Clasa a XI-a

Bareme

Problemele 1-6 sunt probleme tip grilă, ce conțin cinci răspunsuri posibile, iar numărul
răspunsurilor corecte este cuprins între 1 și 5. Punctajul unei astfel de probleme poate fi:
• 0 puncte – dacă nu a fost dat niciun răspuns sau printre răspunsurile indicate există cel puțin
unul incorect;
• 5 puncte – dacă toate răspunsurile indicate sunt corecte, dar lipsește cel puțin un răspuns
corect;
• 10 puncte – dacă răspunsurile indicate coincid cu toate răspunsurile corecte ale problemei.
Pentru problema 7 se cere redactarea completă a soluției. Punctajul corespunzător acordat unei
rezolvări corecte și complete este de 30 puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

1. Fie A  M n ( ) o matrice pătratică al cărei determinant are valoarea 3, iar det ( 2 A) = 24 . Dacă
a = det ( 3 A) atunci:
A) a = 35 B) a 4 C) a 27 D) a  80 E) a  80

Soluție: Cum A  M n ( ) rezultă det ( A) =  n  det A . Atunci det ( 2 A) = 2n  det A = 2n  3 ,

de unde 2n  3 = 24, deci n = 3. Obținem det ( 3 A) = 33  3 = 81. Răspunsuri corecte: C și E.

2. Fie triunghiul ABC , în care notăm cu a, b, c lungimile laturilor și cu A, B, C măsurile

sin A cos A 1
corespunzătoare ale unghiurilor sale, iar  = sin B cos B 1 . Alegeți răspunsurile corecte:
sin C cos C 1
A) Dacă a  b  c atunci   0.
B) Dacă a  c  b atunci   0.
C) Dacă b  c  a atunci   0.
D) Dacă c  b  a atunci   0.
E) Dacă  = 0 atunci triunghiul este isoscel.
Soluție: Scăzând prima linie din celelalte două și dezvoltând apoi după ultima coloană obținem:
sin B − sin A cos B − cos A
= .
sin C − sin A cos C − cos A
x− y x+ y x− y x+ y
Cum sin x − sin y = 2sin cos și cos x − cos y = −2sin sin deducem că:
2 2 2 2
 B+ A B+ A
cos − sin
B− A C−A 2 2
 = 4sin sin .
2 2 C+A C+A
cos − sin
2 2
Dezvoltând apoi determinantul de ordin doi și folosind că sin x cos y − cos x sin y = sin ( x − y ) ,
B+ A C+A B+ A C+A B −C
adică sin cos − cos sin = sin , obținem
2 2 2 2 2
B− A C−A B −C B − A C − A B −C    
 = 4sin sin sin . Cum , ,   − ,  , iar ordinea
2 2 2 2 2 2  2 2
unghiurilor este dată de ordinea laturilor, atunci răspunsurile corecte sunt: B, C, E.

1 2 3 4  1 2 3 4 5
3. Fie a =  −1 ( 3) , unde  =   , b =  (1) , unde  = 
2021
, c
 2 4 1 3  2 5 4 3 1
este numărul permutărilor   S5 , cu proprietatea  (1)   ( 3) = 4 și s = a + b + c. Atunci:
A) s 4 B) s 7 C) s  20 D) s  20 E)  = 
s

Soluție: Evident a =  −1 ( 3) = 4, ordinul permutării  este 6, deci b =  2021 (1) =  −1 (1) = 5 ,

iar pentru permutarea  putem avea  (1) = 1,  ( 3) = 4 sau  (1) = 4,  ( 3) = 1 . În fiecare caz
avem câte P3 = 3! = 6 permutări, deci c = 12. Obținem s = 21. Cum ordinul permutării  este 4
deducem că  s =  , iar răspunsurile corecte sunt: B, D, E.

 cos 2 x − sin 2 x 
4. Pentru fiecare x  definim matricea A ( x ) =   . Atunci:
 sin 2 x cos 2 x 
4
1
A) A    M 2 ( ).
6
n
1
B) Există n  astfel încât A   = I 2 .
*

6
( 2)
n
C) A  I2 ,  n  *
.
n
1
D) Cel mai mic număr natural nenul n pentru care A   = I 2 este 6.
6
n
1
E) Cel mai mic număr natural nenul n pentru care A    M 2 ( ) este 6.
6
 cos t − sin t 
Soluție: Se cunoaște (și se poate demonstra prin inducție) că dacă X =   , atunci
 sin t cos t 
 n n 
 cos − sin 
 cos nt − sin nt   
1
n
3 3
Xn =  . Atunci A   =   , de unde deducem că
 sin nt cos nt  6  n n 
 sin cos 
 3 3 
 n 3k
1
) dacă și numai dacă n = 3k , iar A   = ( −1) I 2 . În plus, A ( x ) = I 2
1
A   M 2 (
k n

6 6
m
dacă și numai dacă cos 2n x = 1  x = , m  . Răspunsurile corecte sunt: B, C, D.
n

5. Fie șirul ( xn )n 1 cu xn  ( 0, 2 ) , n  *
și xn+1 ( 2 − xn )  1, n  *
. Atunci:
 2
A) Șirul ( xn )n 1 are un număr finit de termeni în intervalul  0,  .
 3
2 4
B) Șirul ( xn )n 1 are un număr finit de termeni în intervalul  ,  .
3 3
4 
C) Șirul ( xn )n 1 are un număr finit de termeni în intervalul  , 2  .
3 
D) ( xn )n1 este șir descrescător.
E) lim xn este număr natural impar.
n→

Soluție: Cum xn +1 și 2 − xn sunt numere pozitive putem aplica inegalitatea mediilor:

xn +1 + 2 − xn
1  xn +1 ( 2 − xn )  , de unde xn+1  xn ,  n  1, deci șirul este monoton, fiind
2
strict crescător. Combinat cu faptul că este și mărginit, deducem că este convergent. Fie
l = lim xn   0, 2 . Trecând la limită în inegalitatea din ipoteză rezultă l ( 2 − l )  1, de unde
n →

( l −1)  0  l = 1. Răspunsurile corecte sunt: A, C, E.

2

Fie șirul ( xn )n 1 cu xn = tg n, n 
*
6. . Atunci:
   
A) Pentru orice n  *
, intervalul  n − + 1, n + − 1 conține cel puțin un număr natural.
 2 2 
B) Șirul ( xn )n 1 are cel puțin un subșir mărginit.
C) Șirul ( xn )n 1 nu are niciun subșir convergent.
D) Șirul ( xn )n 1 nu are limită.
E) Șirul ( xn )n 1 este convergent.
    
Soluție: Cum  n + − 1 −  n − + 1 =  − 2  1, deducem că intervalul

2   2 
   
 n − + 1, n + − 1 conține cel puțin un număr natural. Fie
 2 2 
      
kn   n − + 1, n + − 1  * . Evident kn   n − , n +  , de unde kn  kn +1 și
 2 2   2 2
(x ) kn
n 1
este subșir al șirului ( xn )n 1 . Ținând cont că funcția tg x este strict crescătoare pe

  
intervalul  n − , n +  , deducem că pentru orice n 
*
au loc inegalitățile:
 2 2
           
− ctg1 = tg  − + 1 = tg  n − + 1   tg kn  tg  n + − 1  = tg  − 1  = ctg1, adică
 2   2   2  2 
( )
subșirul xkn
n 1
este mărginit. Conform lemei lui Cesaro, el conține un subșir convergent, care

este și subșir al lui ( xn )n 1 . În mod analog putem arăta că pentru orice n 

*
există numerele
      
naturale hn   n − + 1 și ln   n + − 1, n +  , de unde deducem că
, n −
 2 2   2 2
          
tg hn  tg  n − + 1 = tg  − + 1 = − ctg1, ctg1 = tg  − 1 = tg  n + − 1  tg ln ,
 2   2  2   2 
deci subșirurile xhn ( ) n 1
( )
și xln
n 1
nu pot avea aceeași limită (în cazul în care fiecare din ele ar
avea limită). Deci șirul ( xn )n 1 nu are limită. Răspunsurile corecte sunt: A, B, D.

7. Fie șirul ( xn )n 1 definit prin: xn este cel mai mic număr natural k cu proprietatea că k ! e
k
x  n
divizibil la n, iar ( yn )n1 este definit prin yn =   k  −  ( n ) , unde  ( n ) este egal cu
k =1  k 

numărul numerelor prime mai mici sau egale cu n. Arătați că șirul ( yn )n1 este convergent și
limita sa se află situată în intervalul  2,3.
Soluție: Pentru a înțelege cum se formează termenii șirului ( xn )n 1 vom scrie primii termeni:
x1 = 1, x2 = 2, x3 = 3, x4 = 4, x5 = 5, x6 = 3. Să observăm întâi că dacă p este număr prim, atunci
k
xp x  n
x p = p și = 1 . Atunci yn =   k  . Să observăm că y1 = y2 = y3 = 1, y4 = y5 = 2
p k =1, k  prim  k 

și că yn +1 = yn , dacă n + 1 este număr prim, respectiv yn +1  yn , dacă n + 1 nu este număr prim.

x 2
În concluzie, șirul ( yn )n1 este crescător, deci are limită. Vom arăta în continuare că k  ,
k 3
pentru orice k  6 care nu este număr prim. Considerăm următoarele cazuri:
1) k are cel puțin doi divizori primi distincți
În acest caz, putem scrie k = pq , unde p și q sunt numere naturale distincte, prime între ele,
mai mari sau egale cu 2. Putem presupune 2  p  q. Atunci p / p !/ q ! și cum q / q !, iar
x q 1 1
( p, q ) = 1 , rezultă că k = pq / q !, de unde xk  q. Găsim k  =  .
k pq p 2
2) k = p , s  3 și p  2 număr prim
s

xk p s −1 1 1
Atunci k = p / p  p 
s 1 2
p s −1
/(p s −1
) !, deci xk  p s −1 , iar  s =  .
k p p 2
3) k = p 2 și p  3 număr prim
xk 2 p 2 2
Evident k = p 2 / p  2 p / ( 2 p )!, deci ak  2 p , iar  2 =  .
k p p 3
Astfel, pentru n  6 avem
1 4 k k k k
x  x  n
x  n
2 n
2 n
2
yn =  1  +  4  +   k   1 + 1 +     1 + 1 +        . Dar
 1   4  k =6,k  prim  k  k = 6, k  prim  3  k =6  3  k =0  3 
 n +1
2
1−  
n
2
k
3   2  n +1 
   =
k =0  3 
2
= 3 1 −     3, deci 2  yn  3, n  6. Atunci șirul ( yn )n1 este
 3 
1−  
3
monoton și mărginit, deci este convergent, iar lim yn   2,3.
n →