Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
- Convergena reprezint unul din principalele repere ale strategiei integrrii europene.
Termenul convergen s-a folosit doar spre a caracteriza tendinele de apropiere a
nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale sau procesul ajungerii din urm a economiilor
avansat ede ctre economiile srace. Abia n ultimul deceniu termenul s-a extins i asupra
evoluiei n timp a unor aspecte legate de ndeplinirea condiiilor de aderare la Uniunea
European, prin compatibilizarea instituional i administrativ (transpunerea i aplicarea
acquis-ului comunitar), precumi a unor procese legate de asigurarea stabilitii economice i
monetare i de ndeplinirea criteriilor de acces la Zona Euro a rilormembre UE, ca o condiie
constituional de trecere la faza superioar a procesului de integrare
- Polarizarea: cresterea disparitatilor regionale in interiorul statelor member ale UE este o
consecinta a proceselor de polarizare si totodata o exemlificare a paradoxului de convergenta
prin divergenta. In ciuda faptului ca intre tarile si regiunile UE se inregistreaza un process de
convergenta, decalajele se maresc in cadru national, data fiind existent unor aglomerari foarte
puternice in jurul marilor metropole.
4. DEFINITI CONCEPTUL DE COMPETITIVITATE REGIONALA SI NUMITI SURSELE
AVANTAJELOR COMPETITIVE
- Competitivitatea regional a devenit n ultimele 2-3 deceni iunul din conceptele-cheie
utilizate n analiza socio-economic regional.
- Competitivitatea este capacitatea unei ntreprinderi, ramuri economice, regiuni sau a
unui ansamblu supranaional de a genera, ntr-o manier durabil i n condiii de
concuren, un nivel al veniturilor i un nivel de ocupare a factorilor relative ridicate
- Competitivitatea poate fi n acelai timp un mijloc de cretere susinut a standardului
de via al unei naiuni i de meninere a unui nivel al omajului involuntar ct mai
sczut.
- Avantajul competitive constituie o sintagm ce s-a dezvoltat n legtur cu comerul
exterior i s-a impus, n actualitate, ca element de calitate a culture antreprenoriale. La
nceput, avantajul competitiv s-a dezvoltat ca o teorie cu privire la eficiena comerului
exterior, fie ca urmare a unui avantaj comparative absolut, fie ca urmare a unui avantaj
comparative relativ.
- Avantajul comparative absolut, presupune specializarea internaional a muncii, care are
drept effect producerea de bunuri de calitate la, costuri sczute de producie, al cror export la
preuri mari fcea posibil importurile de produse din exterior care, n plan intern, se produceau
la costuri foarte mari.
Strategia Europa 2020 a fost adoptat n cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010,
pe fondul unei crize economice profunde i al intensificrii provocrilor pe termen lung,
precum globalizarea, presiunea asupra utilizrii resurselor i mbtrnirea populaiei.
Strategia Europa 2020 propune o nou viziune economic, care s ajute UE s ias din
criz i s edifice o economie inteligent, durabil i favorabil incluziunii, cu niveluri
ridicate de ocupare a forei de munc, de productivitate i de coeziune social.
Prioritati:
cretere economic inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere
i inovare;
cretere economic durabil: promovarea unei economii mai eficiente din
punctul de vedere al utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive;
cretere economic favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat
ridicat a ocuprii forei de munc, n msur s asigure coeziunea economic,
social i teritorial.
Obiective:
rata de ocupare a populaiei cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 ani - minimum
75%;
nivelul investiiilor n cercetare i dezvoltare - 3% din PIB-ul UE;
atingerea obiectivului 20/20/20" (sau 30/20/20, n cazul respectrii anumitor
condiii) n domeniul schimbrilor climatice i al energiei;
rata prsirii timpurii a colii - 10%, iar ponderea populaiei cu studii superioare
i vrsta ntre 30 i 34 de ani - cel puin 40%;
reducerea cu 20 de milioane a numrului cetenilor europeni ameninai de
srcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numrului de persoane cu risc
de srcie).
Initiative:
agend digital pentru Europa: valorificarea potenialului TIC ntr-o
Europ slbit de criza economic;
Tineret n micare;
Uniune a inovrii;
politic industrial integrat pentru era globalizrii;
agend pentru noi competene i locuri de munc: contribuia european la
ocuparea total;
Platforma european mpotriva srciei i excluziunii sociale: un cadru
european pentru coeziune social i teritorial;
Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor.
Principiile unei politici de dezvoltare regionala au fost avute n vedere la nivel European nca
din 1957, odata cu semnarea Tratatului de la Roma, cnd cele 6 tari semnatare (Belgia, Franta,
Germania, Italia, Luxemburg, Olanda) au cazut de acord asupra nevoii reducerii diferentelor
existente ntre diferitele regiuni si sprijinirii celor mai putin favorizate, n scopul realizarii unei
economii comunitare solide si unitare.
Aceasta nevoie a fost concretizata n 1958 , prin nfiintarea Fondului Social European (FSE) ca
principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe mbunatatirea modului n
care functioneaza piata muncii n diferite tari si pe re-integrarea somerilor pe piata muncii.
n 1962 a fost nfiintat Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), n
scopul finantarii politicii agricole comune si pentru sprijinirea dezvoltarii regiunilor rurale si
mbunatatirea structurilor agricole.
Anul 1975 aduce crearea unui al treilea fond Fondul European de Dezvoltare Regionala
(FEDR), cu scopul de a redistribui o parte a contributiilor bugetare ale Statelor Membre catre
regiunile cele mai sarace ale comunitatii, n vederea sprijinirii dezvoltarii lor economice.
In 1986: Actul Unic European prin care se introduce conceptul de coeziune economica si se
creaza premisele unei politici de coeziune economica si sociala ca politica de sine statatoare si
avnd drept scop facilitarea aderarii la piata unica europeana a tarilor din sudul Europei.
n februarie 1988, Consiliul European de la Bruxelles extinde operatiunea fondurilor de
solidaritate mai precis creste considerabil alocatiile acestora din bugetul comunitar. Astfel,
este recunoscuta si declarata oficial importanta acestor instrumente pentru reducerea
disparitatilor regionale la nivel comunitar.
1989 programul Phare, in scopul sprijinirii Ungariei si Poloniei.
1994 IFOP, creat in perspective extinderii UE catre nord, odata cu aderarea Finlandiei si
Suediei in 1995.
Tratatul de la Amsterdam (1997) confirma importanta politicii de coeziune economica si
sociala si a reducerii diferentelor dintre standardele de viata ale populatiei din diferite regiuni
europene, accentund nevoia unei actiuni coroborate de reducere a somajului.
1999 in urma summit-ului de la Berlin: procesul de reforma al fondurilor structural. Phare
este complementat cu inca doua instrumente de pre-aderare: ISPA si SAPARD.
In 2002 a fost creat un nou instrument n urma inundatiilor majore suferite de tarile Europei
Centrale, cu scopul de a interveni n cazul dezastrelor naturale majore si cu repercusiuni
puternice asupra conditiilor de viata n regiunile afectate, asupra mediului sau economiei
acestora.
1997: Carta verde privind Politica de Dezvoltare Regionala in Romania primul document
official in care au fost stabilite principiile provesului de dezvoltare regional pt. Romania.
1998: Legea 151/1998 prinvind Dezvoltarea Regionala in Romania primele masuri pentru
desemnarea regiunilor si stabilirea cadrului legal de dezvoltare regionala.