Efecte Asupra Economiei României Prin Prisma Aplicării Măsurilor Din Pactul Verde European

Efecte asupra economiei României prin prisma aplicării măsurilor din
Pactul Verde European

Kocsis Beatrix-Natalia, Részeg Henrietta-Bianka, Pontoș Teodora-Nicoleta, Zahari Loredana-
Dorina
Rezumat
Fiindcă Europa dorește cu adevărat să fie un lider în lupta împotriva schimbărilor climatice, sunt necesare
reduceri substanțiale ale emisiilor de carbon în toate sectoarele economice. De la lansarea Pactului verde
european în decembrie 2019, pachetul Energie curată în anul 2018, care include Regulamentul privind
guvernanța și Regulamentul privind partajarea eforturilor, a fost rapid depășit. Acest raport, realizat de PlanUp,
oferă recomandări cu privire la revizuirea celor două regulamente, astfel încât să se asigure coerența cu pachetul
"Pregătiți pentru 55".
România a fost una dintre țările puternic afectate de criza economică. Nivelul său ridicat de expunere la
speculațiile imobiliare și dependența de capitalul băncilor străine a dus la un colaps economic brusc. În plus,
piețele s-au restrâns, consumul intern în scădere și scăderea drastică a exporturilor. De parcă nu ar fi suficientă
situația internațională profund defavorabilă, măsurile implementate din 2009 au fost greșite. Începuturile crizei
au văzut România în negare. Instituțiile competente au susținut că criza nu va afecta România, iar când a devenit
clar că acest lucru nu va fi adevărat, nu a existat o strategie unită și nu a fost pregătit niciun plan de acțiune
pentru combaterea crizei. Drept urmare, reglementările au fost adoptate fragmentar și nu au reușit să stimuleze
piața muncii sau să asigure o incluziune socială adecvată. În schimb, s-a pus accentul pe asigurarea unui
echilibru macroeconomic fragil cu orice preț.
Pactul verde european este în același timp un colac de salvare pentru ieșirea din pandemia de COVID-19. De
aceea, el va fi finanțat cu o treime din investițiile în valoare de 1 800 de miliarde de euro provenind din Planul
de redresare NextGenerationEU, precum și cu fonduri din bugetul pe șapte ani al Uniunii Europene.
Modalitățile de punere în aplicare a prevederilor privind Pactul verde în România şi în Europa au o imensă
însemnătate, pentru că fiecare modalitate odată pusă în aplicare contribuie la întreg sistemul de igienizare și
totodată de însănătoșire a mediului, dar punerea în aplicare a acestor modalități implică multă atenție și necesită
conspectarea fiecărui domeniu ale resurselor inepuizabile. Pactul verde sprijină transformarea UE într-o
societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă și competitivă.
Cuvinte cheie
Uniunea Europeană, Creșterea nivelului de ambiție în domeniul climei, Pachetul ,,Pregătiți pentru 55’’,
Decarbonizarea sistemului energetic, Vechi-nou, „De la fermă la consumator”, tendințe în consum,
decarbonizarea sistemului energetic, Schimbările climatice, NextGenerationEU
#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

#2 Site-ul 48 Eco Friendly Products You Can Buy Today to Help Stop Plastic Pollution
#3 PLAN UP: ,,Pregătiri pentru obiectivul 55%?’’
#4 Site-ul ,,eur-lex.europa.eu’’, Comunicare a Comisiei, ,,Pactul ecologic european’’
Introducere
Implicarea și angajamentul publicului și al tuturor părților interesate sunt esențiale pentru succesul Pactului
Verde European. Evenimentele politice recente arată că politicile care aduc cu ele o schimbare de paradigmă
funcționează doar dacă cetățenii sunt pe deplin implicați în conceperea lor. Oamenii sunt îngrijorați cu privire la
siguranța locurilor lor de muncă, la încălzirea locuinței și la asigurarea traiului de zi cu zi, iar instituțiile Uniunii
Europene ar trebui să arate că este alături de ei și că e deschisă la dialog pentru că Pactul verde să se bucure de
succes și să producă schimbări durabile.
Pactul verde pentru Europa care înseamnă, practic, o schimbare de paradigmă a acțiunii generale unional-
europene și prefigurează dezvoltări majore, în sensul asumării tranziției ecologice, având ca axă protecția climei
și conservarea biodiversității, spre o devenire cu adevărat durabilă consolidată drept o prioritate absolută. În
anumite privințe el se înscrie într-o dinamică a unor politici europene preexistente, precum cele privind eficiența
energetică, gestiunea deșeurilor, economia circulară, ecoconcepția a căror experiență de viziune și aplicare este
valorificată, iar preocupările reluate într-o nouă perspectivă de abordare și implementare.
Pactul Verde European este un pachet de inițiative în materie de politici, care urmărește să plaseze Uniunea
Europeană pe calea către o tranziție verde, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
Acesta sprijină transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă și
competitivă.
Uniunea Europeană are capacitatea colectivă de a-și transforma economia și societatea pentru a le plasa pe
o traiectorie mai durabilă. Uniunea Europeană se poate baza pe anunțurile sale de lider mondial în ceea ce
privește măsurile privind clima și mediul înconjurător, protecția consumatorilor și drepturile lucrătorilor.
Realizarea unor reduceri suplimentare ale emisiilor reprezintă o provocare. Acest demers va necesita investiții
publice masive și eforturi sporite pentru a direcționa capitalul privat către acțiuni în domeniul climei și al
mediului, evitându-se totodată continuarea unor practici care nu au un caracter durabil. Uniunea Europeană
trebuie să se afle în prima linie a coordonării eforturilor internaționale în direcția creării unui sistem financiar
coerent care să sprijine identificarea de soluții durabile. Aceste investiții inițiale reprezintă, de asemenea, o
ocazie de a înscrie decisiv Europa pe o nouă traiectorie de creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Pactul
Verde European va accelera și va sprijini tranziția necesară în toate sectoarele.
Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii
Europene, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a
impacturilor aferente. În același timp, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii, trebuie să pună
oamenii pe primul plan și să acorde atenție regiunilor, industriilor și lucrătorilor care se vor confrunta cu cele
mai mari dificultăți. Întrucât va aduce schimbări substanțiale, participarea activă a cetățenilor și încrederea
acestora în tranziție sunt de o importanță capitală dacă ne dorim ca politicile să funcționeze și să fie acceptate.
Este necesar un nou pact pentru a aduce laolaltă cetățenii Europei, în deplina lor diversitate, și pentru că
autoritățile naționale, regionale, locale, societatea civilă și sectorul industrial să colaboreze strâns cu instituțiile
și organismele consultative ale Uniunii Europene.
Planul de investiții pentru o Europă durabilă este pilonul de investiții al Pactului Verde European. O Europă
durabilă necesită eforturi semnificative de investiții în toate sectoarele economiei. Atingerea obiectivelor în
materie de climă și energie pentru 2030 va necesita investiții suplimentare de 260 de miliarde euro pe an până în
2030.
Prezenta comunicare cuprinde o foaie de parcurs inițială a principalelor politici și măsuri necesare pentru
realizarea Pactului verde european. Aceasta va fi actualizată în funcție de evoluția nevoilor și de măsurile de
politică ce vor fi luate. Toate acțiunile și politicile Uniunii Europene vor trebui să contribuie la obiectivele
Pactului verde european. Provocările sunt complexe și interconectate. Măsurile întreprinse ca răspuns la această
stare de fapt trebuie să fie temerare și cuprinzătoare și să urmărească maximizarea beneficiilor pentru sănătate,
calitatea vieții, reziliență și competitivitate. Acest demers va necesita o coordonare intensă pentru a exploata
sinergiile existente între toate domeniile de politică.

Fondurile europene, inclusiv cele pentru dezvoltare rurală, vor ajuta zonele rurale să valorifice
oportunitățile pe care le oferă economia circulară și bioeconomia. Comisia va reflecta acest lucru în viziunea sa
pe termen lung pentru zonele rurale și va acorda o atenție deosebită rolului regiunilor ultraperiferice în cadrul
Pactului ecologic european, ținând seama de vulnerabilitatea acestora față de schimbările climatice și de
dezastrele naturale, precum și de atuurile lor unice: biodiversitatea și sursele regenerabile de energie. Comisia va
duce mai departe inițiativa energie curată pentru insulele din Uniunii Europene pentru a crea un cadru pe termen
lung pentru accelerarea tranziției către o energie curată pe toate insulele din Uniunii Europene.
Comisia și statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că politicile și legislația sunt puse în aplicare
și dau rezultate. Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu va juca un rol esențial în cartografierea
situației din fiecare stat membru. Comisia va prezenta, de asemenea, un nou program de acțiune pentru mediu,
care va completa Pactul Verde European și care va include un nou mecanism de monitorizare care să asigure
faptul că Europa rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. Comisia
va lansa, de asemenea, un tablou de bord pentru a monitoriza progresele înregistrate în privința fiecăruia dintre
obiectivele Pactului Verde European.
Comisia va lua în calcul revizuirea Regulamentului Aarhus pentru îmbunătățirea accesului la căile de atac
administrative și judiciare de la nivelul Uniunii Europene pentru cetățenii care au îndoieli cu privire la
legalitatea deciziilor care au efecte asupra mediului. De asemenea, Comisia va lua măsuri pentru a îmbunătăți
accesul acestora la justiție în fața instanțelor naționale din toate statele membre. Comisia va promova, de
asemenea, acțiunile întreprinse de Uniunea Europeană, de statele sale membre și de comunitatea internațională
menite să intensifice eforturile de combatere a infracțiunilor împotriva mediului.
Pactul Verde European lansează o nouă strategie de creștere economică pentru Uniunea Europeană. Acesta
sprijină tranziția Uniunii Europene către o societate echitabilă și prosperă, care va răspunde provocărilor pe care
le reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului, îmbunătățind calitatea vieții generațiilor de azi și de
mâine. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul European să aprobe Pactul Verde European și să
acorde toată atenția măsurilor pe care le prevede acesta.

Figura nr. 1: Pactul ecologic european.
Figura de mai jos ilustrează diferitele elemente ale Pactului ecologic european.
Pandemia de coronavirus a schimbat întregul peisaj decizional în Europa și nu numai. Criza din domeniul
sănătății și măsurile luate pentru soluționarea acesteia au dus la pierderi de locuri de muncă, la probleme
psihosociale și la recesiune economică. Pentru a sprijini statele membre să facă față crizei și să iasă din
încetinirea economică provocată de pandemie, în vara anului 2020, Uniunea Europeană a convenit să înființeze
un fond de 750 de miliarde de euro. În ciuda crizei din domeniul sănătății, acțiunile în domeniul climei au rămas
o prioritate fermă pe agenda politică. Nevoia de combatere a crizei climatice beneficiază în continuare de un
sprijin amplu din partea publicului.#1
Sustenabilitate: concept, tendințe în consum

Per ansamblu, comportamentul de consum al populaţiei s-a structurat în funcţie de condiţiile obiective de viaţă
ale gospodăriilor şi de politicile socioeconomice relevante adoptate de către Guvern.
Principalele tendinţe şi fenomene din domeniu au fost următoarele:

● polarizarea accesului populaţiei la bunurile şi serviciile de larg consum; în anii ’90, România s-a situat
sistematic pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte accesul majorităţii populaţiei la bunurile şi serviciile
necesare unei vieţi normale într-o societate modernă;
● populaţia aparţinând decilelor de venituri VII–X, a manifestat un comportament statistic de tip consumist, cu
accente extreme în perioada de creştere economică de după anul 2000;
● modelul de consum statistic naţional a înregistrat sistematic ponderile cele mai ridicate ale cheltuielilor de
consum la capitolul consumului alimentar
● principalele caracteristici ale modelului de consum statistic naţional au derivat, în cea mai mare parte, din
comportamentul gospodăriilor de salariaţi, dar şi din cel al gospodăriilor centrate, total sau parţial, pe
desfăşurarea unor activităţi agricole.
În cei mai mulţi ani din intervalul 1990–2007, chiar şi salariaţii din România au alocat mai mult de jumătate din
resursele destinate consumului pentru capitolul alimentar, băuturi şi ţigări, restul resurselor fiind alocate, în
proporţii apropiate, produselor nealimentare şi serviciilor.

Structurile consumului de bunuri şi servicii al populaţiei (tabelul nr. 3) la interval de un deceniu, într-un an de
mari dificultăţi economice (1997) şi, respectiv, într-un an de creştere economică (2007), este ilustrativ pentru
tensiunile destul de mari existente între diferitele capitole ale coşului de consum, în anii ’90.
Familiile cu patru sau mai mulţi copii însă nu şi-au putut permite un asemenea model al cheltuielilor, deoarece
satisfacerea trebuinţelor alimentare a impus reducerea nu doar a consumului de servicii, dar şi a celui
nealimentar. Pentru multe dintre familiile cu patru sau mai mulţi copii, viaţa pe datorie a fost un fapt cotidian,
supravieţuirea devenind, adesea, o problemă reală.

„De la fermă la consumator”
În mai 2020, Comisia și-a prezentat Strategia „De la fermă la consumator”, care constituie una dintre acțiunile-
cheie din cadrul Pactului verde european. Contribuind la îndeplinirea obiectivului de realizare a neutralității
climatice până în 2050, strategia are în vedere evoluția actualului sistem alimentar al UE către un model durabil.
Reafirmând securitatea și siguranța alimentară drept priorități, strategia are următoarele obiective principale:
● asigurarea unei oferte de produse alimentare suficiente, accesibile ca preț și nutritive în limitele
planetare
● înjumătățirea utilizării pesticidelor, a îngrășămintelor și a vânzării de antimicrobiene
● creșterea suprafețelor de teren destinate agriculturii ecologice
● promovarea unui consum alimentar și a unor diete sănătoase mai durabile
● reducerea pierderilor și a risipei de alimente
● combaterea fraudei alimentare de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente
● îmbunătățirea bunăstării animalelor
În sfârșit, strategia „De la fermă la consumator” va viza stimularea consumului de alimente durabile și
promovarea unor alimente sănătoase și accesibile ca preț pentru toți. Produsele alimentare importate care nu
respectă standardele de mediu relevante ale UE nu vor fi autorizate pe piețele UE. Comisia va propune acțiuni
care să îi ajute pe consumatori să aleagă o alimentație sănătoasă și durabilă și să reducă risipa alimentară.
Comisia va analiza noi modalități de a asigura o mai bună informare a consumatorilor, inclusiv prin mijloace
digitale, cu privire la aspecte precum proveniența alimentelor, valoarea lor nutritivă și amprenta lor de mediu.
De asemenea, strategia „De la fermă la consumator” va conține propuneri privind îmbunătățirea poziției
fermierilor în cadrul lanțului valoric.
Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă
Sectorul transporturilor este responsabil pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și acest
procent este în continuă creștere. Pentru a se asigura neutralitatea climatică, este necesară o reducere cu 90 % a
emisiilor generate de transporturi până în 2050. Toate modurile de transport - rutier, feroviar, aerian și naval vor
trebui să contribuie la această reducere. În vederea asigurării unui transport durabil, este necesar să se acorde
prioritate utilizatorilor și să li se ofere alternative mai abordabile ca preț, mai ușor accesibile, mai sănătoase și
mai puțin poluante, care să poată înlocui obiceiurile lor actuale în materie de mobilitate. Transporturile ar trebui
să devină mult mai puțin poluante, în special în orașe. Ar trebui să se prevadă o combinație de măsuri care să
abordeze problema emisiilor, a congestionării
urbane și să asigure îmbunătățirea transportului
public.
Figura 2: Ponderea surselor regenerabile de

energie în transporturi, 2016 (în % din consumul
final brut de energie Sursă: Eurostat
Energia din surse regenerabile în UE a crescut

puternic în ultimii ani. Mai concret, ponderea
energiei din surse regenerabile în consumul final
brut de energie a ajuns la o valoare aproape
dublă în ultimii ani, de la aproximativ 8,5 % în
2004 până la 17,0 % în 2016

Mobilizarea sectorului industrial pentru o economie curată și circulară
Realizarea unei economii circulare și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită
mobilizarea deplină a industriei. Sunt necesari 25 de ani – o generație – pentru a transforma un sector industrial
și toate lanțurile valorice. Pentru a atinge acest obiectiv în 2050, este necesar ca în următorii cinci ani să se ia
decizii și să se întreprindă acțiuni în acest sens.
Figura 3: Ponderea energiei din surse regenerabile, 2004 și 2016 (în % din consumul final brut de energie)
Sursă: Eurostat
Tendințe de consum în 2021
1. Revenire sustenabilă
Consumatorii cer companiilor să nu se mai preocupe doar de cifra de afaceri, businessurile nemaifiind percepute
ca entități generatoare de profit. Oamenii așteaptă acum ca protejarea sănătății, implicarea socială și protecția
mediului să fie prioritare pentru companii.
Focusul economiei trebuie să se mute dinspre volum către valoare, echitate socială și ecologie. Nu mai puțin de
69% dintre specialiștii participanți la studiul Euromonitor se așteaptă ca tot mai mulți consumatori să fie
preocupați de sustenabilitate în era post-COVID-19. Brandurile activiste, purpose-driven au de câștigat în noul
climat.
2. Oaze în aer liber
După atâta timp petrecut în casă și cu pericolele reprezentate în pandemie de spațiile închise, consumatorii
tânjesc după oaze în aer liber pentru distracție și recreere. Unii vor chiar să se mute din orașele aglomerate în
zone rurale.
Pentru companii, acest lucru presupune adaptarea spațiilor actuale, prin crearea (chiar și temporar) de spații în
aer liber, care să devină acele oaze dorite de consumatori. În turism, au tot mai multă căutare locurile de cazare
izolate și glamping-ul prinde avânt. Evitarea transportului public a dus și la creșterea deplasărilor pe jos, pe
bicicletă sau scuter electric.
3. Realitatea „figitală”
Instrumentele digitale s-au dovedit esențiale în a ne menține conectați în pandemie. Acum, începe să trăim într-o
realitate „figitală”, un hibrid între lumea fizică și cea digitală, în care consumatorii pot să trăiască, să muncească,
să facă shopping și să se distreze atât în persoană, cât și online. Experiențele virtuale trebuie integrate în
magazinele fizice, pentru a atrage și consumatorii care încă preferă confortul de acasă.
Pentru zona de e-commerce, creșterea vânzărilor poate veni dacă reușesc să ofere consumatorilor experiențe
virtuale disponibile acasă care să și culeagă date despre preferințele utilizatorilor.
4. Revoltați și rebeli
Consumatorii nu mai au încredere în autorități și companii, sentimentul fiind accentuat de fake news și
dezinformare. După ce i-au pus pe alții pe primul plan, acum tot mai mulți oameni se revoltă și vor totul doar
pentru ei. Implicarea politică și socială este tot mai importantă.
Brandurile trebuie să lupte activ contra informațiilor false și să arate că sunt alături de consumator.
Personalizarea ofertelor folosind rețelele sociale și cele de gaming online (tot mai populare în rândul acestor
rebeli) devine esențială pentru a oferi o voce consumatorilor.
5. Obsedați de siguranță
Am trecut de la wellness la o adevărată obsesie pentru siguranță. Teama de infecție a crescut enorm cererea
pentru produse de igienă și consumatorii aleg în tot mai multe domenii soluțiile contactless. Această tendință va
continua, iar companiile trebuie să-i răspundă prin inițiative clare în domeniul igienei și să comunice activ
măsurile luate în domeniu.
În magazine, zona de self-service devine tot mai importantă. Comerțul electronic este văzut ca fiind mai sigur
fiindcă reduce la minimum interacțiunea umană. Inovația va fi un instrument important de diferențiere pentru
branduri.
6. Echilibru mental
Pandemia globală ne-a reconfigurat viața de zi cu zi, ceea ce a avut un impact major asupra sănătății mentale.
Restricțiile de circulație, adaptarea la munca de acasă, lipsa interacțiunilor sociale au fost doar câțiva dintre
factorii de stres pentru consumatori, care au început să-și reanalizeze prioritățile.
Companiile trebuie să gândească produse și servicii care să ajute și în această direcție. Astfel, zona de dezvoltare
personală, dobândirea de noi abilități, instrumentele care oferă stabilitate financiară vor fi în prim-plan pentru tot
mai mulți consumatori.
7. Frugalitate
Cheltuielile discreționare sunt în scădere, ca urmare a mediului economic tot mai imprevizibil. Consumatorii
devin tot mai prudenți și frugali, punând accentul pe produse și servicii care chiar aduc valoare în viața lor și le
oferă perspective pe termen lung.
În același timp, se orientează către mărcile private ale retailerilor, punând accentul pe utilitate în detrimentul
imaginii. Această frugalitate a adus, de exemplu, vânzări mai mari pentru magazinele de tip discount.
Companiile trebuie să-și ajusteze portofoliile de produse, canalele de distribuție și promoțiile pentru noul
consumator mai econom.
8. Munca în spații noi
În 2020, sintagma „out of office” a căpătat noi înțelesuri. Schimbarea radicală care s-a produs în ceea ce privește
spațiul de lucru a avut efecte uriașe la nivelul vieții consumatorilor. S-au schimbat preferințele vestimentare,
obiceiurile alimentare și structura cheltuielilor pentru tehnologia care ne-a salvat în momentul în care am fost
nevoiți să lucrăm de acasă.
Acum, companiile trebuie să ajute consumatorii să echilibreze balanța work-life, să-și crească productivitatea și
să le acopere noile nevoi de comunicare. Spațiile de birouri trebuie regândite și reconfigurate. Instrumentele
digitale interactive devin deja esențiale.
În cercetarea noastră, am
descoperit că majoritatea oamenilor
călătoresc cu mașina, în ciuda
faptului că prețurile la combustibil
au devenit extrem de ridicate în
ultima vreme.Preţul carburanţilor
în România a depăşit în aceste zile
pragul de 8 lei pe litru și atinge un
nou record, arată datele analizate
de Agerpres pe baza Monitorului
Preţurilor la Carburanţi, aplicaţie
lansată de Consiliul Concurenţei. Depăşirea pragului de 8 lei pe litru reprezintă un record pentru piaţa din
România şi vine în contextul cererii mari de carburanţi şi al preţurilor ridicate la toate mărfurile pe plan mondial.

După cum puteți vedea în imagine, majoritatea oamenilor sunt interesați de înlocuirea consumului de fosili cu
combustibil regenerabil.Arderea combustibililor fosili generează acizi sulfuric și azotic, care cad pe Pământ ca o
ploaie acidă, având un impact atât asupra mediului natural cât și asupra mediului artificial. Combustibilii fosili
conțin și materiale radioactive, mai ales uraniu și thoriu, care sunt emanate în atmosferă. Deci putem spune că
folosirea combustibililor fosili este foarte periculos pe termen lung, de aceea ar trebui să folosim combustibil
regenerabil. Benzina artificială și alte surse de energie regenerabilă necesită tehnologii de producție și procesare
mai scumpe decât exploatarea rezervelor convenționale de petrol, dar pot deveni economic viabile în viitorul
apropiat. Ca exemplu, Combustibilul algal este un tip de combustibil regenerabil ce constă în folosirea biomasei
algale ca sursă de energie. Tipuri de combustibil algal sunt biodiesel și bioetanol.
Noile norme vor garanta

că, din 2030, autoturismele
noi vor emite, în medie, cu
37,5 % mai puțin CO2, iar
camionetele noi, în medie,
cu 31 % mai puțin CO2
comparativ cu nivelurile
din 2021. Între 2025 și
2029, atât autoturismele,
cât și camionetele vor avea
obligația de a emite cu 15
% mai puțin CO2.
Figura 4: Infografică - Reducerea emisiilor de

CO2 din transportul rutier
Următorul subiect despre care am întrebat oamenii a

fost cumpărăturile conștiente de mediu.
Mulți oameni nu realizează cât de

mult plastic se irosește atunci când merg
la cumpărături. Din fericire, există
produse ecologice care pot reduce sau
elimina rapid deșeurile din plastic de la
cumpărături. Produsele ecologice sunt
„produse care nu dăunează mediului, fie în
procesul de producție, utilizare sau eliminare”. Cu alte cuvinte, aceste produse ajută la conservarea mediului
prin reducerea semnificativă a poluării pe care ar putea-o produce.Unii oameni cred că este nevoie de mult timp,
efort și bani pentru a face o casă ecologică. Adevărul este că există o mulțime de produse ecologice pe care le
puteți începe chiar acum, care vă pot ajuta să reduceți deșeurile și să faceți din această planetă un loc mai bun
pentru a trăi. Produsele ecologice sunt cunoscute și ca produse ecologice sau produse ecologice, deoarece
provoacă daune minime oamenilor și mediului.Utilizarea produselor ecologice ajută la conservarea resurselor
naturale, cum ar fi; lemn, electricitate, apa si ulei. Produsele biodegradabile și reciclabile vor reduce, de
asemenea, deșeurile care ajung la gropile de gunoi și vor ajuta la prevenirea scurgerii poluării în ecosistem.
Reciclarea ajută la conservarea Utilizarea produselor ecologice ajută la conservarea mediului natural și susține
economia. Produsele ecologice nu sunt numai sigure pentru mediul înconjurător, dar ajută și la protejarea
familiei de a fi expuse la orice substanțe chimice toxice.Majoritatea produselor de calitate standard din zilele
noastre conțin utilizarea de substanțe nocive într-o anumită măsură, care pot duce la cancer sau alte probleme
grave de sănătate. Produsele ecologice înseamnă, de obicei, că producția sau utilizarea lor nu dăunează
mediului, de exemplu, fabricate din material biodegradabil care nu va contribui la depozitele mari de gunoi și nu
va produce deșeuri toxice, astfel încât în primul rând acest lucru ajută la apariția mediului înconjurător.
siguranță, multe reduc efectul încălzirii globale, ploii acide și diverse alte probleme de mediu, multe deșeuri pot
fi periculoase pentru animale etc.#2
Pactul Verde Eurpean – rol și obiective

În Pactul verde european, Uniunii Europene și-a stabilit obiective mai ambițioase în materie de
climă, angajându-se să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050. Aceasta înseamnă că actualele politici
privind energia și clima trebuie să fie actualizate. În acest sens, Uniunea Europeană elaborează pachetul
„Pregătiți pentru 55” - un set de propuneri legislative care revizuiește legislația actuală privind energia și clima,
inclusiv RES.#3
Pactul evidențiază necesitatea unei abordări holistice și transsectoriale, în care toate domeniile de politică
relevante să contribuie la obiectivul final în domeniul climei. Pachetul conține inițiative care acoperă domeniul
climei, al mediului, al energiei, al transporturilor, sectorul industrial, agricultura și finanțarea durabilă, toate
acestea fiind puternic interconectate.
Pachetul este un set de propuneri de revizuire a legislației privind clima, energia și transporturile și de punere
în aplicare a unor noi inițiative legislative pentru a alinia legislația Uniunii Europene, la obiectivele Uniunii
Europene în materie de climă.
Prin Pactul European pentru climă în anul 2020, obiectivele și mijloacele de acțiune spre atingerea lor sunt
supuse dezbaterii publice, participării și consultării generale în spiritul democrației directe, responsabile. Cu
obiective generale – cel pe termen mediu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55%,
potrivit Consiliului European, ori de 60% ,legea pentru climă votată de Parlamentul European până în 2030 în
raport cu nivelurile din 1990 și pe termen lung, neutralitatea climatică a continentului în 2050 și concrete,
obligatorii și cu termene ferme în diferite domenii, pactul, strategiile și planurile de aplicare să urmează a fi
transpuse în mod corespunzător în cadrul intern al celor 27 de state membre, conform particularizărilor și
priorităților proprii și în contextul revizuirii adecvate a viziunii naționale în materie. #4
Un obiectiv climatic mai strict pentru anul 2030 înseamnă că actualizarea planurilor naționale privind
energia și clima, prevăzută pentru anul 2023, va trebui să fie aliniată astfel încât să corespundă acestui nivel de
anvergură.
Pentru a putea fi atinse obiectivele climatice pentru orizontul de timp 2030 și 2050, decarbonizarea
sistemului energetic în ansamblul său, este esențială. În acest sens, au fost lansate linii de acțiune precum:
❖ evaluarea nivelului de ambiție a Planurilor naționale integrate energie și schimbări climatice;
❖ prezentarea de către COM a unei Strategii pentru integrarea inteligentă a sectorului energetic în alte
sectoare;
❖ revizuirea Regulamentului TEN-E/ Rețelele trans-europene pentru energie;
❖ inițiativa în sectorul clădirilor - Valul renovărilor/Renovation wave; v) strategia privind energia eoliană
offshore.

Obiectivele naționale atrag atenția opiniei publice, ajung pe prima pagină a ziarelor și apar în manifestele
electorale. Dacă majoritatea eforturilor din cadrul măsurilor luate la nivel național ar fi transferate către o piață a
carbonului, această presiune publică ar dispărea. Într-un sistem în care toate părțile sunt responsabile, în cele din
urmă nimeni nu poate fi tras la răspundere. Elaborarea Planurilor naționale integrate privind energia și
schimbările climatice a făcut ca atenția publicului să fie și mai importantă și mai pronunțată.
Obiectivele principale ale planului de acțiune pentru a orienta Uniunea Europeană către obiectivul pentru
2050 privind o planetă sănătoasă pentru oameni sănătoși, planul de acțiune stabilește câteva obiective-cheie
pentru 2030 de reducere a poluării la sursă comparativ cu situația actuală:
● îmbunătățirea calității aerului pentru a reduce cu 55 % numărul de decese premature cauzate de
poluarea atmosferică;
● îmbunătățirea calității apei prin reducerea deșeurilor, a deșeurilor de plastic din mediul marin cu 50 %
și a microplasticelor deversate în mediul înconjurător cu 30 %;
● îmbunătățirea calității solului prin reducerea cu 50 % a pierderilor de nutrienți și a utilizării pesticidelor
chimice;
● reducerea cu 25 % a ecosistemelor Uniunii Europene în care poluarea atmosferică amenință
biodiversitatea;
● reducerea cu 30 % a numărului de persoane cu afecțiuni cronice cauzate de zgomotul produs de
transport;
● reducerea semnificativă a cantității de deșeuri generate și cu 50 % a deșeurilor municipale reziduale.
Cele patru obiective majore ale UE ca lider global sunt: menținerea poziţiei UE de lider în negocierile
internaționale în domeniile schimbărilor climatice și biodiversității, pentru consolidarea în continuare a cadrului
politicilor internaționale, consolidarea reţelei „Diplomației Verzi” în cooperare cu statele membre, intensificarea
eforturilor bilaterale vizând impulsionarea acțiunilor partenerilor și asigurarea comparabilității acțiunilor și
politicilor și o Agendă Verde pentru Balcanii de Vest.
Obiectivul final este acela de a disocia creșterea economică de utilizarea resurselor și de a restabili calitatea
mediului și a sănătății atât pentru cetățeni, cât și pentru natură. Se prevede astfel o foaie de parcurs compusă din
acțiuni destinate a promova utilizarea eficace a resurselor, reducerea emisiilor, o mai mare adaptare la
dereglările climei, a pierderii de biodiversitate și a poluării, se enunță investițiile necesare și instrumentele de
finanțare disponibile și se explică căile și modalitățile de asigurare a unei tranziții juste și inclusive.
UE s-a angajat ferm să devină lider în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă
împreună cu statele sale membre. Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) urmăresc îmbunătățirea vieții
cetățenilor și protejarea planetei împotriva degradării, pentru ca aceasta să poată răspunde nevoilor generațiilor
prezente și viitoare. Începând din 2020, Comisia Europeană și-a consolidat activitățile de analiză și de
monitorizare a realizării ODD în cadrul procesului semestrului european. În paralel, statele membre integrează
ODD în elaborarea politicilor naționale și introduc politici specifice pentru a face trecerea către o dezvoltare mai
durabilă.
Până în martie 2020, Comisia va lansa un Pact climatic european, care se va concentra pe trei modalități de
implicare a cetățenilor în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. În primul rând, aceasta va încuraja
schimbul de informații, inspirația și o mai bună înțelegere de către public a amenințării și a provocării pe care o
reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului, precum și găsirea unor modalități de combatere a
acestora. Comisia va utiliza mai multe canale și instrumente pentru a face acest lucru, inclusiv evenimente
organizate în statele membre, după modelul actualelor dialoguri cu cetățenii. În al doilea rând, ar trebui să existe
atât spații reale, cât și virtuale în care oamenii să își exprime ideile și creativitatea și să colaboreze în vederea
unor acțiuni ambițioase, atât la nivel individual, cât și colectiv. Participanții vor fi încurajați să își asume
obiective specifice de acțiune împotriva schimbărilor climatice. În al treilea rând, Comisia va face eforturi
pentru a crea condiții favorabile pentru a încuraja și a facilita lansarea inițiativelor locale privind schimbările
climatice și protecția mediului. Modulele de informare, orientare și educație ar putea contribui la schimbul de
bune practici. Comisia va garanta că tranziția ecologică va ocupa un loc important în dezbaterea privind viitorul
Europei.
Pactul climatic se va baza pe dialogurile cu cetățenii pe care le organizează deja Comisia și pe adunările
cetățenești din întreaga UE, precum și pe rolul comitetelor de dialog social. Acesta va urmări în continuare, prin
diferite acțiuni, obiectivul de a capacita comunitățile locale și regionale, inclusiv comunitățile energetice.
Dimensiunea urbană a politicii de coeziune va fi consolidată, iar Inițiativa urbană europeană propusă va oferi
asistență orașelor pentru a le ajuta să utilizeze cât mai bine oportunitățile de dezvoltare a unor strategii de
dezvoltare urbană durabilă. Convenția primarilor din UE va fi în continuare un actor important. Comisia va
colabora cu aceasta pentru a acorda în continuare asistență orașelor și regiunilor care doresc să își asume
angajamente ambițioase privind politicile în domeniul climei și al energiei. Convenția va rămâne o platformă
esențială pentru schimbul de bune practici privind modul de punere în aplicare a schimbărilor la nivel local.
Imaginea nr.1: Rolul UE în domeniul inteligenței artificial.

Imaginea nr. 2: Cum transformă UE obiectivele climatice în legislație.

Modalități de punere în aplicare a prevederilor Pactului Verde European în
România și alte state europene
Pe 14 iulie 2021, Comisia Europeană a făcut public ,, Fit for 55 , un pachet de măsuri legislative menite
să pună în aplicare Pactul Verde European.
,,Green Deal este o strategie pe termen lung, votată încă din decembrie 2019, prin care se deosebeşte
atingerea neutralităţii climatice a Europei până în 2050.
Cât de pregătită e România pentru Pactul Verde European?
Vechiul continent trebuie să devină verde, cu cât mai puține emisii de carbon și cât mai multe surse de
energie regenerabilă. Cum crede Comisia că se poate ajunge aici?
Dacă toate cele 27 de state europene reduc emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu
nivelurile din 1990.
Pentru a atinge obiectivele de decarbonizare, emisiile trebuie reduse în toate sectoarele, de la industrie, energie,
transporturi, clădiri, agricultură. Iar pădurile trebuie să beneficieze de un grad și mai ridicat de protecție în fața
exploatărilor nesustenabile.
Chiar dacă pachetul de măsuri legislative nu a fost supus dezbaterii parlamentare și, cel mai probabil, va suferi
modificări, am vrut să vedem cât de pregătită este România pentru a îndeplini obiectivele europene de tranziție
verde și ce au făcut autoritățile naționale în cei doi ani de la adoptarea Pactului Verde European.
Dilema gazului natural
„România ar fi trebuit să se pregătească mai mult pentru acest moment, pentru că este evident că va
avea un impact asupra economiilor mai puțin pregătite și mai sărace. Pactul Verde European a fost adoptat acum
2 ani și trebuia să ne așteptăm la aceste măsuri.
Țările din Vest sunt cu mult înainte la capitole precum transporturi, renovări, au închis deja minele și au creat
alternative economice”, este de părere europarlamentarul Corina Crețu.
Comisia Europeană propune măsuri importante în sectorul energetic, care generează peste 75% din emisiile de
gaze cu efect de seră.
Pentru o tranziție la energie curată, ar trebui ca 40% din ponderea energiei să provină din surse regenerabile,
precum vântul sau soarele.

România are o uriaşă capacitate de a produce energie regenerabilă, dar foloseşte mai puţin de o treime din ea.
România susține includerea gazului pentru tranziția către o economie mult mai verde, în timp ce
Comisia Europeană nu susține gazul”.
Fără includerea gazului natural în tranziția către neutralitate climatică, România nu-și va putea îndeplini
obligațiile în domeniul energetic. Pe lângă conturarea rolului gazului natural drept combustibil de tranziție, un
alt pas făcut de România în direcția atingerii Pactului Verde European este semnarea unui acord cu SUA pentru
dezvoltarea de proiecte nucleare la Cernavodă.
O tranziție justă pentru zonele carbonifere este improbabilă în România
La măsurile propuse pentru sectorul energetic și industrie intră și tranziția regiunilor carbonifere care s-
au dezvoltat în jurul industriilor poluante. Doar la Complexul Energetic Oltenia lucrează peste 11.000 de
persoane care ar urma să fie afectate de stoparea producției de energie pe bază de cărbune.
„Pentru asta a fost trimis la Bruxelles un plan de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, care vizează
reducerea treptată a capacităților de producție pe bază de cărbune și înlocuirea lor cu noi capacități pe gaz și
regenerabile.
Prin parlamentul României a trecut și o lege pentru pensionarea unor mineri și energeticieni, însă mai sunt
necesare și alte măsuri.

Pentru a nu exista decalaje și pentru a ajuta sectoarele și zonele care ar putea fi afectate de tranziție, UE a creat
Fondul de tranziție justă.
„Este un fond special destinat pentru regiunile care vor trebui să se adapteze cel mai mult, cele care sunt mari
poluatori și cele unde au loc extracții de cărbune. Suma alocată acestui fond este de 17,5 miliarde de euro.
România este unul dintre principalii beneficiari, iar alocarea pentru România este de aproape 2 miliarde de euro,
bani care vor merge în cele 6 județe din România care vor trebui să reducă cel mai mult emisiile de dioxid de
carbon: Hunedoara, Olt, Gorj, Galați, Mureș, Prahova”.
Noi propuneri pentru a opri defrișările, pentru a inova în domeniul gestionării durabile a deșeurilor și
pentru a asigura soluri sănătoase
La 17 noiembrie, Comisia a propus noi norme menite să stopeze defrișările de care UE este răspunzătoare și să
faciliteze transferurile de deșeuri în interiorul UE, pentru a promova economia circulară și a combate exporturile
de deșeuri ilegale către țările terțe. Comisia a prezentat, de asemenea, o nouă strategie privind solurile care
vizează să asigure refacerea, reziliența și protejarea adecvată a tuturor solurilor europene până în 2050.
Pactul verde european va ameliora bunăstarea și sănătatea europenilor de azi și de mâine,

susținând:
●
● aerul proaspăt, apa curată, solurile sănătoase și biodiversitatea
●
● clădirile renovate și eficiente din punct de vedere energetic
●
● alimentele sănătoase, la prețuri acceptabile
●
● dezvoltarea transportului public

●
● energia mai curată și tehnologiile inovatoare și ecologice de vârf
●
● produsele cu durată de viață mai lungă, care pot fi reparate, reciclate și reutilizate
●
● locurile de muncă pregătite pentru viitor și formarea de competențe potrivite pentru tranziție
●
● o industrie rezilientă, competitivă pe scena mondială
Acțiuni
Climă
Mediu și oceane
Energie
Transport
Finanțe și dezvoltare regională

Agricultură

Industrie Cercetare și inovare
Impactul Pactului Verde European asupra indicatorilor macroeconomici

din România
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru întreaga lume. Pentru a o
contracara, Pactul Verde European va transforma Uniunea Europeană într-o economie modernă, competitivă și
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:
● să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră

● creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor
● nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă
Pactul verde european este în același timp un colac de salvare pentru ieșirea din pandemia de COVID-19. De
aceea, el va fi finanțat cu o treime din investițiile în valoare de 1 800 de miliarde de euro provenind din Planul
de redresare NextGenerationEU, precum și cu fonduri din bugetul pe șapte ani al Uniunii Europene.
România este una dintre țările care beneficiază cel mai mult de sprijinul Uniunii Europene.
Alocarea financiară de care beneficiază România din fondurile politicii de coeziune a UE se ridică la 26,8
miliarde euro în actualul cadru financiar multianual (2014-2020), ceea ce reprezintă aproximativ 2 % din PIB-ul
anual.
Până la sfârșitul anului 2019, s-au alocat aproximativ 28,5 miliarde euro (mai mult decât suma totală
planificată) pentru proiecte specifice și s-a raportat că s-au cheltuit 7,2 miliarde euro de către proiectele
selectate, ceea ce indică un nivel de implementare mult sub media Uniunii Europene.
La nivelul Băncii Centrale Europene, preocupări pentru ecologizarea sistemului financiar european au fost
exprimate de membrii marcanți ai acestei instituții, un exemplu relevant fiind alocuțiunea lui Benoît Coeure,
membru al Conducerii executive a BCE la acel moment, cu tema „Monetary Policy and Climate Change”
(Coeure, 2018), prezentarea domnului Luis de Guindos, Vicepreședinte al BCE, cu tema „Implications of the
transition to a low-carbon economy for the euro area financial system” (de Guindos, 2019) și discursul
Președintelui BCE, Christine Lagarde, cu tema „Climate change and the financial sector” (Lagarfe, 2020). De
asemenea, în anul 2017, CE a publicat documentul de referință „Defining ʻgreenʼ in the context of green
finance” – raport final (Oficiul pentru publicații al UE , 2017), pentru conturarea ariei finanțărilor „verzi”, în
linie cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și ale Acordului de la Paris în domeniul climatic.
Pactul Verde European (CE, 2019) prezentat în luna decembrie a anului 2019 de către CE, ar permite
Europei să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050, să protejeze
biodiversitatea, să dezvolte o economie circulară și să elimine factorii de poluare a mediului, urmărindu-se
competitivitatea la nivel internațional și echitatea socială pentru compensarea efectelor adverse în procesul de
tranziție spre o economie ecologică.
În acest context, la nivelul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM) a fost
constituit un grup de lucru ce a pregătit un raport (CNSM, 2021) privind finanțarea verde în România. Raportul
a fost adoptat de Consiliul General al CNSM la începutul lunii iunie din acest an și urmărește: să prezinte un set
de recomandări legate de diminuarea posibilelor efecte negative generate de riscul climatic la adresa sistemului
financiar și a economiei reale, să eficientizeze economia, orientând-o spre sectoare sustenabile pe termen mediu
si lung, în linie cu agenda europeană și) să conducă la îmbunătățirea accesului la finanțare privind
implementarea proiectelor care pot diminua riscul climatic. Astfel, grupul de lucru la nivelul CNSM a reunit
experți din domenii variate, ce a inclus reprezentanți ai Băncii Naționale a României, ai ministerelor de resort
din cadrul Guvernului României (inclusiv din partea Ministerului Finanțelor), ai Autorității de Supraveghere
Financiară, ai Administrației prezidențiale și ai instituțiilor financiare internaționale, fiind totodată invitați să
participe și reprezentanți ai sectorului privat din România, pentru sprijinirea finanțărilor ecologice.
Grupul de lucru a identificat 16 recomandări, a căror implementare va fi atent monitorizată, iar acestea
privesc o creștere sustenabilă a finanțării proiectelor verzi, sprijinirea schimbărilor structurale în economie în
procesul de tranziție spre ecologizare și modalități de îmbunătățire a transparenței și a gradului de conștientizare
cu privire la impactul schimbărilor climatice în economie și la nivelul sistemului financiar românesc, aducând în
discuție oportunități de evaluare a unui set de măsuri care să răspundă la impactul negativ al schimbărilor
climatice.
În acest context internațional orientat spre ecologizarea economiilor, miza schimbărilor climatice este ridicată
pentru economia românească, atât din perspectiva oportunităților, inclusiv prin atragerea fondurilor europene de
aproximativ 60 miliarde euro (doar pentru finanțarea proiectelor ecologice), cât și a costurilor în cazul în care
această tranziție ar fi întârziată. Firmele din România care activează în sectoare cu emisii de carbon
semnificative generează peste 40 la sută din valoarea adăugată produsă și cumulează peste 50 la sută din activele
tuturor companiilor din țară. Prin politici adecvate, aceste firme ar putea să-și crească activitatea și accesul la
finanțare în mod sustenabil.
Conform Reuters (Reuters, 2021), pe baza datelor companiei Refinitiv, pe parcursul anului 2020, emisiunile
de obligațiuni sustenabile au totalizat 544,3 miliarde dolari la nivel global, în creștere cu 96 la sută comparativ
cu anul 2019. Totodată, agențiile de rating au început să urmărească cu atenție aspectele legate de factorii de
mediu, sociali și de guvernanță, aceștia fiind incluși în analizele de risc.
Liderii globali au adoptat măsuri cu privire la angajamentele pentru o creștere sustenabilă și incluzivă.
Orientarea consumatorilor spre soluții durabile (și care contribuie la reducerea poluării) favorizează noi investiții
și instrumente de finanțare cu rezultate generate prin tehnologii ecologice, ecologizarea transporturilor,
decarbonizarea sectorului energetic, promovarea eficienței energetice pentru clădiri și colaborarea cu partenerii
internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu.
România poate valorifica aceste oportunități, iar poziționarea ca țară atractivă pentru investițiile străine
directe din sectoarele verzi este sprijinită de progresele realizate în ultimele decenii, perioadă în care țara noastră
a înregistrat, spre exemplu, cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din regiune, respectiv
raportat la media UE, promovând cele mai ample planuri privind ponderea în domeniul energiei regenerabile în
totalul surselor de energie.
Am făcut un studiu pe aceasta temă, iar studiul făcut arată că undeva la 42,2% au participat la mai multe
activități de a descoperi “mediul curat”, 34.3% au fost o singură dată iar 23.5% deloc, ceea ce arată că se vede
dorința omenirii de a afla cât mai mult de ceea ce ne face nouă bine.
Mulți au și o viziune de afaceri 65.7% care ar aduce mediul într-o calitate bună, acolo unde se și
dorește să se ajungă.
Ceea ce se vede și este faptul că constientizăm noi că și oameni ca poluarea și mediul nesănătos
este o problemă foarte gravă procentajul fiind de 50%.
Economia României a prezentat rezistența la incidența pandemiei și consecințele acestei crize

sanitare (fără precedent la nivel mondial în ultimul secol), dar și la set-ul de provocări adiacente din
acest an. Aceasta rezistență a economiei interne este determinată, în principal, de contribuția
în ameliorare a factorilor de producție la dinamica anuală a PIB potențial, conform estimărilor
econometrice elaborate.
Pentru 2022 ne așteptam că economia României sa evolueze la un ritm ușor peste potențial,
5,2%, dar în decelerare comparativ cu dinamica din 2021 (6,2%). Acest scenariu este susținut de
perspectivele favorabile pentru investițiile productive, cu impact de antrenare pentru celelalte
componente ale PIB.
Astfel, motorul economiei ar putea accelera de la 7,6% în 2021 la 10% în 2022, pe fondul
nivelului redus al costurilor reale de finanțare și implementării programelor lansate de Uniunea
Europeană după incidența crizei sanitare (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027).

Creșterea în accelerare a investițiilor productive va contribui la ameliorarea climatului din sfera pieței
forței de muncă – rata medie anuală a somajului se va diminua de la 5,2% în 2021 la 4,8% în 2022.
Conform scenariului nostru central consumul privat (principala componența a PIB) ar putea
decelera de la 6,9% în 2021 la 5,5% în 2022, evoluție influențată de disiparea efectului baza
(determinat de restricțiile introduse pentru contracararea crizei sanitare). Pentru consumul public
previzionăm o accelerare de la 0,3% în 2021 la 3% în 2022, evoluție puternic influențată de
implementarea Programului Național de Redresare și Reziliență.
Pe de altă parte, la nivelul cererii externe nete ne așteptăm la decelerarea ritmurilor anuale ale
exporturilor și importurilor în 2022 spre niveluri de 4,5%, respectiv 7,2%, ca urmare a disipării
efectului baza generat de introducerea de restricții.
Pentru prețurile de consum (pe indicele armonizat UE) previzionăm accelerarea ritmului mediu
anual de la 4,1% in 2021 la 5,1% în 2022, evoluție determinată de socurile recente din sfera ofertei,
într-un context caracterizat prin relansarea economică post-pandemie.
Figurina nr.5
Concluzii
Noul obiectiv al Uniunii Europene în materie de climă nu este în concordanță cu partea echitabilă care îi
revine Europei în cadrul acțiunii globale în domeniul combaterii schimbărilor climatice în vederea menținerii
creșterii temperaturii sub 1,5 °C. Pentru a evita cele mai grave efecte ale crizei climatice, Uniunea Europeană ar
trebui să își reducă emisiile cu cel puțin 65% până în anul 2030. Prin urmare, este esențial ca revizuirea cadrului
legislativ în domeniul climei să conducă la regulamente mai eficiente și mai consolidate, în special
Regulamentul privind partajarea eforturilor și Regulamentul privind guvernanța.

Pachetul „Pregătiți pentru 55” ar trebui să contribuie la reformarea altor acte legislative esențiale, cum ar fi
Directiva privind energia din surse regenerabile și Directiva privind eficiența energetică. Viitoarea revizuire ar
trebui să facă obligatorii la nivel național atât obiectivele în materie de energie din surse regenerabile, cât și cele
privind eficiența energetică, să instituie o politică energetică și un cadru de reglementare coerente și consecvente
în vederea valorificării la maximum a sinergiilor dintre eficiența energetică și energia din surse regenerabile și
să se asigure că toate sectoarele economice contribuie la atingerea obiectivelor energetice.
Numai o revizuire solidă și ambițioasă a cadrului privind energia și combaterea schimbărilor climatice va
garanta că Europa va acționa cât mai rapid ca să ajungă la neutralitate climatică și să evite consecințele deosebit
de grave ale schimbărilor climatice.
Viitorul Europei depinde de o planetă sănătoasă. Provocările actuale legate de climă și mediu necesită un
răspuns urgent și ambițios. Pactul verde european este strategia UE pentru atingerea obiectivului său în privința
climei până în 2050. Pactul verde european este un pachet de inițiative în materie de politici, care urmărește să
plaseze UE pe calea către o tranziție verde.
Bibliografie
● https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2020-european_semester_country-report-
romania_ro.pdf
● Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’
● Site-ul DIGI 24.ro, ,,Pactul Verde European : UE a adoptat planul pentru reducerea la zero a poluării
aerului, apei și solului’’
● Site-ul ,,eur-lex.europa.eu’’, Comunicare a Comisiei, ,,Pactul ecologic european’’
● Site-ul WIKIPEDIA
● Site-ul 48 Eco Friendly Products You Can Buy Today to Help Stop Plastic Pollution
● COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL
ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Planul de investiții pentru o
Europă durabilă
● PLAN UP: ,,Pregătiri pentru obiectivul 55%?’’
● MARIANA STANCIU : CONSUMUL POPULAŢIEI DIN ROMÂNIA ÎN ULTIMELE DOUĂ
DECENII
● file:///C:/Users/Raul/Downloads/Euro%20Monitor_%20editia%208%20(decembrie
%202021)%20(2).pdf
● https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2020-european_semester_country-report-romania_ro.pdf
● https://www.zf.ro/eveniment/cu-un-pib-de-218-mld-de-euro-romania-este-pe-locul-13-in-uniunea-
20498064
● https://www.bancatransilvania.ro/blog/educatie-financiara/perspective-macroeconomice-pentru-
romania-in-2022/
● https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro
● https://www.bnr.ro/Principalii-indicatori-la-nivel-national-3165-Mobile.aspx
● https://ec.europa.eu/info/publications/delivering-european-green-deal_ro
Întrebările de chestionar  peste 65 ani
1. Vârsta dumneavoastră: 2. Genul dumneavoastră:

 18-25 ani  Femeie
 25-45 ani  Bărbat
 45-65 ani
12. Care credeți că sunt principalele avantaje aduse de
3. Mediul în care locuiți: implementarea unei politici ecologice de mediu?
 Urban  Aerul proaspăt, apa curată, solurile
 Rural sănătoase și biodiversitatea
 Clădirile renovate și eficiente din punct
de vedere energetic
4. De obicei, dvs. cu ce călătoriți?  energia mai curată și tehnologiile
 Mașină inovatoare și ecologice de vârf
 Transport public  produsele cu durată de viață mai lungă,
 Bicicletă care pot fi reparate, reciclate și reutilizate
 Plimbare  locurile de muncă pregătite pentru viitor
și formarea de competențe potrivite
pentru tranziție
5. În ce măsura doriți să participați la ajutarea unui
mediu sănătos? 13. Acordați atenție mediului înconjurător?
 Puțin  Da
 Mediu  Când în când
 Mult  Nu
6. Sunteți înteresat să își locuiească consumul de 14. Știți care sunt beneficiile unui mediu curat și
combustibil fosili cu combustibili regenerabili? sănătos ?
 Da  Da
 Nu  Știu puțin despre beneficiile
 Nu
7. Colectați selectiv gunoiul?
 Da
 Când în când
 Nu 15. Restricițiile de CO2 le-au îmbunătățit calitatea vieții?
 Da
 Nu
8. Pe o scară de la 1 la 5, cât de selectiv colectați?  Puțin
 1
 2
 3 16. Ați participat la un eveniment legat de mediul curat
 4 si aerul curat?
 5  Da,de mai multe ori
 Da, o dată
9. După părerea dumneavoastră, în ce măsură este  Nu
poluarea o problemă în România astăzi?
 Aceasta este o problemă foarte serioasă. 17. Cheltuiți pentru a proteja mediul?
 Este o problemă destul de serioasă.  Da, în fiecare caz când se poate
 Aceasta este o problemă relativ  Da, odată pe an
nesemnificativă.  Nu
 Nici o problemă.
10. Din ce sursă ați obținut cele mai multe cunoștințe și 18. Atunci când faceți cumpărături sunteți interesați de
informații despre mediu până acum? produse eco-friendly sau cu un impact redus asupra
 Prin lecții și materii școlare. mediului?
 La alte evenimente școlare (club  În măsură mare
profesional, club, excursie etc.).  În măsură mic
 Din știri și programe de televiziune și  În nici o măsură
radio.
 Din ziare și reviste.
 În conversație cu prietenii, părinții, 19. Prin comportamentul și obiceiurile noastre zilnice,
cunoscuții. putem contribui la creșterea dar și la reducerea
problemelor de mediu. Dintre soluțiile „de mediu”
enumerate mai jos și aplicabile acasă și la școală,
marcați-le pe cele cărora le acordați atenție!
11. Ce considerați că e mai important?  Iluminat economic.
 Un mediu sănătos  Încâlzire economică.
 Confort dar nesănătos  Colectarea selectivă a
deșeurilor.
 Nu m-am gândit încă la
opțiunile de mai sus

 Promovarea de inițiative în zona eficienței
energetice, inclusiv în activitățile de
20. Aveți o viziune de afaceri care ar face producția și construcții și/sau renovare a clădirilor
consumul produselor dumneavoastră mai ecologice?  Promovarea de produse sustenabile
 Da /ecologice
 Nu  Reducerea emisiilor industriale
21. Ați fi dispus să „împrumutați” hainele sau

echipamentul în loc să le cumpărați? 23. Considerați că la nivel național este posibilă
 Da realizarea unei economii competitive cu emisii
 Nu scăzute de CO2?
 Nu m-am gândit încă la opțiunea acesta  Da
 Nu
 Nu sunt sigur/ă
22. În opinia dvs., ținând cont de specificul României,
care ar fi cele mai fezabile/ eficiente modalități de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră:
 Realizarea unei infrastructuri
interoperabile la nivelul tuturor
modalităților de transport
24. Considerați agricultura ecologică că ar putea să contribuie la procesul de înverzire al economiei?

 Da
 Nu
 Nu știu
Făcute de:
Introducere – Részeg Henrietta-Bianka
Sustenabilitate: concept, tendințe în consum – Kocsis Beatrix-Natalia
Pactul Verde Eurpean – rol și obiective – Részeg Henrietta-Beatrix
Modalități de punere în aplicare a prevederilor Pactului Verde European în România și alte
state europene – Zahari Loredana – Dorina
Impactul Pactului Verde European asupra indicatorilor macroeconomici din România –
Pontos Teodora – Nicoleta
Întrebările de chestionar – Részeg Henrietta-Bianka
PPT-ul a făcut Kocsis Beatrix-Natalia, Részeg Henrietta-Bianka, Pontos Teodora-Nicoleta,
Zahari Loredana-Dorina (Fiecare a făcut partea ei în PPT)


Efecte Asupra Economiei României Prin Prisma Aplicării Măsurilor Din Pactul Verde European

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Efecte Asupra Economiei României Prin Prisma Aplicării Măsurilor Din Pactul Verde European

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Efecte asupra economiei României prin prisma aplicării măsurilor din

Pactul Verde European

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

acorde toată atenția măsurilor pe care le prevede acesta.

Sustenabilitate: concept, tendințe în consum

Principalele tendinţe şi fenomene din domeniu au fost următoarele:

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă

Figura 2: Ponderea surselor regenerabile de

Energia din surse regenerabile în UE a crescut

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Tendințe de consum în 2021

2. Oaze în aer liber

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Noile norme vor garanta

Figura 4: Infografică - Reducerea emisiilor de

Următorul subiect despre care am întrebat oamenii a

Mulți oameni nu realizează cât de

Pactul Verde Eurpean – rol și obiective

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Imaginea nr.1: Rolul UE în domeniul inteligenței artificial.

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Cât de pregătită e România pentru Pactul Verde European?

Dilema gazului natural

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

O tranziție justă pentru zonele carbonifere este improbabilă în România

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Pactul verde european va ameliora bunăstarea și sănătatea europenilor de azi și de mâine,

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Finanțe și dezvoltare regională

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Impactul Pactului Verde European asupra indicatorilor macroeconomici

● să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră

Economia României a prezentat rezistența la incidența pandemiei și consecințele acestei crize

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

Întrebările de chestionar  peste 65 ani

1. Vârsta dumneavoastră: 2. Genul dumneavoastră:

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

21. Ați fi dispus să „împrumutați” hainele sau

24. Considerați agricultura ecologică că ar putea să contribuie la procesul de înverzire al economiei?

#1 Site-ul Consiliu European, ,,Green Deal’’

S-ar putea să vă placă și