Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020

Axa prioritară 6: “Educație și competențe”

Titlul proiectului: ”Dezvoltarea învățământului terțiar universitar în sprijinul creșterii economice - PROGRESSIO”
Cod SMIS 2014+: 125040

STRUCTURA ORIENTATIVĂ A PROIECTULUI DE CERCETARE PENTRU

FUNDAMENTAREA PLANULUI DE AFACERI/SUSTENABILITATE/CARIERĂ

1. Numele și prenumele candidatului: LUDUȘAN (CĂSĂTORIE: COROVEI) EMILIA -ANUȚA

2. Titlul temei de cercetare : Analiza indicatorilor de raportare bancară pe baza bilanțurilor

contabile, a raportărilor financiar contabile, a rapoartelor audirorilor financiari, a situațiilor
financiare anuale și/sau a declaratiilor de venit global ale acționarilor semnificativi ai instituțiilor
de credit.

3. Rezumat: Analiza empirică si teoretică realizată până la momentul actual are în vedere legătura
dintre stabilitatea politică și creșterea economică. În analiza realizată am luat în considerare un
panel de țări din Uniunea Europeană care sunt considerate stabile din punct de vedere politic.
Analiza acestor țări s-a realizat în perioada 2000-2017.

Metodologia utilizată în cadrul studiului empiric are în vedere utilizarea ecuațiilor de tip OLS cu
erori standard robuste, în concordanță cu heteroscedasticitatea și autocorelația specifică
panelului.

Dacă o țară nu se confruntă cu conflicte, proteste și revolte, schimbări radicale ale regimurilor,
terorism sau războaie atunci populația acelei țări se poate concentra asupra muncii și asupra
investițiilor. Riscul politic este definit ca fiind riscul unei țări de a-și plăti datoriile și de a menține

1/10
 un mediu ospitalier pentru investițiile externe. Așadar chiar dacă economia unei țări este
puternică dacă mediul politic este neprietenos sau este considerat că va deveni neprietenos
atunci impactul asupra deciziilor investitorilor străini se consideră a fi unul negativ. Rezultatele
empirice arată că există o relație pozitivă și semnificativă între stabilitatea politică și creșterea
economică.

4. Contextul științific și motivația temei alese: Uniunea Europeană este a doua cea mai mare
economie din lume în termeni nominali după Statele Unite și în funcție de paritatea puterii de
cumpărare sau de PPP este după China. PIB-ul Uniunii Europene a fost estimat la 19,1 trilioane
de dolari (nominal), reprezentând 22% din economia mondială (PIB global nominal). Stabilitatea
politică în Uniunea Europeană a fost de 0,71 puncte în 2017. Cea mai mare valoare a fost în
Luxemburg (1,34), iar cea mai mică valoare a fost în Grecia (-0,13 puncte).

În literatura de specialitate au fost elaborate o serie de articole referitoare la instabilitatea

politică și la impactul acesteia asupra creșterii economice. În acest context, găsim un număr din
ce în ce mai mare de de studii cu privire la efectele stabilității politice asupra performanței
economice și asupra investițiilor atât din perspectiva teoretică, cât și din cea empirică.

Barro și Lee (Barro și Lee, 1994, p. 1-46) au realizat un studiu pentru a verifica impactul
instabilității politice asupra dezvoltării economice. Ei au studiat rata de creștere a 116 economii
în perioada 1965 - 1985. Ei au ajuns la concluzia că instabilitatea politică are efecte negative
asupra dezvoltării economice.

Alesina et. al(Alesina et al, 1996, pp. 189-211) au analizat impactul instabilității politice asupra
dezvoltării economice prin utilizarea unui eșantion de 113 țări. Constatările lor sugerează că

2/10
 performanța economică este influențată în mod negativ dacă se constată că guvernul urmează
este neeficient sau daca urmează șă se prăbușească.

Radu (Radu, 2015, pp.751-757) a analizat relația dintre stabilitatea politică asupra creșterii
economice în România în perioada 1990 -2011. Rezultatele emirice concluzionează că
stabilitatea politică joacă un rol important în creșterea economică a unei țări și că un mediu
politic stabil contribuie la construirea unei căi coerente pentru dezvoltarea durabilă.

Nazeer și Mansur (Nazeer și Mansur, 2017, pp. 1-20) au analizat impactul instabilității politice
asupra investițiilor străine directe. Studiul lor se întinde pe o perioadă de 30 de ani, (1984 -
2013) în Malaezia. Rezultatele empirice arată că există relații lungi și scurte între instabilitatea
politică și creșterea economică în Malaezia.

5. Relevanța temei de cercetare: Scopul lucrării noastre este de a aduce o nouă contribuție în
literatura de specialitate prin analizarea relației dintre stabilitatea politică și creșterea
economică în țările Uniunii Europene, în perioada 2000- 2017.

6. Stadiul curent al cercetării în materie:

Scopul analizei efectuate este de a studia relația dintre stabilitatea politică și creșterea
economică. Pentru a identifica legătura dintre acești indicatori, am analizat un panel de țări din
Uniunea Europeană în perioada 2000-2017.

Creșterea economică poate fi definită ca o creștere anuală a producției sau veniturilor totale în
economie (Poulson și Kaplan, 2008, pp. 53-71) sau pur și simplu putem defini creșterea
economică ca o creștere a cantității de bunuri și servicii produse într-o anumită perioadă de

3/10
timp. Stabilitatea politică este definită ca fiind potențialul în vederea menținerii unui guvern
stabil fără a afecta schimbările constituționale sau neconstituționale (Alesina et al, 1996, pp.
189-211). Mediul politic stabil al țării sporește acumularea capitalului uman și a capitalului fizic
și, prin urmare, induce procesul de creștere economică (Muhammad et al, 2008, pp. 203-208).

Variabilele explicative utilizate în analiza noastră sunt:

• Stabilitatea politică și absența violenței / terorismului [efect estimat: +];
• Impozitul pe venit, profit și câștiguri de capital (% din venituri) [efect estimat: -];
• Șomajul, total (% din forța de muncă totală) [efect estimat: -];
• Soldul contului curent (% din PIB) [efect estimat: +];
• Inflația, prețurile de consum (anual%) [efect estimat: -];
• Investițiile străine directe, intrări nete (% din PIB) [efect estimat: +];
• Raportul dintre capitalul bancar și active (%) [efect estimat: +];
• Creditul intern acordat de sectorul financiar (% din PIB) [efect estimat: +];
• Raportul dintre creditele neperformante ale băncilor în creditele brute totale (%)
[efect estimat: -];
•Salariați, total (% din totalul ocupării forței de muncă) [efect estimat: +];

Acești indicatori au fost determinați utilizând bazele de date ale Băncii Mondiale și ale
Indicatorilor de Guvernare Mondială (WGI).

Impactul stabilității politice asupra creșterii economice este analizat anual pe baza următoarei
ecuații de bază:

Creșterea ecoomică = β0 + β1×Stabilitatea politică,t-1 + Φ×Variabile (1)

de control,t-1 + εi,t

4/10
 Nu există corelații mai mari de 0,5 între regresori și toate variabilele utilizate în analiza noastră
sunt staționare.

Tabelul 1. Factorii care determină creșterea economică

Ecuația de bază
Regresori (1)

Stabilitatea politică 0.920*

(0.549)
Taxe -0.0428
(0.0301)
Rata șomajului -0.0925**
(0.0415)
Rata inflației -0.905***
(0.127)
Contul Curent 0.0474
(0.0396)
Levierul financiar 0.461***
(0.132)
Constanta -1.192
(1.878)

Nr. de observații 257

Coeficientul de 0.407
determinație
Erori standard robuste
*** p<0.01, ** p<0.05, * p<0.1

Sursa: Prelucrările proprii

Stabilitatea politică și absența violenței / terorismului arată o relație pozitivă cu creșterea

economică așa cum era de așteptat. Coeficientul de determinare arată că 40,7% din creșterea
economică este explicată de variabila analizată.

5/10
Am efectuat o serie de teste de robustețe asupra ecuației principale, însă principalele noastre
rezultate sunt menținute. Celelalte variabile de control care afectează creșterea economică
sunt: taxele, rata șomajului, rata inflației, contul curent, efectul de levier, investițiile străine
directe, riscul de credit și salariile.

Impozitele sau taxele reprezintă o parte a venitului sau a consumului populației unei țări. Există
o serie de studii empirice în care se analizează impactul ratelor de impozitare a statului asupra
creșterii economice (Poulson și Kaplan, 2008, pp. 53-71, Holcombe și Lacombe, 2004, pp. 292-
312. În cercetarea efectuată am constatat o relație negativă între creșterea economică și
impozitare; o creștere a impozitelor pe venituri, profituri și câștiguri de capital (% din venituri)
va reduce creșterea economică. Încrederea consumatorilor și a investitorilor este foarte
importantă pentru determinarea creșterii economice. Dacă populația este încrezătoare în viitor,
va fi încurajată să împrumute.

Există o mulțime de studii care explică relația dintre creșterea și rata șomajului (Zonzilos, 2000,
pp. 15-30, Villaverde și Maza, 2009, pp. 289-297, Dumitrescu et al, 2009, pp. 317-322). Șomajul
este un fenomen negativ în toate societățile și afectează negativ creșterea economică. Studiind
rezultatele regresiei am putut observa o relație inversă între creșterea economică și rata
șomajului, conform ipotezei inițiale.

Există, de asemenea, o relație negativă între creșterea economică și rata inflației. Inflația
impune externalități negative asupra economiei atunci când interferează cu eficiența
economiei.

Contul curent poate fi exprimat ca diferență între valoarea exporturilor și valoarea importurilor
de bunuri și servicii. Atunci când soldul contului curent al unei țări este pozitiv, țara este creditor

6/10
 net pentru restul lumii și, în mod negativ, atunci când soldul contului curent al unei țări este
negativ, țara este un debitor net. Dacă deficitul reflectă un exces de importuri față de exporturi,
poate fi un indicator al problemelor legate de competitivitate, dar datorită faptului că deficitul
de cont curent implică, de asemenea, un excedent de investiții în raport cu economiile, acesta
ar putea să indice, de asemenea, o economie foarte productivă și în creștere.

Levierul financiar influențează pozitiv creșterea economică. Un sistem bancar eficient determină
un impact pozitiv asupra creșterii economice, permițând fluxul avantajos de accesibilitate a
mijloacelor financiare în orice moment.

Investițiile străine directe, riscul de credit și salariile au un impact nesemnificativ asupra creșterii
economice.

7. Caracterul internațional si interdisciplinar al temei:

În contextul economic existent considerăm că este necesară și oportună analiza indicatorilor de

raportare bancară atât în țara noastră cât si la nivel internațional. Această intensificare a rolului
situațiilor financiare cât și a auditului situațiilor financiare este determinată de numeroasele
transformări financiare, de relațiile și situațiile economice tot mai complexe.

Tocmai de aceea cercetarea noastră are în vedere luarea în considerare a unui panel de țări din
Uniunea Europeană: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca,
Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, , Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia,
Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Marea Britanie; pe care le-am analizat
în perioada 2000-2017.

7/10
8. Dimensiunea antreprenorială.
Motivaţia alegerii temei de cercetare rezidă din analiza aprofundată a legăturii dintre creșterea
economică și stabilitatea politică la nivel european. În ciuda numărului de articole şi cercetări
care analizează acești indicatori am constat că nu există o analiză a acestora în perioada 2000-
2017 în cadrul statelor care fac parte din Uniunea Europeană.

Cunoașterea și înțelegerea legăturii dintre creșterea economică și stabilitatea politică sunt

aspecte care prezintă interes pentru orice instituție bancară și autoritate de reglementare
financiar-bancară și nu numai.

9. Noile abordări inovative:

Analiza empirică si teoretică realizată are în vedere legătura dintre stabilitatea politică și
creșterea economică pe un panel de țări din Uniunea Europeană care sunt considerate stabile
din punct de vedere politic. Analiza acestor țări s-a realizat în perioada 2000-2017.

10. Evidențierea rezultatelor așteptate și a contribuțiilor proprii

Scopul acestei lucrări este de a stabili relația dintre creșterea economică și stabilitatea politică
și absența violenței / terorismului. Pentru a identifica legătura dintre acești indicatori, am folosit
un grup care include țările Uniunii Europene analizate pentru o perioadă de 18 ani, respectiv
2000-2017. Stabilitatea politică și absența violenței / terorismului arată o relație pozitivă cu
creșterea economică ca așteptat. Realizăm o serie de controale de robustețe asupra modelului
principal, dar rezultatele sunt menținute. Celelalte variabile de control care afectează creșterea

8/10
 economică sunt: impozitele, rata șomajului, rata inflației, contul curent, efectul de levier,
investițiile străine directe, riscul de credit și salariile

11. Referințe bibliografice orientative:

Alesina, A., S. Özler, N. Roubini & P. Swagel (1996), Political instability and economic growth,
Journal of Economic Growth, 1(2): 189-211;
Andrei, D. B., Vasile, D., & Adrian, E. (2009), The correlation between unemployment and real
GDP growth. A study case on Romania, Analele Unıversıtăţıı Dın Oradea, 316;
Barro, R.J. & J.W. Lee (1994), Sources of economic growth, Carnegie-Rochester Conference
Series on Public Policy, 40: 1-46;
Barry W. Poulson & Kaplan J.G. (2008), State Income Taxes and Economic Growth, Cato
Journal, 2008, vol. 28, issue 1, 53-71;
G. H., Randall & Lacombe D (2004), The Effect of State Income Taxation on Per Capita Income
Growth, Public Finance Review - Public Financ REV. 32. 292-312. 10.1177/1091142104264303;
IMF World Economic Outlook Database, October 2018, International Monetary Fund,
Retrieved 31 December 2018;
Nazeer A. M. & Mansur M. (2017), Impact of political instability on foreign direct investment
and Economic Growth: Evidence from Malaysia, MPRA_paper_79418.pdf
Radu M. (2015), Political Stability - A Condition for Sustainable Growth in Romania?, Procedia
Economics and Finance, Volume 30, 2015, Pages 751-757;
Villaverde, J., & Maza, A. (2009), The robustness of Okun's law in Spain, 1980–2004: Regional
evidence, Journal of Policy Modeling, 31(2), 289-297;
Younis M., et.al. (2008), Political Stability and Economic Growth in Asia, American Journal of
Applied Sciences 5(3) ,March 2008;

9/10
Zonzilos, N. (2000), The Philips Curve Of Greek Economy And The Time Variant Nairu,
Economic Bulletin in Greek, 15, 15-31;

Data: Semnătura:

10/10