1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar?

Intensificarea relatiilor dintre intreprinderi

2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? Crearea de locuri de munca

3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? Cresterea competitivitatii intreprinderilor

4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea conceptului de: Servicii

5. Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura sau poata, astfel incat pt satisfacerea unei nevoi poate fi: a) Remarcat b) Achizitionat c) Consumat d) Toate variantele enumerate 6. Termenul de produs (productus) nu este sinonim cu: Grupa

7. Termenul produs nu este sinonim cu marfa in situatia: Consumului casnic

8. Termenul produs nu este sinonim cu marfa in situatia: Autoconsumului

9. In practica si in literatura de specialitate nu se foloseste ipostaza categoriei de produs pt: Productie proprie

10.Produs poate fi considerata Persoana (om politic/actor a carui imagine este promovata)

11.Produs poate fi considerata O localitate balneoclimaterica

12.Produs poate fi considerata O idee (alimentatia vegetariana)

13.Bunurile reale sunt numai Tot ce poate fi perceput direct cu simturile

14.Bunurile materiale sunt Obiecte

15.Bunurile imateriale sunt: Bunuri nominale

16.Drepturile, ca produse, nu sunt: servicii

17.Bunurile nominale sunt Banii, hartii de valoare

18.Definirea produsului ca fiind orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul captarii interesului, al achizitionarii, al utilizarii sau al consumului si care poate satisface o dorinta sau nevoie apartie Ph. Kotler

19.Definirea produsului ca fiind un rezultat al unui proces, adica l unui ansamblu de activitati corelate sau in interactiune, care transforma intrarile in iesiri o regasim in: S.R. EN ISO 9000:2001

20.Intr-o era in care produsele devin din ce in ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci, calitatea serviciului reprez una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si singularizare apartine lui: Ph. Kotler

21. nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale caror componenta de servicii sunt mai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. Toata lumea serveste pe cineva, apartine:

Th. Levitt

22.Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile in literatura de specialitate a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul carora predomina faptul ca: Serviciile nu se concretizeaza intr-un produs, adica sunt activitati al caror rezultat este imaterial

23.Serviciul ca act reprezinta: Prestarea efectiva

24.Serviciul ca act nu realizeaza relatia dintre: Resursele prestatorului

25.Ca si in cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de: Salariile personalului puse pe card

26.Spre deosebire de producerea bunurilor materiale, in procesul de productie a serviciilor: Clientul face parte din sistemul de productie

27.Rezultatele sau out-put-ul activitatilor de servicii pot fi regasite sub urmatoarele forme: Serviciu pur, bun pur

28. serviciile nu provoaca consumatorilor/utilizatorilor: Disconfort

29.Productia, consumul si utilitatea serviciilor sunt: Simultane

30.In schema lui palmer care defineste conceptul de serviciu, activitatile liniilor aeriene, reparatiile, constructiile sunt prezentate drept: Servici pure

31.Dificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu, i-au determinat pe unii specialisti sa defineasca serviciul adoptand: Definitii negative

32.Corespunzator definitiilor negative, serviciile sunt definite drept activitati economice care nu sunt: Nici productie industriala Nici minerit Nici agricultura Toate variantele enumerate

33.Definitiile negative date serviciilor au afectat: Rolul si contributia serviciilor la crearea PIB

34.Literatura de specialitate evidentiaza intangibilitatea ca fiind pt servicii o caracteristica: Cheie

35.Unii specialisti in locul nestocabilitatii, o trasatura esentiala a serviciilor, utilizeaza termenul: Perisabilitate

36.Serviciile bazate pe informatii, care pot fii inregistrate, stocate pe diverse suporturi si oferite ulterior la cerere au fost denumite de T.H. Hill: Bunuri intangibile

37.Simultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decurge din: Perisabilitatea serviciului

38.Nondurabilitatea serviciilor denota: Consumul serviciilor in momentul producerii

39.Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta: Simultaneitatea livrarii si consumului serviciilor

40.La care dintre urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu trebuie sa fie prezenti: Reparatii, intretinere, curatenie, asigurari

41.Eterogenitatea ca o caracteristica a serviciilor, nu are sens de: Complexitate

42.Variabilitatea este sensul de eterogenitate folosit: Cel mai frecvent

43.Eterogenitatea serviciilor reflecta: Potentialul unei variabilitati ridicate in livrarea serviciilor

44.Eterogenitatea reprez o problema particulara a serviciilor deoarece: Acestea sunt ofetite de persoane diferite, a caror perdormanta nu este constanta

45.Sectorul tertiar are un continut: Foarte diversificat

46.Eterogenitatea serviciilor determina: Dificultati in standardizarea si uniformizarea serviciilor

47.Imbunatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la: Reducerea variabilitatii serviciilor

48.Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr`un transfer al dreptului de proprietate deoarece: Serviciul ofera consumatorului o satisfactie morala

49.Termenul de tipologie semnifica: Studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene

50.Termenul de nomenclator semnifica: Enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse clasificate dupa un anumit criteriu

51.Termenul de clasificare semnifica: Actiunea de a se clasifica si rezultatul ei, distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine

52.Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deosebite datorita: Eterogenitatii

53.Principala institutie care elaboreaza clasificarile si nomenclatoarele unice pe tara este:

Institutul National de Statistica

54.Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statistica a bunurilor si serviciilor sunt: CAEN si CPSA

55.Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe mai multe niveluri constituite dupa principiul: Omogenitatii

56.Care sunt caracteristicile comune ale clasificarii activitatilor economicosociale CAEN Natura bunurilor si serviciilor prestate Modul de utilizare a bunurilor si serviciilor Materia prima, procesele tehnologice, organizarea si finantarea productiei Toate enumerarile de mai sus

57.Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe urmat niveluri: Sectiuni, subsectiuni Diviziuni Grupe si clase Toate enumerarile de mai sus

58.Dupa sursele de procurare (provenienta) serviciile pot fi: Marfa si nemarfa

59.Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi: Private si publice

60.In functie de beneficiar serviciile pot fi: Intermediare si finale

61.Dupa functiile economice indeplinite, serviciile pot fi: De distributie, de productie, sociale si personale

62.In functie de natura efectelor serviciile pot fi:

Materiale si nemateriale

63.Dupa opinia lui Ph. Kotler oferta de piata a unei firme include urmatoarele: Bunuri pur tangibile si bunuri tangibile insotite de servicii, hibrid, serviciu de baza insotit de bunuri si servicii secundare si serviciu pur

64.In functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului de servicii, se disting urmatoarele categorii de servicii: Servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat

65.Dupa momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting: Servicii traditionale si servicii moderne noi

66.Serviciile de sanatate, cercetare etc necesita: Personal specializat

67.Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi Servicii livrate permanent si servicii discrete

68.Asigurarile, telecomunicatiile, protectia politiei sunt servicii Livrate permanent

69.Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrada sunt servicii: Discrete

70.Pasagerii unei lini aeriene pe o distanta foarte mare solicita Servicii de baza insotite de bunuri si servicii secundare

71. Necesitatea si oportunitatea abordarii interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marketin, cercetar de marketing, studiul comportamentului consumatorului, sociologia, psihologia etc. sunt determinate de o serie de cauze. Marcati varianta falsa Fluctuatia preturilor/tarifelor si materiilor prime pe piata regionala in conditiile globalizarii

72.Corespunzator abordarii claseice, serviciile: Erau incadrate in categoria activitatilor din care rezultau cheltuieli neproductive si care constituiau o franta in calea acumularii capitalului

73.Activitatile agricole, extractive, exploatarile forestiere apartin: Sectorului primar

74.Industriile prelucratoare sunt cuprinse intre: Sectorul secundar

75.Activitatile bancilor, asigurarile, comertul, activitatile mestesugaresti, activitatile de reparatii apartin: Sectorul tertiar

76.Incadrarea activitatilor economice in unul din cele 3 sectoare primar, secundar, tertiar se face in functie de: Dinamica productivitatii munci Nivelul progresului tehnic Receptivitatea activitatii fata de progresul tehnic Toate elementele prezentate

77.Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic sectorul primar al activitatilor ecomice se caracterizeaza printr-un Ritm mediu

78.Din punct de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic sectorul secunda al activitatilor economice se caracterizeaza printr-u Ritm inalt

79.Din punct de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul tertiar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un Este cel mai putin receptiv la progresul tehnic si o productivitate sub medie

80.Sectorul cuaternar nu este un sector al: Modernizarii bazei tehnico-materiale

81.Primul autor care a utilizat sintagma economia serviciilor a fost V.R. Fuchs

82.Dupa opinia unor specialisti economia informationala constituie viitorul: Societatii neo-industriale

83.Dupa opinia unor specialisti, informatia devine Resursa fundamentala a societatii

84.La sfarsitul sec XX, in principal in ultimele doua decenii, tot mai multi specialisti si-au exprimat opinia ca societatea viitoareva fii: O economie a serviciilor

85.Considerand ca 100% PIB pe locuitor, pe ansamblul UE- 25, in anul 2004, indicele de volum al P.I.B. pe locuitor pt Romania se situeaza in intervalu: 41-50%

86.In ce interval s-a situat ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii pe ansamblul Ue-25 in anul 2004? 61-75%

87.In ce interval s-a situat ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din Romania in anul 2004? 35-40%

88.Contributia serviciilor la realizarea valori adaugate brute in anul 2003 s-a situat in Romania, comparativ cu situatia din tarile dezvoltate din Europa in una din urmatoarele Variante: 52% in Romania, fata de peste 70% in tarile dezvoltate din Europa

89.Abordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe: Subdiviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar

90.Din analiza structurii produsului intern brut pe categorii de resurse, din informatiile oferite de anuarul statistic al Romaniai 2005, cele mai mari ponderi au fost realizate de serviciile: Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

91.Diversitatea o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de: Diversitatea categoriilor de servici si a modului de manifestare a concurentei

92.Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera:

Lipsa proprietatii

93.Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se enumera: Reducerea variabilitatii serviciilor

94.Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regasesc: Capitalul necesar

95.Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se regasesc Capitalul minim foarte mare

96.Drept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unui serviciu de telecomunicatii se refera la: Capitalul necesar

97.Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unui serviciu bancar se regaseste: Capitalul minim foarte mare

98.Limitarea transparentei reprez o particularitate a pietei serviciilor si este cauzata de: Imaterialitatea si perisabilitatea serviciilor

99.Cerearea de servicii este determinata de 3 conditii esendiale de existenta. Marcati varianta falsa: Existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) pe piata a serviciilor

100. dpdv al solvabilitatii cererea de servicii poate fi: - efectiva si potentiala 101. dupa modul de manifestare in timp cererea poate fi: - curenta, sezonierea, ocazionala si rara 102. dupa gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi: - satisfacuta si nesatisfacuta

103. Fenomenele care marcheaza ecolutia pietei mondiale in ultimele decenii stau sub semnul: - evolutiei dinamice a progresului tehnic 104. procesul globalizarii este de data: - recenta 105. dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat mai ales dupa anii: - 80 ai secolului trecut 106. dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat odata cu - globalizarea pietelor financiare 107. pe langa efectele negative, globalizarea inseamna insa si multe oportunitati. Marcati varianta falsa: - intensificarea colonialismului corporativ 108. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin: - omogenitate 109. Activitatile ce fac obiectul vanzarii si cumpararii pe piata, indiferent de momentul platii tipul de pret practicat (pret de vanzare tarif, etc) si modalitatile de incasare reprezinta: - serviciile de piata

110. serviciile de piata pt populatie se pot grupa in functie de mai multe criterii. Marcati varianta falsa: - dimensiunile cererii nesatisfacute 111. serviciile pt populatie se pot grupa in: - servicii personale (individuale) si servicii colective 112. serviciile privind in principal bunurile fac parte din categoria serviciilor: - personale (individuale) 113. inchirierile de locuinte, inchirierile de bunuri, inchirierile de autoturisme sunt servici:

- cu caracter locativ 114. repararea bunurilor de uz indelungat, serviciile dupa vanzare, spalatorii, curatatorii sunt servicii: - de reparatii si intretinere 115. serviciile cu efect asimilabil investitiilor sunt servicii - cu efect asupra persoanelor 116. serviciile asimilabile consumului sunt servicii - cu efect asupra persoanelor 117. serviciile de invatamant, informatica si sanatate sunt servicii: - cu efect asimilabil investiilor 118. serviciile de transport, telecomunicatii si turism sunt servici - asimilabile consumului 119. apararea nationala, relatiile externe, mentinerea ordinii, protejarea mediului sunt servicii: - destinate colectivitati in ansamblul 120. serviciile de piata pt populatie erau in anul 2004 privatizate in proportie de: - 80-90% 121. marcati categoria de servicii colective pt populatie: - personalizate( individualizate ) si servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau 122. activitatile de servicii de piata nu cuprind: - servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau 123.in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pt intreprinderi in anul 2004 cea mai mare pondere o detin: - tranzactiile imobiliare 124. dpdv al manifestarii in timp cererea de servicii poate fi: - constanta, descrescatoare si crescatoare 125. Marcati categoriile de factori de influenta ai cererii de serviciu

- generali si specifici 126. tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor substituibile sunt factori de influenta ai cererii de servicii cu caracter: - general 127. modificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depinde de: - structura veniturilor consumatorului 128. veniturile consumatorului reprezinta un factor de influenta a cererii de servicii cu caracter: - general 129. in functie de evolutia cererii determinata de modificarea veniturilor consumatorilor serviciile pot fi: - normale si inferioare 130. in functie de gradul de substituibilitate, servicile pot fi: - perfect si partial substituibile 131. tarifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cererii de servicii cu caracter: - general 132. in functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi: - strict si partial complementare

133. in cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este: Apropiat de 1

134. in cazul servicilor partial complementare, gradul de complementaritate este: - diferit de 1 135. preferintele consumatorului, ca factor de influenta a cererii de servicii, nu prezinta una din valentele enumerate: - determina cresterea veniturilor personale

136. factorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura - pregatirii producatorului 137. specificitatea factorului de influenta asupra cererii de servicii nu prezinta importanta pt: - servicii cu caracter general 138. factorii demografici si factorii socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din urmat categotie de factori: - factorii specifici cererii de servicii a populatiei 139. din categoria factorilor demografici cu influenta directa asupra structurii si dinamici cererii de servicii a populatiei nu fac parte: - urbanismul 140. din categoria factorilor socio- culturali ce influenteaza cererea de servicii nu se evidentiaza: - repartizarea teritoriala a populatiei, pe total, sexe si grupe de varsta 141. in functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare, metodele de studiere a cererii de servicii nu cuprind: - ancheta pilot 142. metodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: - obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avut in vedere

143. metodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente specifice: - utilizarea unor norme de consum determinate de regula statistic 144. pt ca o intreprindere prestatoare de servicii sa`si formeze o oferta de servicii, trebuiesc indeplinite mai multe conditi. Marcati varianta falsa: - amplasarea in localitati urbane 145. netransferabilitatea ofertei de servicii deriva din: - nematerialitatea si nestocabilitatea serviciilor

146. oferta de servicii are o serie de particularitati. Marcati varianta falsa: - materialitatea si imaterialitatea ofertei 147. oferta de servicii este o oferta - potentiala 148. dificultatea protectiei juridice a serviciilor rezulta din - nematerialitatea si intangibilitatea unor servicii 149. implicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereaza: - producerea unor servicii personalizate si stabilirea unui sistem aparte de relatii intre prestator si consumator 150. excludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta de servicii: - volumul si structura veniturilor 151. sfarsitul secolului XX si inceputul sec XXI au fost marcate de o serie de tendinte in evolutia ofertei de servicii. Marcati varianta falsa: - influenta pozitiva sau negativa a preturilor si cantitatile de servicii complementare 152. cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inregistrat la urmatoarele servicii: - apa, canal, salubritate, servicii postale 153. soldul conjuctural exprima: - tendinta de evolutie a indicatorilor fata de perioada de referinta 154. indicatorul de confidenta se determina ca o medie aritmetica simpla a soldurilor conjucturale pt 3 componente. Marcati varianta falsa: - aprecierea nr de salariari 155. in contextul globalizarii, rolul statului tinde: - sa se minimizeze 156. viteza deosebita cu care globalizarea a cuprins intreaga lume i-a facut pe unii specialisti ( R. Reich, R. Fetzgerald etc) sa aprecieze ca: - traim transformari care vor rearanja politica si economia secolului urmator

- nu va mai fi economii nationale, atunci cand acest proces va fi inchiriat - tot ceea ce va ramane in cadrul unei granite vor fi oamenii, care vor cuprinde natiunile - toate cele 3 variante 157. dupa unii autori (P.Dicken) principala forta in modelarea economiei mondiale, in procesul globalizarii, se refera la institutile: - politice 158. dupa anii 80 ai sec XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate in perioada globalizarii pietelor lumii sunt de natura: - microeconomica 159. pt prima data existenta procesului globalizarii pietelor lumii a fost semnalata de: - Th. Levitt 160. In procesul globalizarii, productia industriala are mai multe dimensiuni. Marcati varianta falsa: - cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului 161. in procesul globalizarii dinamismul cel mai mare s-a inregistrat in domeniul: - fluxurilor financiare internationale 162. procesul globalizarii a fost accentuat de revolutia - informationala 163. printre realizarile aderarii noilor state la UE nu se realizeaza: - cresterea inflatiei 164. printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie: - stagnarea progresului stiintific si tehnic 165. in studierea cererii de servicii metodele nu se utilizeaza: - in functie de marimea esantionului 166. oferta individuala de servicii reprezinta: - oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantitatile dintr-un serviciu pe care un agent economi le pune la dispozitia clientilor spre vanzare

167. oferta agregata reprezinta: - toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali si utilizatorilor la un moment dat 168. Marcati factorul care nu influenteaza oferta de servici: - implicarea consumatorului in producerea serviciului