TITULARIZARE 2005

Subiectul I

Se consideră numărul complex z = a + bi, cu a, b ∈ R s, i notăm z = a − bi.

1. Să se calculeze z + z.
2. Să se calculeze z · z.
3. Să se verifice că z 2 − 2az + a2 + b2 = 0.
4. Utilizând metoda induct, iei matematice , să se arate că (∀) n ∈ N, n ≥ 2, există an , bn ∈ R, astfel încât z n = an ·z+bn.
5. Să se arate că pentru orice w ∈ C s, i (∀) n ∈ N, n ≥ 2, există polinomul cu coeficient, i reali f = X n + pX + q, cu
proprietatea că f (w) = 0.
6. Să se arate că pentru s ∈ C s, i (∀) n ∈ N, n ≥ 2, există polinomul cu coeficient, i reali h = X n + cX n−1 + d, cu
proprietatea că h(s) = 0.

m
7. Să se arate că există un număr complex care nu poate fi rădăcină pentru niciun polinom g ∈ R[X], de forma

co
g = X n + r, (∀) n ∈ N∗ .

ss.
Subiectul II

în sistemul de coordonate xOy se consideră mult, imea L formată din toate punctele cu ambele coordonate întregi s, i

re
mult, imea D formată din toate dreptele care trec prin cel put, in două puncte din mult, imea L.

dp
1. Să se arate că orice triunghi cu toate vârfurile în mult, imea L are dublul ariei egal cu un număr întreg.
or n π
2. Să se arate că un poligon regulat cu n laturi (n ≥ 3) s, i cu latura de lungime l, are aria egală cu l2 ctg ·
4 n
3. Să se arate că nu există niciun poligon regulat cu 8 laturi s, i cu toate vârfurile în mult, imea L.
e.w
4. Să se arate că pe orice dreaptă din mult, imea D se află o infinitate de puncte din mult, imea L.
5. Să se arate că orice punct din plan care are ambele coordonate numere rat, ionale, se află pe o dreaptă din mult, imea
at

D.
em

6. Să se găsească un punct P (a, b) cu proprietatea că nu se află pe nicio dreaptă din mult, imea D.
7. Să se arate că, dacă avem în plan o mult, ime M finită de puncte cu proprietatea că orice dreaptă care trece prin
en

două puncte din mult, imea M , mai trece prin cel put, in un punct din mult, imea M , atunci toate punctele mult, imii
M sunt pe o dreaptă.
am

Subiectul III
ex

3√3 1 1 1
Se consideră funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = x2 s, i s, irurile (an )n≥1 , (bn )n≥1 s, i (cn )n≥1 , an = √ + √ + ··· + √ ,
2 3
1 3
2 3
n
://

bn = an − f (n), cn = an − f (n + 1), (∀) n ∈ N, n ≥ 1.

1. Să se calculeze f ′ (x), x ∈ (0, ∞).
s

2. Să se arate că funct, ia f ′ este strict descrescătoare pe intervalul (0, ∞).

tp

1
3. Utilizând teorema lui Lagrange, să se arate că (∀) k ∈ (0, ∞), există c ∈ (k, k + 1) astfel încât f (k + 1) − f (k) = √ ·
ht

3
c
1 3p 1
4. Să se arate că √ < 3 (k + 1)2 < √ , (∀) k ∈ (0, ∞).
3
k+1 2 3
k
5. Să se arate că s, irul (bn )n≥1 este strict descrescător iar s, irul (cn )n≥1 este strict crescător.
6. Să se arate că s, irurile (bn )n≥1 s, i (cn )n≥1 sunt convergente s, i au aceeas, i limită.
7. Să se calculeze lim an .
n→∞  
1 1 1 1 1
8. Să se calculeze lim √ + √ + · · · + √ + √ .
n→∞ n2 3
n+1 3
n+2 3
n3 − 1 3
n3
Subiectul IV
1. Descriet, i, la alegere, una dintre următoarele metode de învăt, ământ: simularea, expunerea, modelarea, metoda lucrului
cu manualul, prezentând:
a) definit, ia;
b) caracterizarea metodei;
c) un exemplu de utilizare a metodei la disciplina de concurs.

1
2

2. Aleget, i unul dintre următoarele mijloace de învăt, ământ: fis, ele de lucru, hărt, ile, aparatele s, i instrumentele de labo-
rator, calculatorul, s, i precizat, i:
a) modul său de integrare în activitatea didactică cu elevii (predare / învăt, are / evaluare);
b) un exemplu de utilizare adecvată a respectivului mijloc de învăt, ământ la disciplina de concurs, pe o temă la
alegere.
3. Elaborat, i, pentru disciplina la care sust, inet, i acest concurs, o probă de evaluare formativă / curentă, care să cont, ină:
a) trei itemi, câte unul, la alegere, dintre următoarele tipuri: eseu nestructurat; cu alegere duală; enunt, lacunar
(de completare); item de tip pereche;
b) baremul de corectare al probei de evaluare (răspunsul corect pentru fiecare item s, i distribuirea punctajului de
100 de puncte, dintre care 10 puncte se acordă din oficiu).

m
co
ss.
re
dp
or
e.w
at
em
en
am
ex
s ://
tp
ht