Olimpiada Naţională Gazeta

Matematică 2021

Etapa I , 20.02.2021

Clasa a IX a

1. Dacă x, y ∈ ℝ şi 2 x + 1 ≤ 10, 3 y − 2 ≤ 11, atunci valoarea minimă a expresiei

E ( x , y ) = 3 x + 2 y este egală cu:

49 45 41 49 41
A. − B. − C. − D. − E. −
2 2 2 6 6

18
2. Partea întreagă a numărului a = este egală cu:
10 − 1

A. 6 B. 7 C. 8 D. 9 E. 10

 2x + 1 x − 1
3. Suma soluţiilor ecuaţiei   = 2 este egală cu:
 3 

A. – 15 B. – 13 C. – 11 D. – 9 E. – 4

4. Se consideră predicatul p ( x , y ) : "3 x + 4 y 2 = 1", x , y ∈ ℝ . Stabiliţi care dintre următoarele

propoziţii este adevărată:

A. (∃y ) p (1, y ) B. (∀y ) p ( 2, y ) C. (∀x )(∃y ) p ( x, y ) D. (∀y )(∃x) p ( x, y ) E. (∃x )(∀y ) p ( x, y )

5. Numărul numerelor de patru cifre, care au produsul ultimelor două cifre egal cu 0, este egal
cu:

A. 270 B. 400 C. 1710 D.1890 E.1980

6. Se consideră predicatul q ( x, y ) :" x − 3 y = 4", x , y ∈ ℤ . Stabiliţi care dintre următoarele
propoziţii este adevărată:

A. B. C. D. E.
(∃y )q (2021, y ) (∀x )(∃y ) q ( x, y ) (∀y )(∃x) q ( x, y ) (∃x )(∀y ) q ( x, y ) (∃y )(∀x) q ( x, y )

{ }
7. Numărul elementelor mulţimii T = n ∈ ℕ | n = 4 ⋅  n  − 3 , unde [ a ] reprezintă partea
întreagă a numărului real a, este egal cu:

A. 2 B. 3 C. 4 D.5 E.7

 1 1 
8. Produsul elementelor mulţimii S =  x ∈ ( 0,3 ) | + = 2 x  , unde [ a ] şi {a} reprezintă
 [ x ] { x} 
partea întreagă, respectiv partea fracţionară a numărului real a , este egal cu:

27 9 81 3 15
A. B. C. D. E.
8 4 16 2 4

9. Numărul modalităţilor de a colora vârfurile unui triunghi cu una dintre culorile roşu, orange,
galben, verde, albastru, indigo şi violet, astfel încât fiecare vârf să fie colorat cu altă culoare,
este egal cu:

A. 343 B. 264 C. 210 D. 64 E. 18

10. Dacă a , b, c ∈ ( 0, +∞ ) şi abc = 3 , atunci valoarea minimă a expresiei

E = ( a + b )(b + c )(c + a ) este egală cu:

A. 216 B. 192 C. 147 D. 108 E. 75

1 1 1
11. Pentru orice număr natural nenul n se notează S n = 1 + 2
+ 2
+ ... + . Partea întreagă a
2 3 n2
numărului real S 2021 este egală cu:

A. 1 B. 0 C. 1010 D. 3 E. 1011

 2 n 2 + 2n + 5 
12. Suma elementelor mulţimii M =  n ∈ ℤ | ∈ ℤ  este egală cu:
 2n + 1 
 A. – 4 B. – 3 C. – 2 D. 0 E. 1

  2k  
13. Numărul elementelor mulţimii P =  k ∈ ℤ |1 ≤   < 2021 , unde [ a ] reprezintă partea
  3  
întreagă a numărului real a , este egal cu:

A. 3031 B. 3030 C. 3029 D. 2029 E. 2020

14. Dacă a, b ∈ ℝ şi a 5 + b 8 = 26 , atunci valoarea minimă a sumei s = a 2 + b 2 este egală cu:

A. 1 B. 2 C. 3 D. 2 E. 13

Problemele 15 – 20 se referă la următorul enunţ:

Pe laturile (AB), (AC) şi (BC) ale unui triunghi ABC se consideră punctele D, E, respectiv F; se
notează cu G centrul de greutate al triunghiului ABC, cu M mijlocul laturii (BC), cu N mijlocul
segmentului (AG) şi cu a = BC , b = CA, c = AB lungimile laturilor triunghiului ABC.

15. Numărul real k pentru care este adevărată egalitatea 3 ⋅ GB + 3 ⋅ GC + k ⋅ AM = 0 este egal cu:

A. – 3 B. – 2 C. 1 D. 2 E. 3

16. Dacă CE = p ⋅ EA şi punctele B, N, E sunt coliniare, atunci numărul real p este egal cu:

16 B. 3 17 D. 4 E. −4
A. C.
5 4

17. Dacă a = 10, b = 8, c = 6 , atunci lungimea segmentului (AM) este egală cu:

11 21 C. 5 19 E. 4
A. B. D.
2 4 4

18. Dacă DA + DB + DC = r ⋅ DG , atunci numărul real r este egal cu:

A. 4 B. 3 5 1 3
C. D. E.
2 3 2

19. Dacă ( AF este bisectoarea unghiului ∢BAC , stabiliţi care dintre următoarele inegalităţi este
adevărată:
 A. B. C. D. E.
a b a+c
a c BF ≤ ⋅ a c a b BF ≤ .
BF ≤ ⋅ 2 c BF ≥ ⋅ BF ≥ ⋅ 2 ⋅ bc
2 b 2 b 2 c

20. Dacă DA + DB + EA + EC = 0 şi DC ∩ BE = { P} , atunci numărul raţional t pentru care este

adevărată egalitatea t ⋅ PA + PB + PC = 0 , este egal cu:

A. 1 B. – 1 3 3 4
C. − D. E.
4 4 3
 Olimpiada Naţională Gazeta
Matematică 2021

Etapa I , 20.02.2021

Clasa a X a

1. Partea întreagă a numărului a = log 3 4 + log 4 27 este egală cu:

A. 1 B. 2 C. 3 D. 4 E. 5

2. Partea întreagă a numărului b = 4 200 este egală cu:

A. 3 B. 4 C. 5 D. 7 E. 9

3. Dacă F (t ) = t 3 − 9t 2 + 27t şi u = 3 + 3 3 , atunci numărul F (u ) este egal cu:

A. 3
9 B. 30 C. 6 ⋅ 3 3 D. 36 E. 81

(4 2) (3 5)
60 − k k
4. Dacă ak = ⋅ , k = 1, 60 , atunci numărul numerelor iraţionale din mulţimea

A = {a1 , a2 , a3 ,..., a60 } ,este egal cu:

A. 56 B. 55 C. 30 D. 6 E. 5

{
5. Suma elementelor mulţimii B = x ∈ ℝ | 2 ⋅ 3 x + 9 ⋅ 2 x = 6 x + 18 este egală cu: }
3 B. 2 C. 3 5 E.6
A. D.
2 2

{
6. Suma elementelor mulţimii C = x ∈ ℝ | x + 3 9 − x = 3 este egală cu: }
A. 9 B. 10 C. 37 D. 45 E. 46
7. Dacă x ≤ 2 şi 4 y + 2 x + 3 = 5, 8 y + 2 x − 1 = 6 , atunci numărul s = x + y este egal cu:

7 B. 2 3 5 E. 1
A. C. D.
2 2 4

8. Dacă a = log16 9 , atunci numărul x = log 6 24 este egal cu:

2a + 1 2a 2a + 2 2a + 3 2a + 1
A. B. C. D. E.
2a + 2 2a + 3 2a + 1 2a + 1 2a + 3

9. Ordinea crescătoare a numerelor m = 3, n = 3 4, p = 4 5 este:

A. m < p < n B. m < n < p C. n < p < m D. n < m < p E. p < n < m

10. Se consideră funcţiile f k : ℝ → (1, +∞ ) , k = 1, 4 definite prin f1 ( x ) = 2 x + 1, f 2 ( x ) = 3 + sin x,

 2 − x, x <1
( )
f3 ( x ) = 2 + log 2 1 + x 2 , f 4 ( x ) = 
1 + x ,
2
x ≥1
. Stabiliţi care dintre funcţiile considerate

sunt surjective.

A. f1 , f 2 B. f1 , f3 C. f1 , f 4 D. f 2 , f 3 E. f3 , f 4

11. Suma inverselor soluţiilor ecuaţiei 8 x + 2 x + 2 = 32 + x ⋅ 2 x este egală cu:

7 5 7 3 5
A. B. C. D. E.
12 12 4 4 6

12. Numărul funcţiilor injective f : {1, 2,3, 4} → {5, 6,7,8,9} este egal cu:

A. 0 B. 24 C. 120 D. 256 E. 625

x+2
13. Mulţimea M, pentru care funcţia f : ℝ → M , f ( x ) = este surjectivă, este egală cu:
x2 + 5

 1 1  1 1  1 1  1 1  1 1
A.  − ,  B.  − ,  C.  − ,  D.  − ,  E.  − , 
 2 2  10 4   5 2  10 7   10 2 

3
14. Diametrul cercului circumscris unui triunghi ABC în care BC = 8 şi cos A = este egal cu:
5

A. 10 B. 8 C. 7 D. 9 E. 5
 27π
15. Dacă u = sin , atunci numărul v = 4u 2 este egal cu:
4

A. 4 B. 2 C. 0 D. 6 E. 8

16. Funcţia f : ℝ → ( 4, +∞ ) , f ( x ) = 64 x + 16 x + 4 este bijectivă, deci inversabilă, inversa ei fiind

funcţia g. Numărul A = g (16) + g (84) este egal cu:

3 B. 2 11 D. 48 E. 100
A. C.
2 2

17. Se consideră expresia E ( x) = x ⋅ 3 x ⋅4 3

x ⋅5 4
x , x ∈ ( 0, +∞ ) . Numărul E (243) este egal
cu:

A. 9 B. 16 C. 27 D. 64 E. 81

 5
18. Suma elementelor mulţimii P =  x ∈ ℝ | log 3 x 2 + log8 6 x =  este egală cu:
 3

1 1 5 10 3
A. B. C. D. E.
5 6 12 3 4

19. Se consideră numerele a, b, c ∈ ( 0, +∞ ) \ {1} şi x, y , z ∈ ℝ astfel încât

a x = bc, b y = ca, c z = ab. Numărul t = xyz − x − y − z este egal cu:

A. 0 B. 2 C. a + b + c D. 1 E.
abc − a − b − c

 x + 1, x ≤ −2
20. Se consideră funcţiile f : ℝ → ℝ , f ( x) =  şi
 4 x − m , x > −2
 x − m, x ≤ 0
g : ℝ → ℝ, f ( x) =  x . Suma tuturor numerelor întregi m pentru care f este
 2 , x>0
surjectivă, iar g este injectivă, este egală cu:

A. 27 B. 18 C. −27 D. −9 E. 9
 Olimpiada Naţională Gazeta
Matematică 2021

Etapa I , 20.02.2021

Clasa a XI a

2 5  2 3  4 12 
1. Se consideră matricele A =  , B =  ,C =   ∈ M2 ( ℝ ) . Dacă A ⋅ X ⋅ B = C ,
0 2 0 2 0 4 
atunci suma elementelor matricei X ∈ M2 ( ℝ ) este egală cu:

A. −2 B. 1 C. −1 D. 2 E. 0

2 5
2. Se consideră matricea A =   ∈ M2 ( ℝ ) . Dacă A = m ⋅ A + n ⋅ I 2 , atunci numărul întreg
3
0 2
p = m − n este egal cu:

A. – 4 B. 8 C. 28 D. 32 E. 12

2 5
3. Se consideră matricea A =   ∈ M2 ( ℝ ) . Suma elementelor matricei A este egală cu:
10
 0 2 

A. 4608 B. 23040 C. 14848 D. 27648 E. 26624

 4 −6 
4. Se consideră matricea M =   ∈ M2 ( ℝ ) şi G = { X ( a ) = I 2 + a ⋅ M | a ∈ ℝ}. Dacă
 2 −3 
X ( a ), X (b ) ∈ G şi X ( a ) ⋅ X (b ) = X (c ) , atunci numărul c este egal cu:

A. a + b B. a + b + 2 ab C. a + b − ab D. a + b + 3ab E. a + b + ab

x m 1 
 
5. Se consideră matricea A( x ) =  1 1 −1  ∈ M3 ( ℝ ) . Numărul numerelor întregi m pentru
2 1 x 
 
care matricea considerată este inversabilă, pentru orice număr real x , este egal cu:

A. 1 B. 2 C. 3 D. 4 E.5
 x −1 1 −2
6. Se consideră determinantul D ( x ) = −2 x − 1 1 , x ∈ ℂ. Suma soluţiilor complexe
1 −2 x − 1
nereale ale ecuaţiei D ( x ) = 0 este egală cu:

A. 1 B. 2 C. 3 D. 2 + 2i E. 4 − 2i

7. Într-un reper cartezian xOy se consideră punctele A(1, 0), B (3,1), C (2, 4), D ( −1,3). Aria
patrulaterului ABCD este egală cu:

A. 8 B. 16 C. 10 D.18 E.9

8. Folosind notaţiile uzuale pentru lungimile laturilor şi lungimile înălţimilor unui triunghi ABC,
pentru care lungimea razei cercului circumscris este egală cu 4, determinantul
1 a ha
D = 1 b hb este egal cu:
1 c hc

A. B. C. D. 8abc E. 4abc
4( c − b )(c − a )(b − a ) (c − b )(c − a )(b − a ) (c − b )(c − a )(b − a )
8 4

9. Se consideră matricele A, B ∈ M2 ( ℝ ) , A ≠ B , astfel încât A + B = A ⋅ B şi pentru care există

k ∈ ℕ , k ≥ 3, astfel încât A + B + B 2 + ... + B k −1 = O2 . Stabiliţi care dintre următoarele
afirmaţii este adevărată:

A. Ak = O2 B. Ak = I 2 C. B k = O2 D. B k = I 2 E. Ak = B k

( )
10. Dacă x ∈ ( 0, +∞ ) , A ∈ M2 ( ℝ ) şi det A2 + x ⋅ I 2 = 0, atunci numărul

( )
d = det A2 + A + x ⋅ I 2 este egal cu:

A. 0 B. x C. 1 D. 1 + x E. x 2

x3 + x − 2 1
11. Dacă L1 = lim şi L2 = lim ⋅ ln(1 + 3 x ) , atunci numărul L3 = L1 ⋅ L2 este egal cu:
x →1 x 2 + x−2 x→0 x

A. 4 B. 4e 3 C. 3e D. e 4 E. 3
 1 + 4x −1 32 x − 1
12. Dacă a = lim şi b = lim , atunci numărul c = a ⋅ b este egal cu:
x→0 3x x→0 4 x

ln 3 ln 2 ln 3 D. 2 ⋅ ln 3 E. 3 ⋅ ln 3
A. B. C.
3 2 2

sin 3π t
13. Numărul d = lim este egal cu:
t →∞ t

A. 0 π C. 3π 1 3
B. D. E.
3 3π π

n
k
14. Valoarea limitei lim
n→∞
∑ (k + 1)! este egală cu:
k =1

1 B. +∞ C. 2 D. 1 E. e
A.
2

4n
15. Numărul real M = lim 2n
este egal cu:
n →∞  1
2+ 
 n

A. e −2 B. e −1 C. 1 D. e 2 E. 0

( )
16. Valoarea limitei A = lim  2 ⋅ ln ( n + 3) − ln e ⋅ n 2 + 2  este egală cu:
n→∞  

A. −2 B. 0 C. +∞ D. −1 E. 2e

xn
17. Se consideră şirul ( xn )n≥1 definit prin x1 = 1, xn +1 = , n ≥ 1. Numărul real
1 + xn 2
P = lim n ⋅ xn este egal cu:
n→∞

A. 0 B. 2 C. 1 D. 3 E. 2
 (1 − cos x )
n
18. Se consideră şirul ( an )n≥1 definit prin an = lim , n ≥ 1. . Limita S = lim (2n + 1) ⋅ an
x →0 x 2n n→∞
este egală cu:

A. 1 B. 0 1 D. +∞ π
C. E.
2 2

n
1/ x 2
19. Se consideră şirul ( bn )n≥1 definit prin bn = lim (1 − x ⋅ sin nx ) , n ≥ 1. Limita B = lim ∑ bk
x →0 n→∞ k =0
este egală cu:

A. 0 e 1 D. 1 E. e .
B. C.
e −1 e −1

n
20. Limita U = lim 3n + 4 n este egală cu:
n →∞

A. 1 B. 3 C. 4 D. 7 E. +∞
 Olimpiada Naţională Gazeta
Matematică 2021

Etapa I , 20.02.2021

Clasa a XII a

1. Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie asociativă definită prin

x y = xy − 2 x − 2 y + 6, ∀x, y ∈ ℝ. Simetricul elementului a = 5 faţă de legea considerată
este egal cu:

1 7 5 10 8
A. B. C. D. E.
3 3 3 3 3

2. Ordinul elementului b = 18 în grupul ( ℤ100 , + ) este egal cu:

A. 54 B. 24 C. 50 D. 42 E. 30

3. Pe mulţimea numerelor reale strict pozitive se defineşte o lege de compoziţie "*" care are
următoarele proprietăţi:

( a ) ( x + 1) * x = 1, ∀x > 0; (b ) ( xy ) * z = x ( y * z ), ∀x , y , z > 0. . Numărul 6 * 2 este

egal cu: este egală cu:

A. 12 B. 8 C. 3 D. 2 E. 4

 x f ( x )  *

4. Se consideră o funcţie f : ℝ* → ℝ şi mulţimea G =   | x ∈ ℝ  ⊂ M2 ( ℝ ) .
 0 1  
Stabiliţi pentru care dintre următoarele funcţii mulţimea G are o structură de grup abelian în
raport cu înmulţirea matricelor:

1 B. f ( x ) = 2( x + 1) C. f ( x ) = x + 2 D. f ( x ) = 3( x − 1) E. f ( x ) = x 2
A. f ( x ) =
x

5. Se consideră pe mulţimea numerelor reale legea de compoziţie definită prin

x • y = xy + 2 ax + by , ∀x , y ∈ ℝ , cu a , b ∈ ℝ * . Dacă legea considerată este asociativă şi
comutativă, atunci numărul c = 4 a + 3b este egal cu:
 A. 11 B. 6 C. 5 D.10 E.7

6. Dacă legea de compoziţie definită prin x△ y = xy + 5 x + ay + b, ∀x, y ∈ ℝ , admite element

neutru, atunci numărul d = a ⋅ b este egal cu:

A. 10 B. 80 C. 100 D. 50 E. 40

7. Dacă f : ℝ → ℝ este o funcţie bijectivă, cu f −1 (3) = 5 , atunci elementul neutru al legii de

( )
compoziţie definite prin x ○ y = f f −1 ( x ) + f −1 ( y ) − 5 , ∀x , y ∈ ℝ , este egal cu:

A. 0 B. 3 C. 8 D. 15 E.5

8. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie

x ⊥ y = 2 xy − 2 x − 2 y + 3, ∀x, y ∈ ℝ . Suma soluţiilor ecuaţiei x ⊥ x ⊥ x ⊥ x = x este egală
cu:

3 B. 2 C. 3 7 5
A. D. E.
2 2 2

9. Dacă n ∈ ℕ ∗ şi ( G , ⋅) este un grup multiplicativ cu 3n + 1 elemente, atunci, pentru orice

a ∈ G , numărul soluţiilor ecuaţiei x 3 = a 2 este egal cu:

A. 0 B. 4 C. 1 D. 3n E. n

10. Se consideră un grup multiplicativ ( G , ⋅) având elementul neutru e , iar a, b ∈ G \ {e} două
elemente care verifică egalităţile ab = b 4 a şi b 6 = e. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii
este adevărată:

A. b1000 = e B. b 2020 = e C. b 2000 = e D. b 2019 = e E. b 2021 = e

11. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x 3 − 12 x 2 + 18 x + m . Produsul tuturor numerelor

întregi m pentru care ecuaţia f ( x ) = 0 are trei soluţii reale distincte este egal cu:

A. – 5040 B. 5040 C. – 720 D. 720 E. 0

 12. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x 3 − 12 x 2 + 18 x − 3. Dacă G : ℝ → ℝ este o
primitivă a funcţiei g : ℝ → ℝ, g ( x ) = f / ( x ) , stabiliţi care dintre următoarele inegalităţi este
adevărată:

A. B. C. D. E.
G ( 2) < G( 3) G ( 0 ) > G (1) G ( 3) > G ( 4 ) G ( ) ( 11 )
10 < G G ( 3 15 ) < G ( 3 25 )

2x + 4
13. Dacă H este o primitivă a funcţiei h : ℝ → ℝ, h( x) = pentru care ln 2 + H (−1) = 0 ,
x + 2x + 2
2

atunci numărul H (0) este egal cu:

π π π π E. π + ln 2
A. B. C. + ln 4 D. − ln 2
4 2 2 4

14. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f ( x) = x 2 + 2 x + 2. Dacă J este o primitivă a funcţiei

 π π π 
j :  − ,  → ℝ, j ( x) = f ( tgx ) şi J (0) = 0 , atunci numărul J   este egal cu:
 2 2 4

π π π π π
A. + ln 2e B. − ln 2 C. + ln 2 D. − ln 2e E. + ln 2
4 4 4 4 4

1
15. Dacă Fn este o primitivă a funcţiei f n : ℝ → ℝ, f n ( x) = x ⋅ enx , n ∈ ℕ∗ şi + Fn ( 0 ) = 0 , atunci
n2
numărul Fn (1) este egal cu:

1 + nen 1 + ( n − 1)en 1 + ( n + 1)en ( n − 1)en 1 + en

A. B. C. D. E.
n2 n2 n2 n2 n

n +1
f (2 x)
16. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ, f ( x) = 2 x + 4 . Numărul L = lim
n→∞
∫ f ( x)
dx este egal cu:
n

A. e B. 4 C. 0 D. 2 E. 1

17. Dacă F : ℝ → ℝ este o funcţie derivabilă al cărei grafic conţine punctul A(1,1) şi pentru care
tangenta la grafic în orice punct M ( a, F (a ) ) are panta f (a ) = 2a + 1, a ∈ ℝ , atunci numărul
F (2) este egal cu:
 A. 1 B. 3 C. 5 D. 2 E. 4

1
18. Dacă G este o primitivă a funcţiei g : ( 0, +∞ ) → ℝ, g ( x) = şi G (1) = 0 , atunci numărul
(
x x4 + 1 )
G (2) este egal cu:

1 16 1 32 1 2 1 17 1 17
A. ⋅ ln B. ⋅ ln C. ⋅ ln D. ⋅ ln E. ⋅ ln
4 17 4 17 4 17 4 16 4 2

ln 5 x
e ⋅ ex −1
19. Numărul I = ∫ ex + 3
dx este egal cu:
0

A. 4 − π B. 4 + π C. 2π D. π + ln 4 E. 2 − π .

1
1
20. Numărul L = lim ⋅ ∫ [ nx ] dx , unde [ a ] reprezintă partea întreagă a numărului real a, este egal
n →∞ n
0
cu:

A. 1 B. 0 1 1 2
C. D. E.
2 3 3