Sunteți pe pagina 1din 53

Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar

Capitolul 1. Continutul dezvoltarii si importanta strategiilor de dezvoltare in


economia contemporana
1.1. Conceptul de dezvoltare. Evolutia teoriilor si modelelor de dezvoltare
1.1.1. De la cresterea economica la dezvoltarea durabila.
Dezvoltarea conceputa in termenii cresterii economice.
Cresterea economica ( def.) o sporire a rezultatelor unui system economic intr-un anumit
interval de timp si intr-un anumit spatiu.
Rezultatele economice masurate sintetic prin PNB si PIB real
Cresterea economica o evolutie pozitiva, ascendenta, a rezultatelor economice.
Cresterea economica zero rezultatele economice absolute si populatia totala sporesc in acelasi
timp, nivelul rezultatelor pe locuitor ramanand constant.
Cresterea economica negative rezultatele economice pe locuitor au o tendinta de scadere, dar
sunt mentinute sub control anumite corelatii de echilibru.
Problematica cresterii economice corelata cu accea a echilibrului economic si cu aceea a
fluctuatiilor economice.
2 orientari:
- Teoria keynesiana si neokeynesiana a cresterii economice: economie instabila
interventia statului.
- Teoria neoclasica a cresterii economice economie stabile.
Modelele neoclasice microeconomie preferintele consumatorilor finali, functiile de productie
ale intreprinderilor, structura pietelor.
Modelele keynesiene macroeconomie.
Conceptul de dezvoltare economica in termenii modificarilor structurale ale productiei si
utilizarii fortei de munca, strategii de dezvoltare pe industrie si cresterea sectorului de servicii.
Anii 70 nu se poate garanta ca dezvoltarea economica conduce la imbunatatirea standardului de
viata a populatiei, reducerea saraciei, impactul negative asupra mediului.
Dezvoltarea economica termini sociali reducerea saraciei, somajului, economisirea resurselor
natural si protectia mediului.
Dezvoltarea economica def. un process in care venitul real pe locuitor creste pe o perioada
mai lunga de timp unde nr. populatiei saraci nu creste si ca distributia veniturilor nu devine
inegala.
Dezv. Economica process calitativ
Cresterea Economica process cantitativ
Anul 1972 concept nou asupra dezv. Prin 4 sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic.
Dezvoltarea durabila ( Comisia Mondiala a Mediului si Dezvoltarii) Raportul Brundland anul
1987.
Dezvoltarea durabila aceea dezvoltare ce satisface nevoile generatiilor actuale fara a prejudicial
interesele generatiilor viitoare.
1.1.2. Evolutia teoriilor si modelelor de dezv. Economica
Teoriile si modelele incadrate in 5 tipuri:
- Modele privind stadiile liniare de crestere
- Modele privind schimbarile structural
- Teoriile si modelele privind dependentele international
- Teoriile si modele neoclasice
- Noi teorii si modelele ale dezvoltarii
Modelele de crestere ca stadii liniare Al doilea Razboi Mondial: modelul Harrod-Domar si
modelul Walt Rostow.
Modelul Harrod-Domar: rata de crestere a venitului national este direct proportional cu rata
economisirii si cu rata eficientei capitalului.
Modelul Keynesian invers proportional cu rata economisirii.
Conform modelului, succesul in plan economic depinde de mobilizarea economiilor in scopul
generarii de investitii care conduc la cresterea venitului national.
Modelul lui Rostow evidentiaza 5 stadii ale procesului de crestere economica:
- Stadiul societatii traditionale economia se bazeaza pe agricultura predominant
- Stadiul de tranzitie investitii in infrastructura, comert exterior si interior extins.
- Stadiul avantului scade rezistenta la schimbare, industria se extinde rapid, tehnologia
asemenea.
- Stadiul indreptarii spre maturitate patrunderea tehnologiei modern in toate ramurile de
activitate economica, dezvoltarea de noi industrii.
- Stadiul consumului de masa populatie prospera, productie de masa pentru bunuri si
servicii durabile.
Structura fortei de munca se modifica si apar mai multi angajati in servicii si in sectoarele
care necesita calificare superioara.

Teorii si modele privind schimbarile structurale
Se descriu transformari care au loc in structurile macroeconomice.
Agricultura sa devina o ramura economica moderna, sa creasca gradul de urbanizare si de
industrializare si sa se dezvolte sectorul serviciilor: TEORIA ARTHUR LEWIS.
Forma de baza incepe cu 2 sectoare: unul traditionalist activitati agricole si unul modern
bazat pe industrii de inalta productivitate.
Limite ale modelului Lewis:
- Profiturile investite in tehnologii mai performante care economisesc forta de munca
- PNB va creste, nu se va inregistra o crestere a bunastarii
- Surplus de forta de munca in zona rurala si ocupare deplina in zona urbana.
- Existent unui salariu real constant in mediul urban pana cand surplusul de forta de munca
rural se epuizeaza.
Teorii si modele privind dependentele international
In ceea ce priveste relatiile dintre tari exista 2 mari etape sau modele fundamentale: dezvoltarea
orientata spre interior si cea spre exterior.
Modelul de dezvoltare orientat spre interior estompeaza influenta pietei mondiale asupra
dezvoltarii interne.
Modelul de dezvoltare orientat spre exterior integrarea tariilor in curs de dezvoltare in
sistemele economice mondiale, prin flexabilizare activitatii economice, ca raspuns la schimbariel
pietei.
Masurile de politica economica intreprinse: liberalizarea preturilor interne, aparitia de noi
intreprinderi si ramuri, retragerea substantial a statului din economie, extinderea sectorului
privat, crearea si consolidarea avantajelor competitive ale tarilor, atragerea si incurajarea
investitiilor straine.
Teoriile si modelele neoclasice
3 mari specialisti: W. Stanley Jevons, Carl Menger si Leon Walras.
Elementul cheie a teoriei: UTILITATEA modul cum se comporta consumatorii in fuctie de
preferintele lor si modul in care aceste preferinte dau expresie cererii pentru bunuri si servicii.
Scopul teoriei neoclasice: cresterea productiei reale totale in raport cu cererea.
Economia se stabilizeaza guvernului ii revin un rol neutru.
Scoli neoclasice accentuate de ascensiunea din anii 80 a fortelor politice de dreapta.
Teoriile contraevolutiei neoclasice privatizare si piete libere.
Importanta teoriei subdezvoltarea rezulta din alocarea defectuasa a resurselor datorata unei
politici incorecte a preturilor si aunei interventii exaggerate a statului in economie.
Masurile teoriei neoclasice intarirea pietei libere, prin privatizari massive in sectorul de stat ai
sa fie stimulate concurenta, liberalizarea preturilor, promovarea comertului liber, crearea unui
mediu propice pentru investitiile straine.
Noile teorii si modele ale cresterii economice
Anii 90 cauza principala a subdezvoltarii slaba specializare in cercetare si investitiile scazute
in perfectionarea capitalului uman si in progresul tehnologic.
Pt lichidarea sudezvoltarii punerea unui accent mai mare pe capitalul uman, sustinerea de catre
stat a sectoarelor ce au la baza utilizarea intensive a capitalului uman, a cercetarii si a
cunostiintelor si tehnologiilor modern.
Modelul Sollow la cresterea economica participa sporirea muncii, a capitalului, a progresului
ethnic exprimat prin marirea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare, cu formarea si perfectionarea
personalului ca si cu imbunatatirea organizarii productiei si a muncii.
1.2. Indicatorii de masurare a dezvoltarii economice
Prima etapa suprapunerii conceptului de dezvoltare economica cu cel al cresterii economice,
indicatorul fiind B rata de crestere economica modificarea in decursul unei perioade de timp
a PNB/loc sau PIB/loc, in preturi constant.
Limite:
- Exista diferente mari intre obiceiurile de consum ale populatiei din tarile dezvoltate si in
dezvoltare dictate de traditii, religii, gradul de diversificare a ofertei de b&s.

A doua etapa, aspecte sociale, ale calitatii vietii anul 1990 indicele dezvoltarii
umane ( HDI) care combina 3 indicatori: indicatorul standardului de viata ( PIB
real/loc), indicatorul longevitatii si indicatorul educatiei ( rata de alfabetizare si nr de ani
de scoala).
Limitari ale HDI:
- Metodologia e calcul diferita in diverse tari a indicatorilor ce intra in compozitia sa.
- Nu reflecta diferente mari intre barbati si femei.
Statisticile international consemneaza un numar mare de indicatori caracteristici serviciilor.
Raportul asupra Dezvoltarii Umane domenii sanatatea, educatia, domeniu crearii si difuzarii
tehnologiei, domeniul apararii nationale, etc.
Cei mai important indicatori ai sanatatii:
- Ponderea populatiei care are acces la serviciile de sanatate
- Ponderea populatiei care are acces la apa potabila
- Ponderea populatiei care are acces la medicamentele de baza
- Ponderea copiiloe de 1 an vaccinati contra tuberculozei si a pojarului
- Medici la 100000 locuitori
- Cheltuieli pentru sanatate
- Ponderea populatiei subnutrite
- Ponderea populatiei care sufera de virusul HIV
- Consumul de tigari adult
- Rata mortalitatii infantile
Cei mai important indicatori ai educatiei:
- Cheltuielile publice cu educatia
- Niveluri de scolarizare
Domeniul tehnologiei, al difuzarii si crearii acesteia ( indicatori):
- Legaturile telefonice la 1000 locuitori
- Abonatii la retelele de telefonie mobila la 1000 locuitori
- Procentajul cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in PIB.
In domeniul apararii, indicator: cheltuielile publice pentru armata in PIB.
1.3. Strategiile de dezvoltare. Definitii, importanta, delimitari

1.3.1. Definitii
In sens economic, strategia este un plan pentru a sti sa actionezi in imprejurari viitoare incerte.
Strategia este un model sau un plan care integreaza scopurile majore ale organizatiei, politiciile
si actiunile secventiale intr-un tot unitar.

1.3.2. Importanta strategiei
S-a trecut de la mediul static, simplu si sigur la cel dynamic, divers si caracterizat de
incertitudine si risc.
Fragmentarea organizational un symptom al lipsei strategiei fiecare compartiment al firmei
se comporat autonom si actioneaza in diferite directii fata de celalalte.
Strategiile de dezvoltare la nivel macroeconomic urmaresc integrarea economiei romanesti in
circuitul mondial al bunurilor si valorilor.
1.3.3. Misiuni si obiective
Misiunea expunere concise a ceea ce se urmareste prin strategia respective si explica la ce
servete aceasta.
Formularea misiunii se poate reduce la o simpla propozitie sau se poate intinde pe cateva pagini.
CARACTERISTICI ALE MISIUNII:
- Trebuie sa fie succinta
- Trebuie sa vizeze viitorul
- Trebuie sa fie o formulare umbrella care sa poate acoperi obiective mai detaliate
- Trebuie sa fie realista si realizabila
- Trebuie sa descrie telurile principale ale organizatiei, ramurii,etc.
Obiectivele scopurile care trebuie realizate pentru indeplinirea misiunii specificate pentru
fiecare element component.
Obiectivele pot fi exprimate prin formulary deschise sau inchise.
Formularile inchise tinte cuantificabile principia sa fie specific, masurabile, realiste,
circumscrise in timp.
Obiectivele deschise exprimate in termini calitativi.
Obiectivele principale pentru UE prevzute de Strategia Europa 2020 sunt:
75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de munc;
3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare;
reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu cel puin 20% fa de nivelurile din 1990 sa cu
30%, dac exist condiii favorabile n acest sens; creterea la 20% a
ponderii surselor regenerabile de energie n consumul final de energie i
o cretere cu 20% a eficienei energetice;
rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin 40% din
generaia tnr ar trebui s aib studii superioare;
numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane (pragul
naional de srcie este stabilit la 60% din venitul mediu disponibil n fiecare stat
membru).
Capitolul 2. Fundamentarea strategiilor de dezvoltare a sectorului tertiar. Analiza
Macromediului
Analiza Macromediului prin Analiza PEST mediul politic, economic, social si tehnologic.
2.1. Mediul Politico-Legal

Din punct de vedere al obiectivelor politice ale guvernului la putere la un moment dat, cu un
puternic impact asupra politicilor economice, exist diferene semnificative ntre partidele de
dreapta i de stnga (vezi tabelul nr. 1).
Tabelul nr. 1
Diferene ntre obiectivele politice ale partidelor de stnga i de dreapta
Partide de stnga (ex. Partide democrate, laburiste):
nevoia de a controla piaa liber
pro sindicate
existena ntr-o anumit proporie a proprietii de stat
impozitarea progresiv
reglementarea pronunat a economiei
taxe i subvenii guvernamentale ridicate
inegalitate redus a veniturilor
crearea de locuri de munc - o prioritate
asigurarea bunstrii de ctre stat
Partide de dreapta (ex. Partide conservatoare, republicane, liberale):
credina n supremaia pieei libere
anti sindicate
supremaia proprietii private
impozitarea proporional (cota unica)
intervenia minimal a statului
taxe i subvenii guvernamentale sczute
inegalitatea veniturilor este stimulat
controlul inflaiei - o prioritate
bunstarea asigurat de ntreprinztorii privai
Cadrul legal - ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza
desfasurarea activitatiilor comerciale ale intreprinderilor.
Legislaia comercial include urmtoarele grupe de legi:
legi destinate reglementrii concurenei pe pia (protejarea ntreprinztorilor contra
concurenei neloiale, preurilor discriminatorii etc.)
legi cu caracter fiscal (pentru reglementarea impozitelor, taxelor, accizelor etc.)
legi pentru protecia consumatorului (garantarea siguranei i calitii produselor
utilizate, protecia mpotriva cazurilor de contrafacere, piraterie etc.)
2.2. Mediul economic
Principalii factori economici care afecteaz dezvoltarea sectorului teriar sunt:
creterea economic - ritmul n care evolueaz (n bine sau n ru) economia ntr-o
perioad de timp - influeneaz dezvoltarea serviciilor, acestea fiind att o premis ct i
un efect al evoluiei ntregii economii;
cheltuielile de consum final ale populaiei sunt influenate de venitul real, tendina de
economisire, impozite i subvenii de la buget (alocaii, ajutoare etc.), creditele de
consum .a. Creterea cheltuielilor de consum ale indivizilor i gospodriilor populaiei
conduce la o sporire, ntr-un ritm superior, a cererii de servicii;
cheltuielile de investiii n infrastructur, n dezvoltarea i modernizarea bazei tehnice a
ramurilor de servicii influeneaz creterea ofertei de servicii i a nivelului calitativ al
acesteia;
cheltuielile de consum ale administraiei publice sau private influeneaz evoluia
serviciilor publice, nedestinate pieei, n folosul colectivitii sau a unor grupuri de
gospodrii;
ratele de schimb - cursul de schimb al monedei naionale n raport cu principalele valute
influeneaz evoluia schimburilor internaionale de servicii, stimulnd sau, dimpotriv,
descurajnd exporturile, cu toate efectele multiplicatoare asupra ntregii economii;
ratele de dobnd - determin costul mprumuturilor, ncurajnd sau nu apelarea la
credite att pentru investiii ct i pentru consum;
rata inflaiei - schimbrile n indicele general al preurilor influeneaz puterea de
cumprare a populaiei, costul produselor, avnd consecine att asupra cererii ct i
ofertei de servicii.

2.2.1. Conjunctura economic mondial
n ultima perioad, conjunctura economic mondial a fost marcat de fenomenul crizei
economice.
n SUA, criza financiar a nceput s fie simit nc din 2007, din momentul n care bncile care
ncasau ratele pentru creditele ipotecare s-au trezit fr cash.
n 2008, criza financiar a dus la prbuirea unor mari companii financiare din SUA, Marea
Britanie, Olanda, Belgia, etc. Criza financiar a afectat i alte domenii, ntre care: metalurgia,
industria de automobile, construciile, tranzaciile imobiliare.
2.2.2. Contextul mondial n perspectiva anului 2015
Summit-ul mondial pentru dezvoltarea durabil organizat de ONU la Johannesburg, n Africa de
Sud, n anul 2002, a evideniat trei aspecte majorecare ar caracteriza, n opinia participanilor,
contextul mondial n perspectiva anului 2015.
1. Creterea populaiei, mbtrnirea i emigraia
Conform estimrilor recente, populaia lumii va crete de la peste 6 miliarde n
prezent la 7,2 miliarde n 2015.
Cresterea va avea loc n rile n curs de dezvoltare. Cea mai semnificativ cretere
va avea loc n Sudul i Sud Estul Asiei, unde vor aprea noi megalopolisuri.
Majoritatea populaiei, aproape 5 miliarde de oameni, va locui n zone urbane, fcnd
din gestiunea acestor zone una din problemele strategice cruciale ale dezvoltrii
durabile.
rile dezvoltate se confrunt, de asemenea, cu fenomenul de mbtrnire a populaiei - un
impact dramatic asupra ratei de dependen a vrstnicilor n multe ri.
O alt tendin la care ne putem atepta este creterea dramatic a mobilitii populaiei n
urmtorii 15 ani.
2. Iminena crizelor de producie alimentar i a celor de mediu
Volumul absolut al recoltelor produse n lume a crescut continuu i previziunile
indic faptul c ele vor continua s creasc.
3. Adncirea globalizrii economiei mondiale i a dematerializrii economiei
Unul din cele mai importante aspecte ale globalizrii se refer la libera circulaie a bunurilor,
serviciilor, persoanelor, capitalului, informaiilor, etc. la nivel internaional.
Prin adncirea globalizrii economiei mondiale - reducerea barierelor vamale precum i a celor
neconvenionale din calea comerului mondial, ceea ce va conduce la dezvoltarea schimburilor
internaionale, sub auspiciile OMC.
Un alt efect important al adncirii globalizrii este creterea concurenei, firmele domestice
trebuind s fac fa nu numai competiiei firmelor naionale, dar i a celor internaionale.
2.2.3. Tendinte ale economiei romanesti in perioada de tranzitie
n 2013, rata inflaiei a fost de 1,5%.
Nivelurile ridicate ale inflatiei in perioada de tranzitie se datoreaza:
- Dezechilibrelor economiei romanesti
- Ritmului lent al reformei
- Persistentei indisciplinei financiare
- Lipsei unei concurente reale intre agentii economici si perpetuarii unor pozitii de
monopol.

Analiza SWOT
Puncte tari
Romnia dispune de o serie de avantaje naturale, insuficient exploatate n sectorul
primar (agricultura i silvicultura), industria agro-alimentar i turismul.
Fora de munc cu un nivel educaional ridicat, reprezentnd o oportunitate
important pentru dezvoltarea ramurilor intensive n cunoatere (informatic,
sntate, cercetare .a.).
Costul redus al minii de lucru reprezint o oportunitate, constituind un element de
atracie pentru investitorii strini i o posibilitate de a practica preuri comparativ mai
mici pentru ntreprinztorii romni.
Puncte slabe
I nfrastructura (de transport, telecomunicaii, utiliti publice) este insuficient
dezvoltat, nvechit i nu acioneaz ca un catalizator pentru investiii
Restructurarea lent a companiilor de stat
Ponderea mare a activitilor cu o valoare adugat sczut, caracterizate prin
inexistena inovrii sau un nivel sczut al acesteia
Sistemele de management al mediului (deeuri, ap rezidual, ap potabil) sunt nc
foarte slab dezvoltate i uneori chiar inexistente.
Oportuniti
Aderarea la UE i, legat de aceasta, scderea importanei barierelor comerciale i
a granielor pentru dezvoltarea economiei.
Societatea informaional - un potenial uman deosebit de valoros pentru
dezvoltarea serviciilor cu valoare adugat ridicat (informatic,
telecomunicaii .a.).
Ameninri
Ali competitori din Europa Central i de Est care sunt capabili s-i mreasc
avantajul competitiv, beneficiind de Fondurile Structurale ale UE.
Concurena din partea Chinei i a Asiei de Sud-est n sectoarele cu costuri de
producie sczute.
ocuri ale pieei muncii, legate de restructurarea companiilor de stat.
Migraia peste grani a forei de munc, ndeosebi cu calificare superioar.
2.3. Mediul social-cultural
Mediul socio-cultural este format din ansamblul elementelor care definesc o societate (instituii,
factori etc.), conferindu-i un sistem propriu de valori, tradiii, obiceiuri i norme care conduc
ctre un anumit comportament etic, moral i cultural pentru membrii si.


Cele mai importante schimbri n ultima perioad cu impact i asupra dezvoltrii
serviciilor se refer la:
creterea ateptrilor privind raportul calitate-pre, a exigenelor consumatorilor
ca urmare a experienei i posibilitilor de informare mult mai mari;
orientarea spre o via mai sntoas prin urmrirea valorii nutritive a alimentelor i
prin practicarea diferitelor sporturi;
creterea importanei pe care o are sigurana - aceasta devine o problem critic n
condiiile atentatelor teroriste i instabilitii sociale;
folosirea crilor de credit din ce n ce mai mult i micorarea rezistenei oamenilor fa
de a cheltui ca urmare a acestui fapt, tiut fiind faptul c oamenii percep tarifele i
preurile ca fiind mai mici atunci cnd pltesc cu carte de credit;
creterea rolului femeilor n viaa economic ceea ce necesit n industria ospitalitii
servicii adecvate;
necesitatea creterii responsabilitii sociale fa de mediul natural, fa de consumatori,
fa de ceilali ageni economici, necesitatea eticii n afaceri.
2.4. Mediul tehnologic

Aspectele principale prin care mediul tehnologic influeneaz dezvoltarea serviciilor
se refer la:
gradul de informatizare
dezvoltarea comunicaiilor
dezvoltarea softului
volumul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
potenial uman deosebit de valoros, dar, lipsesc, n mare msur, resursele financiare pentru
realizarea progresului tehnologic
Inovarea n servicii:
- Inovaiile au un puternic impact asupra competitivitii firmelor de servicii.
- Ca urmare, formele tangibile, materiale ale inovaiei, sub forma descoperirilor noi i
mbuntirilor din domeniul construciilor, echipamentelor, mijloacelor de transport etc.
au un efect important asupra performanei activitii de servicii. De exemplu, n domeniul
transporturilor aeriene, inovaiile privind avioanele comerciale s-au realizat n salturi
uriae, acestea devenind suverane n transportul de persoane la distane mari. Inovaiile s-
au referit la cretera capacitii de transport, dar i la reducerea greutii avioanelor pentru
a consuma mai puin combustibil, permind astfel reducerea preului de transport.
La rndul lor, inovaiile organizaionale au revoluionat n ultimii ani sectorul serviciilor.
Acestea pot fi clasificate n inovaii manageriale i inovaii structurale.
Inovaiile manageriale sunt acele inovaii care presupun crearea de noi forme de organizare
sau metode de management n cadrul organizaiei.
Inovaiile structurale sunt cele care ajut organizaia s se adapteze noilor tehnologii.
Exemple de succes de inovaii n domeniul organizrii serviciilor ne sunt oferite tot de
domeniul transporturilor aeriene prin introducerea sistemelor charter i low cost.
Un alt exemplu de succes al inovrii n servicii este cel oferit de magazinele on line cu cupoane
de reducere (vouchere).
2.5. Mediul ecologic
Influenele ecologice se refer la aspecte att ale mediului natural ct i antropic cu impact
asupra dezvoltrii serviciilor. Probleme ca schimbrile climatice globale, despduririle,
eroziunea solului, ploile acide, poluarea apelor etc. au devenit tot mai ngrijortoare. La acestea
se adaug altele, provocate de om, cum ar fi: congestionarea traficului, deteriorarea cldirilor i
siturilor istorice .a.
Acestea au condus la presiuni asupra guvernelor i corporaiilor de a lua msuri mpotriva
polurii mediului i pentru protejarea acestuia.
Analiza micromediului:
Analiza micromediului include dou componente principale, i anume analiza micromediului
intern al firmei de servicii i analiza micromediului exterior firmei.
Analiza micromediului intern:
Micromediul intern de pia se refer la ntreprinderea nsi, la acele variabile care acioneaz n
interiorul ei i asupra crora aceasta exercit un control deplin.
El include:
concepia sau modul de gndire care orienteaz activitatea ntreprinderii
cultura organizaional
resursele ntreprinderii


Analiza intern, n general, acoper urmtoarele aspecte:
-analiza resurselor
-identificarea i analiza competenelor
-analiza activitilor i a lanului valorii
-analiza performanei financiare
-analiza produselor i a poziionrii pe pia
Analiza resurselor presupune evaluarea celor patru categorii de resurse ( umane, materiale,
financiare, acorporale).
Competenele sunt atribute ca abiliti, cunotine, tehnologii, relaii care sunt generale ntr-un
anumit domeniu de activitate. Competenele cheie se disting de competenele generale prin
cteva aspecte:
ele sunt deinute numai de acele companii a cror performan este peste media industriei
sunt unice pentru companie
sunt mai complexe
sunt dificil de copiat
sunt bazate pe relaii speciale cu clienii, distribuitorii i furnizorii
sunt bazate pe abiliti i cunotine organizaionale superioare
stau la baza obinerii avantajului competitiv
Analiza valorii adugate a activitilor ncearc s evalueze ct de mult valoare adaug
activitile organizaiei produselor sale comparativ cu costul resurselor folosite n producerea lor.
Valoarea este msurat n termenii preului pe care clienii sunt dispui s-l plteasc pentru
produs.

Valoarea adugat poate fi sporit n dou moduri:
schimbnd percepiile clientului asupra produsului astfel nct s fie
dispus s plteasc un pre mai mare dect pentru produse similare ale
altor productori
reducnd costurile unitare de producie sub cele ale concurenilor
Analiza performanei financiare presupune urmrirea evoluiei ntr-o anumit perioad de timp
(analiza longitudinal) sau comparativ cu alte companii concurente (analiza transversal sau
benchmarking) a unor indicatori economico-financiari absolui ( venituri, cheltuieli, profit) sau
relativi (rata rentabilitii, rata solvabilitii generale-calculat ca raport ntre active totale i
datorii totale, lichiditatea curent- raportul ntre active circulante i datorii curente, nivelul relativ
al costurilor).
Analiza produselor i a poziionrii pe pia presupune evidenierea naturii i a caracteristicilor
produselor n funcie de nevoile pe care le satisfac i categoriile de consumatori crora li se
adreseaz. Poziionarea produsului este dat de modul n care este perceput de un anumit
segment de consumatori n relaie cu produsele concurente. Principalele elemente care
influeneaz aceast percepie sunt preul i calitatea.
Analiza micromediului exterior:
Micromediul exterior cuprinde o serie de factori i fore care acioneaz n exteriorul
ntrepinderii, asupra crora nu exercit un control direct. Acetia sunt: furnizorii, intermediarii,
clienii, concurenii, publicul i diversele organisme sau instituii publice.
n fapt este vorba de analiza competitivitii i a celor 5 fore concureniale evideniate de
Porter (1980) i anume: ameninarea noilor intrai n industrie, ameninarea produselor de
substituie, puterea de negociere a cumprtorilor, puterea de negociere a furnizorilor,
rivalitatea ntre concureni.
Activitatea noilor intrai n industrie este determinat de mrimea barierelor de intrare care pot
lua diferite forme cum sunt:
-costul capitalului pentru intrare
-fidelitatea fa de marc
-economiile de scal sau alte tipuri de economii ale competitorilor existeni
-accesul la resurse i canale de distribuie
-rezistena competitorilor existeni
Ameninarea produselor de substituie depinde, n principal, de doi factori:
-amploarea cu care preul i performana substitutului afecteaz produsul
-dispoziia clienilor de a schimba produsul
Puterea de negociere a cumprtorilor depinde de numrul lor i de volumul
cumprturilor pe care le realizeaz.
Puterea de negociere a furnizorilor depinde de : unicitatea i raritatea factorilor de producie,
numrul industriilor care-i disput resursele respective, costul schimbrii furnizorilor, numrul
i mrimea furnizorilor de resurse substituibile.
Rivalitatea ntre concurenii din industrie se manifest prin pre sau ali factori cum ar fi :
mrcile, publicitatea, promovarea, servicii suplimentare, inovaii.
Capitolul 3. Serviciile si strategiile de dezvoltare
3.1. Serviciile o componenta majora a economiilor moderne
Serviciile se afla in centrul transformarilor economice, tehnologice si institutionale care se petrec
in societatea contemporana.
Ponderea serviciilor in ocuparea populatiei si creare de PIB se situeaza intre 70 si 75% in ultimii
ani.
3.1.1. Rolul serviciilor in dezvoltarea economica
Rol motor al cresterii economice
Rolul serviciilor in dezv economica - sintetizate n teoriile post-industrialei teoriile neo-
industriale.
n modelului stadial al dezvoltrii economice, n cadrul cruia are loc transformarea unei
economii bazate predominant pe agricultur ntr-una bazat pe industria prelucrtoare
(faza societii industriale) i, n final, ntr-o economie bazat predominant pe servicii
(faza societii post-industriale).
n teoriilor neo-industriale, reunete modele destul de diverse, avnd n comun faptul c
ncearc s explice creterea serviciilor susinnd n acelai timp rolul primordial al
industriei n procesul de dezvoltare economic.
3.1.2. Cauzele expansiunii serviciilor
4 categorii de factori:
1) urbanizarea. Dezvoltarea oraelor poate atrage dup sine o dezvoltare a serviciilor
necesare funcionrii i ntreinerii centrelor urbane.Urbanizarea cresterea gradului de
confort,nivelului de trai si a veniturilor.
2) productivitatea relativ sczut a muncii n aceste activiti.
3) nzestrarea cu factori forta de munca sa fie mai ieftina in tarile in curs de dezvoltare si
implicit a serviciilor element de atractie pentru companiile internationale.
4) explicaii ne-economice - special rolul statului.
Alti factori:
1) progresul tehnologic
2) creterea complexitii sarcinilor
3) liberalizarea schimburilor (comerului) i dezvoltarea comerului exterior
4) creterea cererii de servicii individualizate
5) creterea cererii de servicii publice
3 cauze principale:
schimbri n tiparele internaionale ale avantajelor competitive
schimbarea tehnologic i organizaional
cererea crescut pentru servicii
3.1.3. Trasaturi fundamentale ale economiei serviciilor
Noua economie a serviciilor anii 1970
Trasaturi fundamentale:
1) un instrument cheie n producerea valorii economice n toate sectoarele.
2) Noiunea economic de valoare trebuie redefinit n economia serviciilor prin raportare la
performanele utilizrii produselor n timp. Luarea in considerare a costurilor determinate nu
numai de producerea si distributia produsului ci si mentinerii randamentului in utilizarea acestuia
3) Creterea riscului i a incertitudinii reprezint o alt trstur fundamental a economiei
serviciilor.
In economia serviciiloe riscul este extins de la riscul antreprenorial sau comercial la cel pur.
Riscul comercial pocesului de luat decizii legat de productie, comercializare, finante iar riscul
pur vulnerabilitatile mediului.
4) fenomenul de globalizare i complementaritatea ntre investiii i comer.
O strategie globala de afaceri trebuie sa-si propuna combinarea investitiilor cu comertul,
utilizand capital uman si resurse locale.
1) trebuie s vizeze nu numai realizarea unor obiective economice, dar i s conduc la
evoluii pozitive din punct de vedere social, cultural, de mediu i chiar filozofic.
3.2. Analiza evoluiei sectorului teriar n Romnia
Timp de aproape de secol, nainte de 1989, Romnia a promovat un model de dezvoltare
industrial agrar, sectorul serviciilor fiind grav neglijat.
Dup 1990, sectorul serviciilor n Romnia a cunoscut o cretere, chiar dac fluctuant.
ncepnd cu anul 2000 serviciile au trecut pe primul plan ca pondere n PIB, iar din 2003 i n
populaia ocupat (vezi tabelul urmtor).
Ca pondere n VAB, serviciile au nregistrat o cretere semnificativ - 52,2% n 2012.
Din anul 2000 serviciile ocup primul loc n crearea avuiei naionale - in 2012, ponderea
agriculturii a fost de cca 6%, a industriei i construciilor de 42% iar a serviciilor de 52%.
3.2.3. Analiza SWOT a sectorului serviciilor
Oportuniti
Posibiliti de a beneficia de programe de finanare (inclusiv nerambursabile) i de
susinere din partea Uniunii Europene
Programe iniiate de guvern pentru dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea rural,
promovarea turismului, protecia mediului .a.
Extinderea descentralizrii n toate sectoarele de activitate
Posibilitatea accesrii informaiilor prin surse sporite
nfiinarea ageniilor de dezvoltare regionale
Creterea mobilitii populaiei
Inexistena conflictelor sociale majore
Restructurarea finanelor publice
nfiinarea unor instituii de nvmnt superior multifuncionale, promovarea
cercetrii
Ameninri
Reorientarea politicii interne a Romniei spre un model economic de tip nchis i spre un
sistem administrativ centralizat
Retragerea sprijinului financiar din partea organismelor internaionale
Descreterea demografic (dac se continu tendinele actuale, populaia Romniei ar
putea ajunge n perspectiva anului 2050 la 15-16 milioane de locuitori)
Migrarea cadrelor didactice din nvmnt spre alte domenii de activitate
Instabilitatea sistemului legislativ
Nivelul ridicat al fiscalitii


Puncte tari
Poziia geo-strategic
- n proximitatea uneia dintre cele mai mari puteri i piee de desfacere
reprezentat de Federaia Rus
- deschiderea la Marea Neagr
- la intersecia marilor culoare de transport euro-asiatice
Numrul mare de IMM-uri (aproximativ 80% din numrul total de IMM-uri aparineau,
n anul 2010, sectorului serviciilor)
Productivitatea relativ ridicat a activitilor de servicii, evideniat de ponderea mai
mare a sectorului de servicii n VAB dect n ocuparea forei de munc
Puncte slabe
Slaba valorificare a resurselor naturale i antropice
Contribuia relativ redus a sectorului serviciilor n ocuparea forei de munc
Ponderea relativ redus a sectorului serviciilor n VAB comparativ cu cea n rile
dezvoltate i chiar cu cea n rile noi membre n UE
Baza tehnico-material specific serviciilor insuficient dezvoltat i nemodernizat
Nivelul ridicat al corupiei, birocraiei i lipsa de transparen n administraia public
Incapacitatea Romniei de a absorbi i utiliza fondurile comunitare pentru proiecte de
infrastructur
Ponderea majoritar a IMM-urilor n activiti de comer (aproape 40% n 2010) i
ponderea relativ redus a acestora n turism (puin peste 5%)
Ponderea mare a serviciilor tradiionale de pia (peste 20%) i ponderea relativ redus a
serviciilor intensive n cunoatere (n jur de 15% din VAB la nivelul anului 2010)
Participarea extrem de modest a Romniei la schimburile internaionale de servicii
3.3.2. Domenii i obiective strategice pentru dezvoltarea sectorului teriar n Romnia
Obiectivele strategice de dezvoltare a serviciilor n ara noastr trebuie s vizeze nu numai
msuri de cretere a capacitii de a crea mai mult valoare adugat, dar i msuri orientate spre
activiti de servicii specifice. Aceste msuri sunt incluse pe de o parte n Strategia Naional
pentru Dezvoltarea Durabil a Romniei, iar pe de alt parte n Strategii viznd domenii
specifice, cum sunt:
Industria de software
Transporturile
Turismul
Serviciile pentru producie (afaceri)
Servicii destinate dezvoltrii resurselor umane, creterii gradului de ocupare i combaterii
excluderii sociale.
OBIECTIVUL GENERAL al strategiei de dezvoltare a acestor servicii este acela de crestere a
capacitatii de ocupare a fortei de munca, precum si combaterea excluderii sociale.
Obiective specifice a OBIECTIVULUI GENERAL:
- Stoparea declinului sistemului de invatamant si redresarea acestuia prin: cresterea
ponderii cheltuielilor pentru educatie in PIB, investitii in infrastructura, imbunatatirea
continua a programei educationale si introducerea standardelor UE privind creditele
transferabile din sistemul de invatamant superior
- Stimularea procesului de invatare continua si oferirea unei game cat mai complete de
oportunitati formale si informale de invatare
- Integrarea mai puternica a activitatilor de cercetare cu cea de invatamant
- Promovarea unei politici active de ocupare
- Promovarea incluziunii sociale si a accesului egal pe piata muncii
- Restructurarea si dezvoltarea serviciilor sociale

Servicii destinate proteciei mediului.
Servicii de administraie public

Capitolul 4. Strategiile de dezvoltare locala(regional) si implicatiile lor asupra serviciilor
4.1. Obiective ale strategiilor si tipuri specific ale programelo de dezvoltare economica locala
Dezvoltarea economica locala(regional) cresteri ale capacitatii economiei locale(regionale) de
a crea bogatie pentru rezidentii regiunii sau localitatii respective.
In sens restrans, prin dezvoltarea economica locala se intelege procesul de diversificare si
dezvoltarea a activitatii economice si sociale la nivelul unei localitati.
Dezvoltarea economica locala OBIECTIVE PRINCIPALE cresterea locurilor de munca si
diversificarea economiei locale.
Implicate in dezvoltarea economica: administratia publica locala, camerele de comert,
asociatiile profesionale, guvernul central, parteneriatele public-private, fundatiile, etc.
OBIECTIVE ale strategiilor de dezvoltare economica locala
Obstacolele: disponibilitatea limitata sau costul ridicat al terenului, lipsa capitalului, lipsa
personalului calificat, opozitia cetatenilor, congestionarea traficului.
ntre obiectivele cele mai importante cuprinse n strategiile i programele de dezvoltare
economic local se numr:
Creterea numrului locurilor de munc la nivel local
Creterea bazei locale de taxe i impozite ca urmare a meninerii i dezvoltrii
afacerilor existente i a atragerii de noi afaceri.
Acoperirea unor slbiciuni (neajunsuri) ale pieei




Tipuri specifice de programe de dezvoltare economic local
1) Programe de atragere i stimulare a investiiilor furnizarea de informatii despre
piata locala si ajutor in rezolvarea problemelor legate de implementarea unei afaceri
in zona respective
Activitatile de marketing pot influenta deciziile de localizare a afacerilor in zona respectiva
2) Programe de reinere a afacerilor decizii de extindere, contractie sau inchidere ale
intreprinderilor locale; afacerile locale sunt legate de zona respective folosind forta de
munca locala, furnizori locali si alte institutii locale.
Programele de retinere obtinerea de informatii despre nevoile locale de afaceri si actiuni de
incurajare ale administratiei locale pentru o mai buna satisfacere a acestor nevoi si cresterea
benefiicilor locale.
Grupurile reunesc firme specializate in anumite domenii si furnizori a acestora. Trasatura
grupurilor: interesul comun pentru o anumita calitate a fortei de munca, anumite informatii
specific despre tehnologii,etc.
Retelele aranjamente formale intre firme pentru a coopera in interes mutual.
3) Programe de dezvoltare de noi afaceri focalizata asupra aparitiei de noi afaceri
creare de noi locuri de munca, cresterea veniturilor personale.
Programele include: formare antreprenoriala, consiliere, incubatoare de afaceri, programe de
finantare.
Impactul programelor de dezvoltare local asupra dezvoltrii serviciilor
Programele de training i recrutare pot fi axate pe domeniul serviciilor. Mare parte din
consultana pentru micii ntreprinztori este adresat celor care doresc s porneasc o mic
afacere n diferite ramuri ale serviciilor.
Cerinele distincte ale dezvoltrii serviciilor sunt datorate dependenei lor de resursele umane i,
n special, de cele superior calificate. Creterea serviciilor depinde de capacitatea
ntreprinztorilor de a angaja i reine personal competent.
De asemenea, dezvoltarea serviciilor reclam existena unei infrastructuri adecvate, n special, n
legtur cu reelele de transport, telecomunicaii, utiliti publice.
Nu n ultimul rnd, creterea veniturilor populaiei locale determin sporirea cererii pentru
servicii destinate petrecerii timpului liber, realizrii activitilor gospodreti, creterii i
educaiei copiilor etc.
4.2. Actorii implicati in dezvoltarea economica locala
2 categorii de actori:
- Responsabilii pentru acest process se implica active in desfasurarea sa Administratia
publica locala sau agentii economici aplica anumite programe de dezvoltare.
- Beneficiarii celor asupra carora se resfrang efectele dezvoltarii comunitatea locala si
sectorul privat.
Reguli generale privind elaborarea strategiilor regionale:
- Definirea cadrului natural, al mediului economic, social, cultural si politic regional
- Definirea unui system general de obiective in succesiune temporal
- Definirea metodelor si mijloacelor de realizare practica a obiectivelor
- Definirea conditiilor unei cooperari active si permanente a populatiei
4.5. Dezvoltarea economica regionala a Romaniei
Conceptul care sta la baza politicii de ezvoltare regional in Romania documentul Carta Verde
a dezvoltarii regionale in Romania.
Politica de dezvoltare regional un ansamblu de instumente si mijloace concrete de realizare a
programelor de dezvoltare regional prin actiunea conjugate a unor organism guvernamentale si
nonguvernamentale.
Obiective ale politicii de dezvoltare regional:
- Diminuarea dezechilibrelor regionale existente
- Stimularea dezvoltarii echilibrate
- Revitalizarea zonelor defavorizate
- Prevenirea producerii de noi dezechilibre
- Stimularea cooperarii inter-regionale, interne si international
Planul National de Dezvoltare (PND) document national de planificare strategic si programare
financiara si un instrument de asistenta financiara din fondurile de stip structural acordate de UE.
Cadrul instituional pentru dezvoltarea regional n ara noastr :
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice
MDRAP are ca principale domenii de activitate: dezvoltarea regional, cooperarea
transfrontalier, transnaional i interregional, urbanismul i amenajarea teritoriului,
administraia public central i local.
n aceste domenii, MDRAP gestioneaz programe finanate din fonduri europene i naionale
ntre care Programul Operaional Regional 2007-2013 (REGIO).
Consiliile de dezvoltare regional sunt organisme regionale deliberative, fr
personalitate juridic.
Ageniile de dezvoltare regional funcioneaz n cele 8 regiuni
Administraiile publice locale ( primriile ) sunt principalul gestionar al fondurilor pentru
dezvoltarea economic local.
I nstrumentele financiarepentru implementarea programelor de dezvoltare regional :
fonduri europene i fonduri naionale.
Fondurile europene sunt instrumente financiare prin care UE acioneaz pentru eliminarea
disparitilor economice i sociale ntre regiuni n scopul realizrii coeziunii economice i
sociale.
n acest scop UE utilizeaz 2 categorii de fonduri i anume fonduri pre-aderare i post-
aderare.
Fonduri pre-aderare:
Cele trei instrumente financiare prin care UE a ajutat i Romnia n drumul spre aderare sunt
programele PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy), SAPARD
(Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development Program Special de
Aderare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural) i ISPA (Instrument for Structural Policies for
Pre-accession Instrument pentru Politicile Structurale de Pre-aderare).
Fondurile post-aderare:
- sunt fonduri structurale ( Fondul European de Dezvoltare Regional FEDER i Fondul
Social European- FSE ), Fondul de Coeziune i fonduri complementare: Fondul
European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural-FEADR i Fondul European pentru
pescuit.
Din obiectivul general privind dezvoltarea regional cuprins in PND: 3 obiective specific:
- Combaterea disparitatilor regionale si sub-regional eprin politici adecvate
- Combaterea fenomenului de declin urban si revigorarea zonelor urbane
- Crearea de locuri de munca in zonele marginale/dezavantajate.
Msurarea diferenelor n dezvoltare
Pentru a pune n eviden diferenele existente n dezvoltare la nivelul regiunilor se poate utiliza
un model care ia n considerare dou tipuri de indicatori: indicatori geo-demografici (populaie,
suprafa i numrul total de localiti) i indicatori de dezvoltare economic (PIB, rata
omajului, densitatea oselelor i cilor ferate, numrul localitilor dotate cu gaze naturale, cu
instalaii de ap potabil, cu instalaii de canalizare).
Principiile care stau la baza elaborrii i aplicrii politicilor de dezvoltare regional:
descentralizarea procesului de luare a deciziilor de la nivelul central-guvernamental,
spre cel al comunitilor regionale
parteneriatul ntre toi actorii implicai n dezvoltarea regional
planificarea- proces de utilizare a resurselor, prin programe i proiecte, n vederea
atingerii unor obiective stabilite
cofinanarea contribuia financiar a diverilor actori implicai n realizarea
programelor i proiectelor de dezvoltare regional.
Cererea de acord de principiu pentru finanare cuprinde 2 seciuni:
- Seciunea A: Prezentarea solicitantului
- Seciunea B: Prezentarea proiectului pentru care se solicit finanare
Seciunea B: Prezentare generala a firmei si conducerii, descrierea intreprinderii, evoluia
ntreprinderii (evoluia principalilor indicatori economico-financiari ai ntreprinderii),
Evoluia indicatorilor de performan, Prezentarea activitii curente, pentru care se solicit
finanare, Descrierea activelor ce urmeaz a fi achiziionate, Importana investiiei n
activitatea firmei, Analiza pieei si Planul financiar previzionat pe urmtorii 4 ani, Concluzii.
Capitolul 5. Strategii de dezvoltarea a transporturilor
Transportul activitate economica cheie in societatiile modern.
Aspecte nefavorabile: impactul negative asupra mediului si calitatii vietii.
1. Tendine majore n transportul european
n primul rnd, este stimulat dezvoltarea reelelor de transport trans-europene, ceea ce
favorizeaz , de asemenea, dezvoltarea regiunilor rmase n urm sau mai puin favorizate.
n al doilea rnd, pieele transporturilor vor fi liberalizate ct de mult posibil;
reglementrile vor fi n principiu uniformizate n Statele Membre i pieele vor fi deschise
pentru agenii din fiecare stat membru.
n al treilea rnd, obiectivul este de a realiza o dezvoltare durabil a transporturilor, un obiectiv
ce va fi realizat prin politici diferite: politici bazate pe reglementri sau pe stimulente, politici
bazate pe elemente fizice ( de infrastructur) sau politici soft.
Politica europeana vizeaza reducerea poluari aerului de catre vechiculele de transport
terestru pe diferite cai:
- Reducerea emisiilor poluante pe vechicul
- Reducerea congestionarii traficului
- Reducerea cresterii mobilitatii
Referitor la politica european a infrastructurii, trebuie remarcat c n secolul XX,
infrastructura pentru transportul rutier n Europa a cunoscut o dezvoltare puternic. Astfel, n
prezent reeaua rutier este relativ dens n comparaie cu cea feroviar, ceea ce explic,
parial, faptul c maina a devenit modul dominant de transport.
Scopul comun al politicii UE este acum de a umple golurile n reeaua (transnaional)
european ( legturi lips, reele lips ) att pentru infrastructura rutier ct i feroviar. Acest
scop este determinat n special de motivaii economice, dezvoltarea infrastructurii de transport
stnd la baza dezvoltrii economice regionale.
Tendinte in transportul european de pasageri:
- Cresterea mobilitatii in Europa de Vest
- Forme de transport
- Tendinte speciale: disparitati in dezvoltarea economica generala
3 factori a originii disparitatii in dezv economica generala:
- Localizarea in Europa
- Nivelul de Urbanizare
- Zestrea industrial
- Dispersare a activitatii noi
- Expansiunea societatiilor transnationale

Scenarii pentru dezvoltarea durabila a sistemelor de transport
Dezv durabila a transporturilor depinde de: factorii economici, tehnici, sociali si politici.
Un scenariu: descriere a situatiei prezente, o descriere a unui numar de situatii viitoare si
descrierea unui numar de evenimente care pot conecta situatia prezenta cu cea viitoare.
Tipuri de scenarii:
- Scenariul poate fi descriptive sau normative
- Scenariul poate fi proiectiv sau prospective
- Un scenario poate fi orientat pe simtul comun sau pe opinia expertiilor
Scenarii descriptive: cunoasterea tendintelor trecute si prezente sip e asteptarile asupra felului in
care aceste tendinte se vor dezvolta in viitor.
Scenariile normative: include intrebari despre o dezvoltare sau o alegere dezirabila
Scenarii proiective: bazate pe previziuni( calitative) in care tabloul viitor este bazat pe situatia
prezenta si pasii viitori ce conduc la ele.
Scenariile prospective: descrisa mai intai situatia viitoare si apoi caile de a o atinge
Scenariile bazate pe simtul comun: opiniile impartasite ale intregii comunitati.
Scenariile bazate pe opiniile expertilor: pctele de vedere a expertiilor intr-un anumit domeniu
capabili sa-si assume estimari realiste si creative ale viitorului.
Starea actual a transporturilor romanesti
Coridoarele pan-europene de transport
La Conferina Pan-European a Transporturilor de la Creta din 1994 s-au stabilit i la
Conferina de la Helsinki din 1998 s-au reconfirmat coridoarele pan-europene de transport,
teritoriul Romniei fiind strbtut de trei dintre coridoare:
CORIDORUL IV: Berlin Nurnberg Praga Budapesta Bucureti Constana
Salonic Istanbul;
CORIDORUL IX: Helsinki - St.Petersburg Moscova Pskov Kiev Liubashevska
Chiinu Bucureti Dimitrovgrad Alexandropolis;
CORIDORUL VII : Dunrea, inclusiv legtura pe Canalul Dunre-Marea Neagr.
Coridoarele IV si IX sunt multimodale, cuprinznd noduri i centre de colectare i distribuie
ntre modurile de transport: rutier, feroviar, fluvial i maritim.
Liberalizarea pieei transporturilor
Aceasta se refer la diminuarea interveniei statului prin continuarea tendinei de privatizare a
companiilor care activeaz n acest sector n scopul eficientizrii activitii lor, asigurarea
accesului liber al firmelor pe pia, liberalizarea rutelor, a tarifelor etc. Totui, reglementrile
tehnice vor fi n continuare necesare cu scopul principal de a asigura securitatea pasagerilor i
a mrfurilor.
Emisiile de CO2 din transport
Emisiile pe locuitor de CO
2
din transport pentru rile ITF variaz ntre 6,5 tone n SUA i 0,1
tone n India. Media emisiilor de CO
2
din transport pe locuitor era de 1,5 tone pentru rile ITF
n 2007.
Nivelurile de emisii de CO
2
pe dolar PIB (PPC,2000USD) sunt mult mai echilibrate. Media
intensitii emisiilor de CO
2
n funcie de PIB pentru rile ITF este 0,10 kg de CO
2
pe dolar
PIB.
Romnia se situa, la nivelul anului 2007, sub medie att n ceea ce privete emisiile de CO
2
din
transport pe locuitor cu 0,63 tone, ct i n ceea ce privete emisiile de CO
2
din transport pe
dolar PIB cu 0,07 kg/ USD 2000 PPC .
Reglementrile
Sunt instrumentele politice cele mai rspndite. Un exemplu ar fi taxa pentru emisiile poluante
provenite de la autovehicule. Un alt exemplu ar fi taxa pe poluare i pe zgomot pentru vehicule
de cel puin 12 tone. Astfel, un proiect de modificare a directivei privind eurovigneta, respectiv a
Directivei 1999/62/CE propune includerea, n mecanismul de calcul al tarifelor de utilizare a
anumitor infrastructuri, a costurilor ce in de poluarea atmosferic, precum i de cea fonic.
Politicile bazate pe stimulente
Includ aciuni variate cum ar fi subveniile care pot fi date celor care renun la mainile vechi
i cumpr maini noi mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil (de
exemplu: Programul Rabla).
Alte politici viznd reducerea polurii determinate de transportul auto constau n promovarea
cumprrii i utilizrii de maini ecologice (maini care utilizeaz surse alternative de energie
cum ar fi combustibili bio, electricitate i ali combustibili din surse regenerabile pentru
transport), conducerea ecologic a mainii i alte politici soft.
Starea actual a transporturilor romneti

Reeaua de ci ferate din Romnia, n perioada 1995-2011

Transportul aerian
Reeaua de drumuri publice din Romnia, n perioada 1995-2011
1995 2000 2001 2008 2011 1995
%
2000
%
2001
%
2008
%
2011
%
Lungimea
reelei de
drumuri
publice
(km)
72859 78479 78492 81693 83703 100,0 107,7 107,7 112,1 114,9
Lungimea
reelei de
drumuri
publice
modernizate
(km)
17608 19418 19868 22865
26791
100,0 110,3 112,8
129,9 152,2
Densitatea
drumurilor
publice
(km/100
km
2
)
30,6 32,9 32,9 34,3 35,1 100,0 107,5 107,5 112,1 114,7
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, INS, 2012
1995 2000 2008 2011
%
1995
%
2000
%
2008
%
2011
Lungimea reelei
de ci ferate (km)
11376 11015 10785 10777
100,0 96,8 94,8 94,7
Lungimea reelei
de ci ferate
electrificate (km)
3866 3950 3974 4020
100,0 102,2 102,8 104,0
n Romnia exist 17 aeroporturi. Cele mai importante aeroporturi sunt Bucureti Otopeni
(aproape 75% din traficul total), Bucureti Bneasa (9,3%), Timioara (5,2%) si Constana
(2,2%).
Flota aerian se afl ntr-un amplu proces de modernizare. Prin scoaterea din exploatare a
aeronavelor vechi flota s-a redus de la 62 de aeronave n 1992 la 32 de aeronave n 2002.
n 2011 , numrul aeronavelor civile pentru pasageri a fost de 83.
Transportul pe ap
Dunrea, care strbate teritoriul Romniei pe o distan de 1.075 km, i deschiderea la Marea
Neagr (cu 193,5 km de litoral) ofer Romniei potenialul necesar pentru a-i dezvolta sectorul
de transport pe ap.
Transportul maritim cuprinde trei porturi (Constana, Midia i Mangalia). Peste 50% din
infrastructura portuar necesit lucrri de reconstrucie i modernizare.
Pentru transportul de mrfuri pe ci navigabile interioare, n 2011 existau cca 1097 nave, iar
pentru transportul pasagerilor 127. Pentru transportul maritim existau 23 nave pentru
transportul mrfurilor.
Probleme cheie:
Transportul intern are o capacitate insuficient de transport a mrfurilor i pasagerilor,
n special n unele zone i n anumite perioade ale anului (sezonul de var, sfritul de
sptmn);
Infrastructurile de transport din Romnia nu sunt suficient dezvoltate i necesit investiii
importante pentru a fi la nivelul standardelor europene;
Accesul la coridoarele vest-europene, ca i la cele din Europa de Est i de Sud-Est, este
limitat i dificil, din cauza capacitii reduse de transport i a calitii infrastructurii
fizice specifice (numai cca 500 km de autostrzi, drumuri naionale nemodernizate etc.);
Localizarea Romniei la intersecia a numeroase drumuri care leag Europa de Vest i
cea de Est, ca i Europa de Nord cu cea de Sud, precum i situarea rii pe axele de
tranzit ntre Europa i Asia, subliniaz importana existenei unei infrastructuri
dezvoltate;
Accesul Romniei la Marea Neagr i la Dunre reprezint o oportunitate i un
argument pentru a crete volumul transporturilor pe ap.
Strategii i programe de dezvoltare a transporturilor
Urmresc refacerea infrastructurii i modernizarea sistemului naional de transport. Dup
1999 au fost elaborate un mare numr de strategii sectoriale aprobate prin acte normative,
precum i programe de dezvoltare a transporturilor, ntre care se numr:
Programul proritar de construcie a autostrzilor din Romnia i a drumurilor
naionale cu 4 benzi de circulaie
Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 i 2020, 2030
Strategia de transport intermodal n Romnia 2020
Program strategic de dezvoltare al Aeroportului Internaional Henri Coand-Bucureti
2007-2022
Obiective generale
Reabilitarea, modernizarea i dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru
mbuntirea confortului cltorilor, creterea siguranei acestora i a eficientizrii
transportului de marf, concomitent cu alinierea sistemului naional de transport la
sistemul european; completarea reelei centrale TEN-T (Trans- European Transport
Network) rutiere cu accent pe finalizarea traseului care realizeaz conexiunea cu
grania Ungaria- Timioara- Lugoj- Deva- Sibiu- Piteti- Bucureti- Constana dar i
abordarea traseelor ce fac legtura cu Bulgaria i Rep. Moldova, innd cont de
obligaia finalizrii TEN-T Centrale la nivel de autostrad sau drum expres, pn n
anul 2030.
Stimularea, ncurajarea, consolidarea i liberalizarea pieei interne de transport, n
sistem concurenial, n special pentru transportul feroviar i aerian;
Asigurarea proteciei sociale a populaiei prin mijloace specifice domeniului;
Sprijinirea capitalului romnesc prin promovarea i susinerea investitorilor romni;
Asigurarea proteciei i conservrii mediului
Obiective specifice
Asigurarea unei dezvoltri echilibrate a diverselor modaliti de transport i
promovarea transportului inter-modal;
mbuntirea calitii i eficienei serviciilor de transport;
Asigurarea durabilitii serviciilor de transport din punct de vedere al mediului
nconjurtor;
Stoparea procesului de degradare a infrastructurii, meninerea
operabilitii sistemelor de transport i asigurarea siguranei transportului
feroviar;
Promovarea unor tehnologii de transport ecologice ;
Integrarea drumurilor locale n reeaua de infrastructur naional;
Creterea capacitii pe anumite seciuni ale coridoarelor paneuropene de transport IV,
VII, IX i continuarea lucrrilor pentru realizarea reelei TINA (Transport Infrastructure
Needs Assessment), pentru asigurarea interconectrii i interoperabilitii ntre rute i
moduri de transport;
Interconectarea cu coridorul TRACECA (Europa- Caucaz- Asia)
Investitiile in infrastructura transporturilor au cateva trasaturi specific:
- Evaluarea eficientei proiectelor in cadrul unei strategii nationale pe termen lung a
dezvoltarii complexului economic si a unui program de integrare regional si/sau
continental a economiei romanesti
- Coordonarea de catre sectorul public a programului de investitii
- Dependenta de configuratia teritoriului national
- Durata medie de finalizare a lucrarilor de innoire si extindere a retelei cu efecte asupra
sectorului public, agentiilor economici si populatiei pe o perioada indelungata.
Capitolul 6. Strategii ale dezvoltarii turismului
Turismul poate devein unul din factorii cheie in procesul de dezvoltare economic sociala a
Romaniei avand in vedere ca tara noastra are un potential touristic de exceptie insufficient valorificat
pana in present.
Potenialul turistic al Romniei

relieful variat cu forme echilibrat distribuite n teritoriu (31% muni, 36%
dealuri, 33% cmpii i lunci) uor accesibile;
climatul temperat continental-moderat, cu regim termic reconfortant i o
valoare terapeutic semnificativ a bioclimatului, favorabil practicrii diferitelor
forme de turism n tot cursul anului;
potenialul turistic al litoralului Mrii Negre
potenialul turistic montan care beneficiaz de un climat moderat i o
persisten a stratului de zpad de pn la 180-200 zile /an;
potenialul balneoturistic recunoscut prin bogia i valoarea factorilor de cur;
potenialul turistic al Deltei Dunrii
potenialul faunistic i floristic, bogat n specii de interes tiinific sau pentru
vntoare i pescuit
Romnia dispune i de un bogat i valoros potenial antropic, rezultat al istoriei
de peste dou milenii a poporului nostru n acest spaiu geografic.

Romania dispute si de un bogat si valoros si voloros potential antropic rezultat al istoriei de
epste milenii a poporului in acest spatiu geografic
Din compoenntele potentialului turistic antropic: vestigiile arheologice bisericele si ansamblurile
manastiresti monumentele istorice si de arta institutiile si evenimentele cultural-artisticve arta si
traditie populara s.a.
Starea actuala a bazei tehnico materiale a turismului


Incepand cu anii 60 o dezvoltare semnificativa a capacitatilor de cazare turisitica in speciala pe
litoralul Marii negre.
Procesul de privatizare in acest sector a fost foarte lent. Incepand in anul 2000 turismul
romanesc a intrat pe o panta ascendenta prin proivatizarea apraope integral a structurilor de
cazare aflate in patrimonial statului.
Romania dispune de cea mai mare capacitate de primire turistica intre tarile foste socialiste cu
exceptia Rusiei dar ocupa ultimul loc la indicatorii numar turisti in unitati de cazare si numar
inoptari
Numarul unitatilor a crescut datorita aparitiei si dezvoltatii unor noi forme de cazare cum ar fi
pensiuni rurale urbane si agroturistice vile hoteluri pentru tineret si hosteluri .
Statiunile balneare detin primul loc atat in ceea ce priveste indicele de utilizare a cacitatii de
cazare cat si durata medie de cazare.

Potential si activitatea turisitica la nivel regional




Activitatea turistic n perioada 1995-2012
Ani
Indicatori
1995 2000 2001
2008 2012
Numr uniti
de cazare total
2.905 3.121 3.266
4.840 4.954
Din care:
Proprietate majoritar privat (%)
11,3 40,1 60,2
87,2 94,9
Locuri de cazare n funciune
(mii locuri-zile)
53.540 50.197 51.882
59.188 67.723
Numr sosiri turiti (mii) 7.070 4.920 4.875 7.125 7.653
Indicele de utilizare
a capacitii n funciune (%)
45,0 35,2 34,9
35,0 25,9
Sursa: Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, Turismul Romniei. Breviar statistic,
INS, 2003, Anuarul Statistic, INS, 2009, 2013
Tabelul nr.2.
Capacitatea de cazare i activitatea turistic la nivel regional n anul 2008

Regiunea
Capacitate de cazare Sosiri nnoptri
Existen


(locuri)
%
n
total
ar
Ritm de
cretere
2000-
2008
%

Mii
%
n
total
ar
Ritm
de
cretere
2000-
2008
%

Mii
%
n
total
ar
Ritm de
cretere
2000-
2008
%
Nord-Est 18.986 6,5 7,0 725,6 10,2 33.6 1.677 8,1 14,2
Sud-Est 132.668 45,1 -1,1 1308,6 18,4 33,4 5.318 25,7 -2,5
Sud 21.464 7,3 -4,3 750,2 10,5 35,9 2.116 10,2 21,5
Sud-Vest 14.973 5,1 -2,1 429,4 6,0 31,3 1.730 8,3 8,7
Vest 21.396 7,3 -1,6 673,8 9,5 18,4 1.984 9,6 5,6
Nord-
Vest
26.484 9,0 3,7 908,1 12,7 62,2 2537 12,2 29,4
Centru 39.302 13,4 11,5 1291,5 18,1 48,8 3.152 15,2 23,1
Bucureti-
Ilfov
18.937 6,4 138,8 1038,1 14,6 99,6 2.213 10,7 122,2
Romnia 294.210 100,0 5,1 7125,3 100,0 44,8 20726 100,0 17,4

)
la 31 iulie
Sursa: Institutul Naional de Statistic, Anuarul statistic al Romniei 1998-2009









In Romania toate regiunile tarii dispun de un potential touristic valoros care ofera mari
posibilitati de dezvoltare si diversificare a activitatii turistice.
Distributia formelor de relief in cadrul regiunilor precum si caracteristicile conditiilor climatic
sunt principalii factori care determina diferentele si diversitatea potentialului touristic al regiunilor.
Turismul de litoral si de delta este specific regiunii de Sud-Est, turismul montat regiunilor de Sud-Vest si
Centru, iar turismul balnear regiunilor de SUd-Vest Vest si Nord-Vest
Regiunea Sud ESt se situeaza pe primul loc atat in ceea ce priveste capacitatea de cazare cat si
numarul de turisti si ceilalti indicatori ai circulatiei turistice.
Regiunea Centru detine locul intai in turismul montan locul al doilea pe tara in privinta
capacitatii de cazare si a numarului de turisti cazati. Regiunea Sud-Vest se situeaza pe ultimul loc .
In regiunea Nord Est se poate remarca o amre scadere a capacitatii de cazare de unde se denota
nevoia de investitii si de promovare turistica.
Pentru regiunile Centru si Nord-Vest dezvoltarea apensiunilor agro turistice ceea ce a creat
premisele dezvoltarii turismului rural si agroturismului.
Probleme privind calitatea produselor turistice si a servicilor publicitate si promovarea acestora
nivelul de dezvoltare a infrastucturii si accesul la obiective turistice starea avansata de uzura a unor
echipamante deficente organizatorice si de ordin legislative. Necista investirea de resurse in turism si in
sectoarele adiacente perfectionarea organizarii activitatii turistice la toate nivelurile creare de cadru
legislative stimulativ pentru dezvoltarea industrie turistice.
Principalele tendine i probleme cheie ale turismului romnesc
Problemele cheie ale turismului romnesc pot fi sintetizate astfel:
Contribuia redus a turismului la crearea P.I.B.: 1,4% (direct) i 4,5%(total), fa de 4,0% i,
respectiv, 10,5% n Ungaria, 3,6% i, respectiv, 12,9% n Bulgaria (2011);
Poziia modest a Romniei n turismul mondial i european; locul 68 din 133 de ri n topul
mondial al competitivitii n turism;
Reducerea numrului total de turiti romni i strini i o balan comercial negativ, ca
urmare a creterii numrului de turiti romni care i petrec vacanele n strintate, n special
n Grecia i Turcia. n anul 2008 s-au nregistrat aproximativ 13 milioane plecri ale vizitatorilor
romni n strintate, comparativ cu cca.8,8 milioane sosiri ale vizitatorilor strini n Romnia; n
2009, sosirile vizitatorilor strini s-au diminuat la aproximativ 7,6 milioane; n 2012, sosirile
vizitatorilor strini au fost de 7,9 mil., iar plecrile vizitatorilor romni n strintate de 11,49
mil.
Cea mai mare parte a vizitatorilor strini provin din rile vecine (Rep. Moldova, Ungaria,
Bulgaria, Ucraina etc.), urmnd turitii din rile Europei Nordice: Germania, Austria, Olanda,
rile Scandinave, chiar dac se nregistreaz o cretere a interesului turitilor francezi, italieni i
israelieni pentru zonele montane romneti;
Media cheltuielilor turitilor strini n Romnia este de 280 USD, n timp ce acest indicator
nregistreaz 1.020 USD n U.E. (n 2012);
Hoteluri de mare capacitate cu echipamente nvechite i cu o constant descretere a capacitii
operaionale: indicele de utilizare a capacitii de cazare turistice a sczut de la 50% n 1991, la
35% n 2008 i 25,9% n 2012;
Tendina de reducere a numrului de nnoptri n hoteluri, moteluri, campinguri i vile, n timp
ce pensiunile i agro-turismul manifest tendine de cretere;
Infrastructur general deficitar, n special n ceea ce privete sistemul de transport i
comunicaii;
Nivelul calitativ i gradul redus de diversificare a serviciilor turistice;
Informare i promovare turistic (n special pe Internet), nedezvoltate i insuficiente;
Deficiene n pregtirea forei de munc specializate i stimularea material a acesteia;
Lipsa de cooperare ntre operatorii turistici.



Strategii de dezvoltare a turismului n Romnia
Master Planul pentru turismul naional al Romniei 2007-2026 propune ca obiectiv general
transformarea Romniei ntr-o destinaie turistic de calitate care s corespund standardelor
Uniunii Europene privind furnizarea produselor i serviciilor i realizarea unei dezvoltri durabile
a sectorului turistic.
Obiectivele specifice n dezvoltarea durabil a turismului vizeaz creterea competitivitii
produsului turistic al Romniei i a capacitii sale concureniale.
n acest sens, obiectivele specifice ale strategiei naionale n domeniul turismului sunt:
Amenajarea la standarde turistice europene a staiunilor montane i diversificarea ofertei
pentru practicarea sporturilor de iarn;
Dezvoltarea, modernizarea i diversificarea ofertei turismului cultural-religios care are un bun
potenial de expansiune datorit obiectivelor i atraciilor turistice de valoare european i
universal;
Promovarea ecoturismului prin impunerea unor msuri de protejare a mediului i programe
complexe de amenajare i valorificare prin turism a zonelor protejate de interes naional (Parcul
Naional Munii Apuseni, Parcul Naional Munii Bucegi, rezervaia biosferei Delta Dunrii etc.).
Reabilitarea i modernizarea litoralului romnesc i alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de
litoral din rile europene;

2. Strategii de dezvoltare a turismului n Romnia
Master Planul pentru turismul naional al Romniei 2007-2026 propune ca obiectiv general
transformarea Romniei ntr-o destinaie turistic de calitate care s corespund standardelor Uniunii
Europene privind furnizarea produselor i serviciilor i realizarea unei dezvoltri durabile a sectorului
turistic.

Obiectivele specifice n dezvoltarea durabil a turismului vizeaz creterea competitivitii
produsului turistic al Romniei i a capacitii sale concureniale.

n acest sens, obiectivele specifice ale strategiei naionale n domeniul turismului sunt:
Amenajarea la standarde turistice europene a staiunilor montane i diversificarea ofertei
pentru practicarea sporturilor de iarn;
Dezvoltarea, modernizarea i diversificarea ofertei turismului cultural-religios care are un bun
potenial de expansiune datorit obiectivelor i atraciilor turistice de valoare european i
universal;
Promovarea ecoturismului prin impunerea unor msuri de protejare a mediului i programe
complexe de amenajare i valorificare prin turism a zonelor protejate de interes naional (Parcul
Naional Munii Apuseni, Parcul Naional Munii Bucegi, rezervaia biosferei Delta Dunrii etc.).
Reabilitarea i modernizarea litoralului romnesc i alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de
litoral din rile europene;

Pentru realizarea obiectivului este necesara adopatarea unor politici corespunzatoare cum ar fi :
Politica de produs
Politica de promovare si marketing
Politica in domeniul fortei de munca
Politica privind cresterea rolului cercetarii stintifice si dezvoltarii tehnologice
Politica in domeniul legislative
Politica domeniul fiscal
Politica in domeniul corelarii activitatii turistice cu politicile adoptate la nivel national

Actiunile si masurile strategice
Promovarea proiectelor si programelor de dezvoltare si modernizare a infrastructurii
turistice
Sustinerea proiectelor care pun valoarea turistica obiectivele cultural si spiritual
Ridicarea calitativa a amenajarii existentepentru agreement si petrecerea timpului liber
Simplificarea si perfectionarea cadrului legislative astfel incat sa se asigure un cadru
finaciar fiscal si de afaceri stimulativ
Acordarea de facilitate fiscal pentru investitori in zone turistice speciale

Captitolul 7. Strategii de marketing in servicii
7.1. Strategii de marketing notiuni introductive
Marketingul in servicii se concretizeaza intr-un ansamblu de metode si tehnici prin care se
urmareste determinarea nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si furnizarea serviciilor
furnizate.
Pentru a-si putea satisface clientii furnizandu-le serviciile potrivite la un prt si o calitate optima,
la momentul si locul potrivit o firma are nevoie sa se conecteze la evolutia pietei. Aceasta
conectare se realizeaza prin intermediul politicii de marketing al firmei.
Politica de marketing 2 elemente cheie: stabilirea strategiei de piata a firmei si fundamentarea
corecta a mix-ului de marketing si a strategiilor care corespund fiecarui element al acestuia.
Strategiile de marketing directii de actiune ale firmei si sunt puse in aplicare prin intermediul
diverselor tactici. Strategiile de marketing trebuie sa fie in concordant cu strategiile generale ale
firmei. Strategiile de marketing - firma indeplineste obiectivele de marketing.
Mix-ul de marketing: Neil Borden ( classic) si Mc Carthy format din 4P: produs, prt,
plasament( distributie) si promovare.
Adrian Payne: 7 componente ale mix-ului de marketing: produs, prt, distributie, promovare,
personal, procese de creare si livrare si servicii pentru client.
5 elemente des intalnite a mixului de marketing: prt, produs, distributie, promovare si
personal.
Abordarea strategic a activitatii de marketing presupune: segmentarea pietei, alegerea
pietei-tinta, pozitionarea serviciilor pe piata si elaborarea strategiei de marketing.
Segmentarea ( 2 perspective):
- Segmentarea clientei regruparea consumatorilor in functie de nevoile lor, de asteptari si
caracteristicile lor demografice, economice.
- Segmentarea pe produse identificarea unor categorii de produse in functie de
particularitatile lor si care apoi trebuie impartite pe segmente de consumatori.
Alegerea pietei-tinta( factori): numarul si marimea segmentelor de piata, nevoile acestora si
masura in care firma este capabila sa le satisfaca precum si masura in care concurenta satisface
dj aceste nevoi.
Pozitionarea nu reprezinta numai activitatea prin care o firma incearca sa-si creeze o anumita
imagine. Pozitionarea este defapt modalitatea prin care firma isi diferentiaza serviciile sale de
serviciile concurentilor.
7.2. Strategia de piata
Strategia de piata component cea mai importanta.
O firma isi stabileste strategia de piata in functie de obiectivele pe care si le propune, de resursele
sale, precumsi in functie de evolutia mediului extern.
Strategia de piata defineste atitudinea intreprinderii fata de clientii sai dar si fata de furnizori si
distribuitori.
7.2.1. Strategii de piata conform matricei Ansoff
Matricea Ansoff produs-piata indica variantele de strategii in functie de tipul de piata si in
functie de tipul de produs.
Alternativele posibile sunt: strategia de penetrare a pietei, strategia de dezvoltare a serviciilor,
strategia de dezvoltarea a pietei si strategia de diversificare.
1. Strategia de penetrare a pietei dezvoltarea activitatii intreprinderii pe baza serviciilor
existente in cadrul pietelor actuale.
O intreprindere isi poate mari vanzarile aplicand strategia de penetrare prin: atragerea de noi
utilizatori de servicii, atragerea clientilor intreprinderilor concurente, cresterea fidelitatii
clientilor proprii, prin segmentarea pietei.
2. Strategia de dezvoltare a serviciilor crearea de servicii noi pentru pietele actuale.
Importanta cunoasterii nevoilor consumatorilor potentiali din cadrul segmentului tinta. Are rolul
de a valorifica oportunitatile existente pe piata prin intermediul inovatiei.
C. Lovelock identifica 6 tipuri de inovatii in servicii: inovatii majore, startup business,
produse noi pentru pietele dj deservite de firma, etinderea liniei de servicii a firmei,
imbunatatirea serviciilor si schimbari de stil.
3. Strategia de dezvoltare a pietei - gasirea unor piete pentru serviciile actuale ale firmei.
4. Strategia de diversificare oferirea de noi servicii pe piete noi.
Tipuri de diversificare:
- Diversificarea verticala: integrarea in amonte sau in aval
- Diversificarea orizontala - dezvoltarea de catre intreprindere a unor servicii noi, intr-un
domeniu diferit de activitate de cel dj existent, care insa sunt destinate aceluiasi sement
de consumatori.
- Diversificarea laterala - dezvoltarea in domenii noi care nu au legaturi cu cel actual.

7.2.2. Strategii de piata conform modelului Porter
Pe piata exista 5 forte care ii influenteaza evolutia: cumparatorii, concurentii din cadrul aceleiasi
ramuri, produsele de substituire, noii intrati si furnizorii.
M. Porter 3 strategii: strategia suprematiei prin costuri, strategia de diferentiere, strategia de
concentrare pt ca firma sa-si obtina avantajele concurentiale.
Strategia suprematiei prin costuri sau strategia celor mai mici costuri totale
Firma incearca sa obtina cele mai scazute costuri preturile serviciilor sale sa fie mai mici decat
cele a concurentiilot cota de piata mai mare. (Firmele Mari)\
Strategia de diferentiere - serviciile firmei sa se diferentieze de cele ale concurentei fie prin
calitate, imagine, distributie, servicii conexe.
Firma evidentierea punctelor forte necesara o cunoastere buna a pietei, a nevoilor clientilor.
Strategia de concentrare eforturile firmei sa se indrepte spre satisfacera nevoilor specific unui
numar restrains de segmente de consumatori.
7.2.3. Variante ale strategiei de piata in functie de structura pietei
Marketingul presupune ca intreprinderea sa-si conceapa activitatea in functie de o piata tinta.
Trebuie sa determine piata total ape care va actiona dupa o serie de criteria: demografice,
comportamentale, geografice.
In functie de atitudinea fata de structura pietei:
- Strategia nediferentiata cand se adreseaza intregii piete cu un mix de marketing unic.
- Strategia diferentiata se adreseaza tuturor segmentelor de piata, oferind produse ce
raspund nevoilor si dorintele fiecarui segment in parte servicii turistice
- Strategia concentrate firma allege segmental sau segmentele cele mai profitabile si isi
adapteaza serviciile ai sa satisfaca nevoile si asteptarile acestora.


7.3. Strategii specific mix-ului de marketing
Strategii specific fiecarui element al mixului de marketing: strategii de produs, strategii de
prt, strategii de promovare, strategii de distributie, strategii ce vizeaza personalul.
1. Strategii de produs
Un serviciu poate fi privit ca un produs global ce include: produsul de baza, cel auxiliary,
produsul suplimentar si produsul potential.
Produsul de baza satisfacerea nevoii principale ale consumatorului
Produsul auxiliar format din conditiile minime care se adauga la produsul de baza si fara de
care serviciul nu ar fi cumparat.
Produsul suplimentar cel care permite diferentierea produsului.
Produsul potential format din toate caracteristicile care pot fi adaugate unui produs, ai sa
satisfaca intr-o maniera optima nevoile clientului.
Strategiile de produs criterii: calitatea serviciilor, gradul de noutate si dimensiunea gamei
sortimentale, modul de abordare a preferintelor locale.
1. Calitatea serviciilor: strategia de adaptare calitativa, strategia mentinerii calitatii si
strategia diferentierii calitative.
2. Gradul de noutate inovatia majora, startup business, produse noi pentru pitele dj
deservite, extinderea liniei de servicii si schimbarea de stil.
3. Dimensiunea gamei sortimentale strategia cresterii gamei sortimentale, strategia
mentinerii gamei sortimentale si strategia restrangerii gamei sortimentale.
4. Modul de abordare al preferintelor locale standardizarea si adaptarea produselor la
preferintele locale.
7.3.2. Strategii de prt
Preturile tarife, taxe, onorarii, comisioane, prime, etc.
Modul in care consumatorii percep pretul are un rol mai important in domeniul serviciilor fata de
celalalte domenii. Pretul indicator al calitatii serviciilor.
Stabilirea pretului: gradul de cunoastere a serviciului, perioada de ciclu a acestuia, pozitia de pe
piata, tipul de concurenta dj existent.
Obiectivele politicii de prt: de supravietuire, maximizare a pofitului, a vanzarilor, pozitionare
mai bun ape piata.
Tipologia strategiilor de prt:
1. Abordarea produsului: strategia preturilor forfetare, strategia preturilor differentiate pe
component, strategia preturilor combinate.
2. Variatia cererii: strategia preturilor differentiate temporal si strategia preturilor
nediferentiate temporal
3. Formare pretului: strategia preturilor orientate dupa costuri, strategia preturilor orientate
dupa concurenta si strategia preturilor orientate dupa cerere.
4. Nivelul pretului: strategia preturilor inalte, strategia preturilor moderate si strategia
preturilor joase.
5. Mobilitatea preturilor: strategia preturilor relative stabile si strategia preturilor modificate
frecvent
6. Ajustarea preturilor: acordarea de rabaturi si bonificatii, preturi differentiate, preturi
psihologice, preturi promotionale, preturi orientate spre valoare, preturi stabilite pe
criteria geografice si preturi international.
7.3.3. Strategia de distributie
Distributis este un element cheie prin care se asigura accesul clientiilor la serviciile prestate.
Distributia se realizeaza prin deplasarea clientului la firma sau deplasare reprezentantilor firmei
la consumatorul potential.
Tipologia strategiilor de distributie:
1. Dimensiunea canalului de distributie: distributia directa, distributia prin canalele scurte si
distributia prin canalele lungi.
2. Amploarea distributiei: distributia extensive, distributia selectiva si distributia exclusive
3. Gradul de participare al companiei: distributie prin aparat propriu, distributie prin
intermediary si distributie mixta.
4. Gradul de control al companiei: control total, ridicat, mediu si scazut
5. Elasticitatea procesului de distributie: elasticitatea ridicata, medie si scazuta.
6. Gradul de dezvoltare a retelei: dezvoltarea retelei, limitarea voluntara a retelei si
restrangerea retelei de vanzare
6.1.Gradul de concentrare a retelei: retea densa, moderata si rara.
6.2. Gradul de diferentiere a retelei: retea relative uniforma si retea diversificata.
7.3.4. Strategiile de promovare
Comunicatiile au ca obiective principale: sa atraga atentia consumatorilor, sa informeze
consumatorii sis a-I convinga de necesitata achizitionarii serviciului.
Principalele categorii in care se incadreaza activitatile promotionale sunt:
- Promovarea personala personalul de contact rol major a politicii de vanzare.
- Publicitatea pregateste publicul pt a raspunde favorabil ofertei firmei.
- Relatiile publice activitatea de relatii publice presupune cultivarea unor contacte directe
cu personae influente
- Promovarea vanzarilor
- Manifestarile promotionale
- Utilizarea marcilor
Tipologia strategiilor de promovare:
1. Obiectivele globale ale activitatii promotionale: strategia promovarii imaginii globale a
companiei, strategia promovarii unor categorii de servicii.
2. Modul de desfasurare in timp: strategia activitatii pomotionale permanente sau
intermitente
3. Rolul activitatii promotionale: strategia ofensiva si defensive.
4. Pozitia fata de structura pietei: strategia concentrate, diferentiata si nediferentiata.
5. Sediul activitatii promotionale: strategia promovarii cu forte proprii, prin institutii
specializate
6. Motivarea promovarii: strategii de crestere a gradului de implicare
7. Modul de abordare al preferintelor locale: standardizarea si adaptarea preferintelor locale.
7.3.5. Strategii vizand personalul
Rolul personalului in servicii este unul extreme de important.
Obiectivele strategice interne procesele de durata e implica managmentul firmei si salariatiii.
Obiectivele strategice externe relatia dintre personalul firmei si clientii acesteia.
Strategiile vizeaza: atragerea, dezvoltarea, motivare si mentinerea personalului calificat.
7.4. Planificarea strategica de marketing
- Procesul prin care o companie isi defineste obiectivele pe termen lung, isi analizeaza
situatia si isi stabileste strategiile si mijloacele prin care acestea pot si puse in practica.
Planificarea strategica se face la mai multe niveluri organizatorice: nivelul organizational
superior, nivelul unitatii strategice de afaceri si nivelul functional.
1. La nivelul organizational superior se iau principalele decizii strategice, care
influenteaza modul de planificare a afacerilor de pe celalalte niveluri.
4 aspecte: definirea misiunii companiei, definirea unitatii strategice de afaceri, alocarea
resurselor pentru fiecare unitate strategica ( marca sau produs) de afaceri si planificarea
noilor afaceri.
2. La nivelul fiecarei unitati de afaceri o diviziune a companiei, care are o misiune si
obiective separate si pentru care se poate face o planificare independent de cea a
celorlalte diviziuni.
3. La nivel functional procesul de planificare sa fie efectuat pentru fiecare unitate strategic
de afaceri, la nivelul fiecarei functii a companiei.
Etapele procesului de planificare a strategiei de marketing: 4 faze: definirea contextului strategic,
analiza situatiei companiei, formularea strategiei de marketing si alocarea resurselor si controlul.
Elementele strategiei
Din definiiile strategiei rezult c aceasta are trei componente principale (Evans et al., 2003).
o Prima component a strategiei este determinarea obiectivelor de baz pe termen
lung. Fr obiective, organizaia nu poate stabili unde dorete s ajung i cum
trebuie s acioneze pentru a ajunge acolo.
o A doua component a strategiei este adoptarea unor aciuni de urmat pentru a
atinge obiectivele. De exemplu, pentru a ajunge de la Bucureti la Timioara poi
alege s cltoreti cu trenul, cu maina sau cu avionul. Poi alege s cltoreti n
anumite zile sau la anumite ore. Poi alege s-i rezervi cltoria printr-o agenie
sau s cumperi biletul direct de la compania de transport.
o A treia component a srtategiei este alocarea resurselor i se refer la costurile
asociate cu aciunile care trebuie ntreprinse pentru atingerea obiectivelor. Dac
aciunile nu sunt susinute de un nivel adecvat al resurselor, atunci obiectivele nu
pot fi ndeplinite. Resursele (numite i factori de producie) sunt acele input-uri
eseniale pentru funcionarea normal a proceselor organizaiei. Ele pot fi
clasificate n patru categorii, i anume:
o 1. resurse financiare- bani pentru investii i capital de lucru
o 2. resurse umane- angajai cu competene potrivite pentru a crea valoare adugat
o 3. resurse fizice (tangibile ) i operaionale- pmnt, cldiri, echipamente, stocuri
pentru producie etc.
o 4. resurse intelectuale (intangibile )- know-how, patente, licene, mrci, reele de
afaceri de contact, baze de date etc.
Importana strategiei
Importana strategiei rezult evident din reliefarea neajunsurilor i a dificultilor
generate de absena ei.
Astfel, fr strategie pot s apar decalaje strategice, mai ales n mediul dinamic i
turbulent de astzi i fragmentri organizaionale care se pot constitui n puncte slabe i
ameninri pentru buna desfurare a activitii economice la toate nivelurile.
n prezent schimbrile mediului sunt de mare amplitudine, incluznd treceri de la avnt
la recesiune ale ciclului economic, schimbri n ratele dobnzii i inflaiei, schimbri
tehnologice etc. S-a trecut de la mediul static, simplu i sigur la cel dinamic, divers i
caracterizat de incertitudine i risc. Aceste schimbri pot duce, n absena strategiei, la
decalaje strategice i serioase rmneri n urm.
Fragmentarea organizaional este un alt simptom al lipsei strategiei. Pericolul este ca
fiecare ramur, organizaie, compartiment etc. s se comporte autonom i s acioneze n
direcii diferite, perturbndu-i reciproc activitatea. Pe de alt parte, strategia
acioneaz ca un magnet puternic n unirea tuturor entitilor spre acelai scop.
Elaborarea strategiei este important n primul rnd la nivelul organizaiei, att pentru
firmele mari, ct i pentru cele mici, att pentru cele care au ca scop profitul, ct i
pentru organizaiile voluntare.
Tipologia strategiilor
O organizaie are foarte multe strategii pariale, dintre care unele seamn ntre ele (n
marketing, n domeniile funcionale, n activiti). Prahalad constata n urma analizrii
multor companii c ele adopt un sistem de atac i de retragere destul de asemntor. Ce
nu seamn este sistemul strategic. Deosebirea ntre firme rezult din combinarea
strategiilor pariale, din modul cum s-a elaborat structura sistemului strategic.
n principal strategiile se clasific n:
strategiile firmei, ce se compun din:
marea strategie numit i formul strategic;
strategii globale numite i strategii funcionale;
strategii de afaceri, compuse i ele din:
strategii de marketing (concureniale);
strategii pure (unele lucrri le numesc pe acestea strategii funcionale).
n cadrul strategiilor globale (pe funciuni) se ntlnesc strategii economice, strategii sociale,
strategii tehnice i strategii de portofoliu.
n categoria strategiilor competitive se includ strategii ale calitii, strategii de pre, strategii de
distribuie i strategii de suport.
Strategiile pure sunt pe activiti (de cercetare, de proiectare, de servire, de reparaii etc.)
n funcie de situaia lor pe pia i de mediul n care acioneaz, firmele de servicii pot alege
ntre mai multe tipuri de strategii economice:
strategii de consolidare ( stabilitate )
strategii de dezvoltare ( cretere )
strategii de restrngere strategii de combinaie
n ceea ce privete dezvoltarea, organizaiile din domeniul serviciilor pot alege ntre dou metode
strategice:
1.dezvoltarea intern sau organic, folosind resursele existente disponibile
2.dezvoltarea extern, prin fuziuni, achiziionarea altor companii, aliane sau dezvoltarea
unor aranjamente de colaborare cu alte organizaii.
J oint- venture
Joint- venture reprezint formarea unei noi entiti organizaionale n scopul obinerii unui efect
sinergetic, partenerii pstrndu-i independena juridic. Rolul principal al joint- venture este
cel de a internaionaliza afacerile.
Alianele strategice
Alianele strategice sunt asocieri pe termen lung ntre mai multe firme concurente sau potenial
concurente, care aleg s realizeze mpreun un obiectiv specific, un proiect, coordonndu-i
competenele, mijloacele i resursele necesare.
Alianele pstreaz identitatea organizaiilor ce colaboreaz i se fac pentru intrarea pe pia,
pentru crearea economiei de scar, sau pentru crearea unor bariere.
Alianele se fac pentru :
intrarea pe noi piee,
crearea economiei de scar
depirea unor bariere comerciale
mprirea unor riscuri ridicate
mprirea costurilor i riscurilor din activitatea de cercetare-dezvoltare
lansarea unui contraatac mpotriva concurenilor
nvarea de la parteneri
n Romnia, Legea concurenei nr. 21/1996 conine prevederi care interzic practicile anti-
concureniale. Aa de exemplu, legea concurenei interzice orice nelegeri exprese sau tacite
ntre agenii economici ori asociaiile de ageni economici, care au ca obiect sau au ca efect
denaturarea concurenei, n special cele care urmresc participarea, n mod concertat, cu oferte
trucate la licitaii sau la orice alte forme de concurs de oferte.
De aplicarea ei este nsrcinat Consiliul concurenei.
n responsabilitatea Consiliului concurenei se afl, ntre altele, i evalurea strii concurenei n
sectoare cheie ale economiei naionale, la un moment dat. n acest scop se folosesc indicatori
precum:
numr de ntreprinderi n sector
rata de mobilitate n sector- se calculeaz ca raport ntre diferena dintre numrul
ntreprinderilor din 2 ani consecutivi i numrul ntreprinderilor din anul de baz
cifra de afaceri/salariat n sector (productivitatea medie)
gradul de difereniere a produselor n sector: difereniere prin caracteristici
(orizontal) i difereniere prin calitate (vertical)
I ndicele Herfindahl-Hirschman ( I HH )- msoar gradul de concentrare a pieei prin
nsumarea ptratelor cotelor de pia ale tuturor ntreprinderilor din sector.