Olimpiada Nat, ională

GAZETA MATEMATICĂ
Clasa a IX-a
CLUJ

Aleget, i varianta corectă de răspuns. O singură variantă este corectă

√  1
1. Rezultatul calculului [ 2021 ] + 2021 · 2021 este:
A. 42 B. 44 C. 45 D. 43
 n o
2n+1
2. Numărul elementelor mult, imii A = x ∈ N  x = , n ∈ Z este egal cu:

n+2

A. 2 B. 4 C. 5 D. 3
n  o
2n+1
3. Suma elementelor mult, imii A = x ∈ Z  x = , n ∈ Z este egală cu:


m
n+2

A. 9 B. 7 C. 8 D. 6

co
4. Numărul solut, iilor (x, y) ∈ R × R ale ecuat, iei 2020 · |x − 2020| + 2021 · |y − 2021| = 0 este:

ss.
A. 0 B. 1 C. 2 D. 4

re
5. Dacă vectorii u = a ı + (a + 1)  s, i v = 3 ı + 5  sunt coliniari, atunci numărul real a este egal cu:
#» #» #» #» #» #»

dp
3 1
A. 2 B. 2 C. 2 D. −1
6. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(−1, 5), B(−7, −1), C(5, 2). Câte puncte M de
or
# » # » # »
coordonate întregi verifică relat, ia |M A + M B + M C| = 30?
e.w
A. 4 B. 2 C. 6 D. 8
# » # »
7. Trapezul isoscel ABCD are bazele AB s, i CD, iar lungimea înăt, imii este egală cu 4. Lungimea vectorului AC + BD
at

este egală cu:

√ √
em

A. 8 2 B. 8 C. 4 2 D. 10
8. Se consideră ecuat, ia ax2 + bx + c = 0, unde a, b, c sunt numere întregi impare. Care dintre următoarele afirmat, ii
en

este adevărată?
A. ecuat, ia are o rădăcină pară B. ecuat, ia are o rădăcină impară
am

C. ecuat, ia are două rădăcini impare D. ecuat, ia nu are rădăcini întregi

9. Câte solut, ii întregi are ecuat, ia 2x+2 3x−5
2 ?
 
=
ex

A. 1 B. 0 C. 2 D. 4
://

 x+1   2x+5  3x−5

10. Suma solut, iilor ecuat, iei 3 + 6 = 2 este egală cu:
15 20 17
A. 6 B. C. D.
s

2 3 3
tp

(x+1)2
11. Se consideră expresia E(x) = x2 +1 , x ∈ R. Valoarea maximă a expresiei este egală cu:
ht

7 9
A. 1 B. 2 C. 3 D. 5
12. Fie a, b, c ∈ R astfel încât a2 + b2 + c2 = 1. Atunci min(ab + bc + ca) este:
A. −1 B. 0 C. − 21 D. − 43
13. Cel mai mare număr real r pentru care are loc inegalitatea
a b c
+ + ≥ r, ∀ a, b, c ∈ (0, ∞)
b+c c+a a+b
este:
5 3
A. 1 B. 3 C. 2 D. 2
n
X 2k + 1
14. Fie n ∈ N∗ s, i Sn = . Atunci Sn este:
k 2 (k
+ 1)2
k=1
n2 +2n n2 +1 n+2 2n+1
A. n2 +2n+1 B. n2 C. n2 (n+1)2 D. n2 +2n+1

1
2

15. Dacă a, b, c ∈ Q astfel încât ab + bc + ca = 1, atunci numărul (1 + a2 )(1 + b2 )(1 + c2 ) este:

p

A. irat, ional B. rat, ional C. egal cu 1 D. mai mic decât 1

16. Se consideră un hexagon regulat ABCDEF s, i punctele M ∈ (AC), N ∈ (CE) astfel încât AM
AC = CN
CE = r. Numărul
real r pentru care punctele B, M , N sunt coliniare este egal cu:
1 √1 2
A. 2 B. 3 C. 3
D. 5
Pentru problemele 17-18 se consideră următorul enunt, :
Fie ABCD un patrulater convex s, i O punctul de intersect, ie a diagonalelor. Dacă AB ∩ CD = {E} s, i AO
OC = 31 ,
1
2,
atunci:
BO
OD =
# » # » # » # »
17. Exprimat în funct, ie de vectorii OC s, i OD, vectorul AD + BC este egal cu:
# » # » # » # » # » # » # » # »
A. OC + OD B. 43 OC + OD C. − 43 OC + 13 OD D. 43 OC + 23 OD
# » # » # »
18. Exprimat în funct, ie de vectorii AO s, i BO, vectorul AE este egal cu:
# » # » # » # » # » # » # » # »
A. AO − BO B. −8AO + 8BO C. 2AO − 3BO D. −3AO + 3BO

m
Pentru problemele 19-20 se consideră următorul enunt, :

co
Fie ABCD un patrulater convex s, i H1 , H2 , H3 , H4 ortocentrele triunghiurilor BCD, CDA, DAB, respectiv

ss.
ABC.
# » # » # »
19. Dacă AC = H3 H1 , atunci vectorul BD este egal cu:

re
# » # » # » # »
A. H1 H3 B. H4 H2 C. 2H3 H1 D. 2H2 H4

dp
# » # »
20. Dacă BD = H4 H2 , atunci patrulaterul ABCD este:
A. paralelogram orB. patrulater inscriptibil
C. patrulater circumscriptibil D. patrulater ortodiagonal
e.w
at
em
en
am
ex
s ://
tp
ht
 3

Olimpiada Nat, ională

GAZETA MATEMATICĂ
Clasa a X-a
CLUJ

Aleget, i varianta corectă de răspuns. O singură variantă este corectă

3x−2
1. Fie A ⊂ R s, i funct, ia f : A → [−1, 1], f (x) = x−1 . Mult, imea A pentru care funct, ia f este surjectivă este:
A. 1, 52 B. 12 , 43 C. [−1, 1] D. [0, 2]
   

2. Suma numerelor naturale x s, i y care verifică egalitatea 5 + 5 x x+1

+ ···+ 5 x+y
= 19500 este egală cu:
A. 14 B. 4 C. 6 D. 8
√ 2021 2
3. Solut, ia reală a ecuat, iei x − 4 x − 5 + x − = 1 apart, ine intervalului:
 
252

m
A. [5, 8] B. [6, 9] C. [6, 8] D. [10, 12]

co
Ä ä
4 4
4. Fie x, y > 0, x − y > 0. Dacă 2 lg x − y = lg 2x − lg y, atunci produsul xy este egal cu:

ss.
A. 1 sau 9 B. 8 C. 5 sau 8 D. 6
» √ » √

re
p p
5. Partea întreagă a numărului a = 2 + 6 + 3 + 12 + 60 + 15 este egală cu:
3 3

dp
A. 5 B. 4 C. 0 D. 1
6. Dacă a = log6 24 s, i b = log12 72, stabilit, i care dintre următoarele afirmat, ii este adevărată:
or
A. 2ab + b = a + 3 B. ab + a − b = 2 C. ab + b − a = 3 D. ab + b + a = 1
e.w
√ √ √ √
7. Cardinalul mult, imii A = {x ∈ R | 3 4x + 1 − x2 − x − 5 + x2 − 5x − 1 = 5} este egal cu:
3 3 3

A. 4 B. 2 C. 0 D. 1
at

8. Solut, ia ecuat, iei 32 + 32 = 18 apart, ine intervalului:

x+2 −x
em

A. [0, 1] B. [−2, 2] C. (−1, 1) D. [0, 2]

2 2 2
9. Numărul solut, iilor ecuat, iei 3 · 4x − 5 · 6x + 2 · 9x = 0 este egal cu:
en

A. 3 B. 2 C. 1 D. 4
am

2
10. Între rădăcinile x1 s, i x2 ale ecuat, iei 2 lg x − 9 lg x + 1 = 0 există relat, ia:
3

D. x1 = 12 x2
ex

A. x21 = x2 B. x1 = x2 C. x1 + x2 = 0
11. Se consideră funct, ia inversabilă f : R → R, f (x) = min(2x + 1, 3x − 1). Atunci suma f −1 (2) + f (2) este egală cu:
://

A. 0 B. 6 C. 1 D. 4
s

12. Numărul funct, iilor bijective de gradul întâi f : [0, 1] → [2, 6] este egal cu:
tp

A. 4 B. 3 C. 1 D. 2
ht

13. Fie A o mult, ime finită. S, tiind că există funct, ii surjective f : A × A → P(A), cardinalul mult, imii A este cel mult
egal cu:
A. 2 B. 16 C. 4 D. 1
Äp √ p√ ä p√
14. Rezultatul calculului 5 + 1 este egal cu:
6
8 5 − 16 + 5−1 ·
√
A. 2 B. 4 C. 10 D. 3
5
2019 lg 2017 2021 lg 2019 2017 lg 2021
15. Rezultatul calculului este egal cu:




2021 · 2017 · 2019

A. 2017 · 2019 · 2021 B. 6057 C. lg 6057 D. 1

√ √
16. Numărul solut, iilor ecuat, iei 2 x+4 x−9
= −x2 + 18x − 73 este egal cu:
A. 0 B. 1 C. 2 D. 4
2 logx 20
17. Produsul solut, iilor ecuat, iei x
este egal cu:


50 = 5

A. 20 B. 0 C. 50 D. 1
4

18. Fie x ∈ (0, ∞) \ {1}. Dacă

log2 x log3 x log5 x
+ + ≥ m, ∀ x ∈ (0, ∞) \ {1}
log15 x log10 x log6 x
atunci m poate lua valoarea:
A. 14 B. 12 C. 6 D. 16
√
19. Suma pătratelor rădăcinilor ecuat, iei x3 + 4 = 5 3 5x − 4 este egală cu:
A. 4 B. 3 C. 0 D. 10
20. S, tiind că 0, 301 < lg2 < 0, 3011, prima cifră a numărului 2 2000
este:
A. 3 B. 5 C. 1 D. 2

m
co
ss.
re
dp
or
e.w
at
em
en
am
ex
s ://
tp
ht
 5

Olimpiada Nat, ională

GAZETA MATEMATICĂ
Clasa a XI-a
CLUJ

Aleget, i varianta corectă de răspuns. O singură variantă este corectă

!
2 0
1. Numărul solut, iilor X ∈ M2 (Z) ale ecuat, iei matriceale X + X =
3
este:
0 10
A. 1 B. 6 C. 9 D. 0
!
1 2 3 4 5 6 7 8 9
2. Se consideră permutarea σ = ∈ S9 . Cel mai mic număr p ∈ N∗ pentru care σ p = e
3 9 6 7 4 8 5 1 2

m
este:

co
A. 9 B. 12 C. 9! D. 27
!n+1

ss.
 
n2 + n + 1
3. Valoarea limitei lim este:
3

n→∞ n2 − 1

re
1 √
A. e B. C. 1 D. 3
e

dp
e2

4. Fie A ∈ M2 (C), A2 = A − I2 . Inversa matricei A este:

A. I2 + A B. I2 − A
or
C. A − I2 D. A
e.w
Ö è
x1 x2 1
5. Fie x1 s, i x2 solut, iile complexe ale ecuat, iei x2 + x + 1 = 0 s, i matricea A = x21 x22 1 . Valoarea determinantului
at

1 1 1
det(A ) este:
2
em

A. 27 B. −27 C. 9 D. −9
en

6. Se consideră s, irurile (xn )n≥0 s, i (yn )n≥0 definite prin x0 = 1, y0 = 1 s, i xn+1 = 3xn + yn , yn+1 = −xn + yn . Valoarea
xn
lim este:
am

n→∞ yn

A. 1 B. ∞ C. −∞ D. −1
ex

Äp p ä
7. Valoarea limitei lim n n2 + 1 + n3 + n − 2n este:
3

n to∞
://

1 5
A. ∞ B. 6 C. 1 D. 6
n
s

8. Valoarea limitei lim sin n! este:

tp

n→∞ n2 +1
A. 1 B. −1 C. 0 D. ∞
ht

Ö è
5 x 3
9. Fie matricea A = 2x −1 x . Valorile lui x pentru care det A este egal cu 0 sunt:
1 2 0
A. 3 B. 2 C. 1 D. ∅
!
−9 2m
10. Valorile parametrului real m pentru care matricea A = este inversabilă sunt:
3m −4
A. R B. 2 C. R \ {2} D. −2
 
1 1 1 

11. Valoarea determinantului  a b c  este:
 
 
 a2 b2 c2 
A. (c − a)(b − a)(c − b) B. (a − c)(b − a)(c − b) C. a − b − c D. 0
6

√ √
12. Fie (an )n≥1 s, i (bn )n≥1 două s, iruri de numere rat, ionale astfel încât (7 + 2 2 )n = an + bn 2, n ≥ 1. Valoarea limitei
an
lim este:
n→∞ bn
√ √
A. 2 2 B. 1 C. 2 D. √12
√
1 − cos x
13. Valoarea limitei lim este:
x→0 x2
A. 1 B. 0 C. 41 D. 12
Problemele 14-16 se referă la următorul enunt, :
Se consideră punctele A(4, 2), B(n, 2), C(−2, 1 − n).
14. Valorile reale ale lui n pentru care punctele A, B, C sunt coliniare, sunt:
A. −1 B. 4 C. {1, −4} D. {4, −1}
15. Dacă n ∈ (−1, 4), atunci aria maximă a triunghiului ABC este:
25 25
A. 25 B. 8 C. 4 D. 8

m
16. Valorile naturale ale lui n pentru care aria triunghiului ABC este 18, sunt:

co
A. {8, −5} B. −5 C. 8 D. {5, −8}

ss.
Problemele 17-18 se referă la următorul enunt, :
Se dă s, irul definit prin relat, ia de recurent, ă xn+1 = xn + n, n ≥ 1, iar x1 = 5.

re
17. Valoarea termenului x10 este:

dp
A. 9 B. 50 C. 439 D. 40
xn
18. Valoarea limitei lim 2 este: or
n→∞ n
e.w
A. ∞ B. 12 C. 1 D. 5
Ã
n
Y π
19. Valoarea limitei lim n n! sin este:
at

n→∞ k
k=2
em

A. ∞ B. π C. 1 D. 0
√
√ n+n
20. Valoarea limitei lim n ln este:
en

n→∞ n
A. ∞ B. π C. 1 D. 0
am
ex
s ://
tp
ht
 7

Olimpiada Nat, ională

GAZETA MATEMATICĂ
Clasa a XII-a
CLUJ

Aleget, i varianta corectă de răspuns. O singură variantă este corectă

1. Se dă mult, imea M = [5, 7] s, i legea de compozit, ie „⋆” definită prin x ⋆ y = xy − 6x − 6y + α. Valoarea parametrului
real α pentru care mult, imea M este parte stabilă a lui R în raport cu legea de compozit, ie „⋆” este:
A. 42 B. 36 C. −36 D. 6
9(x+y)
2. Fie M = [0, 3] s, i legea de compozit, ie „⋆” definită prin x ⋆ y = xy+9 , ∀ x, y ∈ M . Aflat, i k, numărul elementelor
simetrizabile ale monoidului (M, ⋆).

m
A. 2 B. 1 C. 4 D. 3

co
3. Fie f : R → R o funct, ie care admite primitive s, i verifică relat, iile cos f (x) = 1, ∀ x ∈ R s, i |f (x) − π| ≤ π. Atunci
∗

f (π) este:

ss.
π π
A. 0 B. C. D. 2π

re
4 2

4. Mult, imea primitivelor funct, iei f : (0, 1) → R, f (x) = √1 este:

dp
2 x−x2
√ √
A. arccos x + C B. arcsin x + C C. arccos x1 + C D. arcsin √1x + C
5. Fie x ⋆ y = x+y
1+xy , ∀ x, y ∈ (−1, 1). Numărul 1
2 ⋆ 1
3
or
⋆... ⋆ 1
1000 este:
e.w
500499 500500 500499 500501
A. 500502 B. 500501 C. 500501 D. 500502

6. Fie G = (−1, 1) s, i legea de compozit, ie x ⊥ y = ax+by

1+xy , ∀ x, y ∈ (−1, 1). Notăm K = {(a, b) ∈ R | (G, ⊥) este grup}
2
at

X
s, i S = (a + b). Atunci valoarea lui S este:
em

(a, b)∈K

A. 3 B. 0 C. 2 D. 6
en

7. Fie f , g : R → R două funct, ii ce admit ca primitive pe F , respectiv G cu proprietăt, ile f = 12 (G + g), g = 21 (F + f ),

f (0) = 0, g(0) = 2. Atunci f (1) + g(1) are valoarea:
am

A. 2 B. 1 C. 4 D. 2e
ex

®
2̂x + 3̂y = 1̂
8. Suma solut, iilor sistemului în Z7 este egală cu:
://

5̂x + 3̂y = 2̂
A. 2̂ B. 3̂ C. 4̂ D. 0̂
s

Z 2π
tp

9. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = arcsin(sin x). Dacă I = f (x) dx, atunci I este:
0
ht

π
A. 1 B. 2 C. 0 D. π
 Ö è 

 1 t at2 + 2t  

10. Fie a ∈ R astfel încât mult, imea Ga = A(t) = 0 1 4t  t ∈ Z împreună cu înmult, irea matricelor să

  
0 0 1
  
formeze o structură de grup. Aflat, i t ∈ Z astfel încât suma elementelor lui (A(t) )−1 să fie egală cu 0.
A. −1 B. 3 C. 1 D. 2
Z π
3
11. Dacă I = ln(cos x) sin x dx, atunci I este:
0
√ 1 1
√ √
A. ln 2 − 2 B. ln 2 − 2 C. ln 2 − 14 D. ln 2 + 12

0, x≤0
12. Pentru fiecare a > 0 definim funct, ia fa : R → R, fa (x) = . Notăm M = {fa : R → R | a ∈ (0, ∞)}.
ax, x > 0
Atunci:
8

A. Compunerea funct, iilor nu este lege de compozit, ie pe M

B. Compunerea funct, iilor este lege de compozit, ie pe M dar nu admite element neutru
C. (M, ◦) este monoid dar nu este grup
D. (M, ◦) este grup abelian
Problemele 13-14 se referă la următorul enunt, :
Z 1
Fie s, irul (In )n≥1 dat de In = (1 − x2 )n dx, n ∈ N∗ .
0
13. S, irul (In )n≥1 este:
A. s, ir crescător B. s, ir nemărginit C. s, ir convergent D. s, ir divergent
14. Stabilit, i care dintre relat, iile de recurent, ă este adevărată:
2n+1 2n+2 2n 2n+3
A. In+1 = 2n+3 In B. In+1 = 2n+3 In C. In+1 = 2n+3 In D. In+1 = 2n+1 In
15. Pe R definim legea de compozit, ie x ⋆ y = a + a , a > 0. Fie H = (0, a) s, i
x y

M = {a ∈ (0, ∞) | H este parte stabilă a lui R în raport cu legea de compozit, ie „ ⋆ ”}. Atunci:

m
A. M = ∅ B. M = (0, 1) C. M = (1, ∞) D. M = (0, 1) ∪ (1, ∞)

co
1
1
Z
16. Calculând integrala I = arctg 2 x dx, obt, inem:
x2 + 1

ss.
−1
π3 π3 3
A. 48 B. 96 C. − π96 D. 0

re
Problemele 17-18 se referă la următorul enunt, :

dp
Se consideră grupul multiplicativ (U, ·), unde U = {z ∈ C | |z| = 1}. Pentru a, b ∈ C∗ s, i n ∈ N∗ definim
mult, imile An (a, b) = {z ∈ C∗ | az n = b}. or
17. Mult, imea A2 (1, −1) este:
e.w
A. {1; 2} B. {1; −1} C. {−i; i} D. {1}
18. Mult, imea punctelor (a, b) pentru care An (a, b) este subgrup al grupului (U, ·) este:
at

Ä √ ä Ä√ √ ä
A. 0, 13 B. 31 , 23 C. 32 , 36 D. 6 7



3 , 3
em

Z 2 x
e (x − 1)
19. Valoarea integralei dx este:
1 x(x + ex )
en

2 2
A. ln 1+e
1+e B. 1 2+e
C. ln 2+2e D. ln(e2 + 2e)
20. Fie f : [−1, 0) → R, f (x) = arcsin
am

x2
x
. Fie F : [−1, 0) → R o primitivă a lui f astfel încât F (−1) = 0. Atunci
1
λ = F − 2 este:


√ √ √ √
ex

A. π6 + ln(2 − 3 ) B. − π6 + ln(2 + 3 ) C. π3 − ln(2 − 3 ) D. 12π

− 21 ln( 3 − 1)
s ://
tp
ht