1

MINISTERUL EDUCAȚIEI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

COLEGIUL „EMIL NEGRUŢIU” TURDA

DOMENIUL DE PREGĂTIRE: PROTECȚIA MEDIULUI

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN LABORANT PENTRU
PROTECȚIA CALITĂȚII MEDIULUI

EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII

ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI POSTLICEAL

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
STAN FLORIN

ELEV:
FEKETE M. MIRCEA

TURDA
2021
 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

COLEGIUL „EMIL NEGRUŢIU” TURDA

DOMENIUL DE PREGĂTIRE: PROTECȚIA MEDIULUI

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN LABORANT PENTRU
PROTECȚIA CALITĂȚII MEDIULUI

SURSE DE POLUARE ȘI REPARTIȚIA POLUANȚILOR

IN ORIZONTUL LOCAL TURDA

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
STAN FLORIN

ELEV:
FEKETE M. MIRCEA

TURDA
2021
 Surse de poluare si repartitia poluantilor in orizontul local Turda 3
ARGUMENT

CUPRINS

ARGUMENT ....................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I – GENERALITATI DESPRE TURDA ................................................ 6
I. 1. Informaţii generale despre municipiului Turda ....................................... 6
I. 2. Descrierea municipiului Turda ................................................................ 7
I. 3. Obiective turistice .................................................................................... 10
I. 4. Surse de poluare........................................................................................11

CAPITOLUL II – POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR ................................ 13

II.1. Poluarea solului ........................................................................................ 15
II.2. Poluarea apei ............................................................................................ 17
II.3. Poluarea aerului ........................................................................................ 19

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ TURDA ................................................................ 21

III. 1. Atuuri şi puncte slabe ale municipiului Turda ......................................... 21
III. 2. Principalele surse de poluare ale municipiului Turda ............................. 22
III. 3. Impactul rampei de gunoi asupra mediului............................................. 25
III. 4. Impactul poluarii accidentale ale raului Arieş asupra mediului............... 28
III. 5. Impactul poluarii din sectorul industrial asupra mediului ........................ 29

CONCLUZII ........................................................................................................................... 32
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 35
ANEXE.....................................................................................................................................37
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 4
ARGUMENT

ARGUMENT

Un subiect de actualitate şi de mare îngrijorare, poluarea este cea mai nouă, mai subtilă
şi mai răspândită formă de degradare a mediului, agentul fără culoare politică, fiind totodată un
exemplu negativ de globalizare. Ea se bucură de libertate deplină, nu cunoaşte bariere şi circulă
fără paşaport sau alte vize speciale.

Poluarea este acuzată ca fiind la originea unor fenomene negative, printre care:
încălzirea globală, efectul de seră, diminuarea stratului de ozon, alterarea factorilor de mediu,
calamităţi naturale, paradoxuri meteo-climatice, diminuarea galopantă a biodiversităţii ş.a.
Printre concluziile recente ale unor organisme internaţionale de specialitate se susţine că:

“… Sănătatea Pământului a ajuns într-o stare dramatică…!” [1]

O analiză temeinică demonstrează faptul că poluarea se află şi printre factorii

incriminaţi în declanşarea unor multiple afecţiuni, fiind agresorul declarat şi recunoscut ce
atentează la viaţa şi sănătatea omului şi nu numai. Având în vedere că, în perioada de tristă
amintire, poluarea a constituit o problemă tabu, în acest domeniu societatea românească având
multe de recuperat, se consideră că a sosit momentul “să dăm cărţile pe faţă”, iar printr-o
informare corectă să cunoaştem adevărul despre acest morb, cu intenţia nedisimulată de a găsi
mijloace şi soluţii de prevenire, diminuare şi combatere. Curios, în acea perioadă cuvântul
poluare nu făcea parte din limba română, astfel încât era exclus din Dicţionarul Explicativ al
Limbii Române (!).
Cunoasterea conditiilor de viata din cadrul fiecarui factor de mediu conduce la o
protectie eficienta a mediului.Pentru aceasta este necesar sa se cunoasca sursele de poluare,
respectiv poluantii, modul de dispersie a poluantilor, efectele poluantilor asupra mediului si
masurile de prevenire si combatere a poluarii factorilor de mediu pentru a crea conditii propice
vietii pe pamant.
Principalele obiective pe care le-am urmărit prin proiectul „ Surse de poluare si
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 5
ARGUMENT

repartiţia poluanţilor in orizontul local Turda ” şi care au fost realizate , au fost înţelegerea
conceptului de poluare şi aprofundarea în studiul mijloacelor de poluare din municipiul Turda.
Proiectul este structurat pe 3 capitole la care se adaugă cuprinsul, specificaţiile
bibliografice şi anexele.
CAPITOLUL I – GENERALITATI DESPRE TURDA este capitolul în care se
prezintă municipul Turda , orasul care va face studiul acestui proiect. Se va face o scurta
prezentare a geografiei , istoriei , a obiectivelor turistice şi a surselor de poluare . Turda , prin
datele sale istorice se integreaza in istoria tarii ; istorie care constituie buletinul de identitate a
poporului roman. 1
Capitolul următor , CAPITOLUL II – POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR
reprezintă o sinteză cu referire la problematica de mare amploare şi actualitate - poluarea -
contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea
vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc).
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ TURDA reprezinta partea cea mai importanta a
proiectului in care se va face referire la atuurile şi punctele slabe ale municipiului Turda şi
principalele surse de poluare şi se va pune accentul pe impactul rampei de gunoi asupra
mediului , impactul poluarii accidentale ale raului Arieş şi impactul poluarii din sectorul
industrial asupra mediului.
Ultima parte prezintă concluziile studiilor efectuate în cadrul proiectului şi principalele
masurile ce se pot aduce pentru a impiedica poluarea mediului inconjurator .

1
Violeta Nicula, “Date istorice si obiective turistice” , Editura Triade , I.S.B.N. 9739196 – 72 - 4
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 6
CAPITOLUL I GENERALITATI DESPRE TURDA

CAPITOLUL I
GENERALITATI DESPRE TURDA2

I.1. Informaţii generale asupra municipiului3 Turda

Municipiul Turda se afla în jud.Cluj, în S-E Dealurilor Feleacului la o altitudine de 340-

350 m, la confluenta râului Aries cu pârâul Racilor.[1] Este unul din cele şase oraşe ale
judeţului Cluj şi al doilea din punct de vedere al numărului populaţiei, după Cluj-Napoca,
reşedinţa de judeţ, faţă de care se situează la 30 de kilometri sud-est. Populaţia municipiului
Turda reprezintă 8,31% din populaţia totală a judeţului şi 14,57% din populaţia urbană a
acestuia. Ca suprafaţă, teritoriul administrativ al municipiului Turda reprezintă 1,37% din
teritoriul judeţean. [2]

2
Turda (în germană Thorenburg, Tohrenburg, Thorenburg, Tooren, Thoren, Thorda, Torda, în maghiară Torda, în
latină Potaissa) , cu o populaţie de 59.610 locuitori. (Ianuarie 2010)
3
Oraşul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 7
CAPITOLUL I GENERALITATI DESPRE TURDA

Amplasarea municipiului Turda de-a lungul celei mai importante artere de circulaţie a
României (E60 - E81 – DN1), asociată cu accesul la alte două drumuri naţionale (DN15 şi
DN75), are o deosebită importanţă, asigurându-i legături rutiere optime, atât cu municipiul
Cluj-Napoca, cât şi cu reşedinţele judeţelor învecinate Alba (municipiul Alba Iulia) şi Mureş
(municipiul Târgu Mureş).

I.2. Descrierea municipiului Turda

A. Scurt istoric
Pe teritoriul oraşului actual, în punctul „Pordeiu”, au fost scoase la iveală vestigiile unei
aşezări dacice cu numele Potaissa sau Patavissa, unul dintre cele mai importante oraşe romane
şi principal centru militar al Daciei Superior. Între anii 166-167 a devenit sediul garnizoanei
Legiunii a V-a Macedonica al cărei castru cu ziduri de piatră era extins pe o suprafaţă de circa
26 de hectare şi avea o formă de partulater neregulat. Ruinele acestui castru au rezistat până în
secolul al XIX-lea. În jurul castrului s-a dezvoltat o aşezare civilă care s-a extins devenind
oraş, apoi a fost ridicat la rangul de municipium în timpul împăratului Septimius Severus (193-
211), iar apoi prin 198 la cel de colonia.

Prima menţionare documentară a localităţii, în care se fac referiri asupra unor privilegii
legate de exploatare sării, este din anul 1075 cu numele de Castrum Turda4. În 1197 localitatea
apare menţionată în documente cu numele Civitas Tordensis.

Cetatea şi aşezarea au fost întemeiate pe baza exploatării sării, motiv pentru care s-au
dezvoltat neîntrerupt căpătând aspect urban la începutul secolului al XVI-lea. Georg
Reicherstorffer, în "Chorographia Transilvaniae", tipărită la Viena în 1550 scria că Turda este
unul dintre principalele centre de exploatare a sării din Transilvania. Pe câmpia din apropierea
oraşului a fost ucis la 9/19 august 1601 domnitorul Mihai Viteazul, la ordinul lui Giorgio
Basta. Pe locul unde a fost ucis a fost ridicat un monument memorial.

4
Regele Geza I al Ungariei a dăruit Mănăstirii Sfântului Benedict jumătate din vama de sare de la Turda şi mai
multe sate din Bihor şi Criş.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 8
CAPITOLUL I GENERALITATI DESPRE TURDA

În lunile august şi septembrie ale anului 1940 la Turda au avut loc demonstraţii de
protest împotriva Dictatului de la Viena din 30 august 1940, iar între 5 septembrie şi 4
octombrie 1944 armata română a purtat lupte pentru respingerea ofensivei hitleristo-
horthyste.[4]

B. Caracteristici fizice şi geografice

Turda este un municipiu din judetul Cluj, situat in culoarul depresionar al Ariesului
inferior. Se afla la intersectia urmatoarelor coordonate geografice: 46°34°15° latitudine nordica
şi 23°46°45° longitudine estica. [5]
În partea lui vestică, judeţul se întinde spre Munţii Apuseni, pe ambele laturi ale văii
Arieşului. În Nordul acestei văi se înalţă repede masivul greoi terminat cu poduri abia uşor
ondulate, al Bihorului ; iar în Sud, pe de o parte munţii calcaroşi tăiaţi de multe chei sălbatice
ai Trascăului, pe de alta, marginea Munţilor Metalici. Atât Bihorul cât şi Munţii Trascăului se
termină destul de repede deasupra părţii din podişul Transilvaniei care înaintează pe teritoriul
ţinutului Turda. Podişul a fost sculptat adânc de Arieş, care şi-a construit aici o câmpie largă de
peste 10 km şi mărginită pe dreapta de terase. Mureşul şi afluenţii lui au desfăcut şi ei podişul
primitiv într-o serie de culmi, care dau regiunii un aspect deluros.
Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieş. Altitudinea minimă e de
310 m în extremitatea estică, pe valea Arieşului, iar cea maximă se găseşte în nord-estul
oraşului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea
Dealului Cetăţii (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor5 cu Valea Caldă
Mare4.

Clima este în general aspră şi ploiasă. Precipitaţiunile însă cresc din E, unde, în valea
Mureşului abia trec de 500 mm anual, către V, unde, în munţii din Ţara Moţilor depăşesc 900
mm. În aceeaşi direcţie însă scade şi temperatura. [6]

Municipiul Turda deţine 126,4 ha zonă verde. Principalele categorii de spaţii verzi din
intravilan sunt: parcuri , scuaruri şi zone verzi în jurul ansamblurilor de locuinţe.

5
Alte toponime locale pentru “Valea Racilor”: Pârâul Racilor, Valea Rachiş, Valea Copăceni, Valea Copandului,
Pârâul Copăcenilor
4
Alte toponime locale pentru “Valea Caldă Mare”: Pârâul Fânaţelor, Valea Fânaţelor Vacilor, Valea Aiton (în
lucrarea lui Balázs Orbán: "Valea Sărată Mare").
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 9
CAPITOLUL I GENERALITATI DESPRE TURDA

 Parcul Tineretului, cu o suprafaţă totală de 8,75 ha, amplasat la limita de sud a Cartierului
Central, de-a lungul Arieşului;
 Parcul Turda Nouă, cu o suprafaţă totală de 2,7 ha, amplasat în P- ţa Basarabiei.
 Scuaruri cu o suprafaţă totală de 10 ha, amplasate pe întreaga arteră principală de
circulaţie, având în structura lor peisagistică plantaţii de arbori ornamentali foioase şi
conifere, gard viu, arbuşti decorativi, plantaţii de trandafiri şi flori în rondouri.
 Zonele verzi existente în jurul ansamblurilor de locuinţe din centrul civic precum şi din
cele trei Cartiere Oprişani I, II şi III sunt comprimate în cvartale, în majoritatea lor având în
compoziţie: arbori ornamentali, gard viu şi mai rar rondouri de flori. Acestea fac parte din
domeniul public al municipiului, suprafaţa totală a lor fiind de 105 ha.
 Plantatiile de arbori ornamentali in aliniament amplasate pe artera principala de circulatie,
precum şi cele de pe strazile adiacente acestei artere. Aceste plantatii au fost creatre pe
parcursul anilor, obiectivul principal fiind extinderea suprafetelor cu plantatii in intreg
municipiul. [7]

C.Caracteristici administrative

Oraşul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieş spre
nord, cuprinzând zona centrală şi terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă
(de la strada Avram Iancu spre Cluj) şi Oprişani (de la podul peste Arieş spre Câmpia Turzii).

Teritoriul său administrativ se învecinează cu teritoriul municipiului Câmpia Turzii (la

sud-est) şi cu teritoriile comunelor Călăraşi, Mihai Viteazu, Sănduleşti, Tureni, Ploscoş şi
Viişoara.

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de

construcţii, industrie chimică, industrie metalurgică, porţelan tehnic, sticlă şi piese pentru
autovehicule. Totodată, oraşul este un centru important de industrie uşoară (confecţii, etc). În
Turda îşi desfăşoară activitatea economică un număr de 2638 firme comerciale. [8]
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 10
CAPITOLUL I GENERALITATI DESPRE TURDA

I. 3. Obiective turistice

 Salina6, un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare, ale cărei prime lucrări miniere
datează de la 1690 şi despre care mineralogul J. Fridwaldszky spunea că "este atât de
vestită încât aproape că nu are egal în întregul răsărit". ( anexa 1 )
 Castrul Roman al Legiunii a V-a Macedonica7, cel mai important monument istorico-
arheologic al Potaissei (vechea denumire a oraşului) (anexa 1)
 Băile Sărate şi zona Durgău-Valea Sărată, care formează staţiunea balneoclimaterică
permanentă Turda-Băi, este recomandată în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor,
afecţiuni reumatismale, ale sistemului nervos periferic (anexa 2)
 Alte clădiri cu valoare monumentală: Casa Princiară sau Palatul Voievodal (care
adăposteşte actualmente Muzeul de Istorie), Biserica Reformată (cel mai vechi monument
păstrat în Turda), Biserica Romano-Catolică, Biserica Franciscană , Lupoaica (Lupa
Capitolina) - in prezent este amplasata in Piata Romana şi este o copie in bronz a statuii
etrusce de la Roma, Statuia Dr. Ioan Ratiu (este opera sculptorului Cornel Medrea, a fost
realizata in anul 1930. Este amplasata in Piata 1 Decembrie 1918).

 Mormântul lui Mihai Viteazul, situat la 4 km de centrul municipiului

6
Astăzi Salina, modernizată printr-o investiţie de peste 6 milioane de euro, are şi un rol important în tratarea
afecţiunilor respiratorii, fiind şi un loc inedit cu acustică excelentă pentru audiţii muzicale şi concerte
7
este situat în partea de nord-vest a oraşului, pe o suprafaţă de 23 ha, fiind cel mai mare castru de legiune cu
funcţionare îndelungată în Dacia
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 11
CAPITOLUL I GENERALITATI DESPRE TURDA

 Cheile Turzii, rezervaţie naturală inclusă în listele U.N.E.S.C.O., adevărat monument al

naturii cu un deosebit tezaur geologic, floristic şi faunistic (anexa 3)
 Cheile Turenilor, alt sector de chei al Munţilor Trascău, constituie un paradis al
alpiniştilor. (anexa 3) [9]
 Parcul zoologic8, unic în felul său prin amenajarea într-o configuraţie deosebită, datează de
la 1953

I.4. Surse de poluare

Principalele surse de poluare identificate la nivelul municipiului Turda sunt :

 Traficul rutier - Depăşirea limitei admise a valorilor nivelului de zgomot măsurat în

municipiul Turda este cauzată mai ales de intensificarea traficului urban ;
 Industria
1. industria chimică (S.C. Casirom S.A. - producţia de carbură de siliciu),
2. industria materialelor de construcţii (S.C. Cimentul S.A. , S.C. Gypsum S.A. ),
3. fabrica de izolatori ceramici - SC Argillon Romania SA ,
4. fabrica de sticlă - SC STICLA SA
5. fabricarea produselor de baza de uz fitosanitar şi a biocidelor - SC RELCON
CONSULTING

8
suferă în această perioadă un amplu proces de modernizare şi extindere printr-o finanţare ce depăşeşte 3
milioane de euro
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 12
CAPITOLUL I GENERALITATI DESPRE TURDA

6. depozitul de carburanti (Petrom) (anexa 4 )

 depozitul de zgura (de la Casirom) (anexa 4)
 depozitele de HCH Turda9 - Deşeurile periculoase generate de agenţii economici sunt
responsabilitatea acestora, acest lucru însemnând găsirea unor metode adecvate din punct
de vedere al mediului dar şi din punct de vedere economic de valorificare sau eliminare a
acestora. (anexa 5)
 cariera de la Sandulesti şi Cheia ( anexa 6 )
 balastiera de langa abator
 balastiera de la Mihai Viteazu
 depozitul de şlam (rezidurile de la Holcim)
 rezidurile de DDT10 din zona valea sarata
 apele uzate menajere ce necesită epurare au un impact negativ asupra calităţii apelor de
suprafaţă.
 Poluari accidentale ale ale raului Aries

9
Analiza pesticidelor clorurate realizată în luna noiembrie 2006, la rampa HCH Turda, a pus în evidenţă valori
foarte mari, de aproximativ 1000 de ori, ale HCH.[7]
10
După cel de-al doilea război mondial, din 1953 până pe la mijlocul anilor ‘60, la Uzinele Chimice din Turda s-a
fabricat celebrul DDT. Deşeurile provenite din procesul de fabricaţie al acestei substanţe au contribuit din plin la
crearea unui peisaj selenar, dincolo de capătul străzii Petru Maior, pe malul stâng al râului Arieş.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 13
CAPITOLUL II POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

CAPITOLUL II
POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

Este interesant de remarcat că atitudinea oamenilor faţă de mediu nu s-a schimbat

semnificativ de-a lungul existentei umanităţii. O mulţime de documente atestă exploatarea
iraţională a pădurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din
Mahabharata ard o pădure întreagă cu animalele din ea cu tot). Diferenţă intre noi şi strămoşii
nostrii este legată de capacităţile noastre sporite atât de a distruge cat şi de a îngriji mediul. De-
a lungul timpului prin ocuparea extensivă a planetei calitatea aerului şi a apei s-a degradat,
grosimea stratului de ozon a scăzut, punând intr-o stare critică întreaga planetă. Toate acestea
au dus la creşterea îngrijorării legate de deteriorarea mediului.
Primii vizionari care au tras semnalul de alarmă legat de degradarea mediului
înconjurător au fost oamenii de ştiinţă din secolul XIX care, confruntaţi cu urbanizarea şi
industrializarea galopantă au încercat să stopeze acţiunile destructive şi să educe oamenii în
domeniul ştiinţelor naturale şi a protecţiei mediului.
Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om , pentru speciile din
ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu , ca rezultat al introducerii in
mediu a poluantilor , care reprezinta deseurile activitatii umane .
Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici
 poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii , cresterii necesitatilor umane şi
dezvoltarii de noi tehnologii
 cresterea poluarii este exponentiala ca şi factorii care o genereaza
 limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc , deoarece nu cunoastem capacitatea de suport
a ecosferei
 exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii , cauzele fiind multiple :
costul ridicat , ignoranta , intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii
poluantilor .
Astfel factorii mediului : apa , aerul , solul , sunt modificati in urma folosirii lor de
catre om, aparand poluarea ca un aspect implicit al vietii , in desfasurarea careia , unele
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 14
CAPITOLUL II POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

produse rezultate din procesele fiziologice şi din activitatile omului şi animalelor devin
reziduuri ce pot incomoda bunul trai şi buna dezvoltare a ecosistemelor in functie de natura şi
cantitatea lor .
In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane , elementele vitale : aerul , apa , solul
sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de transformare şi de
integrare in factorii de mediu , care devin insuficienti şi inutilizabili de catre om . [10]
In atmosfera se revarsa fum , pulberi , gaze nocive din cosurile uzinelor , din tevile de
esapament ale automobilelor , din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale şi , mai
putin neglijabil din fumatul tutunului .
In sursele de apa se scurg efluenti incarcati cu resturi organice de tot felul şi
microorganisme evacuate din activitati casnice sau cu substante variate provenite din industrie .
[11]
Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri
industriale , care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti .

Unele forme de energie raspandite in mediu pot fi considerate tot factori poluanti:
cresterile de temperatura (ale apelor), zgomotele , modificarile campurilor electrice şi
magnetice naturale.
In sfera psihicului se manifesta efecte poluante produse de afectarea esteticii naturale
prin distrugerea vegetatiei , degradarea reliefului natural , acumularea de reziduuri , dar şi prin
constructii inestetice , reclame violente şi absurde , zgomote excesive , etc . Intervine şi “
explozia informationala “ , folosirea excesiva a mijloacelor tehnice moderne ( radioul ,
televiziunea , presa ) pentru difuzarea in masa a unor produse pseudo artistice sau suparatoare
carora li s-a atribuit calificativul “ poluare mentala “ .
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 15
CAPITOLUL II POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

II. 1. Poluarea solului

Poluarea solului reprezinta contaminarea prin diferite surse a scoartei terestre cu

substante daunatoare mediului inconjurator
Solul poate fi poluat :
 direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte
şi pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
 indirect, prin depunerea agenţilor poluanţi ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanţi "spălaţi" din atmosferă, transportul agenţilor
poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor. Acestea spală în general
atmosferă de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajutând la
vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Trebuie totuşi amintit că ploile favorizează şi
contaminarea în adâncime a solului.
Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de vegetaţia care îl acoperă, precum
şi de natura însaşi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei
pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic şi de
protejare a mediului cere ca atât ingrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât mai bine fixate
în sol. În realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se
descompune în timp, datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din
sol.
Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in apa şi in
aer acoperta uscatul , ambianta imediata de viata a oamenilor , tocmai in locurile aglomerate
unde fiecare metru patrat e intens şi multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai
acolo unde sunt mai fertile .
Solul este supus actiunii poluarilor din aer şi apa , fiind locul de intalnire al poluantilor:
 pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol
 apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-l spre adancime
 raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate .
Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 16
CAPITOLUL II POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

intamplare pe sol . [12]

Poluarile directe ale solului provin din :
 aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat .
 scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri .
Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul
pot provoca consecinte indirecte , fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor
şi animalelor domestice . Bolile contagioase intestinale şi parazitii din apele fecaloide parcurg
un drum similar .
Reziduurle industriale degradeaza solurile prin :
 halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafete de teren ce devin
inutilizabile , amplasarea nerationala producand accidente .
 raspandirea petrolului pe sol in zonele de extractie şi prelucrare prin intermediul
apelor fluviale
 halele de cenusi provenite din industria metalelor neferoase ce contin urne de metale
grele toxice (Cu , Zn , Cd , Pb ) , bioxid de sulf şi arsen .
Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :
 aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor şi pesticidelor in agricultura
 folosirea sistemelor extinse de irigatii
 depozitarea deseurilor solide
 depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor umane .
Deteriorarea solurilor se realizeaza prin : [13]
 expansiunea agriculturii
 defrisare si eroziune
 supraexploatarea solurilor
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 17
CAPITOLUL II POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

II.2. Poluarea apei

Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, a

marilor şi oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator.
Apa este elementul care intretine viata pe Pământ. Toate organismele o contin; unele
traiesc în ea; unele o consuma. Plantele şi animalele au nevoie de apa pura, şi nu pot
supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. Daca
este extrem de grava, poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti, pasari şi alte animale,
iar în unele cazuri poate ucide
toti membrii speciei din zona
afectata. Poluarea face ca
paraurile, lacurile şi toate
acumularile de apa sa aiba un
aspect şi un miros neplacut. Nu
este recomandat sa se consume
pestele şi crustaceele care traiesc
în apa infestata. Oamenii care
beau apa poluat se pot imbolnavi
grav, iar expunerea indelungata
poate produce cancer iar la femei
pot aparea sarcini cu probleme. [14]
Principalii poluanţi sunt materialele chimice, biologice sau fizice care avariaza calitatea
apei.
Poluanţii pot fi clasificati în opt categorii, fiecare avand diferite actiuni :
1. Poduse petroliere. Petrolul şi chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept
combustibili, lubrifianti, în industria plasticului şi în multe alte scopuri. Aceste produse
petroliere ajung în apa în mare parte accidental, prin esuarea navelor sau prin sparturile
conductelor. În mare parte acesti produşi sunt otravitori pentru animale, sau se depun pe
blana animalelor şi penele pasarilor facandu-le permeabile şi astfel animalele mor de frig,
sau impiedicandu-le sa se deplaseze.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 18
CAPITOLUL II POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

2. Pesticide şi ierbicide folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor, sunt
preluate de precipitatii şi astfel apa infestata se scurge în apa paraurilor şi a raurilor. Unele
din aceste chimicale sunt biodegradabile şi se descompun repede în substante inofensive
sau mai putin nocive, dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru
o lunga perioada de timp.
3. Metalele precum cuprul, plumbul, mercurul, seleniul ajung în apa din mai multe surse,
inclusiv industria automobilelor, mine şi chiar sol. Asemenea pesticidelor metalele devin
din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre
animale, care la randul lor sunt consumate de catre alte animale, şi asa mai departe, pâna
cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. În cantitati mari
sunt otravitoare, şi pot da nastere unor boli grave.
4. Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare),
reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile.Daca nu sunt
tratate şi depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de
locul depozitarii.
5. Cantitatile excesive de materie organica. Ingrasamintele şi alti nutrienti folositi pentru
cultivarea plantelor în ferme şi gradini pot ajunge foarte usor în apa. Odata ajunse în apa,
aceste produse incurajeaza cresterea platelor şi algelor.
6. Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa, pot deveni un pericol
daca sunt prezente în cantitati mari. Eroziunea solului, produsa fie de apa, vant sau
precipitatii, inundatiile şi caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc în apa
foarte multe nutrimente, aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica.
7. Organismele infectioase. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea
surselor de apa, sunt considerate poluanţi atunci cand ajung în apa potabila. Paraziti precum
Giardia lamblia şi Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa potabila. Ei
pot provoca boli grave copiilor, batranilor şi oamenilor care sufera deja de alte boli.
8. Poluarea termala. Apa este deseori luata din rauri, lacuri, oceane sau mari pentru a fi
folosita drept racitor în fabrici şi centrale şi apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat
atunci cand a fost luata. Insa chiar şi cele mai mici schimbari de temperatura în apa vor
indeparta speciile care vietuiau acolo şi vor atrage specii noi. [15]
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 19
CAPITOLUL II POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

III.3. Poluarea aerului11

In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamani o cantitate de 500 cm 3
de aer, volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu
acest efort. In 24 ore in mediu omul respira circa 15-25 m 3 de aer. Luand comparativ cu
consumul de alimente şi apa, in timp de 24 ore, omul inhaleaza in medie 15 kg de aer in timp
ce consumul de apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezulta din aceste
date importanta pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la care se adauga şi faptul ca
bariera pulmonara retine numai in mica masura substantele patrunse pana la nivelul alveolei,
odata cu aerul inspirat.

 Efecte directe ale poluarii sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate
a populatiei ca urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in
ordinea gravitatii prin: cresterea mortalitatii , cresterea morbiditatii , aparitia unor
simptome sau modificarii fizio-patologice şi aparitia unor modificari fiziologice directe
şi/sau incarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti

 Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma
expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii
poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pana cand incarcarea
atinge pragul toxic.

Manifestarile patologice pot imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice,

fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene şi teratogene) sau pot fi caracterizate prin
aparitia unor imbolnaviri cu etimologie multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre
agentii etimologici determinanti sau agravanti (boli respiratorii acute şi cronice, anemii etc.).

 Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare şi indeosebi asupra
aparatului respirator. In aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum şi o suma de gaze şi

11
Poluarea aerului a fost una din principalele prioritati ale Europei incepand din anii 1970. Scopul politicii Uniunii
Europene privind calitatea aerului este sa dezvolte si sa implementeze instrumente adecvate pentru a maririi
calitatea aerului.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 20
CAPITOLUL II POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR

vapori ca: Bioxidul de sulf , Bioxidul de azot , Ozonul , Substantele oxidante Clorul ,
Amoniacul etc. Poluarea iritanta constitue cea mai raspandita dintre tipurile de poluare,
rezultand in primul rand din procesele de ardere a combustibilului, dar şi de celelalte surse
de poluari;

 Poluantii fibrozanti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei
mai raspanditi sunt: Bioxidul de siliciu , Azbestul , Oxizii de fier , Compusii de cobalt
,Bariu etc. Sunt mult mai agresivi in mediul industrial unde determina imbolnaviri specifice
care sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului.

 Poluantii alergenici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Indeosebi este cazul
poluantilor naturali, responsabili de un numar foarte mare de alergii respiratorii sau
cutanate: Polen , Fungi , Insecte ,Praful din casa ;Pe primul loc din acest punct de vedere,
se gaseste industria chimica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fabricile de
insecticide etc.).

 Poluanti cancerigeni. Exista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca

factori etiologici ai cancerului. Totuşi cresterea frecventei cancerului indeosebi in mediul
urban, a impus luarea in considerare şi a poluantilor atmosferici ca agenti cauzali posibili,
cu atat mai mult cu cat in zonele poluate au fost identificate in aer substante cert
carcinogene.

 Poluanti cancerigeni organici. Cei mai raspanditi dintre poluantii organici cancerigeni din
aer sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca: Enzopiren, Benzontracen, Benzofluoranten
etc. Cel mai raspandit este benzoopirenul , provenind din procese de combustie atat fixe cat
şi mobile. Ia nastere in timpul arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata şi
condenseaza rapid pe elementele in suspensie.

 Poluanti cancerigeni anorganici : Azbestul , Arsenul , Cromul , Cobaltul , Beriliul

Nichelul şi Seleniul Mai frecvent intalnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost
semnalata şi in zonele din apropierea industriilor. Un aspect deosebit il prezinta azbestul ,
mai periculos decat se presupunea cu cativa ani in urma şi a carui prezenta a fost
demonstrata atat in atmosfera urbana cit şi in plamanii (corpi azbestizici pulmonari) unui
procent apreciabil din populatia urbana neexpusa profesional. [16]
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 21
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ TURDA

III. 1. Atuuri şi puncte slabe ale municipiului Turda

Municipiul Turda (şi zona limitrofa) are câteva atuuri certe, date în principal de :

 buna asezare geografica (în centrul unui perimetru cu o o buna dinamica economica
regionala impulsionata de trei capitale de judet: Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Târgu-Mures)
 proximitatea de resurse naturale (turistice, terapeutice) şi istorice de interes regional şi
national (Cheile Turzii, Baile Sarate, Valea Ariesului, Muntii Apuseni, Salina Turda,
Castrul Roman) care îi pot conferi statutul de « poarta » a Apusenilor şi de “centru
transilvan”
 accesul la resurse şi materii prime (apa şi gaz)
 retea densa de comunicatii rutiere şi feroviare (pe intersectia a doua drumuri nationale şi
europene)
 hotare intravilane şi extravilane relativ întinse şi cu posibilitati de urbanism extensiv şi
deci cu confort ambiental
 traditie industriala şi mâna de lucru calificata în activitatile de servicii şi prelucrare
 structuri de învatamânt elementar şi liceal (preuniversitar) performante.

Punctele slabe identificate sunt:

 Puternic dezechilibru de dezvoltare socio-economica daca se raporteaza la mediile

nationale şi capitalele de judet din zona (în particular Cluj-Napoca).
 Probleme preocupante de poluare şi protectie a mediului (groapa de gunoi, deversari de
ape uzate, poluare cu gaze şi pulberi)
 Dezvoltare incompleta a infrastructurilor tehnico-edilitare de apa, canalizare şi drumuri
(strazi) modernizate. în ceea ce priveste canalizarea (cca. 50% doar din populatie este
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 22
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

conectata) şi drumurile - strazile (doar 50% modernizate) – Turda poate fi clasata ca o

localitate semiurbana
 Degradarea avansata a infrastructurilor tehnico-edilitare (patrimoniul public) – în
particular retelele de apa şi canalizare, drumuri/strazi, groapa de gunoi).
 Degradarea semnificativa (poluarea cu ape uzate şi deseuri) a unor portiuni întinse din
zona Bailor Sarate.
 Decapitalizarea severa a operatorilor serviciilor publice (regiile RATACFL, RATL,
RADP).
 Absenta structurilor de învatamânt postliceal (universitar şi profesional).
 Nivelul foarte modest sau insuficient al infrastructurilor pentru activitati culturale şi
sportive şi implicit absenta unui calendar peren de evenimente.
 Degradarea calitatii de viata în zonele centrale – traversate de drumurile nationale
(absenta unor centuri de deviere a traficului greu).
 Deprecierea urbanistica a spatiilor de pe malul stâng al Ariesului – datorita absentei a cel
putin 2 treceri suplimentare (poduri) peste Aries – în zonele Poiana şi « Materna ».
 Proximitatea de Cluj-Napoca, capitala economica şi culturala a Transilvaniei, care a atras
majoritatea fluxurilor investitionale din zona.
 Subdimensionarea veniturilor proprii ale Primariei ceea ce se traduce prin insuficienta
cronica a investitiilor şi proiectelor de dezvoltare şi reabilitar
 Cu o populatie de cca. 58 628 de locuitori, Turda are o pondere demografica de cca.
0,27% din populatia totala a României şi cca. 0,49% din populatia urbana ceea ce o
plaseaza în categoria oraselor mici – medii. [17]

III. 2. Principalele surse de poluare ale municipiului Turda

a) Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o importanta sursa de poluare. Autovehiculele care
functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce in ce mai mult
in seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate in mare masura de
transporturile cu eliberare de noxe.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 23
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

Poluarea aerului realizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: in primul rand
eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate
la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica şi mare capacitate de difuziune in
atmosfera. In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de
concentratii depinzand de intensitatea traficului şi posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca
substante care realizeaza poluarea aerului, formate dintr-un numar foarte mare (sute) de
substante, pe primul rand se situeaza gazele de esapament. Volumul, natura, şi concentratia
poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de conditiile
tehnice de functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in
suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compuşii organici volatili
(benzenul), azbestul, metanul şi altele.

Turda e cel mai zgomotos oraş din judeţ: aproximativ 75 de decibeli sunt aruncaţi în aer
zilnic, cu 10 decibeli mai mult decât limita admisă. Acest lucru apare din cauza traficului
urban, mai ales a traficului greu.

b) Activitatile "casnice" sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa de poluare. Astazi, in multe tari in
curs de dezvoltare, asa cum este şi tara noastra, lemnul de foc este la fel de vital ca şi
elementele, iar ca pret, in unele locuri, are un ritm de crestere mai mare decat alimentele.
Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care
fusesera candva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, in masura in care nu
s-au preocupat de regenerarea fondului forestier.

c) Sistemul de canalizare . Apa curenta, menajera utilizata in oras este cea furnizata de
sistemul asigurat de Consiliul local, fiind adusa şi epurata in sistemul special. Apa uzata este in
general , colectata in sistemul de canalizare a orasului , care este filtrata prin statia de epurare
existenta. Sunt totusi zone in oras , in special la periferie , care sunt racordate la acest sistem şi
gospodariile respective au construite fose septice private , care sunt vidanjate periodic de
serviciul de gospodarie comunala şi locativa.
Statiile de carburanti şi spalatoriile auto au sisteme proprii de filtrare a apelor reziduale,
astfel incat sa fie evitata poluarea apei şia a solului cu substante chimice care nu sunt
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 24
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

biodegradabile.
Canalizarea constă în colectarea apelor uzate şi pluviale şi transportarea lor la Staţia
de epurare din Câmpia Turzii. Sistemul de canalizare se compune din canale de serviciu şi
canale colectoare, în lungime totală de 60,22 km, acoperind 53% din lungimea reţelelor de
distribuţie a apei. Reţeaua de canalizare menajeră are o lungime de 57 km, iar cea pluvială de
13 km. Apele menajere sunt colectate doar în proporţie de 50% din totalul abonaţilor
serviciului de apă potabilă.
În bazinul hidrografic al râului Arieş principalele surse de poluare sunt staţiile de
epurare a apelor uzate, agenţii economici din industria miniere şi din industria metalurgică.
Epurarea apelor uzate menajere se realizează în staţia de epurare zonală Câmpia Turzii care s-a
aflat până la data de 1 iunie 2007 în administrarea R.A.G.C.L. Câmpia Turzii, trecând apoi în
administrarea S.C. Compania de Apă Arieş S.A. Această staţie de epurare are atât treaptă
mecanică cât şi biologică. Conform limitelor stabilite în autorizaţia de gospodărire a apelor
eliberată în anul 2006 nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi în cadrul
laboratoarelor DA Mureş.
În municipiul Turda, cca. 20% din debitul de ape uzate menajere ce necesită epurare
fiind evacuat direct în emisar are un impact negativ asupra calităţii apelor de suprafaţă.

d) Solurile- afectate de metale grele şi de deşeuri periculoase . Gestionarea deşeurilor este

responsabilitatea generatorilor de deşeuri, conform principiului „poluatorul plăteşte” sau
producătorilor, după principiului „responsabilitatea producătorului”. Atunci când se vorbeşte
despre gestionarea deşeurilor, se înţelege gestionarea deşeurilor municipale, generate de
populaţie, şi municipale asimilabile, cele generate de instituţii şi agenţii economici, care au
aceeaşi compoziţie şi caracteristici cu deşeurile generate de populaţie în gospodăriile proprii.
În categoria deşeurilor municipale intră şi deşeurile de echipamente electrice şi
electronice şi deşeurile periculoase provenite din gospodăriile populaţiei.
O categorie aparte de deşeuri o constituie vehiculele scoase din uz şi deşeurile
medicale.Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor
publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare al localităţilor
unui agent economic
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 25
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

În parcul central din Turda s-au evidenţiat depăşiri la metale grele12: cupru, plumb şi
cobalt. Aceleaşi metale grele sunt pregnante şi în solul din zona Rampei HCH. În luna iulie
2007 analiza pesticidelor clorurate realizate de laboratorul APM Cluj a pus în evidenţă valori
de aprox 1000 de ori mai mari decât limita admisă, tot în zona Rampei HCH. Aceste soluri
sunt încă pline de deşeuri de producţie periculoase, întrucât rămâne încă nerezolvată situaţia
depozitelor necontrolate de HCH (aprox 15. 000 de tone) conţinute în cca 60.000 de tone de
amestec neomogen de HCH, pământ şi alte reziduuri din Turda. Mai persistă încă problema
poluării de pe amplasamentul fostelor Uzine Chimice Turda. Toate aceste terenuri necesită o
acţiune de decontaminare.

III. 3. Impactul rampei de gunoi asupra mediului

In general, ca urmare a lipsei de amenajari şi a exploatarii deficitare, depozitele de

deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu
şi sanatatea publica. Acesta este şi cazul rampei de gunoi a municipiului Turda.

Principalele forme de impact şi risc determinate de rampa de gunoi a municipiului

Turda, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
 modificari de peisaj şi disconfort vizual;
 poluarea aerului;

12
Calitatea solurilor a fost determinată la Turda (in 2007), în zona Turda Nouă, zona industrială şi zona
Casirom SA. S-au constatat depăşiri ale concetraţiilor de cupru, plumb, cobalt astfel: în Turda Nouă-depăşiri ale
limitelor concentraţei de plumb, în zona industrială, ale celor de cupru şi cobalt.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 26
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

 poluarea apelor de suprafata;

 modificari ale fertilitatii solurilor şi ale compozitiei biocenozelor pe terenurile
invecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute şi cu suspensii antrenate de vant este deosebit de
evidenta in zona rampei de gunoi, in care nu se practica exploatarea pe celule şi acoperirea cu
materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata
contribuie la poluarea acestora cu substante organice şi suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor
subterane cu nitrati şi nitriti, dar şi cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat
şi apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se
repercuteaza asupra folosintei acestora.Scoaterea din circuitul natural sau economic a
terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care
in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii
daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere
ecologica şi postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri, rampa de gunoi inseamna
eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a
considera şi populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului
se modifica in sensul ca:
 in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;
 unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care işi gasesc hrana in
gunoaie (sobolani, ciori).
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii
depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va
mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata.
Actualele practici de colectare transport / depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea
şi diseminarea agentilor patogeni şi a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini
vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita
continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi,
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 27
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile
toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in
comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri şi
combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere
usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce
poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate
impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi
biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in municipiul Turda pot fi
sintetizate astfel:

 rampa de gunoi este amplasata in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de
suprafata);
 rampa de gunoi nu este amenajata corespunzator pentru protectia mediului, conducand la
poluarea apelor şi solului din zonele respective;
 rampa de gunoi nu este operata corespunzator: nu se compacteaza şi nu se acopera
periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor
neplacute; nu exista un control strict al calitatii şi cantitatii de deseuri care intra pe
rampa; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale şi
secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de
transport nu sunt spalate la ieşirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu
imprejmuire, cu intrare corespunzatoare şi panouri de avertizare.
 terenurile ocupate de rampa de gunoi sunt considerate terenuri degradate, care nu mai
pot fi utilizate in scopuri agricole.
 colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe
depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util
(hartie, sticla, metale, materiale plastice);
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 28
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

III. 4. Impactul poluarii accidentale ale raului Aries asupra mediului

Poluarea accidentala în conformitate cu legislatia existenta, este orice alterare a

caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale mediului, produsa prin
accident, avarie sau alta cauza asemanatoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori
calamitati naturale.
Poluarile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc în toate structurile
acestuia şi din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune o clasificare a lor în functie
de mediul poluat, produsul poluant şi cauzele producerii fenomenului. În toate cazurile,
urmarile acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic şi economic.
La fel de importante sunt preocuparile omului, ale societatii,şi mai ales ale specialitatilor din
domeniu, pentru prevenirea lor şi pentru interventiile imediate în vederea reducerii şi eliminarii
pagubelor produse.

Poluarile accidentale pot fi:

 poluari accidentale produse din cauze tehnologice şi neglijente umane;
 poluari accidentale ale localitatilor şi terenurilor, cu produse petroliere, prin spargerea
conductelor de transport a acestor produse;
 poluari accidentale datorate accidentelor de circulatie;
 poluari accidentale cauzate de factori naturali 13;

13
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 29
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

Calitatea apei din riul Aries este permanent influentata negativ de evacuarile de ape uzate
ale Exploatarilor Miniere din Muntii Apuseni şi din apele din precipitatii care spala rocile din
zona bogata in oxizi de fier, la care se adauga scurgerile necontrolate a apelor din galeriile
inchise inainte de 1960. Aceste fenomene ar putea fi evitate prin reconstructia ecologica a
zonei, finalizarea investitiei la statia de neutralizare a apelor uzate evacuate din iaz la sucursala
Miniera Roşia Poieni şi realizarea statiei de epurare a apei provenite din iazul de decantare din
Valea Salistei.In zona minieră Roşia Poieni se află circa 64 la sută din rezerva de cupru a
României. Din cauza întreruperii activităţii societăţii Cupru Min Abrud, apele acide, ce se
scurg de pe haldele de steril în iazul de decantare de la Valea Şesei, se pot revărsa în râul Arieş.
În ultimii zece ani, Arieşul a fost poluat de câteva ori, din cauza apelor acide, ce conţineau un
procent ridicat de metale grele, ce s-au revărsat în râu din iazul de decantare de la Valea Şesei.
În iazul de decantare de la Valea Şesei, ce se întinde pe o suprafaţă de 130 de hectare, se află
zeci de milioane de tone de steril acid. Acestea se pot neutraliza cu apa bazică, de la uzina de
preparare a minereului de cupru.Poluarea apelor Arieşului ar însemna distrugerea faunei şi
florei specifice râului, dar şi afectarea calităţii apei furnizate locuitorilor din Turda şi Câmpia
Turzii. [20]

III. 5. Impactul poluarii din sectorul industrial asupra mediului

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Procesele de

productie industriala. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte
centre. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care

1. In anul 2004 aproape toata populatia piscicola din raul Aries a murit din cauza unor deversari ilegale de acizi
de la SC Cuprumin SA din Abrud. Şi atunci a dus râul în stadiu de apă curgătoare fără floră şi faună. Unda de
poluare, a fost una dintre cele mai grave, ajungând până la vărsarea în Mureş. Zeci de tone de peşte au murit
din nou.[18]
2. În cursul anului 2006, în bazinul hidrografic al râului Arieş, au avut loc poluări accidentale de scurtă durată,
prin evacuarea directă de ape uzate încărcate cu suspensii de nisip cuarţos, datorate unor defecţiuni tehnice
apărute la unitatea CNCAF MIVEST SA - Filiala Iaramin.[7]
3. Pe data de 16 iulie 2008, în urma unei viituri de steril provenit de la Valea Şesei din judeţul Alba, aciditatea
râului Arieş a crescut până la 1,8, fapt care a dus la moartea tuturor peştilor din apă. Sursa de poluare
aparţine iazului de decantare de la Valea Şesei, aparţinând de SC. Energo Mineral S.A. judeţul Alba. Datorită
unei defecţiuni la sonda inversă, a avut loc poluarea râului Arieş.[19]
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 30
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate şi
pot provoca local catastrofe.

In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide şi solide sunt eliberate in

atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor şi de conditiile atmosferice, gazele de
esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, - uneori chiar şi mari
- cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in
locurile de emisie. Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca
in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de
ingrediente ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.

În municipiul Turda cele mai importante surse de poluare a atmosferei sunt S.C. Rigips S.A.
Turda, S.C. Holcim S.A. Turda şi S.C. Casirom S.A. (cea din urmă a avut activitate de
producţie până în luna mai 2007). Rigips produce materiale de construcţii, plăci gips-carton şi
este amplasată în zona industrială Turda, astfel că valorile de concentraţii ale pulberilor
sedimentabile sunt situate mult peste concentraţia maximă admisă, de 17 g/mp/lună. Valoarea
înregistrată în luna noiembrie 2007 este de 5,27 de ori mai mare decât limita admisă: 89, 65
g/mp/lună. Măsurătorile de pulberi sedimentabile în zona industrială Turda au atins cele mai
mari valori în noiembrie 2007, în zona Petrom Turda, de 114, 74 g/mp/lună şi în zona
unităţilor militare, de 45,03 g/mp/lună.

Orice activitate economică are un impact, mai mult sau mai puţin puternic, asupra
mediului. Acest impact derivă din poluaţii emişi în aer, în ape şi pe sol, a căror structură şi
cantităţi depind de tipul de activitate, amplitudinea capacităţii de producţie, precum şi de tipul
şi modul de întreţinere al tehnologiei şi sistemelor de depoluare.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 31
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ TURDA

Agenţii economici care dispun de instalaţii ce se află sub incidenţa Directivelor UE sunt
considerate a fi, prin profilul şi mărimea lor, principalele potenţiale surse de poluare

1. Directiva 96/61/CE- Directiva IPPC – privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Societăţi aflate sub incidenţa Directivei IPPC

1. SC RELCON CONSULTING Instalatie chimica pentru fabricarea
TURDA SRL produselor de baza de uz
TURDA, str. Nicolae Teclu nr. 4 fitosanitar şi a biocidelor
2. SC SADACHIT PRODCOM SRL Instalatie chimica pentru producerea de
TURDA substante chimice anorganice
loc. Turda str. N.Teclu nr. 3 de baza
3. SC CASIROM SA TURDA Instalatie chimica pentru producerea de
loc. Turda, str. 22 Decembrie 1989 substante chimice anorganice
nr. 35, jud. Cluj de baza

2. Directiva 96/82/CE - privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate

substanţe periculoase, SEVESO

Societăţi aflate sub incidenţa Directiva SEVESO II

1. SC STICLA SA Turda, fabricare şi comercializare articole de

str. Fabricii nr. 71 sticlărie
2. SC SADACHIT PRODCOM SRL fabricare produse chimice anorganice de
TURDA bază
loc. Turda str. N.Teclu nr. 3

3. Directiva 1999/13/CE - privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite

din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii transpusă prin HG nr.
699/2003, cu modificările şi completările ulterioare. [21]
1. S.C. Baril Exim Statie de benzina
str. Calea
Victoriei, nr.33
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 32
CONCLUZII

CONCLUZII

Colapsul global al mediului inconjurator este inevitabil. Statele dezvoltate ar trebui sa

lucreze alaturi de statele in curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul ca economiile acestor
tari nu contribuie la accentuarea problemelor legate de poluare. Politicienii din zilele noastre ar
trebui sa se gandeasca mai degraba la sustinerea programelor de reducere a poluarii decat la o
extindere cat mai mare a industrializarii. Strategiile de conservare a mediului ar trebui sa fie
acceptate pe scara mondiala, şi oamenii ar trebui sa inceapa sa se gandeasca la reducerea
considerabila a consumului energetic fara a se sacrifica insa confortul. Cu alte cuvinte, avand
la dispozitie tehnologia actuala, distrugerea globala a mediului inconjurator ar putea fi stopata.

Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc,
colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere
ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic şi prin masuri de
conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand
oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de
asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban.

Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de
combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii atmosferice
includ şi indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie
folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar şi alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea
produsului finit, astfel incat produşii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele
scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile
este posibila şi prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin
recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator şi motor, dar şi prin descompunerea
gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi
la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici

Pentru a produce energie sunt necesare centrale electrice. Acestea pentru a o produce au
nevoie de combustibili, şi arderea combustibililor prezinta un pericol major pentru
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 33
CONCLUZII

atmosferă. Am putea stopa acest fenomen folosind energia intr-un mod rational. Cateva din
lucrurile care s-ar putea face pentru a salva energie sunt:

1. Industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de
energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati în carbon (carbune), la
combustibili saraci în carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;
2. Industria energetica, de la extractie şi pâna la consum, trebuie restructurata astfel incat sa
devina eficienta şi mai putin poluanta;
3. Transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante şi cu consumuri
reduse;
4. Constructiile sa fie eficiente energetic şi sa tinda spre utilizarea surselor de energie
regenerabila;
5. Echipamentele şi produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;
6. Padurile vor fi protejate şi chiar vor fi extinse.
7. Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
8. Evitarea pierderilor: reduceti ceea ce folositi, refolositi lucrurile în loc sa cumparati altele
noi, reparati obiectele stricate în loc sa le aruncati, şi reciclati cat mai mult posibil. Aflati
ce facilitati de reciclare sunt disponibile în zona voastra. Incercati sa nu aruncati lucrurile
daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.
9. Economisiti apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Invata
cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pământului şi cauzele ce le
determina. Afla daca sunt grupari ecologice în zona ta care te-ar putea informa.

Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor, dar toate acestea necesita
timp, bani şi putin efort din partea oamenilor, lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu
sunt dispuşi sa le irosesca “doar pentru a salva planeta”.

1. Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate;

2. Reciclarea tuturor materiilor reciclabile;
3. Incetarea folosirii pesticidelor, insecticidelor şi a ingrasamintelor;
4. ncetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa;
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 34
CONCLUZII

5. Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate;

6. Resturile menajere, apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor de uz casnic sa
fie aruncate direct la canalizare;
7. Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor reciclabile;
8. Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina şi ulei;

Pentru a impiedica poluarea solului se pot lua urmatoarele masuri :

1. Evitarea folosirii pesticidelor, ierbicidelor, ingrasamintelor şi insecticidelor

2. Depozitarea deseuri în locuri special amenajate
3. Folosirea materialelor biodegradabile şi reciclabile
4. Imbunatatirea metodelor de purficarea a aerului din jurul fabricilor şi centralelor
5. Aruncarea apei folosita in gospodarie la canalizare.

În prezent, şi desigur şi în viitor, obligaţia noastră, a oamenilor, este de a echilibra şi

controla calitatea mediului pentru fiecare componentă cât şi pe ansamblu. Astfel, ameliorarea
mediului va deveni acţiunea împotriva dezordinii şi reactie împotriva inerţiei şi
compromisurilor în considerarea mediului de viaţa uman. Poate cândva fiecare element şi
parametru al mediului se va integra “într-o lume a echilibrului şi armoniei”.
Sunt celebre spusele lui Albert Schweitzer: (câştigător al premiului Nobel pentru pace –
filozof, teologist şi misionar pentru drepturile omului şi protejare a mediului, în Africa) “Omul
şi-a pierdut capacitatea de a prevedea şi de a anticipa. Va sfârşi prin a distruge planeta”.
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 35
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

[1] *** - Implicaţiile poluării asupra sănătăţii omului, http://www.graiul.ro/?p=9510

[2] *** - Scurt istoric despre TURDA , http://afaceriardelene.ro/afaceri-ardelene-despre-
turda.htm
[3] *** - POLITIA MUNICIPIULUI TURDA http://cj.politiaromana.ro/index.php/unitati-
teritoriale/pm-turda/
[4] *** - Turda , http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Turda
[5] *** - Ghid Turda, http://hartacluj.ro/home-ro-Cluj-153-Turda.html
[6] *** - Turda , http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/turda/index.html
[7] *** - Planul local de actiune pentru protectia mediului ,Judetul Cluj
http://www.apmcluj.ro/fisiere/plam_2007.pdf
[8] *** - Turda, www.deltadunariionline.ro/article/14421/Turda/0/2
[9] *** - Primaria Turda, http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-
TURDA/52196/
[10] *** - Poluarea solului, http://www.referatele.com/referate/chimie/online6/Proiect-
despre-poluarea-solului---Poluare-sol-referatele-com.php
[11] *** - CARACTERIZAREA FACTORILOR DE MEDIU APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI SOL ,
http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Proiect-de-diploma-UTILIZAREA-
1824161123.php
[12] *** - Degradarea solului , http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/degradarea-solului/
[13] *** - Ce polueaza mediul?, http://www.ecoman.ro/mediul.php?id=8
[14] *** - Poluarea cu deşeuri , http://www.anpm.ro/content.aspx?id=24
[15] *** - Poluarea apei, http://www.scritube.com/stiinta/chimie/Poluarea-
apei344241821.php
[16] *** - Poluarea. Ce? Cum ? Cand ? , http://www.high-health.info/aer/poluarea/
[17] *** - EVALUAREA SISTEMULUI ECONOMIC si SOCIAL,
http://www.primturda.ro/_primaria/strategie_dezvoltare/cap1.htm
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 36
CONCLUZII

[18] *** - RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU

http://www.arpm7c.ro/documents/starea_mediului/Anuar_2008.pdf
[19] *** - TurdaNews,
http://www.turdanews.net/index.php?option=com_content&view=article&id=156:direcia-
apelor-romane-a-sancionat-poluatorul-raului-arie-cu-80000-lei&catid=18:mediu&Itemid=16
[20] *** - PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI, http://www.anpm.ro/Files/Capitolul%209%20-
%20Presiuni%20asupra%20mediului_2007112148.pdf
[21] *** - PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI,
http://www.arpmnv6.ro/Programe%20de%20aderare/Cap%2011%20Reg%206%20NV%20Ra
p%202008%20Presiuni%20asupra%20mediului.pdf
 Surse de poluare şi repartitia poluantilor în orizontul local Turda 37
ANEXE

ANEXE
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 38
ANEXE

ANEXA 1
Salina Turda

Castrul Roman al Legiunii a V-a Macedonica

 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 39
ANEXE

ANEXA 2 - Băile Sărate şi zona Durgău-Valea Sărată

 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 40
ANEXE

ANEXA 3
Cheile Turzii

Cheile Turenilor
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 41
ANEXE

ANEXA 4

Depozitul de carburanti (Petrom)

Depozitul de zgura (Casirom)

 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 42
ANEXE

ANEXA 5
Depozitele de clor de la fostele uzine chimice14

14 Sub presul Uzinelor Chimice Turda zac ascunse peste 300.000 de tone de HCH, o substanta chimica
foarte toxica
 Surse de poluare şi repartiţia poluanţilor în orizontul local Turda 43
ANEXE

ANEXA 6
Cariera de la Sandulesti

Zona defavorizata in Turda