RAPOARTE ŞI PROPORŢII

Definiţie: Prin raportul dintre numerele a şi b (b  0) se înţelege rezultatul

a
împărţirii numărului a la numărul nenul b, notat , (b  0) .
b
5
Exemplu: raportul dintre 5 şi 8 este .
8

Şir de rapoarte egale

a1 a2 a3 a a  a2  a3  ...  an
   ...  n  1 ; b1; b2 ; b3 ;...; bn  0
b1 b2 b3 bn b1  b2  b3  ...  bn

Împărţirea unui segment într-un raport dat

AM 2  AM  2k
M  AB şi  
MB 3  MB  3k

I. M  (AB)  AB = 5k

A M B

2k 3k

II. A  (MB)  AB = k

M A B

2k

3k
 AM 2  AM  2k
M  AB şi  
AB 3  AB  3k

I. M  (AB)  MB = k

A M B

2k

3k

II. A  (MB)  MB = 5k

M A B

2k 3k

Definiţie: Egalitatea a două rapoarte se numeşte proporţie.

a c
 a : b = c : d , b, d  0
b d
mezi
extremi

Proprietatea fundamentală a proporţiei: produsul mezilor este egal cu

produsul extremilor
a·d=b·c

Observaţie: Dacă numerele nenule m; n; p; q verifică egalitatea m · n = p · q,

atunci cu aceste patru numere se poate forma o proporţie.
m q p m
 sau  ... (orice combinaţie care verifică m · n = p · q)
p n n q

Exemplu: numerele 8; 12; 4; 6, pot forma o proporţie pentru că:

 produsul dintre cel mai mic şi cel mai mare număr este egal cu 
4  12  6  8  
 produsul celorlalte două numere 
4 6 6 12
Putem obţine:  sau  ...
8 12 4 8
Aflarea termenului necunoscut dintr-o proporţie

produsul extremilor produsul mezilor

un mez  ; un extrem 
celălalt mez celălalt extrem

Exemple:
1 1
x 4 4 7 4 4 12 4 7 7
a)   x   ; b)   x  
7 21 21 3 3 x 7 12 3 3
1 4
7 x 28 3  28 4
c)  x 
3 9 17  93 3
1
2x  1 3 5 3 3 5 1 5
d)   2x  1   2x  1  1  2 x   x
5 10 10 2 2 2 2 4

Proporţii derivate
a c
Obs: Pornind de la proporţia  şi ţinând cont de proprietatea fundamentală
b d
a proporţiei a  d  b  c , se pot obţine şi alte proporţii:
cu aceeaşi termeni şi cu alţi termeni
b d a p c p
 (am inversat rapoartele)  (am înmulţit numărărtorii cu p)
a c b d
a b a c
 (am schimbat mezii între ei)  (am înmulţit numitorii cu q)
c d bq d q
ab cd a  p c  p  amînmulţit numărătorii cu p 
 (am adunat numitorii la numărători)   
b d b  q d  q  şi numitorii cu q 
a c
 (am scăzut din numitori, numărătorii)
ba d c

Exemple:
a 2 ab 23 5
a) Dacă    
b 3 b 3 3
a 7 a 7 7
b) Dacă    
b 10 b  a 10  7 3
a 3 a b
c) Dacă   
b 4 3 4

1,5a 6 1,5a  2 6  2 3a 12
d) Dacă     
8b 11 8b 11 8b 11
2, 5a 2 2, 5a 10 2 10 25a (25 20 (5 a 4
e) Dacă       
5b 7 5b  5 7 5 25b 35 b 7