Dinamica

serviciilor
pe plan
mondial
Student: Androhovici Andrei
Specializarea: Economia Comertului
Turismului și Serviciilor ; An II ,Zi
Cuprins
Cuprins
1.Introducere ............................................................................................................................................... 2
2.Locul serviciilor în cadrul comerţului contemporan ............................................................................ 3
3.Tendinţe pe plan mondial în dezvoltarea serviciilor comerciale ......................................................... 5
4.“Mutaţii” pe piaţa serviciilor pentru întreprinderi in Romania ....................................................... 10
4.1.Serviciile de informatică, publicitate, consultanţă şi contabilitate au cunoscut evoluţii
spectaculoase în ultimii ani..................................................................................................................... 10
4.2.Tipuri de servicii pentru întreprinderi .............................................................................................. 10
4.3.În top: informatica, publicitatea, consultanţa şi contabilitatea ........................................................ 11
4.4.Grupa „cercetare dezvoltare” a scăzut până la 0,2% din PIB ........................................................ 11
5.Schimbări spectaculoase în ultimii ani ................................................................................................. 12
5.1.Consultanţa pentru afaceri şi management câştigă tot mai mult teren ............................................ 12
5.2.Comerţul exterior cu servicii pentru întreprinderi ........................................................................... 12
5.3.Externalizarea serviciilor în ţările dezvoltate................................................................................... 13
6. Dinamica serviciilor pe plan mondial .................................................................................................. 14
6.1.Ce sunt serviciile? ............................................................................................................................. 14
6.2.Evolutia serviciilor ............................................................................................................................ 14
6.3.Contributia serviciilor la cresterea economica ................................................................................ 16
7.Concluzii ................................................................................................................................................. 20
8.Bibliografie ............................................................................................................................................. 21
Locul serviciilor în cadrul comerţului
contemporan
• Din punct de vedere pragmatic, serviciile sunt avute în
vedere ca o nouă manieră de a produce, de a consuma
şi de a trăi în societate. Într-o asemenea accepţiune,
serviciile apar în acele activităţi umane în cazul cărora
mecanismul social - prestator-beneficiar - şi
mecanismul tehnic specific sunt de asemenea natură
încât rezultatul muncii nu mai poate apărea materializat
într-un bun separabil de lucrătorul prestator. Ele
generează variate raporturi de servire, fiecare cu
trăsături distincte şi implicaţii deosebite pentru
conturarea dimensiunilor specifice unei asemenea
activităţi.
• În cadrul economiei moderne întreprinzătorul comercial îşi construieşte
destinul firmei sale pe o variabilă unică - satisfacţia clientului - variabilă
care se constituie într-o veritabilă axă de succes sau insucces, devenind
astfel adevăratul etalon al evoluţiei activităţii comerciale.
 Serviciile şi, în general, calitatea celor care însoţesc cumpărarea unui bun oarecare, au devenit
astăzi elemente determinante în formarea comportamentului clienţilor tuturor unităţilor
comerciale.
• Într-un asemenea context, atât comercianţii, cât şi
producătorii, pentru a valorifica în mod profitabil
produsele pe care le oferă şi pentru a răspunde cât
mai adecvat aşteptărilor şi noilor exigenţe ale
consumatorilor, sunt dispuşi la eforturi suplimentare
deosebite în vederea dezvoltării unei ample şi
complexe politici a serviciilor. Se vorbeşte chiar de
aşa-zisa strategie de “servicemix”, care se aplică
atât produselor destinate consumului final al
populaţiei, cât şi bunurilor de utilizare productivă
destinate consumului intermediar, unde beneficiarii
sunt întreprinzătorii din diverse ramuri ale
economiei.
 Tendinţe pe plan mondial în dezvoltarea
serviciilor comerciale
Pe plan mondial, actuala etapă de dezvoltare a diverselor societăţi
se caracterizează printr-o puternică interferenţă produs-serviciu în
sistemul de satisfacere a diverselor nevoi, serviciile şi îndeosebi
inovaţia în cadrul acestora tinzând să determine raportul,
respectiv să câştige noi domenii. Fenomenul este favorizat, pe de
o parte, de dezvoltarea puternică a noilor tehnologii, care oferă
multiple şi sofisticate posibilităţi de modernizare, pe de altă parte,
de creşterea continuă a exigenţelor consumatorilor, care, sub
impulsul factorilor generaţi de mediul în care trăiesc, devin tot
mai pretenţioşi, suspicioşi şi mai greu de satisfăcut.
 Între principalele tendinţe conturate în acest
domeniu, atrag atenţia în mod deosebit:
A) Extinderea sistemelor de informatizare a
procesului de realizare a serviciilor comerciale.
B)Aducerea serviciilor de garanţie şi întreţinere
a bunurilor de folosinţă îndelungată în incinta
marilor unităţi comerciale şi, pe baza strategiilor
servicemixului, procesul realizării să se
interfereze funcţional, cu procesul de vânzare a
produselor respective.
C) Transferarea unora dintre serviciile
comerciale, cum ar fi cele de transport, reparaţii,
consultaţii etc. către firme specializate cu care se
încheie contracte de colaborare, bine structurate
din punctul de vedere al obligaţiilor cu privire la
modul de efectuare a diverselor servicii din
categoria celor transferate.
 “Mutaţii” pe piaţa serviciilor pentru
întreprinderi in Romania
Serviciile au devenit un sector important al
economiei mondiale, în continuă creştere,
înglobând cea mai mare parte a producţiei şi
forţei de muncă în majoritatea ţărilor
industrializate.
O cercetare realizată de Comisia Naţională de
Prognoză arată că aproximativ 70% din
producţia agregată totală provenind din ţările
OECD este generată de activităţile de servicii,
care absorb într-o proporţie asemănătoare
forţa de muncă activă. Situaţia este similară şi
în cazul ţărilor membre UE-15.
Deşi în ţara noastră, în ultimii 10 ani, au cunoscut o dezvoltare deosebită
serviciile cu aport sporit de valoare adăugată (telefonia mobilă,
televiziunea prin cablu, serviciile bancare şi de asigurare, informatica şi
activităţile conexe, serviciile de consultanţă, publicitate etc.), iar saltul
făcut de sectorul terţiar este spectaculos, totuşi într-o ierarhie la nivelul
Uniunii Europene, România se situează pe ultimele locuri din punct de
vedere al ponderii serviciilor în valoarea adăugată brută
 Un segment mai puţin abordat din sectorul
terţiar şi aproape inexistent la începutul
tranziţiei îl reprezintă serviciile pentru
întreprinderi, altele decât cele comerciale şi de
transport. O structură modernă a economiei –
bazată pe avantajul comparativ al specializării –
presupune o pondere relativ însemnată a
activităţilor de consultanţă care se desfăşoară de
către operatori independenţi, pornind de la
activităţi de secretariat până la servicii de
contabilitate, juridică şi de personal.
 În top: informatica, publicitatea, consultanţa
şi contabilitatea
Evoluţia acestor tipuri de activităţi, începând cu anul
1990, a fost diferită. Astfel, unele activităţi din
categoria „informatică şi activităţi conexe” sau cele de
consultanţă şi management, contabilitate şi revizie
contabilă, publicitate, etc. au avut o evoluţie
spectaculoasă, ca urmare a adaptării la noile cerinţe
ale pieţei.
Pătrunderea pe piaţa românească a noilor generaţii de
calculatoare şi a diferitelor pachete de soft-uri,
înfiinţarea a numeroase firme de specialitate, au
contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a acestei
ramuri după ’90, fapt reflectat şi în creşterea ponderii
valorii adăugate brute realizată de ramura
„informatică şi activităţi conexe” în produsul intern
brut naţional, de la 0,2% în anul 1990, la 0,7% în anul
2004.
 Dinamica serviciilor pe plan mondial
Evolutiile din ultimele decenii indreptatesc caracterizarea economiilor tarilor dezvoltate ca "economii ale
serviciilor". In actualul Top 500 de compani din lume realizat de revista Fortune, cele mai de succes firme
din tariile dezvoltate apartin sectorului tertiar. Astfel pe primul lor se afla lantul de magazine Wal-Mart din
Statele Unite ale Americii. In Germania in primele 20 de firme 8 dintre ele au ca obiect de activitatea
prestarea serviciilor.
 Teoriile economice noi reconsidera rolul
serviciilor in dezvoltarea economiei,
revizuind conceptia despre cresterea
economica. Astfel unele tari au inceput sa se
axeze pe sectorul serviciilor, cazul Elvetiei
care nu investeste in industrie (exceptie
industria lactatelor, ceasurilor si a dulciurilor)
deoarece este mai costisitor si amortizarea se
face lent ci in cresterea calitatiilor serviciilor.
Acesta este de altfel şi cazul României cu o
pondere a populaţiei ocupate în servicii de
numai 31,2% în anul 2000, iar in cel de-al
doilea trimestru al anului 2009 rata de
ocupare fiind de 59,7%.
Un fenomen prezent in toate tarile este cresterea ponderii fortei de munca ocupata in domeniul serviciilor,
fenomen manifestat cu o mai mare intensitate in tarile dezvoltate. Astfel, in tari ca SUA, Germania, Marea
Britanie, Franta, Belgia, Danemarca, Elvetia, Austria, Olanda si Suedia, ponderea populatiei ocupata in
domeniul serviciilor depaseste 70%. Chiar si in tari cu un nivel mediu de dezvoltare sau sub medie -
Spania, Portugalia, Grecia, Croatia, Ungaria, Slovenia, Slovacia si Polonia, ponderea populatiei ocupata in
domeniul serviciilor depaseste 60%.

In Romania repartiţia populaţiei ocupate

pe activităţi ale economiei naţionale arată
că 30,1% din totalul persoanelor ocupate
erau concentrate în sectorul agricol,
28,7% în industrie şi construcţii, iar
41,2% în servicii. În activităţile neagricole
erau ocupate 6460 mii persoane, ponderi
semnificative în rândul acestora fiind
deţinute de cele care îşi desfăşurau
activitatea în industria prelucrătoare
(25,5%), comerţ (17,6%) şi construcţii
(10,9%).
In tarile dezvoltate serviciile au o importanta majora la formarea PIB-ului, astfel in
Germania 71,3 % servicii, 27,8 si doar 0,9%, in Luxemburg serviciile au contribuit
cu 80,6 %. Media in Uniunea Europeanaeste de 73,1 %.
In Romania serviciile au avut o pondere de circa 50%, în
primele şase luni ale acestui an fiind de 49,5%.
 Si in tarile in curs de dezvoltare, sectorul serviciilor ia
amploare, in Africa sub sahariana serviciile au
contribuit cu 47% pe cand industria a avut un procent
de 37%, iar agricultura doar 16%. Ceea ce inseamna
ca cresterea economica din Africa sub sahariana s-a
bazat pe servicii, decat pe industrie. Desi cota
servicilor din unele tari in curs de dezvoltare poate fie
egala cu cea a unei tari dezvoltate, natura servicilor
este diferita. In tarile bogate sunt dezvoltate serviciile:
1.servicile financiare
2.turismul
3.servicile de transport
4.servicile medicale
5.educatia
De exemplu, în anul 2008, comparativ cu
anul 2010, exportul serviciilor de afaceri
s-a majorat semnificativ în cazul
următoarelor ţări: Slovacia – 60,2%;
Polonia – 58,8%; Ungaria – 47,4%;
Slovenia – 45,5%; România – 24,2%. În
privinţa serviciilor financiare, s-a
înregistrat o creştere de 2,2 ori a
exportului Cehiei, o dublare a celui
aferent Slovaciei şi o majorare cu 22,5%
în cazul României.
Analiza dinamicii serviciilor
informatice situează România pe locul I,
în cadrul noilor ţări membre UE, cu o
creştere de 2,5 ori urmată de Cehia cu
2,2 ori şi de Ungaria cu 43,1%.
 Servicile sunt important pentru cresterea si dezvoltarea oricarui
stat. In continuare ele se vor diversifica, calitatea acestora va fi din
ce in ce mai mare. Consider ca acest trend de “inlocuire” a industriei
se va face din ce mai simtit si in tarile in curs de dezvoltare.
Urmatorii ani ne rezerva cateva investitii interesante in domeniul
productiei, dar viitorul Romaniei apare mult mai stralucit in
segmentul serviciilor.
 Bibliografie
 Ioncică Maria (2003) Economia Serviciilor.Teorie şi practică. Bucureşti.Editura Uranus, Ediţia a III –a
revăzută;
 Ioncică Maria, Minciu R., Stănciulescu G.(1999) Economia Serviciilor Bucureşti.Editura Uranus
 http://www.scribd.com/doc/22056505/Economia-serviciilor
 Văduva M. (coord.), “Economia serviciilor internaţionale”, Academică Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2003
 Economia serviciilor:Curs pentru învăţământ la distant,anul II semestrul I ,Elena-Nicoleta Untaru
 http://bibliotecă.regielive.ro/seminarii/economie/factorii-care-influenteaza-cresterea-ponderii-
serviciilor-211675.html
 http://www.cnp.ro/user/repository/797e5f098782b0d7fdaf.pdf
 OCDE (2000),Science,technology and industry outlook 2001
 http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap15.pdf
 Angelescu, C., Jula, D.,Cetină, I. – Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi timpul liber,
Editura Politică, Bucureşti, 1989
 Cristureanu C., “Tranzacţiile internaţionale în economia imaterială”, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2009
 Bobircă A., Cristureanu C., “Economia serviciilor internaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 2005
 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5;
 http://www.financiarul.ro/2007/09/07/mutatii-pe-piata-serviciilor-pentru-intreprinderi;
 http://www.theinvestor.ro/economie/viitorul-sta-in-servicii.