionnd ca un stat. Uniunea economica (UEM) s-a instituit prin tratatul de la MAASTRICHT ce a fost semnat pe 7 februarie 1992 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. Obiectivele tratatului de la MAASTRICHT - promovarea unei politici monetare unice prin intermediul unei singure autorit i monetare; - urmrirea de ctre rile participante a unor linii directoare comune de politica economica pe baza recomandrilor consiliului U.E.; - gestionarea in fiecare ar membra a finan elor publice de o maniera compatibila cu asigurarea stabilit ii macroeconomice. Bazele Uniunii Europene s-au pus in 1957 la ROMA (Tratatul de la ROMA) Tratatul de la Amsterdam are urmtoarele obiective principale: - plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cet enilor in centrul preocuprilor U.E. - ndeprtarea ultimelor obstacole ramase in calea liberei circula ii a persoanelor si ntrirea securit ii cet enilor. - confer Europei o voce mai puternica in afacerile lumii - redarea mai eficienta a structurii institu ionale a U.E. in perspectiva lrgirii. PRICIPALELE REALIZARI ALE U.E.
8

A. Uniunea Vamala din 1968 B. Realizarea politicii agricole comune(PAC); func ionarea PAC a avut la baza 3 principii: - unicitatea pie elor si preturilor produselor agricole - solidaritatea financiara - manifestarea preferin ei comunitare in schimburile cu rile ter e. Politica PAC a asigurat realizarea urmtoarelor obiective fundamentale: 1. creterea randamentelor si ncurajarea progresului tehnic 2. asigurarea unui nivel de via a echitabil pentru agricultori. 3. stabilirea pie elor agricole 4. garantarea securit ii de aprovizionare 5. asigurarea de preturi rezonabile pentru consumatori. Introducerea monedei EURO va genera conform Comisiei Europene urmtoarele efecte pozitive: - eliminarea riscului asociat devalorizrilor competitive; - finalizarea stabilit ii monetare; - reducerea costurilor de tranzac ionare ca urmare a eliminrii schimburilor valutare; - consolidarea pozi iei de negociator al U.E. in raport cu S.U.A.; - amplificarea transparentei tranzac iilor economice; Beneficiile pentru Romania La nivelul tarii noastre principalele beneficii aduse de introducerea monedei unice se refera la: - reducerea costurilor pentru schimburile valutare; - reducerea riscului valutar; - prentmpinarea unor atacuri speculative; - o politica monetara coordonata.
9

Cap IV Libert ile fundamentale 1. Libera circula ie a mrfurilor. Schimburile comerciale cu mrfuri reprezint temelia ntregului sistem comercial interna ional, motiv pentru care debutul integrrii economice s-a fcut in acest domeniu. Obiectivul de baza al realizrii liberei circula ie a mrfurilor l constituie asigurarea comercializrii in condi ii similare in toate tarile membre ale UE a oricrui produs fabricat in mod legal intrunul din aceste state. In centrul prevederilor actului unic European s-a situat armonizarea normelor tehnice si a regulilor de concurenta. Procesul de armonizare a cuprins urmtoarele etape: A) Elaborarea in mai multe domenii a unor standarde si specifica ii tehnice de ctre CENELEC mpreuna cu organismele na ionale de standardizare ce au fost introduse in reglementrile fiecrui stat membru si au fost transpuse in practica prin contractele ntre ntreprinderi. B) Impunerea respectrii cu rigurozitate a exigentelor esen iale de protec ie si satisfacere a cerin elor consumatorilor . Mrfurile beneficiare de drept a liberei circula ie: a) produsele comunitare No iunea de produs comunitar cuprinde produsele fabricate in ntregime in cadrul U.E. astfel nct produsele sa se supun unei transformri potrivit condi iilor aplicabile regulamentului vamal comunitar. b) produsele in libera practica
10

Sunt considerate in libera practica intr-un stat membru produsele provenite din tari ter e pentru care formalit ile de import au fost realizate iar taxele vamale si celelalte taxe exigibile au fost percepute in acest stat membru si nu au beneficiat de o reducere totala sau par iala a acestor taxe. 2. Libera circula ie a serviciilor. In tratatul de la Roma (1957) referirile la servicii sunt prezentate in articolele 59-66 in care este expus principiul liberei lor circula ii. Tratatul de la Roma face distinc ie ntre serviciile temporare si cele permanente. Consecin ele liberei circula ii a serviciilor s-au tradus prin coordonarea politicilor si chiar centralizarea unora la nivel comunitar ( politica privind industria hoteliera si catering-ul; politica agricola comuna; politica comerciala comuna ) Liberalizarea principalelor categorii de servicii: a) serviciile financiare La nivel comunitar aria financiara are urmtoarele caracteristici: - pia interna a serviciilor financiare; - libera circula ie a banilor s capitalurilor financiare; - moneda unica; - armonizarea fiscala si contabila. Liberalizarea serviciilor financiare s-a efectuat pe baza strategiei expuse in Cartea Alba din 1985 ce viza liberalizarea completa a micrilor de capital si armonizarea cadrului de reglementare ( Pe baza principiului recunoaterii reciproce ). b) serviciile de transport Domeniul transportului este vital pentru economia U.E., avnd o pondere de 6% din P.I.B.-ul comunitar, 28% din consumul
11

final de energie si o for a de munca de aproximativ 5 milioane de persoane. Politica comuna din domeniul transporturilor face parte din categoria politicilor de sprijin ale integrrii pie elor na ionale intr-o pia comunitara . c) serviciile de telecomunica ii In domeniul serviciilor de telecomunica ii infrastructura si serviciile au fost deschise concurentei la 1 ianuarie 1998 datorita angajamentelor asumate de U.E. in conformitate cu prevederile celui de-al patrulea ( 4 ) protocol la acordul general privind serviciile, iar liberalizarea pie elor tarilor comunitare s-a realizat la 1 ianuarie 2000 ( cu excep ia Greciei - la 31 decembrie 2000 ). d) serviciile audiovizuale In domeniul serviciilor audiovizuale accentul s-a pus pe libera lor circula ie si pe promovarea produc iei europene. Prin programul MEDIA, U.E. sus ine industria europeana a filmelor si a programelor de televiziune ntruct U.E. si-a exprimat pozi ia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a exercita o deplina libertate de ac iune in sectorul audiovizual. Strategia pie ei interne privind serviciile Strategia pie ei interne privind serviciile ncearc sa suplimenteze abordarea sectoriala privind serviciile cu una orizontala ce vizeaz creterea concurentei, reducerea preturilor, mbunt irea calit ii, diversificarea ofertei si atenuarea influentei factorilor culturali si lingvistici. Dezvoltarea noii economii bazata pe I.T. , presupune rela ii strnse ntre cercetare si produc ie, accesul facil la resursele umane si la capitalul financiar, bariere administrative reduse pentru
12

crearea si managementul noilor firme, un climat propice antreprenorialului si asumrii riscurilor. La nivel comunitar se realizeaz politici structurale menite a mbunt i infrastructura necesara realizrii de noi tehnologii si promovrii lor in diverse domenii productive. 3. Libera circula ie a capitalului. Tratatul de la Maastricht a constituit o noua etapa in depirea neajunsurilor tratatului de la Roma, astfel tratatul de la Maastricht a instituit uniunea economica si monetara , stabilind o moneda unica la nivel comunitar. In acest fel UEM ( uniunea economica si monetara ) ofer sistemului bancar unele facilit i cum ar fi: - lrgirea zonei de operare in condi ii mai eficiente; - competi ie mai puternica; - costuri mai reduse; - mbunt irea calit ilor si serviciilor. 4. Libera circula ie a persoanelor. In titlul 3 articolele 48-51 din tratatul de la Roma se face referire la libera circula ie a persoanelor, libertate de care beneficiaz att angaja ii cat si liber profesionitii. Libera circula ie implic eliminarea oricrei discriminri pe motiv de na ionalitate in ceea ce privete angajarea for ei de munc, remunerarea si condi iile de munc. La nivel comunitar o persoana se bucura de urmtoarele drepturi: - dreptul de a accepta ofertele de munca existente; - dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre U.E.;
13

- dreptul de edere pe teritoriul unui stat membru in scopul ocuprii unui loc de munca; - dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaz ocuparea locurilor de munca de ctre cet enii statului respectiv; - dreptul de a rmne pe teritoriul unui stat dup ocuparea unui loc de munca in statul respectiv; Aceste drepturi nu nseamn pierderea de ctre lucrtorul migrant a beneficiilor ob inute pe baza reglementarilor de securitate sociala din statul din care pleac. Exceptrile de la libera circula ie a lucrtorilor sunt bazate pe motive de politica publica, securitate si sntate. In domeniul serviciilor publice statele membre pot refuza accesul strinilor la anumite activit i publice dar nu-i pot discrimina daca sunt admii. Strategia europeana de ocupare a for ei de munca adoptata la Luxembourg are ca obiectiv atingerea unui grad ridicat de acoperire a for ei de munca si solu ionarea omajului structural. Strategia are in vedere urmtoarele etape: a) solu ionarea problemei omajului in rndul tinerilor si a omajului de durata; b) promovarea unor msuri active pe pia a for ei de munca; c) dezvoltarea unui parteneriat ntre patronat si angaja i pe de o parte si ntre patronat si autorit ile na ionale pe de alta parte; d) ntrirea legturilor ntre sistemul educa ional si pia a muncii; e) eliminarea oricror forme de discriminare. Cap V I.M.M.-urile - Motorul economiei europene
14

I.M.M.-urile reprezint cel mai important generator de locuri de munca si de cretere economica. Din cele 23 de milioane de ntreprinderi din U.E. 99,8 % sunt I.M.M.-uri. Doar 42 de mii de ntreprinderi au mai mult de 250 de angaja i, in timp ce 18 mil. au mai pu in de 10 angaja i reprezentnd aa numita microntreprinderi. In ultima decad I.M.M.-urile au fost creatoare de noi locuri de munc in timp ce, in medie, ntreprinderile mari au redus numrul de angaja i. In contextul economic actual I.M.M.-urile se comporta ca un tampon in perioada de scdere a activit ii economice, mpotrivindu-se mai mult la reducerea numrului de angaja i. Principala prioritate la nivelul Uniunii o constituie ameliorarea mediului financiar si mbog irea reglementarilor in domeniul I.M.M.-urilor. Astfel, in prezent, se fac eforturi pentru reducerea birocra iei la nivel legislativ reducndu-se totodat numrul legilor ce vizeaz crearea de noi IMM-uri. Cap VI Sistemul de informare al pie ei interne ( sistemul I.M.I.) Sistemul I.M.I. permite statelor membre sa-si ndeplineasc obliga iile legale in materie de schimb de informa ii, totodat sistemul permite dezvoltarea unor noi forme de cooperare administrative , reprezentnd totodat un mijloc eficient de reducere a costului unitar al comunicrii dintre statele membre. I.M.I. este un instrument electronic constnd intr-un sistem de schimb de informa ii care permite statelor membre sa se angajeze
15

intr-o cooperare zilnica mai eficienta in vederea realizrii si implementrii reglementarilor privind pia a interna. I.M.I. este o aplica ie on-line sigura aflata la dispozi ia administra iilor tuturor statelor membre fiind disponibila in toate limbile oficiale ale U.E. Dezvoltarea sistemului I.M.I. se bazeaz pe 3 principii cheie: 1. Sistemul nu impune statelor membre obliga ii suplimentare de cooperare administrativa. 2. Ofer flexibilitatea necesara respectrii diverselor structuri administrative si culturi din Europa. 3. Este conceput ca un sprijin pentru numeroase acte legislative privind pia a intern. Avantajele sistemului I.M.I.: - Statele membre ntre in o singura rela ie cu o re ea - Statele membre comunic printr-o metod de lucru clar si transparent adoptat de comun acord - Ofer posibilitatea localizrii interlocutorului potrivit dintrun alt stat membru - Problemele lingvistice sunt reduse - Se economisesc resurse si timp in schimbul de informa ii cu alte state membre - Calitatea serviciilor este mbunt it printr-un grad mai mare de transparen . Cap VII Politica fiscala la nivelul U.E. Politica fiscala este reprezentat de totalitatea metodelor, mijloacelor, instrumentelor si institu iilor folosite de stat pentru procurarea resurselor financiare fiscale si utilizarea lor in
16

finan area de ac iuni publice inclusiv pentru influen area vie ii economice si sociale. Apari ia si consacrarea no iunii de fiscalitate se nscrie in evolu ia societatii omeneti. Principiile unui sistem fiscal optim: 1. Principiul flexibilit ii 2. Principiul stabilit ii 3. Principiul simplicit ii 4. Principiul certitudinii 5. Principiul neutralit ii. Obiectivele politicii fiscale la nivel European La nivel comunitar politica fiscala este subordonata tratatului de la Roma si are in vedere eliminarea taxelor vamale ntre rile membre si asigurarea liberei concuren e in cadrul pie ei comune. In acest sens politica fiscal are urmtoarele obiective: 1. nlturarea diferen elor in ceea ce privete cotele si metodele de aplicare ale impozitelor indirecte. 2. Minimizarea posibilit ilor de evaziune fiscala si evitarea dublei impuneri pe baza acordurilor bilaterale ntre statele membre. 3. Evitarea efectelor negative ale concurentei ntre statele membre in special evitarea transferului fiscal prin fenomenul de migra ie al firmelor aflate in cutarea unui regim fiscal mai favorabil. La nivel European suntem pe locul I ca taxe si impozite. La nivel Mondial suntem pe locul IV la taxe si impozite.
17

Pentru examen: - 2 subiecte sinteza, 2 cu rspuns scurt, 10 grile. EXEMPLE SUBIECTE EXAMEN EXEMPLE DE SINTEZA 1. Caracteriza i factorii sociologici 2. Caracteriza i formele europene de cooperare si integrare economica 3. Prezenta i efectele realizrii integrrii economice 4. Prezenta i principalele realizri ale U.E. 5. Prezenta i componentele unei arii financiare europene 6. Prezenta i avantajele sistemului I.M.I. 7. Caracteriza i IMM-urile in calitate de motor al economiei europene 8. Prezenta i drepturile cet enilor la nivel comunitar EXEMPLE DE SUBIECTE CU RASPUNS SCURT 1. Specifica i metoda de analiza a componentelor mediul de afaceri European. PESTLE 2. Enumera i libert ile fundamentale. libera circula ie a mrfurilor libera circula ie a serviciilor libera circula ie a persoanelor libera circula ie a capitalurilor
18

3. Specifica i programul folosit la nivel comunitar in domeniul serviciilor audiovizuale. MEDIA 4. Preciza i unde a fost adoptata strategia de ocupare a for ei de munca. LUXEMBOURG 5. Specifica i sistemul de livrare utilizat in domeniul expedierii mrfurilor la nivel comunitar. JUST IN TIME 6. Preciza i data la care s-a liberalizat pia in domeniul serviciilor de telecomunica ii. 1 ianuarie 2000 Grecia 1 decembrie 2000 7. Prezenta i data la care s-a deschis concurentei infrastructura si serviciile din domeniul telecomunica iilor. 1 ianuarie 1998 8. Preciza i tratatul prin care s-a instituit uniunea economica si monetara (UEM). Tratatul de la Maastricht in 1992 si intrat in vigoare in 1993 EXEMPLE DE GRILE 1 Departamentul pentru afaceri europene a fost instituit: la nceputul anului 2007
19

2 Printre obiectivele tratatului de la Lisabona se numra: - realizarea unei Europe mai democratice si mai transparente 3 In cadrul planului National de cercetare, dezvoltare si inovare programul privind mbunt irea infrastructurilor de standardizare este intitulat: INFRAS 4 RELANSIN reprezint programul pentru : relansare economica prin cercetare si inovare 5 CALIST reprezint programul pentru: calitate si standarde 6 CORINT reprezint programul pentru: parteneriat si cooperare interna ionala 7 INFRATECH reprezint: - programul pentru sus inerea infrastructurii de inovri si transfer tehnologic 8 Politica Europeana a transporturilor pana in anul 2010, timpul deciziei reprezint: Cartea Alba din 2001 9 Tratatul de la Roma a fost semnat in anul: 1957 s-au pus bazele U.E.
20

10 Tratatul de la Amsterdam a fost semnat in anul: 1997 11 Actul unic European a fost aprobat in anul 1987 12 Prima strategie in domeniul societ ii informa ionale a fost formulata in anul: 1994 13 Cumprarea unei par i semnificative din ac iunile unei firme care deja activeaz intr-o ar reprezint o rela ie de tipul: JOINT VENTURES

21