Prioritizarea riscurilor impotriva falimentului in sectorul

constructilor

Realizat de:
Petculescu Oana
Stoica Adina
Sugean Elena
 Prioritizarea riscurilor impotriva falimentului in sectorul constructilor

Cuvinte cheie: faliment, risc, sustenabilitate, context pandemic, reorganizare.

Abstract
In cadrul acestei lucrari am dorit sa analizam riscurile cat si gestionarea acestora in domeniul
constructiilor. De asemenea am prezentat si efectele pandemiei de covid- 19 ce pot conduce la
falimentul, respectiv la lichidarea societatilor ce activeaza in aceasta ramura de activitate.
Am abordat atat cadrul teoretic in ceea ce priveste falimentul si lichidare dar am si exemplificat
riscurile ce pot conduce societatiile din domeniul analizat in aceasta ipostaza. Riscurile
prezentate sunt:pe de-o parte cele cu care industria se confrunta in mod curent mai ales in
contextul evolutiei tehnologice in care pentru a se adapta pietei societatiile trebuie sa utilizeze
materiale, tehnologicii si metode sustenabile, cat si intr-o situatie atipica a mediului economic
global- contextul pandemic din anul 2020.
Introducere
Un studiu relativ recent arata ca la nivelul Uniunii Europene jumatate dintre intreprinderi
supravietuiesc mai putin de 5 ani. Aceasta se datoreaza atat unor factori obiectivi, cat si unor
factori subiectivi. Vointa intreprinzatorilor are o pondere redusa. Majoritatea problemelor sunt de
natura economico-financiara. Cand apar dificultati de acest fel, exista tendinta ca inclusiv
intreprinderile viabile sa fie dirijate spre lichidare
Se estimeaza ca in Uniunea Europeana dau faliment 200.000 de firme pe an. Aceasta inseamna
ca in fiecare zi falimenteaza aproximativ 600 de firme. Corelativ cu disparitia intreprinderilor, se
pierd si locurile de munca, aproximativ 1,7 milioane pe an.
In anul 2020, probabil ca s-a dublat ori chiar triplat numarul de societati ajunse in insolventa. Sa
nu uitam faptul ca, anterior declansarii problemelor datorate de pandemia Covid-19, 43% dintre
europeni nu ar fi demarat o afacere de teama esecului probabil si acest procent va creste ca
urmare a dificultatilor ivite.
Pe langa pandemia de Covid in domeniul constructilor apar si alte riscuri semnificative ce pot
conduce la faliment respectiv lichidare cum ar fi integrarea sustenabilitatii in proiectele de
constructii.
Sustenabilitatea este un concept de actualitate ce ajunge sa fie prezenta in fiecare business din
orice industrie. Acest concept presupune orice modalitate prin care business-urile contribuie la
actiuni de protejare a mediului prin simpla desfasurare a activitatii lor economice, cu alte cuvinte
reprezinta modalitatea fiecarui business de a-si focusa interesele economice intr-un mod cat mai
placut pentru mediul inconjurator.
Intalnit din ce in ce mai des in orice industrie, modelul de business sustenabil nu poate fi atins de
oricine, astfel integrarea acestui concept in propria afacere poate fi considerate un dezechilibru,
un risc in desfasurarea activitatii economice.
Un produs sustenabil reprezinta o evolutia a industriei in mai multe moduri: in cadrul industiei
efective, in cadrul materiilor prime necesare, cat si in cadrul proiectarii mediului construit. Noile
tehnici considera ca pentru adoptarea unui proiect sustenabil dar si durabil este necesara folosirea
materialelor si tehnicielor ce imbina acest concept. Astfel lemnul este un material ce contribuie
la calitatea constructiei, durabilitatea acesteia, cat si la eficienta energetica si termica. Insa
folosirea lemnului exclusiv intr-o constructie poate produce atat costuri suplimentare in afacere,
cat si un impact negativ asupra mediului. Cunoscandu-se faptul ca defrisarile excesive sunt din
ce in mai prezente.
Literatura de specialitate
În România, conform Legii insolvenței – publicată în MO nr. 359 din 21.04.2006, prin faliment
se înțelege procedura de insolvență concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în
vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului
din registrul în care este înmatriculat.
Insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin incapacitatea vădită de
plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile (Legea nr. 64/1995). Practic, termenul
de insolvență se aplică pentru o situație patrimonială dificilă sau de criză a unui comerciant, care
determină imposibilitatea îndeplinirii de către acesta la termen și în bune condiții a obligațiilor de
plată asumate.
Potrivit legii, insolvența poate fi prezumată ca fiind:
- vădită, atunci când, după trecerea a 30 de zile de la scadență, debitorul nu a plătit datoria
pe care o are față de unul sau mai mulți creditori,
- iminentă, atunci când se dovedește faptul că debitorul nu va putea plăti la scadență
datoriile exigibile angajate cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
In acest context, se impun masuri de natura a eficientiza procedurile de restructurare si de
insolventa si de a creste gradul de incredere a cetatenilor.
Scopul imediat al unei proceduri de insolventa este acoperirea pasivului debitorului. Un alt
obiectiv imediat al procedurii este redresarea activitatii debitorului cu acordarea celei de-a doua
sanse, atunci cand este posibil. Pe langa scopul imediat prevazut expres insolventei are si un scop
extern, constand in protejarea mediului de afaceri prin salvarea intreprinderilor viabile si
eliminarea celor care nu mai au sanse de redresare.
Metodele privind combaterea insolventei si a problemelor legate de reorganizarea afacerilor sunt
analizate mai jos :
 FOLOSIRE MECANISMELOR
COOPERAREA SI ASISTENTA
ALTERNATIVE PENTRU ATINGEREA
TUTUROR PARTILOR INTERESATE
OBIECTIVELOR
COMBATEREA
INSOLVENTEI

IMPLEMENTAREA SI EXECUTAREA
REGLEMETARILOR PRIVIND AUDIENTA INSTANTEI DE
FALIMENTUL INSOLVENTA

Metodologia cercetarii
In domeniul constructilor incepand cu anul 2020 cele mai importante riscuri cu pot conduce la
faliment sunt reprezentate de izbuctinerea pandemiei de coronavirus, iar inafara contextului
pandemic o provocare importanta in acesta industrie ramane integrarea sustenabilitatii si
prioritizarea riscurilor aduse de catre acest concept.
Izbucnirea coronavirusului (Covid-19) a condus la un dezastru global de sanatate publica si la o
criza economica globala care a afectat semnificativ industriile din intreaga lume. China a fost
prima tara care a simtit efectele focarului Covid-19, a fost si prima care a depasit efectele si a
reluat productia economica. Pentru a intelege impactul pandemiei Covid-19 asupra mediului
economic a fost ales un esantion de 3194 intreprinderi din urmatoarele sfere de activitate
productie, comert cu ridicata si cu amanuntul, ospitalitate (cazare si catering) si constructii
utilizand un sondaj online si interviuri de urmarire.
S-a constatat ca efectele difera in functie de fiecare sector: sectorul industrial are probleme de
gestionare a lantului de aprovizionare; in cazul sectorului de comert cu ridicata si cu amanuntul a
aparut necesitatea de a-si accelera serviciile online, sectorul constructilor a fost afectat in dublu
sens, o data din lipsa investitilor aduse de actionari si implicit incapacitatea de plata a
furnizorilor, cat si prin prisma faptului ca clientii au fost reticenti sa investeasca in locuinte noi
deoarece contextual pandemic aduce o nesiguranta pe termen lung in randul cumparatorilor.
Sectorul industriei hoteliere a fost si el grav afectat, de presiunea fluxului de numerar. Scaderea
veniturilor pe termen scurt si incapacitatea de a relua munca si productia au fost probleme
comune cu care s-au confruntat toate intreprinderile chestionate.
Pe masura ce Covid-19 s-a raspandit, guvernele au inceput sa puna in aplicare masuri stricte
pentru a salva vieti, precum interzicerea evenimentelor live, restrictii asupra cirulatiei, inchiderea
afacerilor, toate acestea incetinind raspandirea Covid-19 si prevenind supraincarcarea sistemelor
nationale de sanatate, insa aceste masuri au amenintat supravietuirea multor firme si industrii din
toate sectoarele la scara globala.
Aceste masuri stricte au limitat raspandirea pandemiei, insa multe industrii au fost afectate in
mod diferit. Inchiderea fabricilor, a intreprinderilor si a magazinelor a avut un impact
semnificativ asupra sectorului constructilor prin incapacitatea achizitionarii materialelor necesare
deoarece productia acestora a fost limitata sau chiar stopata, dar si din privinta faptului ca
societatiile au fost nepregatite din punct de vedere financiar, iar plata furnizorilor de bunuri si
servicii nu a putut fi realizata. Restrictiile asupra miscarii fizice a oamenilor au redus timpul de
lucru, iar respectarea distantarii sociale a presupus diminuarea numarului de persoane in spatial
de lucru. Cu cat restrictiile asupra circulatiei oamenilor raman mai lungi, cu atat impactul este
mai mare asupra comportamentului consumatorilor. Serviciile care implica contactul fata in fata
au primit, de asemenea, o lovitura severa, insa acest fapt a condus la cresterea semnificativa a
cererii comertului electronic si educatiei online.
Industria HORECA a fost cea mai afectata si a suferit cele mai mari pierderi de venituri. Chiar
daca aceste industrii ar fi putut furniza produsele si serviciile lor normale, cererea de pe piata a
scazut dramatic si reluarea lucrarilor a intarziat. Impactul asupra HORECA influenteaza direct si
domeniul constructiilor prin stagnarea proiectelor deja initializate sau chiar prin anularea oricarui
proiect demarat. Astfel la finalul anului 2020 multe constructii hoteliere, dar si renovari sau
restructurari ale acestora au fost stopate.
Gestionarea fluxului de numerar a fost principala presiune in aceasta perioada fiind un factor
important in falimentul si lichidarea multor intreprinderi.
In afara contextului pandemic in domeniul constructiilor gestionarea riscurilor, cu atat mai mult
integrarea sustenabilitatii in proiecte, joaca un rol vital in atingerea obiectivelor. In practica
gestionarea cat mai buna a proiectelor imbina trei elemnete importante: timpul, costul si
calitatea, introducerea sustenabilitatii in domeniul constructiilor poate afecta toate cele trei
elemente. Insa gestionarea durabila implica o simbioza intre “proiecte profitabile, echitabile,
transparente, sigure, etice si ecologice - care vizeaza un proiect realizabil, acceptabil din punct de
vedere social si ecologic pe tot parcursul ciclului sau de viata" (Kivilä et al., 2017).
In literatura de specialitate cat si in practica pentru masurarea si prioritizarea riscului sunt
folosite tehnici si matrici pentru clasificarea riscurilor, insa riscurile aduse de sustenabilitate sunt
unice. Unul dintre cele mai importante riscuri ce pot aparea in integrarea sustenabilitatii este
durabilitatea constructiei, deoarece durabilitatea reprezinta un factor ce are impact major asupra
mediului. Opoku et al. (2019) identifica barierele importante in adoptarea durabilitatii mediului,
ce este afectata in mod direct de costurile initiale, de lipsa de cunostinte si de alte presiuni
externe, Chang et al. (2016) constata ca mai importante sunt durabilitatea economica si sociala
decat durabilitatea mediului.
Pentru a calcula si compara costurile de viata si avantajele unei constructii sustenabile si durabile
AbouHamad si Abu-Hamd (2019) au dezvoltat prin Monte Carlo Simulation un cadru bazat pe
modelarea unor indicatori ce masoara diferite metode de cuantificare a masurilor durabile in
diferite fete ale sustenabilitatii. In cadrul analizei acestia au identificat 5 mari categorii de riscuri:
echipa de management, tehnica, echipa verde, materiale si tehnologii ecologice si riscurile de
reglementare economice. Riscurile de management tin de tot ce inseamna programul de
proiectare a constructiilor, de colectarea resurselor financiare dar si profesionale, de identificarea
pietei tinta. Riscul tehnic include obstacole precum: modificarile ulterioare, informatii neclare in
cadrul proiectelor, nerespectarea codului verde si a certificariilor si alte intarzieri ale planului de
afaceri. Riscul echipei verde consta in experienta limitata a constructorilor, disponibilitatea
limita a materialelor ecologice, lipsa fortei de munca calificata cat si rezistenta clientului in fata
conceptului sustenabil ce presupune costuri suplimentare. A patra categorie consta in lipsa
materialelor, a informatiilor privind noile concepte si practice sustenabile, iar a cincea include
riscurile relementarilor fiscale si economice din piata si modificarile reglementarilor deja
existente.
Gestionarea riscului de faliment presupune luare decizilor de business rapid insa cu rezultate
eficiente. Unul dintre cele mai importante caliatati ale echipei de management este experienta pe
care acestia o au in domeniu, reusind sa preconizeze orice obstacol ce poate intervenii in cadrul
proiectului. De altfel prezenta unei culturi omogene, alinierea strategiilor echipei de management
pot fi solutii in prioritizarea riscurilor.

Rezultatele cercetarii
In urma aplicarii metodelor Monte Carlo cat si a matricei de risc ( metoda conventionala in
identificarea riscurilor la nivelul tuturor industrilor) literatura de specialitate a constat ca nici
unul dintre riscurile prezentae mai sus nu prezinta un punct critic in domeniul de constructii. Insa
in abordarea lui AbroonQazi,.AbdulrahimShamaylehB, SamehEl-SayeghB, StevenFormaneckC
sunt identificate trei riscuri cu un impact major in proiecte sustenabile sunt reprezentate de:
finantarea si incredere clientilor, specificatiile ecologice incomplete cat si lipsa informatiilor
privind tehnicile de abordare sustanabila.
Cu toate aceste este evident ca sustenabilitatea prezinta un risc de faliment in cadrul industriei
constrictiilor. Incepand de la neprimirea finantarii clientilor ce reprezinta unul dintre factorii
cheie pentru desfasurarea proiectelor, pana la informatii incomplete privind tehnicile de
constructii si a materialelor ecologice. Cu toate acestea o buna echipa de management poate
atenua efectul oricarui risc, iar in cadrul pragului de faliment acestia pot adopta diferite metode
de reorganizare.
O buna strategie de business, cat si cunosterea tuturor obiectivelor proiectelor de constructii pot
elimina orice risc de dezechilibru in cadrul economic si financiar al comapaniei. Riscul de
faliment constituie unul dintre cele mai actuale subiecte pe piata, falimentul afectand o serie de
utilizatori: creditorii, angajatii, conducerea cat si piata. Una dintre cele mai bune practice in
atenuarea riscului de faliment este gestionare cat mai buna aa castigurilor si a resurselor
financiare. Acest lucru nu consta in tehnici frauduloare ci in cunoasterea strategiilor, a
obiectivelor business-ului cat si a pietei in care societatea activeaza.
Concluzie si recomandari
Companiile de toate dimensiunile au fost afectate negativ atat din cauza blocarii impuse de
guvernele locale, cat si a panicii create de existenta virusului, provocand o scadere precipitata a
ratelor de prezenta a clientilor. Criza sanatatii creeaza un soc de lichiditate, provocand o
scufundare brusca a fluxului de numerar al firmelor, lasand acele firme cu nevoi urgente de
finantare si cu putina rezerva de numerar vulnerabile la neplata.
In constructii criza sanitara Covid-19 impacteaza grav situatia financiara a companiilor in
domeniu, o data prin absenta a fortei de munca, cat si prin lipsa fluxului de numerar ce
ingreuneaza desfasurarea activitatii.
Cadrul vital pentru stoparea riscului de faliment consta intr-o echipa de management ce cunoaste
obiectivele companiei, intr-o expertiza asupra contextului pietei pentru luare celor mai eficiente
decizii atat in contextul pandemic, cat si in riscurile ce afecteaza in mod frecvent acesta
industrie.

Bibliografia.
Debt rollover risk, credit default swap spread and stock returns: Evidence from the COVID-19
crisis
Impactul perceput al crizei Covid-19 asupra IMM-urilor din diferite sectoare industriale: dovezi
din Sichuan, China
Prioritizing risks in sustainable construction projects using a risk matrix-based Monte Carlo
Simulation approach - ScienceDirect
Service innovation and sustainable construction: Analyses of wood vis-à-vis other construction
projects - ScienceDirect
Coercive pressure as a moderator of organizational structure and risk Management: Empirical
Evidence from Malaysian construction industry - ScienceDirect
Quality, requisite imagination and resilience: Managing risk and uncertainty in construction -
ScienceDirect
Earnings management, business strategy, and bankruptcy risk: evidence from Indonesia -
ScienceDirect
Combaterea insolvenței și a problemelor de recuperare a afacerilor în industria petrolieră:
propunere de îmbunătățire a cadrului legal al insolvenței și falimentului din Nigeria
Concurența pe piața produselor și guvernanța corporativă

Îmbunătățește legea falimentului soarta firmelor aflate în dificultate? Rolul canalelor de credit
Colectia Phoenix - Revista de insolventa
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență