Mediul de afaceri European

Cap I Mediul European al afacerilor

Delimitari conceptuale

Afacerile europene se refera la o varietate de activitati economice ce implica

agentii economice de pe intreg cuprinsul Europei.
O afacere europeana poate fi condusa de o singura persoana, poate fi o firma mica
sau mijlocie sau poate fi o organizatie ce implica mii de personae cu un patrimoniu de
sute de mii de euro cu baze de productie si/ sau distributie in mai multe tari.
Aceste firme sunt considerate a fi creatoare de bogatie si de locuri de munca.
Odata ce obiectivul principal ( maximizarea profitului ) este indeplinit se obtine alocarea
mai eficienta a resurselor, cresterea productivitatii, cresterea numarului de locuri de
munca.
La nivel European comportamentul firmelor este adoptat circumstantelor
macroeconomice si fazelor arcului economic prin care tre economiile europene.
Faza boom
Faza crestere economica
Faza de regresie economica
Analiza mediului de afaceri in care isi desfasoara activitatea firmele incepe cu
investigarea factorilor ce influenteaza capacitatea organizatiei de a se pozitiona pe piata.

Definirea mediului de afaceri

Mediul de afaceri se refera la conditiile in care firmele europene opereaza

implicand un numar mare de forte ce acctioneaza in acest mediu sip e baza careia
companiile isi fundamenteaza strategiile, tacticile si activitatile de zi cu zi.
O metoda de analiza a componentelor mediului de afaceri este reprezentata
de metoda PESTLE.
PESTLE
P – factorii politici
E – factorii economici
S – factorii sociologici
T – factorii tehnologici
L – factorii legali
E – mediul inconjurator si etica in afaceri

Factorii politici

Au in vedere politicile economice in special cele ce vizeaza cresterea economica

insa si alte politic ice afecteaza climatul economic.

1
 Factorii economici

Politicile economice odata cu semnarea tratatului de la Maasstricht sau

concentrate pe adoptarea monedei unice la nivelul Uniunii Europene. In acest sens
realizandu-se indeplinirea criteriilor de convergenta ( Deficitul bugetar sa nu fie mai mult
de 3 % din PIB iar datoria publica sa nu depaseasca mai mult de 60 % din PIB ).
Un alt aspect se refera la capacitatea tarilor de a sincroniza fazele ciclului
economic.

Factorii sociologici

In categoria factorilor sociologici se detaseaza ca importanta factorii

culturali si religia.
Factorii culturali
Prin cultura se intelege ansamblul valorilor, altitudinilor, conveentiilor socialeale
unei natiuni. Ele sunt transmise din generatie in generatie in special prin intermediul
familiei.
Diferentele culturale existente la nivelul U.E. contribuie la diversitatea oamenilor
ce locuiesc in Europa, cee ce conduce la o mai mare complexitate dar si la o experienta
mai bogata, insa diferentele culturale presupun crearea unor bariere cu implicatii
deosebite asupra afacerilor europene care daca vor sa reuseasca inafara pietei interne
trebuie sa tina cont si de ele.
Exemple de diferente culturale:
- modul de organizare al firmelor: in Marea Britanie firmele sunt mai flexibile
raspunzand mai usor nevoilor pietei, firmele sunt mai rigide, orice trebuie sa fie realizat
pe cai birocratice.
- infatisarea si comportamentul: in Franta oamenii de afaceri pun accent pe mediul
in care arata si asteapta ca si partenerii lor sa faca la fel. Spaniolii considera ca este
important sa fi imbracant elegant insa intr-un stil conservator in timp ce patronii
americani din firmele europene incurajeaza personalul sa treaca de la o tinuta rigida la o
tinuta mai lejera cu scopul de a creea un climat de munca cat mai relaxat si mai efficient.
Exista si alte aspecte care fac diferenta dintre atitudinile si comportamentele din
diferite tari cum ar fi:
- a te uita la ceas: acceptat in Marea Britanie si Germania dar nu si in Spania si
Grecia
- mediul de a pune problema:tarile scandinave si finlandezii sunt directi in timp ce
cei din tarile latine prefera mici discutii;
Religia
In tarile traditional catolice ( Polonia, Irlanda, Italia ) impactul structurilor
bisericesti asupra societatii si asupra afacerilor este foarte important ( Exemplu: controlul
vanzarilor anticonceptionalelor in Irlanda )
In Polonia biserica catolica are un rol vital chiar pe scena politica, toate partidele
aderand la valorile crestine.
Firmele ce actioneaza in cadrul mediului de afaceri European trebuie sa
constientizeze ca actioneaza in cadrul unei piete commune cu cetateni ce apartin unor
culture si religii diferite.

2
 Factorii tehnologici

Tehnologia are un impact important asupra mediului de afaceri mai ales prin
intermediul tehnologiei informationale. Internetul actioneaza ca un market maker
aducand la un loc cumparatorii si vanzatoriii cu un minim de effort nu numai pentru
bunuri si serviciii ci si pentru forta de munca.

Factorii legali

Sistemele legale pot varia semnificativ de la o tara la alta atat in ceea ce priveste
continutul cat si mediul in care legile sunt interpretate.
Principalele influente ale sistemului legal asupra afacerilor se refera la impactul
asupra mixului de marketing si la legile ce reglementeaza concurenta.

Mediul inconjurator si etica in afaceri

Cat de important este mediul inconjurator

Nu atat de important ca etica in afaceri
Putem face si afaceri care nu sunt chiar etice.

Cap II Piata unica europeana si implicatiile sale asupra

mediului de afaceri

Obiectivele pietei unice ce din punct de vedere al afacerilor se refera la miscarea

libera a bunurilor si serviciilor oamenilor si capitalului eliminand barierele existente in
comert intre statele member.
Aceasta politica bazata pe cele ( 4 ) patru libertati are in vedere mentinearea
liberei concurente in industria europeanade creare a locurilor de munca si de stimulare a
cresterii economice.
Avantajele pietei unice:
- acces fizic mai facil / usor la pietele straine
- costuri mai mici datorate eliminarii controalelor de la frontiera si
simplificarii proceduriilor administrative ( modernizarea )
- costuri mai mici datorate imbunatatirii economiei de scara ( la nivelul
Uniunii Europene )
- o oportunitate mai mare de a explora avantajele competititve
- inovatie si dynamism ca rezultat al liberalizarii
Firmele care dezvolta o strategie de marketing europeana nu trebuie sa ignore
diferentele ce caracterizeaza popoarele europene; printr-un start reusit in rezolvarea unei
afacerieste dat de cunoasterea clientilor si a consumatorilor potentiali.

3
 In acest sens o solutie este reprezentata de segmentarea clientilor pe baza
caracteristicilor similare acordand prioritate acelei piete pe care numarul celor ce
formeaza piata tinta este mai mare.

Cap III Uniunea Europeana si politica sa economica

Din punct de vedere economic integrarea economica interstatala inseamna

formarea unui ansamblu economic de state ce isi propun o serie de masuri commune care
sa suprime/anuleze treptat discriminarile intre firmele tarilor respective, barierele zonale,
diferentele de fiscalitate si elaborarea unor politici economice commune.
Prin acest process se observa cele (4) patru libertati fundamentale:
1 – libera circulatie a marfurilor
2 – libera circulatie a serviciilor
3 – libera circulatie a persoanelor
4 – libera circulatie a capitalurilor
Efectele realizarii integrarii economice interstatale:
-o crestere a productiei de bunuri si servicii mult mai mare si mai stabile
- mari posibilitati de export
- o piata formata din fostele piete nationale si respective un numar mare de
consumatori
- o alocare rationala a factorilor de productie datorata liberei circulatiii a lor
- cresterea puterii reale de cumparare si scaderea preturilor
- cresterea investitiilor ( la nivelul Uniunii Europene )
- stimularea formelor de cooperare economica
- cresterea numarului locurilor de munca
- armonizarea legislatiilor
- intelegerea pietelor financiare

Formele de integrare economica

A – Zona de liber schimb : a presupus inlaturarea obstacolelor de ordin tarifar siu

netarifar intre membrii integrati facand ca produsele la care au convenit sa circule fara
taxe vamale iar fiecare tara si-a psstrat politica comerciala proprie.
B – Uniunea vamala: se caracterizeaza in plus fata de zona de liber schimb prin
faptul ca se stabilea un tariff vamal comun.
C – Piata comuna: este o uniune vamala ce beneficiaza in plus de libera circulatie
a fortei de munca si a capitalului intre membrii pietei.
D – Uniunea economica: este o piata comuna ce are in plus prevederi privind
coordonarea si unificarea politicilor economice sectoriale
E – Uniunea monetara: se formeaza dupa crearea pietei interne prin stabilirea
unei monede unice.
F – Uniunea economica si monetara: ce presupune o unificare deplina a
economiei nationale ale statelor membre si o politicacomuna functionad ca un stat.

4
 Uniunea economica (UEM) s-a instituit prin tratatul de la MAASTRICHT ce
a fost semant pe 7 februarie 1992 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993.

Obiectivele tratatului de la MAASTRICHT

- promovarea unei politici monetare unice prin intermediul unei singure autoritati
monetare;
- urmarirea de catre tarile participante a unor linii directoare comune de politica
economica pe baza recomandarilor consiliului U.E.;
- gestionarea in fiecare tara membra a finantelor publice de o maniera
compatibilia cu asigurarea stabilitatii macroeconomice.
Bazele Uniunii Europene s-au pus in 1957 la ROMA
Tratatul de Amsterdam are urmatorele obiective principale:
- plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor in centrul
preocuparilor U.E.
- indepartarea ultimelor obstacole ramase in calea liberei circulatii a persoanelor
si intarirea securitatii cetatenilor.
- confera europei o voce mai puternica in afacerile lumii
- predarea mai eficienta a structurii institutionale a U.E. in perpectiva largirii.

PRICIPALELE REALIZARI ALE U.E.

A.Uniunea Vamala din 1968

B. Realizarea politicii agricole comune(PAC); functionarea PAC a avut la baza 3
principii:
- unicitatea pietelor si preturilor produselor agricole
-solidaritatea financiara
-manifestarea preferintei comunitare in schimburile cu tarile terte.
Politica PAC a asigurat realizarea urmatoarelor obiective fundamentale
1. cresterea randamentelor si incurajarea progresului tehnic
2. asigurarea unui nivel de viata echitabil pentru agricultori.
3. stabilirea pietelor agricole
4. garantarea securitatii de aprovizionare
5. asigurarea de preturi rezolnabile pentru consumatori.
Introducerea monedei EURO va genera conform comisiei europene
urmatoarele efecte positive:
- eliminarea riscului asociat dezvoltarilor competitive;
- finalizarea stabilitatiloor monetare;
- reducerea costurilor de tranzactionare ca urmare a eliminarii schimburilor valutare;
- consolidarea pozitiei de negociator al U.E. in raport cu S.U.A./ U.S.A.;
- amplificarea transparentei tranzactiilor economice;
Beneficiile pentru Romania
La nivelul tarii noastre principalele beneficii aduse de introducerea monedei unice
se refera la:
- reducerea costurilor pentru schimburile valutare;
- reducerea riscului valutar;

5
- preintampinarea unor atacuri speculative;
- o politica monetara coordonata.

Cap IV Libertatile fundamentale

1. Libera circulatie a marfurilor.

Schimburile comerciale cu marfuri reprezinta temelia intregului sistem
commercial international, motiv pentru care debutul integrarii economice s-a facut in
acest domeniu.
Obiectivul de baza al realizarii liberei circulatie a marfurilor il constituie
asigurarea comercializarii in conditii similare in toate tarile membre ale UE a orcarui
produs fabricat in mod legal intrunul din aceste state.
In centrul prevederilor actului unic European s-a situat armonizarea normelor
tehnice si a regulilor de concurenta.
Procesul de armonizare a cuprins urmatoarele etape:
A. elaborarea in mai multe domenii ale unor standarde si specificatii tehnice de
catre CENELEC impreuna cu organismele nationale de standardizare ce au fost introduse
in reglementarile fiecarui stat membru si au fost transpuse in practica prin contractele
intre intreprinderi.
B. impunerea respectarii cu rigurozitate a exigentelor esentiale de protectie si
satisfacere a cerintelor consumatorilor .
Marfurile beneficiare de drept a liberei circulatie
A produsele comunitare
Notiunea de produs comunitar cuprinde produsele fabricate in intregime in cadrul
U.E. astfel incat produsele sa se supuna unei transformari potrivit conditiilor aplicabile
regulamentului vamal comunitar.
B. produsele in libera practica.
Sunt considerate in libera practica intr-un stat membru produsele provenite din
tari terte pentru care formalitatile de import au fost realizate iar taxele vamale si celelalte
taxe exigibile au fost percepute in acest stat membru si nu au beneficiat de o reducere
totala sau partiala a acestor taxe.

2. Libera circulatie a serviciilor.

In tratatul de la Roma (1957) referirile la servicii sunt prezentate in articolele 59-
66 in care este expus principiul liberei lor circulatii.Tratatul de la Roma face distinctie
intre serviciile temporare si cele permanente.
Consecintele liberei circulatii a serviciilor s au tradus prin coordonarea politicilor
si chiar centralizarea unora la nivel comunitar; ( politica privind industria hoteliera si
cateringul; politica agricola comuna; politica comerciala comuna )
Liberalizarea principalelor categorii de servicii:
a) serviciile financiare
La nivel comunitar aria financiara are urmatoarele caracterisici:
- piata interna a serviciilor financiare;
- libera circulatie a banilor s capitalurilor financiare;
- moneda unica;

6
 - armonizarea fiscala si contabila
Liberalizarea serviciilor financiare sa efectuar pe baza strategiei expuse in Cartea
Alba din 1985 ce viza liberalizarea completa a miscarilor de capital si armonizarea
cadrului de reglementare ( Pe baza principiului recunoasterii reciproce ).
b) serviciile de transport
Domeniul transportului este vital pentru economia U.E., avand o pondere de 6%
din P.I.B.-ul comunitar; 28% din consumul final de energie si o forta de munca de
aproximativ 5 milioane de persoane.
Politica comuna din domeniu transporturilor face parte din categoria politicilor de
sprijin ale integrarii pietelor nationale intr-o piata comunitara.
c) serviciile de telecomunicatii
In domeniul serviciilor de telecomunicatii infrastructura si serviciile au fost
deschise concurentei la 1 ianuarie 1998 datorita angajamentelor asumate de U.E. in
conformitate cu prevederile celui de-al patrulea ( 4 ) protocol la acordul general privind
serviciile, iar liberalizarea pietelor tarilor comunitare sa realizat la 1 ianuarie 2000 ( cu
exceptia Greciei la 31 decembrie 2000 ).
d) serviciile audiovizuale
In domeniul serviciilor audiovizuale accentul sa pus pe libera lor circulatie si pe
promovarea productiei europene.
Prin programul MEDIA, U.E. sustine industria europeana a filmelor si a
programelor de televiziune intrucat U.E. si-a exprimat pozitia ferma de a conserva
diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a exercita o deplina libertate de
actiune in sectorul audiovizual.
Strategia pietei interne privind serviciile
Strategia pietei interne privind serviciile in domeniul serviciilor incearca sa
suplimenteze abordarea sectoriala privind serviciile cu una orizontala ce vizeaza cresterea
concurentei, reducerea preturilor, imbunatatirea calitatiii, diversificarea ofertei si
atenuarea influentei factorilor culturali si lingvistici.
Dezvoltarea noii economii bazata pe I.T. , presupune relatii stranse intre cercetare
si productie, accesul facil la resursele umane si la capitalul financiar, bariere
administrative reduse pentru crearea si managementul noilor firme, un climat propice
antreprenoriatului si asumarii riscurilor.
La nivel comunitar se realizeaza politici structurale menite a imbunatati
infrastructura necesara realizarii de noi tehnologii si promovarii lor in diverse domenii
productive.

3. Libera circulatie a capitalului.

Tratatul de la Maastricht a constituit o noua etapa in depasirea neajunsurilor
tratatului de la Roma, astfel tratatul de la Maastricht a instituit uniunea economica si
monetara, stabilind o moneda unica la nivel comunitar.
In acest fel UEM ( uniunea economica si monetara ) ofera sistemului bancar unele
facilitate cum ar fi:
- largirea zonei de operare in conditii mai eficiente;
- competitie mai puternica;
- costuri mai reduse;
- imbunatatirea calitatilor si serviciilor.

7
 4. Libera circulatie a persoanelor.
In titlul 3 articolele 48-51 din tratatul de la Roma se fac referire la libera circulatie
a persoanelor, libertate de care beneficiaza atat angajatii cat si liber profesionistii.
Libera circulatie implica eliminarea oricarei discriminari pe motiv de nationalitate
in ceea ce priveste angajarea fortei de munca remunerarea si conditiile de munca.
La nivel comunitar o persoana se bucura de urmatoarele drepturi:
- dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
- dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre U.E.;
- dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru in scopul ocuparii unui loc de
munca;
- dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza
ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
- dreptul de a ramane pe teritoriul unui stat dupa ocuparea unui loc de munca in
statul respectiv;
Aceste drepturi nu inseamna pierderea de catre lucratorul migrant a beneficiilor
obtinute pe baza reglementarilor de securitate sociala din statul din care pleaca.
Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe motive de politica
publicca, securitate si sanatate.
In domeniul. Serviciilor publice statele membre pot refuza accesul strainilor la
anumite activitati publice dar nu-i pot discrimina daca sunt admisi.
Strategia europeana de ocupare a fortei de munca adoptata la Luxembourg are ca
obiectiv atingerea unui grad ridicat de acoperire a fortei de munca si solutionarea
somajului precum si solutionarea somajului structural.
Strategia are in vedere urmatoarele etape:
a) solutionarea problemei somajului in randultinerilor si a somajului de durata;
b) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
c) dezvoltarea unui parteneriat intre patronat si angajati pe de o parte si intre
patronat si autoritatile nationale pe de alta parte;
d) intarirea legaturilor intre sistemul educational si piata muncii;
e) eliminarea oricaror forme de discriminare.

Cap V I.M.M.-urile motorul economiei europene

I.M.M.-urile reprezinta cel mai important generalizator de locuri de munca si de

crestere economica.
Din cele 23 de milioane de intreprinderi din U.E. 99,8 % sunt I.M.M.-uri.
Doar 42 de mii de intreprinderi au mai mult de 250 de angajati, reprezentand asa
numita microintreprindere.
In ultima decada I.M.M.-urile au fost creatoare de noi locuri de munca in timp ce
in medie intreprinderile mari au redus numarul de angajati.
In contextul economic actual I.M.M.-urile se comporta ca un tampon in perioada
de scadere a activitatii economice, impotrivindu-se mai mult la reducerea numarului de
angajati.
Principala prioritate la nivelul uniunii o constituie ameliorarea mediului financiar
si imbogatirea reglementarilor in domeniul I.M.M. astfel in prezent se fac eforturi pentru

8
reducerea birocratiei la nivel legislativ reducandu-se totodata numarul legilor ce vizeaza
crearea de noi IMM-uri.

Cap VI Sistemul de informare al pietei interne

( sistemul I.M.I.)

Sistemul I.M.I. permite statelor membre sa si indeplineasca obligatiile legale in

materie de schimb de informatii, totodata sistemul permite dezvoltarea unor noi forme de
cooperare administrative , reprezentand totodata un mijloc efficient de reducere a costului
unitar al comunicarii dintre statele membre.
I.M.I. este un instrument electronic constand intr-un system de schimb de
informatii care permite statelor membre sa se angajeze intr-o cooperare zilnica mai
eficienta in vederea realizarii si implementarii reglementarilor privind piata interna.
I.M.I. este o aplicatie on-line sigura aflata la dispozitia administratiilor tuturor
statelor membre fiind disponibila in toate limbile oficiale ale U.E.
Dezvoltarea sistemului I.M.I. se bazeaza pe 3 principii cheie.
1. Sistemul nu impune statelor membre obligatii suplimentare de cooperare
administrativa.
2. Ofera flexibilitatea necesara respectarii diverselor structuri administrative si
culturi din Europa.
3. Este conceput ca un sprijin pentru numeroase acte legislative privind piata
interna.
Avantajele sistemului I.M.I.
- Statele membre intretin o singura relatie cu o retea
- Statele membre comunica printr-o metoda de lucru clara si transparenta
adoptata de comun accord
- Ofera posibilitatea localizarii interlocutorului potrivit dintr-un alt stat membru
Problemele sistemului I.M.I.
- Problemele lingvistice sunt reduse
- Se economisesc resurse si timp in schimbul de informatii cu alte state membre
- Calitatea serviciilor este imbunatatita printr-un grad mai mare de transparenta.

Cap VII Politica fiscala la nivelul U.E.

Politica fiscala este reprezentata de totalitatea metodelor, mijloacelor,

instrumentelor si institutiilor folosite de stat pentru procurarea resurselor financiare
fiscale si utilizarea lor in finantarea de actiuni publice inclusive pentru influentarea vietii
economice si sociale.
Aparitia si consacrarea notiunii de fiscalitate se inscrie in evolutia securitatii
omenesti.
Principiile unui sistem fiscal optim:
1. Principiul flexibilitatii
2. Principiul stabilitatii
3. Principiul simplicitatii

9
 4. Principiul certitudinii
5. Principiul neutralitatii

Obiectivele politicii fiscale la nivel European

La nivel comunitar politica fiscala este subordonata tratatului de la Roma si are in

vedere eliminarea taxelor vamale intre tarile membre si asigurarea liberei concurente in
cadrul pietei comune. In acest sens politica fiscala are urmatoarele obiective:
1 Inlaturarea diferentelor in ceea ce priveste cotele si metodele de aplicare ale
impozitelor indirecte.
2 Minimizarea posibilitatilor de evaziune fiscala si evitarea dublei impuneri pe
baza acordurilor bilaterale intre statele membre.
3 Evitarea efectelor negative ale concurentei intre statele membre in special
evitarea transferului fiscal prin fenomenul de migratie al firmelor aflate in cautarea unui
regim fiscal mai favorabil.

La nivel European suntem pe locul I ca taxe si impozite.

La nivel Mondial suntem pe locul IV la taxe si impozite.

Pentru examen: - 2 subiecte sinteza, 2 cu raspuns scurt, 10 grile.

EXEMPLE SUBIECTE EXAMEN

Tratatul – ce sa instituit – in domeniul transporturilor –in grile

10
 EXEMPLE DE SINTEZA

1 Caracterizati factorii sociologici

In categoria factorilor sociologici se detaseaza ca importanta factorii

culturali si religia.
Factorii culturali
Prin cultura se intelege ansamblul valorilor, altitudinilor, conveentiilor
socialeale unei natiuni. Ele sunt transmise din generatie in generatie in special prin
intermediul familiei.
Diferentele culturale existente la nivelul U.E. contribuie la diversitatea
oamenilor ce locuiesc in Europa, cee ce conduce la o mai mare complexitate dar si la
o experienta mai bogata, insa diferentele culturale presupun crearea unor bariere
cu implicatii deosebite asupra afacerilor europene care daca vor sa reuseasca
inafara pietei interne trebuie sa tina cont si de ele.
Exemple de diferente culturale:
- modul de organizare al firmelor: in Marea Britanie firmele sunt mai
flexibile raspunzand mai usor nevoilor pietei, firmele sunt mai rigide, orice trebuie
sa fie realizat pe cai birocratice.
- infatisarea si comportamentul: in Franta oamenii de afaceri pun accent pe
mediul in care arata si asteapta ca si partenerii lor sa faca la fel. Spaniolii considera
ca este important sa fi imbracant elegant insa intr-un stil conservator in timp ce
patronii americani din firmele europene incurajeaza personalul sa treaca de la o
tinuta rigida la o tinuta mai lejera cu scopul de a creea un climat de munca cat mai
relaxat si mai efficient.
Exista si alte aspecte care fac diferenta dintre atitudinile si comportamentele
din diferite tari cum ar fi:
- a te uita la ceas: acceptat in Marea Britanie si Germania dar nu si in Spania
si Grecia
- mediul de a pune problema: tarile scandinave si finlandezii sunt directi in
timp ce cei din tarile latine prefera mici discutii;
Religia
In tarile traditional catolice ( Polonia, Irlanda, Italia ) impactul structurilor
bisericesti asupra societatii si asupra afacerilor este foarte important ( Exemplu:
controlul vanzarilor anticonceptionalelor in Irlanda )
In Polonia biserica catolica are un rol vital chiar pe scena politica, toate
partidele aderand la valorile crestine.
Firmele ce actioneaza in cadrul mediului de afaceri European trebuie sa
constientizeze ca actioneaza in cadrul unei piete commune cu cetateni ce apartin
unor culture si religii diferite.

2 Caracterizati formele europene de cooperare si integrare economica

A – Zona de liber schimb : a presupus inlaturarea obstacolelor de ordin

tarifar siu netarifar intre membrii integrati facand ca produsele la care au convenit
sa circule fara taxe vamale iar fiecare tara si-a psstrat politica comerciala proprie.

11
 B – Uniunea vamala: se caracterizeaza in plus fata de zona de liber schimb
prin faptul ca se stabilea un tariff vamal comun.
C – Piata comuna: este o uniune vamala ce beneficiaza in plus de libera
circulatie a fortei de munca si a capitalului intre membrii pietei.
D – Uniunea economica: este o piata comuna ce are in plus prevederi privind
coordonarea si unificarea politicilor economice sectoriale
E – Uniunea monetara: se formeaza dupa crearea pietei interne prin
stabilirea unei monede unice.
F – Uniunea economica si monetara: ce presupune o unificare deplina a
economiei nationale ale statelor membre si o politicacomuna functionad ca un stat.

3 Prezentati efectele realizarii integrarii economice

Efectele realizarii integrarii economice interstatale:

-o crestere a productiei de bunuri si servicii mult mai mare si mai stabile
- mari posibilitati de export
- o piata formata din fostele piete nationale si respective un numar mare de
consumatori
- o alocare rationala a factorilor de productie datorata liberei circulatiii a lor
- cresterea puterii reale de cumparare si scaderea preturilor
- cresterea investitiilor ( la nivelul Uniunii Europene )
- stimularea formelor de cooperare economica
- cresterea numarului locurilor de munca
- armonizarea legislatiilor
- intelegerea pietelor financiare

4 Prezentati principalele realizari ale U.E.

PRICIPALELE REALIZARI ALE U.E.

Uniunea Vamala din 1968
Realizarea politicii agricole comune (PAC); functionarea PAC a avut la baza
3 principii:
- unicitatea pietelor si preturilor produselor agricole
- solidaritatea financiara
- manifestarea preferintei comunitare in schimburile cu tarile terte.

5 Prezentati componentele unei arii financiare europene

6 Prezentati avantajele sistemului I.M.I.

Avantajele sistemului I.M.I.

- Statele membre intretin o singura relatie cu o retea
- Statele membre comunica printr-o metoda de lucru clara si transparenta
adoptata de comun accord
- Ofera posibilitatea localizarii interlocutorului potrivit dintr-un alt stat
membru

12
 Problemele sistemului I.M.I.
- Problemele lingvistice sunt reduse
- Se economisesc resurse si timp in schimbul de informatii cu alte state
membre
- Calitatea serviciilor este imbunatatita printr-un grad mai mare de
transparenta.

7 Caracterizati IMM-urile in calitate de motor al economiei europene

I.M.M.-urile motor al economiei europene

I.M.M.-urile reprezinta cel mai important generalizator de locuri de munca
si de crestere economica.
Din cele 23 de milioane de intreprinderi din U.E. 99,8 % sunt I.M.M.-uri.
Doar 42 de mii de intreprinderi au mai mult de 250 de angajati,
reprezentand asa numita microintreprindere.
In ultima decada I.M.M.-urile au fost creatoare de noi locuri de munca in
timp ce in medie intreprinderile mari au redus numarul de angajati.
In contextul economic actual I.M.M.-urile se comporta ca un tampon in
perioada de scadere a activitatii economice, impotrivindu-se mai mult la reducerea
numarului de angajati.
Principala prioritate la nivelul uniunii o constituie ameliorarea mediului
financiar si imbogatirea reglementarilor in domeniul I.M.M. astfel in prezent se fac
eforturi pentru reducerea birocratiei la nivel legislativ reducandu-se totodata
numarul legilor ce vizeaza crearea de noi IMM-uri.

8 Prezentati drepturile cetatenilor la nivel comunitar

La nivel comunitar o persoana se bucura de urmatoarele drepturi:

- dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
- dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre U.E.;
- dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru in scopul ocuparii unui loc
de munca;
- dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce
guverneaza ocuparea locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
- dreptul de a ramane pe teritoriul unui stat dupa ocuparea unui loc de
munca in statul respectiv;
Aceste drepturi nu inseamna pierderea de catre lucratorul migrant a
beneficiilor obtinute pe baza reglementarilor de securitate sociala din statul din
care pleaca.nExceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe motive
de politica publicca, securitate si sanatate.

13
 EXEMPLE DE SUBIECTE CU RASPUNS SCURT

1 Specificati metoda de analiza a componentelor mediul de afaceri European.

PESTLE

2 Enumerati libertatile fundamentale.

– libera circulatie a marfurilor
– libera circulatie a serviciilor
– libera circulatie a persoanelor
– libera circulatie a capitalurilor

3 Specificati programul folosit la nivel comunitar in domeniul serviciilor

audiovizuale.
MEDIA

4 Precizati unde a fost adoptata strategia de ocupare a fortei de munca.

LUXEMBOURG

5 Specificati sistemul de livrare utilizat in domeniul expedierii marfurilor la

nivel comunitar.
JUST IN TIME

6 Precizati data la care s-a liberalizat piata in domeniul serviciilor de

telecomunicatii.
1 ianuarie 2000 – Grecia 1 decembrie 2000

7 Prezentati data la care s-a deschis concurentei infrastructura si serviciile

din domeniul telecomunicatiilor.
1 ianuarie 1998

8 Precizati tratatul prin care s-a instituit uniunea economica si monetara

(UEM).
Tratatul de la Maastricht in 1992 si intrat in vigoare in 1993

14
EXEMPLE DE GRILE

1 Departamentul pentru afaceri europene a fost instiuit:

- la inceputul anului 2007

2 Printre obiectivele tratatului de la Lisabonase numara:

- realizarea unei Europe mai democratice si mai transparente

3 In cadrul planului national de cercetare, dezvoltare si inovare programul

privind imbunatatirea infrastructurilor de standardizare este intitulat:
INFRAS

4 RELANSIN reprezinta programul pentru :

- relansare economica prin cercetare si innovare

5 CALIST reprezinta programul pentru:

- calitate si standarde

6 CORINT reprezinta programul pentru:

- parteneriat si cooperare internationala

7 INFRATECH reprezinta:
- programul pentru sustinerea infrastructurii de innovari si transfer
tehnologic

8 Politica Europeana a transporturilor pana in anul 2010, “timpul deciziei”

reprezinta:
- Cartea Alba din 2001

9 Tratatul de la Roma a fost semnat in anul:

- 1957 – s-au pus bazele U.E.

10 Tratatul de la Amsterdam a fost semna in anul:

- 1997

11 Actul unic European a fost aprobat in anul

- 1987

12 Prima strategie in domeniul societatii informationale a fost formulata in

anul:
- 1994

13 Cumpararea unei parti semnificative din actiunile unei firme care deja
activeaza intr-o tara reprezinta o relatie de tipul:
- JOINT VENTURA

15