Colegiul mil Negrutiu

Prof. Catana Monica

Binomul lui Newton

teorie, probleme rezolvate, probleme propuse

Definiţia 1: Binomul de forma (a  b) n , unde a şi b sunt expresii numerice sau literale, iar n este
un număr natural se numeşte binomul lui Newton.

Teoremă: Dacă a şi b sunt două numere reale (sau complexe) şi n este un număr natural, atunci
are loc formula: (a  b) n Cn0 a n b 0  Cn1 a n1b1 ...  Cnk a nk b k  ...  Cnn1a1b n1 Cnn a 0b n , unde
n!
C nk  şi n  N  , k  N , 0  k  n
k!(n  k )!

• Formula se numeşte dezvoltarea binomului lui Newton după puteri sau formula lui
Newton, sau dezvoltarea binomului lui Newton la putere.

Definiţia 2: Termenul Tk 1  C nk a n  k b k , unde n, k  N , 0  k  n se numeşte termenul de

rangul k+1 (sau termenul general) al binomului lui Newton.

Definiţia 3: Numerele C n0 , C n1 , C n2 ,..., C nk ,..., C nn se numesc coeficienţi binomiali ai dezvoltării

binomului lui Newton.

Proprietăţi referitoare la binomul lui Newton

1) Binomul (a  b) n are în dezvoltarea sa n+1 termeni: T1 , T2 , T3 , ..., Tn , Tn 1

2) Binomul (a  b) n are în dezvoltarea sa n+1 coeficienţi binomiali:

Cn0 , Cn1 , Cn2 ,..., Cnn1 , Cnn , unde C k  n! 

, n  N , k  N, 0  k  n.
k!(n  k )!
n

3) În formula lui Newton coeficienţi binomiali egali depărtaţi de la extremităţi sunt egali:

C k  C n  k , unde n  N , k  N , 0  k  n .
n n

4) Relaţia de recurenţă liniară (de ordinul întâi) între coeficienţi binomiali consecutivi ai
dezvoltării binomului lui Newton este:
 nk k
C nk 1   C n , unde n, k  N , 0  k  n
k 1

5) Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnk  ...  Cnn  2 n , n  N

n 1
7) Suma coeficienţilor binomiali de rang impar (sau par) este egală cu 2 :

a) Cn0  Cn2  Cn4  ...  Cn2k  ...  2 n1

b) Cn1  Cn3  Cn5  ...  Cn2k 1  ...  2 n1

8) Relaţia de recurenţă liniară (de ordinul întâi) între termenii consecutivi ai dezvoltării
binomului lui Newton la putere este:

nk b
Tk  2    Tk 1 , unde n, k  N , 0  k  n
k 1 a

9) Dacă n este par, adică n  2m , unde m  N  , atunci în dezvoltarea binomului lui Newton
unicul termen de mijloc este:

Tm1  Cnm a nmb m  C2mm a mb m


10) Dacă n este par, adică n  2m , unde m  N , atunci în dezvoltarea binomului lui Newton
n
coeficientul binomial al termenului de mijloc este cel mai mare şi este egal cu C n2  C 2mm , iar
binomul conţine un număr impar de termeni, adică binomul are n  1  2m  1 termeni.

11) Dacă n este impar, adică n  2m  1, unde m  N  , atunci dezvoltarea binomului lui
Newton conţine doi termeni de mijloc, care au coeficienţii binomiali cei mai mari şi care sunt:

Tm1  Cnm a nm b m  C2mm1a m1b m Tm2  Cnm1a nm1b m1  C2mm11a m b m1

12) Dacă n este impar, adică n  2m  1 , unde m  N , atunci dezvoltarea binomului lui


Newton la putere conţine un număr par n  1  2m  2 de termeni şi cei mai mari coeficienţi
m
C nm 1
binomiali sunt coeficienţii binomiali ai termenilor de mijloc: Cn şi .

Probleme rezolvate

1.Să se dezvolte după formula lui Newton următoarele binoame:

a ) (x + 3y)3 = x3 + 3x23y + 3x(3y)2 +(3y)3 = x3 + 9x2y + 3x9y2 +27y3 =

x3 + 9x2y + 27xy2 +27y3.  (x + 3y)3 = x3 + 9x2y + 27xy2 +27y3.

   
4
b) a b
4
= a + 4 a 3 (– b )+6 2
a  b
2
+4 a (– b )+ (– b ) =
3 4

a2 – 4 a
3
b +6ab – 4 a
3
b + b2   a  b = a2 – 4 a 
4 3
b +6ab – 4 a
3
b + b2

2. Să se determine termenul al cincilea al dezvoltării  2a  ab 

7

Soluție:

74 4 7! 3 4!5  6  7 567 3 2

 2a
4
T5 = T4+1 = C ab = 2a a2b2 = 2a a a2b2 = 2a b a =
7
4!(7  4)! 4!3! 6
84 a3b2 a  T5 = 84 a3b2 a

21
 1 
3. Să se determine termenul în care nu apare x din dezvoltarea  5 x   .
 x

Soluție:
k k
21 k   21 k  
k  5  k  5 
k 21 k
21 k  1  1
 1 
1
 1  1
  = C 21  
 C 21  

k 5 k
Tk+1 = C 21
x
 x
x  1
 2
 =

x  1
 2
 =

C 21 x 5
k
=
  x    x  x 2

21 k
21 k k
x 5
k 
. Cum x nu apare în termenul Tk+1  x este o putere cu exponentul 0
k 5 2
C 21 k
= C 21
x
2
x
şi baza x, pentru că
21 k k
 0 21  k k
x0 = 1  x 5 2
= x    0  k = 6.
5 2

4.Determinaţi al treilea termen al dezvoltării x 2  2 x  

10
.

Soluţie:
T3  C102 x 2    2 x 
8 2
 180x17

5..Aflaţi termenul care îl conţine pe x din dezvoltarea 2 x  3 y .

3
  9

Soluţie:
  
Tk 1  C9k 2 x
9 k
3 y k

Se pune condiţia  x 9 k
 x 3 Rezultă k  3 . Deci termenul căutat este T4 .

200
 6 
6.Aflaţi termenul care nu îl conţine pe x în dezvoltarea  3 x   .
 x

Soluţie:

 x
k k
 6  200 k  1 
Tk 1  C 200
k
(3 x ) 200 k   . Se pune condiţia 3
    x 0 . Obţinem k  80 . Deci
 x  x
termenul cerut este T81 .

7. Determinaţi numărul termenilor raţionali din dezvoltarea 5  3 2  

10
.

Soluţie:

  
Tk 1  C10k 510k  3 2 . Se pune condiţia  3 2  Q  k 3  k  0,3,6,9. Deci sunt 4
k
k

termeni raţionali .

8. Se consideră dezvoltarea
3
x2  y 
49

. Aflaţi termenul în care x şi y au puteri

egale .

Soluţie:

Tk 1  C 49
k
 x   y  . Se pune condiţia
3 2
49  k k 249  k  k
3
  k  28 . Termenul căutat
2
este T29

Probleme propuse

1. Să se dezvolte după formula binomului lui Newton binoamele la putere:

a) (x + 2 ) = 4
d)  a b =  4
g) (3 x  2 x ) 
3 4

( 3x  y ) 6
h) ( x  x ) 
4 6
b) (2x +3y)5= e) =
 c) (x + 2y)5 = f) (x2 – a)6= i) (x + 2 )7=
12
 4 1
2. Să se determine termenul al optulea al dezvoltării:  x   .
 x

3. Să se determine termenul al cincilea al dezvoltării: ( 3a  ab ) 5 .

4. Să se determine termenul din mijloc al dezvoltării:  x y  8

.

5. Să se determine termenul din dezvoltarea ( x  2) 9 care il conţine pe x3.

21
 1 
6. Să se determine termenul în care nu apare x din dezvoltarea  5 x   .
 x

13
 a 2 
7. Să se determine termenul din dezvoltarea   3  care îl conţine pe a4.
 2 a

n
 1 
8. În dezvoltarea  a 4 a   , suma coeficienţilor binomiali de rang par este
 a
egală cu 128. Să se găsească termenul care îl conţine pe a3.
n
 1 
 5x  
9. Calculează termenul al patrulea al dezvoltării  5 x dacă suma
coeficienţilor binomiali este 64.