Produse Si Servicii Bancare

Banking: Produse și servicii bancare
Produse și servicii bancare
Cuprins
Capitolul 1. Contul curent şi instrumentele de plată.......................................2
Capitolul 2. Produse de economisire.............................................................21
Capitolul 3. Produse destinate creditării persoanelor fizice şi juridice.........26
Capitolul 4. Alte angajamente bancare..........................................................50
Capitolul 5. Carduri şi servicii conexe..........................................................58
Capitolul 6 - Electronic banking....................................................................65
1
Capitolul 1. Contul curent şi instrumentele de plată
Cuprinsul capitolului
1.1. Contul curent

1.1.1. Reguli de funcţionare ale contului curent
1.1.2. Particularităţi ale contului curent pentru persoane fizice
1.1.3. Particularităţi ale contului curent pentru persoane juridice
1.2. Plăţi prin ordin de plată
1.3. Plăţi prin instrumente de debit (cecul, cambia, biletul la ordin)
1.3.1. Plăţi prin intermediul cecului
1.3.2. Plăţi prin intermediul cambiei
1.3.3. Plăţi prin intermediul biletului la ordin
1.3.4. Prezentarea la plată a instrumentelor de debit
1.4. Direct Debit
1.5. Standing Order
1.6. Conturile Escrow
1.7. Încasările şi plăţile internaţionale
1.87.1. Acreditivul
1.87.2. Incasso-ul
Obiective
Stabilirea modului de funcţionare a contului current pentru persoane fizice şi juridice

Identificarea principalelor modalităţi de plată
Prezentarea serviciilor de Direct Debit şi Standing Order
Prezentarea plăţilor prin mandat şi a celor prin conturi Escrow
Descrierea modaliţăţilor de plată internaţionale şi a instrumentelor folosite pentru realizarea acestora
1.1. Contul curent
În conformitate cu Legea bancară nr. 58 din 1998 şi OUG nr. 99 din 2006, băncile pot deschide cont
următoarelor categorii de clienţi:
a) clienţi persoane fizice;
b) clienţi persoane fizice autorizate;
c) clienţi persoane juridice;
d) autorităţi publice locale;
e) alţi clienţi persoane juridice (inclusiv bănci corespondente, bănci de investiţii, societăţi de
asigurare-reasigurare, societăţi de leasing, societăţi de factoring, societăţi de forfetare, asociaţii,
fundaţii, federaţii etc.);
f) alte entităţi fără personalitate juridică (subunităţi componente ale agenţilor economici, puncte
de lucru, fonduri mutuale, fondure deschise de investiţii etc.).
Fiecare dintre aceste categorii prezintă anumite trasături specife, pe care băncile trebuie să le ia în
considerare, atât la deschiderea de conturi clienţilor, cât şi la monitorizarea ulterioară a acestora.
1.1.1. Reguli de funcţionare ale contului curent

2
Deschis în lei sau valută, contul curent este de tip bifuncţional, evidenţiind atât disponibilităţile
clientului în valuta contului, cât şi operaţiunile de încasări şi plăţi înregistrate în acesta. Perioada de
valabilitate este cuprinsă între data deschiderii contului curent şi data închiderii acestuia.
În ceea ce priveşte dobânda aferentă contului curent, aceasta se bonifică lunar în contul curent al
clientului. La data aniversară pot exista următoarele două situaţii:
 pentru soldurile creditoare înregistrate în contul curent, aflate peste limita minimă de calcul a
dobânzii, stabilită de fiecare bancă, banca acordă dobândă;
 pentru soldurile debitoare înregistrate în contul curent banca percepe dobandădobândă.
La solicitarea băncii, unitatile unitățile teritoriale pot negocia cu departamentul specializat din cadrul
Centralei procente de dobândă pentru soldurile aferente conturilor curente. Pentru sumele trase
neautorizat în descoperit din contul curent banca percepe clientului dobândă penalizatoare. Totodată,
operaţiunile derulate prin contul curent, precum şi serviciile prestate de către bancă în legatură cu
contul curent (deschidere, închidere, administrare etc.) sunt comisionate conform planului tarifar
specific fiecărei bănci, precum şi în baza documentelor bilaterale încheiate cu clientul.
Deschiderea contului curent

Banca deschide cont curent clientului acceptat conform reglementărilor în domeniul cunoaşterii
clientelei (Legea bancară nr. 58 din 05/03/1998). Clientul poate solicita deschiderea contului curent
prin prezentarea la bancă. Excepţie de la această prevedere face deschiderea contului curent:
a) în baza unor documente contractuale încheiate între bancă şi alte instituţii;
b) prin contactarea clientului de către funcţionarii băncii cu atribuţii în acest sens, în funcţie de
categoria de clienţi în care acesta se încadrează.
La deschiderea contului curent sau ulterior, clientul poate opta pentru eliberarea cardurilor de debit din
oferta de produse a băncii, în moneda contului respectiv, care va permite acestuia accesul la contul
curent. La conturile curente deschise pentru produse specifice sau din iniţiativa băncii, pentru
derularea operaţiunilor aferente unor produse destinate atragerii de resurse, nu pot fi ataşate carduri.
Ulterior deschiderii contului, în vederea efectuării de operaţiuni pe contul deschis, clientul va completa
şi depune la bancă următoarele documente:
a) persoanele fizice - formularul specimen de semnatură;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice autorizate - formularul specimen de semnatură semnătură
siși, după caz, formularul specimen de ştampilă.
Administrarea contului curent

Aceasta vizează operaţiunile efectuate pentru:
a) deschiderea/închiderea contului curent;
b) încasări şi plăţi în numerar şi/sau prin virament în/din contul curent, inclusiv a sumelor
aferente altor produse: certificate de depozit cu discount, depozite etc;
c) alte tipuri de operaţiuni dispuse de terţi (titluri executorii sau popriri, depuneri de numerar)
sau de către bancă (dobânzi şi comisioane) etc.
Banca trebuie să asigure conformarea cu prevederile normelor privind standardele de cunoaştere a

clientelei şi în situaţia existenţei unor suspiciuni asupra transferului de fonduri să acţioneze în
conformitate cu legislaţia privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi a celorlalte reglementări
în vigoare.
Operaţiunile se efectuează în limitele şi împuternicirile stabilite de titularul de cont. Operaţiunile

dispuse de clienţi pot fi efectuate la sediile unităţilor băncii, în timpul programului de lucru al acestora,
3
potrivit caracteristicilor produselor bancare solicitate. Operaţiunile dispuse prin card sau prin sisteme
de tip electronic-banking se derulează potrivit specificului acestor produse şi servicii bancare. Titularul
de cont poate efectua operaţiuni prin sistemele electronic-banking prin intermediul unităţii băncii cu
care încheie convenţie îin acest sens.
În vederea efectuării operaţiunilor prin prezentarea la sediile băncii, funcţionarul bancar parcurge
următoarele demersuri: identifică clientul, verifică actul de identitate şi, după caz, concordanţa datelor
înscrise în documentul prezentat cu cele referitoare la client reţinute în sistem.
Închiderea contului curent

Se efectueză potrivit clauzelor contractuale, din iniţiativa clientului sau a băncii şi presupune
reţinerea/evidenţierea tuturor comisioanelor datorate băncii şi calculul la zi a dobânzii active/pasive,
precum şi încasarea/bonificarea acesteia, astfel:
a) în situaţia în care închiderea contului curent are loc din iniţiativa băncii, eventualele
comisioane datorate băncii de către client vor fi înregistrate în contul intern al băncii „Dobânzi restante
- comisioane restante";
b) în situaţia în care închiderea contului curent are loc din iniţiativa băncii, eventualele sume
datorate băncii de catre client (soldul debitor rezultat din operaţiuni neautorizate cu cardul/dobânda
calculată la soldul debitor) vor fi înregistrate în contul de “Debitori diverşi”, dezvoltat pe analitice.
Totoată închiderea conturilor curente poate fi efectuată dacă nu sunt ataşate alte produse bancare, dacă
nu este blocat (de exemplu, ca urmare a unei popriri) sau dacă nu sunt sume blocate pentru derularea
unor tranzacţii.
Contul curent poate fi închis din iniţiativa băncii, ca urmare a analizei şi deciziei, potrivit
competenţelor stabilite pentru aprobarea unor astfel de măsuri, având în vedere prevederile Legii
bancare nr. 58 din 05/03/1998, în următoarele situaţii:
a) dacă titularul de cont nu mai îndeplineşte condiţiile cu privire la deschiderea şi funcţionarea
conturilor;
b) dacă titularul de cont a produs incidente de plăţi majore cu cecuri, bilete la ordin, cambii şi
nu are datorii faţă de bancă;
c) dacă, din punct de vedere al băncii, titularul de cont prezintă risc reputaţional;
d) dacă pentru o perioadă de 6 luni consecutive sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
d1) contul curent analizat nu a înregistat altă mişcare decât cea generată de
contabilizarea dobânzilor şi comisioanelor;
d2) contul nu are ataşate alte produse/servicii/operaţiuni bancare în derulare, inclusiv
tranzacţii nefinalizate sau alte sume blocate;
d3) contul curent nu are sold la data analizei.
Extrasul de cont
Pentru operaţiunile înregistrate în contul curent, banca eliberează extrase de cont. Acestea vor fi
semnate şi ştampilate corespunzător de funcţionarul bancar. Este considerat "extras curent" extrasul de
cont solicitat de client în continuarea celui eliberat anterior şi numerotat corespunzător. Sunt
considerate "duplicate ale extraselor de cont" extrasele de cont solicitate de client în alte situaţii decât
cea pentru eliberarea extrasului curent.
Sumele evidenţiate pe extrasul de cont au următoarea semnificaţie:

a) Soldul contabil iniţial reflectă, la începutul zilei curente, situaţia sumelor înregistrate în
contul curent, astfel cum sunt evidenţiate şi în contabilitatea băncii;
b) Soldul contabil reflectă situaţia contului curent înregistrată în evidenţele contabile ale băncii
la momentul editării extrasului de cont;
Sold contabil = sold contabil iniţial +/- tranzacţii finalizate
4
c) Soldul disponibil reflectă situaţia sumelor evidentiaţe în contul curent în momentul editării
extrasului de cont, în funcţie de obligaţiile de plată ale titularului de cont;
Sold disponibil = sold contabil - tranzacţii în curs de finalizare - alte sume blocate
Având în vedere faptul că, în componenţa soldului disponibil vor fi incluse şi sumele datorate de client
în baza adreselor de instituire a popririlor/titlurilor executorii, acest sold poate avea şi valori negative;
d) Tranzacţiile în curs de finalizare includ:
d1) sumele introduse în sistem, nevalidate, cu excepţia ordinelor de plată în lei. Ordinele de plată în lei
sunt înregistrate în sistem cu ora validării;
d2) sumele introduse în sistem, blocate pentru licitaţii valutare, tranzacţii efectuate prin cardul de debit
sau plăţi în valută interbancare (indiferent de modalitatea în care este procesată operaţiunea);
e) disponibil rămas neutilizat din descoperitul de cont acordat prin intermediul cardului de
debit sau din linii de credit;
f) Alte sume blocate:
f1) sumele datorate de client, pentru care, până la momentul editării extrasului de cont au fost
înregistrate în evidenţele băncii adrese de instituire a popririlor/titluri executorii. Sumele datorate de
client în baza adreselor de instituire a popririi calculate ca diferenţă între sumele prevăzute în adresele
de înfiinţare poprire şi suma virată anterior în contul de depozit colateral vor fi indisponibilizate din
încasările viitoare;
f2) alte sume rezervate pentru efectuarea unor plăţi viitoare pentru care banca şi-a asumat obligaţia de
plată faţă de terţi anterior înregistrarii popririi. Având în vedere posibilităţile de blocare a sumelor pe
contul curent, evidenţiate pe extras în câmpul "Alte sume blocate", este necesară deblocarea contului
curent pentru efectuarea plăţilor aferente tranzacţiilor pentru care au fost rezervate sume anterior orei
la care au fost înregistrate în bancă adrese de instituire a popririi/titluri executorii, precum şi a plăţilor
ce pot fi efectuate în astfel de situaţii conform prevederilor legale exprese.
1.1.2. Particularităţi ale contului curent pentru persoane fizice
La deschiderea contului curent, între bancă şi clientul titular de cont se încheie Convenţia de cont
curent. Aceasta se semnează de către ambele părţi. Exemplarele care rămân la bancă vor fi arhivate
cronologic, în dosare distincte de dosarul zilei. Clientul, titular de cont, poate împuternici una sau mai
multe persoane sa dispună de contul său curent. Potrivit dispoziţiei titularului de cont, împuterniciţilor
le pot fi eliberate şi carduri ataşate contului curent respectiv. De asemenea, împuterniciţii desemnaţi în
convenţiile de depozit la termen, cărora li s-a acordat dreptul de a lichida depozite la termen şi/sau de a
constitui noi depozite la termen, sunt împuterniciţi la contul curent pentru efectuarea operaţiunilor
necesare realizării împuternicirii acordate prin respectiva convenţie de depozit la termen.
Funcţionarul bancar înregistrează în sistem opţiunile clientului formulate, după caz, referitoare la:
a) emiterea cardului ataşat contului curent respectiv (cu sau fără utilizator autorizat);
b) desemnarea unui consilier client retail dedicat;
c) mandatarea împuternicitului cu drepturi nelimitate să deschidă conturi în numele titularului de
cont;
d) acordul privind folosirea datelor personale pentru a primi informaţii;
e) modalitatea de remitere a extrasului de cont;
f) utilizarea cutiei de colectare a instrucţiunilor de plată.
Etapele acceptării clienţilor persoane fizice

Etapele graduale de acceptare a persoanelor fizice, atât pentru titular, cât şi pentru împuterniciţii
acestuia cuprind:
a) discuţia dintre potenţialul client şi salariatul băncii;
b) verificarea identităţii clientului;
c) consultarea bazelor de date necesare încadrării clienţilor în clasele de risc asociat;
5
d) analizarea datelor furnizate de către client, în corelaţie cu eventualele date detinute de bancă
privind circumstanţele personale şi reputaţionale ale clienţilor, acordând atenţie sporită
informaţiilor provenite de la terţe părţi în legătură cu aceste persoane;
e) încadrarea clientului în clasa de risc;
f) adoptarea deciziei de acceptare a clientului;
g) completarea de către consilierul client retail şi semnarea de către client a Convenţiei de cont
curent pentru persoane fizice, în conformitate cu procedurile interne ale băncii.
În vederea încadrării clienţilor în clasele de risc asociat se vor consulta următoarele baze de date:
 baza de date a persoanelor implicate în activităţi de terorism;
 baza de date cu ţările şi teritoriile non-cooperante sau care nu au luat suficiente
măsuri împotriva spălării banilor, inclusiv zone off-shore (în cazul persoanelor juridice, atât
pentru persoana juridică, cât şi pentru reprezentanţii legali, asociaţii/ acţionarii
semnificativi ai acesteia);
 baza de date a persoanelor expuse politic;
 baza de date a clienţilor cu risc înalt, expuse riscului spălarii banilor, persoanelor
pentru care organele de aplicare a legii au solicitat date şi informaţii referitoare la
operaţiunile desfăşurate de acestea şi/sau împotriva cărora a fost dispusă începerea
cercetării penale;
Cerinţe specifice de identificare a clienţilor persoanelor fizice

Dacă banca procedează la identificarea standard a clientului, elementele verificate/înregistrate cuprind:
a) numele şi prenumele;
b) adresa de domiciliu şi, dacă este cazul, reşedinta dovedită prin actul de identitate;
c) data şi locul naşterii;
d) CNP sau, după caz, un alt element unic de identificare (în cazul persoanelor fizice nerezidente);
e) numar de telefon, fax, adresa de poşta electronică;
f) naţionalitatea;
g) ocupaţia, numele/denumirea angajatorului sau natura activităţii proprii;
h) funcţia publică importantă deţinută (persoana expusa politic), dacă este cazul;
i) numele beneficiarului real.
1.1.3. Unde este?
1.2. Plăţi prin ordin de plată
Ordinul de plată (OP) este dispoziţia dată de o persoană, numită ordonator, unei bănci, de a plăti o
sumă determinată în favoarea unei alte persoane, denumită beneficiar, pentru stingerea unei obligaţii
băneşti, provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator şi beneficiar.
Părţile implicate în circuitul ordinului de plată sunt următoarele:

a) ordonatorul care iniţiază operaţiunea, stabileşte condiţia plăţii, constituie sursa de fonduri
necesare, plateşteplăteşte, putând revoca plata (înainte de execuţie);
b) beneficiarul, cel în favoarea căruia se efectuează plata, se conformează condiţiilor prevazute
de OP;
c) băncile care se pot afla în următoarele situaţii:
- banca ordonatoare, cea care dă dispoziţia pentru efectuarea plăţii prin OP şi la care se constituie
sursa de fonduri;
- banca plătitoare, cea care achită suma în contul beneficiarului;
- banca intermediară, cea care apare pe traseul bancar în vederea efectuării OP. Băncile intermediare
sunt participanţi la procesul de decontare în sistemele internaţionale de plăţi;
6
Un ordin de plată trebuie sa fie supus procedurii de verificare a autenticităţii, operaţiune care constituie
un mijloc de protecţie împotriva plăţilor neautorizate. Verificarea autenticităţii se efectuează astfel:
a) prin confruntarea, în cazul OP pe suport hârtie, a semnăturilor (inclusiv a amprentei
ştampilei, în cazul persoanelor juridice) aplicate pe ordinul de plată cu cele depuse la bancă şi scanate
în sistem, care trebuie să coincidă. Emitentul poate fi reprezentat şi de alte persoane, care au mandatul
de a-l reprezenta, respectiv pe care le-a împuternicit potrivit convenţiei de cont sau fişei specimenelor
de semnatură sau prin procură autentică.
b) în cazul OP transmis de către client în format electronic şi editat de către bancă, elementul
de autenticitate este semnatura electronică a clientului.
1.3. Plăţi prin instrumente de debit (cecul, cambia, biletul la ordin)
1.3.1. Plăţi prin intermediul cecului
Cecul reprezintă un înscris prin care o persoană denumită tragător, dă ordin unei bănci la care are
disponibilităţi băneşti, denumită tras, să plateascăplătească, la prezentarea titlului, o sumă de bani, altei
persoane, denumită beneficiar.
Cecul cuprinde 8 zone, şi anume:

 ZONA 1, care este alocată pentru elementele de identificare a instituţiei de credit trase, fiind
întotdeauna plasată în partea superioară a cecului şi cuprinde:
- în partea stângă sus: denumirea şi/sau sigla instituţiei de credit trase;
- în partea dreaptă sus: adresa sediului instituţiei de credit trase;
- în partea stângă jos: rubrica "Plătiţi în schimbul acestui CEC", sub denumirea şi/sau sigla instituţiei
de credit trase; cuvântul "CEC" fiind tipărit cu majuscule, îngroşat;
- ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea referinţei cecului;
- ZONA 1B este alocată barării cecului;
 ZONA 2 alocată pentru date privind conţinutul propriu-zis al cecului, este întotdeauna plasată
sub zona 1 şi cuprinde următoarele rubrici şi spaţii de completat: denumirea localităţii, suma, moneda,
denumirea trăgătorului, codul de identificare al acestuia şi codul IBAN;
 ZONA 3 este alocată pentru giruri, fiind plasată sub zona 2;
 ZONA 4 alocată pentru aplicarea ştampilei "CERTIFICAT" pe cec sau pentru avalizarea
cecului;
 ZONA 5 alocată pentru semnătura trăgătorului;
 ZONA 6 cuprinde alte menţiuni;
 ZONA 7 este alocată pentru elementele de identificare a contului ultimului posesor al cecului;
 ZONA 8 reprezintă banda albă. În această zonă nu vor fi făcute menţiuni, cu excepţia liniei
codurilor, iar fundalul cecului nu va avea în această zonă nici un fel de imprimări.
Figura nr. 1 - Cecul
7
În vederea eliberării carnetelor de cecuri sau a filelor de cec, se vor avea în vedere următoarele:
- clientul trebuie să completeze în doua două exemplare o comandă pentru procurarea carnetelor
de cecuri sau a unor file de cec. Comanda semnată de persoanele autorizate să dispună de cont,
conform Fişei specimenelor de semnătură/procurii/Convenţiei de cont curent, este prezentată
funcţionarului bancar de la unitatea teritorială a băncii la care are deschis contul curent, respectiv
banca trasă;
- funcţionarul bancar trebuie să identifice, în baza actului de identitate (în original), persoana
care prezintă cecul, respectiv persoana care este desemnată să ridice carnetele de cec/filele de cec de la
bancă. Totodata se vor confrunta semnăturile şi, după caz, amprenta ştampilei înscrise pe comandă, cu
cele aflate în evidenţele băncii, care trebuie sa să coincidă;
- persoana acreditată să notifice la CIP trebuie să consulte în mod obligatoriu baza de date a
BNR, CIP, iar formularele de cec se vor elibera clientului în ziua consultării acestei baze de date;
- nu se vor elibera carnete de cecuri sau file de cec, în situaţia în care clientul respectiv este
declarat în interdicţie bancară, indiferent dacă a fost notificat de o unitate teritorială a băncii sau de
către o altă instituţie de credit;
- în cererea de consultare care se transmite pentru interogarea bazei de date a BNR-CIP, se vor
solicita informaţii privind istoricul incidentelor de plăţi majore, care sunt înscrise în Fişierul Naţional
al Persoanelor cu Risc. Persoana acreditată să notifice la CIP va menţiona în mod obligatoriu pe
formularul de comandă de cumpărare file sau carnete cec rezultatul consultării bazei de date a BNR-
CIP;
- casierul va proceda apoi la pretipărirea şi eliberarea filelor de cec, înscriind pe comandă tipul
cecului şi cantităţile cumpărate, seria şi numărul acestora.
Filele de cec eliberate vor fi pretiparite pretipărite cu următoarele elemente:

a) denumirea unităţii bancare trase si adresa acesteia (în zona 3 pe faţa cecului, zona care este
alocată pentru elementele de identificare a unităţii bancare unde plata trebuie facută);
b) numele sau denumirea tragătorului şi adresa acestuia (în zona 6 pe faţa cecului, zona care este
alocată pentru elementele de identificare a tragătorului);
c) codul de identificare fiscală a trăgătorului (în zona 6 pe faţa cecului);
d) numărul/codul IBAN al contului tragătorului din care urmează să se facă plata şi codul unităţii
bancare trase (aceste menţiuni se trec în zona 8 pe faţa cecului).
În cazul revocării la plată a cecului, scrisoarea prin care tragătorul revocă plata cecului se va depune
de titularul de cont/ reprezentantul (delegatul) acestuia direct la funcţionarul bancar desemnat să
efectueze operaţiuni în conturile plătitorului, care va semna de primire numai după ce a verificat că
respectivul cec nu a fost plătit, declarat pierdut/furat/distrus/anulat. Funcţionarul bancar este obligat să
verifice identitatea reprezentantului (delegatului) clientului, precum şi autenticitatea scrisorii
respective, având obligaţia de a schimba starea cecului în “REVOCAT” în aplicatia care gestionează
evidenţa filelor cec, pe baza cererii formulate de client.
8
În cazul închiderii contului clientului, unităţile bancare teritoriale sunt obligate să solicite clientului
restituirea tuturor filelor de cec vândute acestuia. Filele de cec care nu au fost recuperate de la clienţi
se vor anula, din iniţiativa băncii, după înştiinţarea prealabilă a clientului cu privire la decizia băncii.
Dacă se prezintă la plată un instrument de debit care a fost emis anterior închiderii
contului/subcontului, unitatea bancară respectivă va efectua refuzul la plată cu motivul “lipsă totală de
disponibil” şi va transmite la CIP “Cererea de înscriere a refuzului bancar în Fisierul Naţional de
Cecuri”.
1.3.2. Plăţi prin intermediul cambiei
Cambia reprezintă un înscris care conţine un ordin scris şi necondiţionat dat de către o persoană
(trăgător) unei alte persoane (tras) pentru a plăti o anumită sumă de bani, la vedere sau la o anumită
scadenţă şi într-un anumit loc, unei a treia persoane (beneficiar).
Figura nr. 2 - Cambia
Cambia cuprinde următoarele zone:

 ZONA 1: denumirea de cambie trecută în textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată
pentru redactarea acestui titlu. ZONA 1A este alocată pentru pretipărirea feţei cambiei;
 ZONA 2: ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
 ZONA 3: numele celui care trebuie să plătească (trasul);
 ZONA 4: indicarea scadenţei;
 ZONA 5: indicarea locului unde plata trebuie făcută;
 ZONA 6: numele celui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facută;
 ZONA 7: indicarea datei şi a locului emiterii;
 ZONA 8: semnătura celui care emite cambia (trăgător).
Girarea cambiei
Cambia este transmisibila prin gir care poate fi făcut în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau
nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia. Girul este valabil
chiar dacă beneficiarul nu este arătat sau dacă girantul a pus numai semnătura (gir in alb). În acest din
urmă caz, pentru a fi valabil, girul trebuie să fie scris pe dosul cambiei sau pe adaus.
Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Dacă girul este în alb posesorul poate:
1) să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane;
2) să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul unei anume persoane;
3) să predea cambia unui terţ fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze.
9
Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptare şi de plată. Acesta poate interzice un nou
gir, caz în care nu răspunde faţă de persoanele cărora cambia a fost ulterior girată.
Avalul cambiei
Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga suma sau numai pentru o parte din
ea, garanţie care poate fi dată de un terţ sau de un semnatar al cambiei. Avalul se consideră că rezultă
din simpla semnătură a avalistului pusă pe faţa cambiei, mai puţin dacă semnătura este a trasului sau a
tragătorului. Totodată, avalul trebuie să arate pentru cine este dat, în caz contrar considerându-se dat
prin trăagaător. În momentul în care avalistul plăateşte cambia, el dobândeşte toate drepturile ce
izvorăsc din aceasta.
Unităţile bancare teritoriale care urmează a încasa cambii acceptate, pe circuit interbancar, cu scadenţa
la termen fix, la un anumit termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la vedere, vor urmări
ca ziua compensării acestora să coincidă cu data scadenţei sau cu una dintre cele două zile lucrătoare
care urmeazaă datei scadenţei. În cazul cambiilor acceptate cu scadenţa la termen fix, la un anumit
termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la vedere, unităţile prezentatoare care au primit
instrumentele în original, vor urmări să introducă aceste instrumente în dispoziţia centralizatoare de
încasare, astfel ca ziua compensării să coincidă cu data scadenţei sau cel taârziu cu una din cele două
zile lucrătoare care urmează datei scadenţei.
1.3.3. Plăţi prin intermediul biletului la ordin
Biletul la ordin reprezintă un instrument prin care o persoană denumită emitent, se obligă să platească
la o anumită dată, o anumită sumă de bani fixată, către o altă persoană denumită beneficiar.
Câmpurile obligaturiu de completat în cazul biletului la ordin sunt următoarele:

1. Numele şi sediul/domiciliul emitentului;
2. Data emiterii care trebuie să fie unică sau exprimată prin zi, lună, an;
3. Locul emiterii, cel puţin localitatea şi judeţul;
4. Semnătura emitentului, care trebuie să fie autografă şi să se compună din numele şi prenumele
persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice care se obligă să figureze la locul indicat în
formatul standard;
5. Suma de bani determinată şi moneda, care se completează doar în momentul introducerii la
plată;
6. Scadenţa plăţii, care trebuie să fie unică (nu pot fi mai multe scadenţe pe un BO), certă (să arate
ziua, luna, anul sau termenul maxim de plată, raportat la un alt element calendaristic) şi
posibilă (ex. să nu fie anterioară datei emiterii);
7. Locul plăţii, pot fi indicate mai multe locuri de plată, inclusiv la terţi (ex: la contul curent
deschis la o bancă).
Figura nr. 3 - Biletul la ordin
10
Fac excepţii de la elementele obligatorii prezentate mai sus următoarele:

 BO la vedere fără indicarea scadenţei plăţii. Poate fi prezentat la plată în intervalul dintre ziua
emiterii şi cel mai târziu la 1 an de la emitere;
 BO fără indicarea locului plăţii. Locul plăţii va fi considerat sediul/domiciliul emitentului;
 BO fără indicarea locului emiterii. Locul emiterii va fi considerat sediul/domiciliul emitentului.
La completarea biletului la ordin în alb, din punct de vedere al cadrului legislativ, trebuie să se
satisfacă următoarele cerinţe minime:
 conţine obligatoriu semnătura emitentului şi numele beneficiarului;
 poate să conţină şi o parte din celelalte elemente obligatorii;
 completarea cu elementele obligatorii se face anterior prezentării la plată;
 la completarea BO în alb trebuie să se respecte înţelegerile dintre trăgător şi beneficiar stabilite
la momentul emiterii titlului.
1.3.4. Prezentarea la plată a instrumentelor de debit
Instrumentele de debit prezentate la bancă în vederea încasării trebuie să fie însoţite de borderouri de
încasare, completate de către beneficiar/ultimul giratar, în 4 exemplare pentru încasarea prin cont şi
într-un exemplar pentru încasarea în numerar. Borderoul de încasare conţine în mod obligatoriu
următoarele elemente :
a) numele sau denumirea ultimului posesor (beneficiar al sumei);
b) codul IBAN al contului ultimului posesor (beneficiar al sumei);
c) denumirea unităţii bancare a ultimului posesor (beneficiar al sumei);
d) seria şi numărul instrumentului de plată, în cazul cecurilor;
e) numele sau denumirea plătitorului;
f) codul IBAN al contului plătitorului;
g) denumirea unităţii bancare a plătitorului;
h) suma;
i) semnătura autorizată şi, după caz (în situaţia persoanelor juridice), ştampila ultimului posesor, în
cazul persoanelor fizice fiind suficientă numai semnătura ultimului posesor;
11
j) data depunerii borderoului de încasare la unitatea bancară, confirmată prin semnatura şi ştampila
funcţionarului bancar desemnat să efectueze operaţiuni în conturile clientelei, care a primit
documentul;
k) data remiterii instrumentului de plată de debit către unitatea bancară primitoare de către unitatea
bancară prezentatoare, în cadrul şedintei de verificare a instrumentelor de plată de debit.
În urma acceptării instrumentului de plată de debit, pentru a fi remis spre încasare, funcţionarul bancar
semnează, datează şi ştampilează toate exemplarele borderoului. Un exemplar al acestuia este restituit
clientului, iar celelalte împreună cu instrumentul de plată de debit, sunt remise persoanei desemnate să
execute validarea. După validare, instrumentul de plată de debit este considerat ca fiind introdus pe
circuit bancar, fără a se mai putea retrage, iar validatorul remite pe circuit instrumentul de plată de
debit însoţit de borderouri.
Decontarea/refuzul instrumentelor de plată de debit

În cazul instrumentelor de plată de debit remise spre încasare pe circuit intrabancar/ interbancar,
funcţionarul bancar, prin aplicaţia informatică, primeşte informaţii privind instrumentele de plată de
debit ce urmează a fi decontate. Clienţii care au disponibilităţi insuficiente vor fi atentionaţi în vederea
creării disponibilului necesar pentru a se evita riscul producerii unui incident de plată major şi
înscrierea lui în Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc şi, după caz, declararea clientului în interdicţie
bancară de a mai emite cecuri pe o perioadă de un an.
Cambiile şi biletele la ordin ce se decontează pe circuit interbancar se pastrează păstrează în original la

unitatea bancară primitoare până în ziua compensării. Copiile cambiilor/biletelor la ordin decontate de
unitatea bancară destinatară sunt arhivate la arhiva de plăţi a zilei de decontare. După compensarea
instrumentelor de plată de debit, cele acceptate la plată se transmit în original, cu scrisoare de remitere,
unităţii bancare destinatare. La primirea originalului la unitatea bancară destinatară, acesta se confruntă
cu copia documentului şi se ataşează lângă aceasta, la arhiva zilei de decontare.
În cazul refuzului total de plată a unui instrument de debit, pe versoul acestuia se menţionează
“Refuzat total la plată”, motivul refuzului, urmate de semnătura, data şi ştampila de decontare a
funcţionarului bancar. În cazul refuzului parţial/total, copia instrumentului de plată de debit şi
borderoul de încasare se vor arhiva ca anexa la cererea de înscriere a refuzului la CIP. Instrumentul de
plată de debit însoţit de formularul de justificare de refuz parţial/total şi de scrisoarea de remitere, se
transmit operativ la unitatea bancară a clientului beneficiar (în cazul circuitului intrabancar) sau
unităţii bancare prezentatoare (în cazul circuitului interbancar), pentru ca beneficiarul sa poata efectua
protestul de neplată. Refuzurile instrumentelor de plată de debit vor fi înregistrate la Centrala
Incidentelor de Plăţi, prin transmiterea cererii de înscriere a refuzului bancar conform prevederilor
legale în domeniul incidentelor de plăţi.
1.4. Direct Debit
Serviciul Direct Debit reprezintă o modalitate de plată a unei sume de bani convenite între plătitor şi
beneficiar, care constă în debitarea preautorizată a contului curent al plătitorului de către bancă în baza
prevederilor mandatului de debitare directă, la solicitarea beneficiarului. Serviciul Direct Debit se
poate contracta atât în sistem intrabancar, în lei sau valută, cât şi în sistem interbancar, fie în calitate de
beneficiari în baza unui angajament privind debitarea directă, fie în calitate de plătitori în baza unui
mandat de debitare directă.
Acesta presupune debitarea pre-autorizată a contului plătitorului de către banca/unitatea plătitorului în

baza prevederilor “Mandatului de debitare directă” (MDD), la solicitarea beneficiarului şi creditarea
12
corespunzătoare a contului beneficiarului de către banca/unitatea beneficiarului în baza
“Angajamentului privind debitarea directă” (ADD).
Caracteristicile serviciului:
1. din punct de vedere al clientului plătitor:
- acesta încheie la unitatea teritorială a băncii la care are deschis contul curent “Mandatul de
debitare directă”, pentru fiecare beneficiar în parte cu care intră în relaţii de decontare prin Direct
Debit;
- prin semnarea contractului, clientul plătitor mandatează unitatea teritorială a băncii să-i
debiteze contul în vederea plăţii facturilor emise de către beneficiar şi totodată se obligă să-şi
alimenteze contul, astfel încât la data scadenţei să existe fonduri suficiente acoperirii valorii facturilor
emise de beneficiari;
- clientul plătitor comunică beneficiarului modalitatea în care se va realiza plata, iar în vederea
efectuării plăţii, beneficiarul va transmite băncii plătitorului o instrucţiune de debitare directă;
- decontarea cu beneficiarul se efectuează de către bancă prin debitarea contului clientului
plătitor cu suma plăţii şi transferarea acesteia în contul beneficiarului sumei. Această modalitate de
plată nu necesită autorizarea prealabilă de către plătitor a fiecarei instrucţiuni de debitare directă trasa
trasă asupra contului său.
2. din punct de vedere al clientului beneficiar, acesta încheie la unitatea teritorială a băncii la
care are deschis contul curent “Angajamentul privind debitarea directă”, în baza căruia poate transmite
instrucţiuni de debitare directă.
Figura nr. 4 - Direct Debit intrabancar
Fluxul aferent serviciului Direct Debit prespune verificarea cel puţin a următoarelor aspecte:
- existenţa unui “Angajament privind debitarea directă” şi a cel puţin unui “Mandat de debitare
directă”;
- emiterea de către beneficar a uneia sau mai multor instrucţiuni de debitare directă (IDD) care
urmează să fie trasa(e) asupra unui cont al unuia sau a mai multor clienţi plătitori;
- debitarea contului clientului plătitor se efectuează în baza “Mandatului de debitare directă”,
pe care acesta l-a semnat anterior cu banca sa (banca plătitorului).
Figura nr. 5 - Direct Debit interbancar
13
Avantajele serviciului Direct Debit pentru clientul beneficiar:

 îmbunătăţirea controlului asupra fluxului de numerar prin încasarea planificată a creanţelor;
 scăderea costurilor cu încasarea creanţelor;
 reducerea riscului operaţional.
Avantajele serviciului Direct Debit pentru clientul plătitor:

 certitudinea plăţii facturilor la scadenţa acestora;
 economie de timp prin evitarea aglomeraţiei de la ghişeele bancare;
 economie de bani prin achitarea unor comisioane reduse.
1.5. Standing Order
Standing Order reprezintă modalitatea de plată prin care banca plătitorului execută ordine de plată la
date şi în sume fixate în prealabil, în baza contractului încheiat cu plătitorul. Unitatea bancară
teritorială a plătitorului va executa ordinele de plată programate în strictă conformitate cu planificarea
din contractul încheiat, în limita disponibilităţilor existente în contul curent sau în depozitul colateral al
plătitorului, fără a mai condiţiona efectuarea acestor plăţi de vreun alt consimţământ al plătitorului
decât cel dat prin contract. Operaţiunile aferente acestui serviciu se derulează atât în sistem
intrabancar, cât şi în sistem interbancar.
Caracteristicile serviciului:
√ după parcurgerea etapelor necesare identificării în sistem, clientul plătitor încheie la unitatea
teritorială a băncii contractul privind plata prin Standing Order. Acesta se întocmeşte la sediul băncii
pentru fiecare beneficiar cu care plătitorul intră în relaţii de decontare prin Standing Order. Banca
plătitorului va semna numai contracte cuprinzând următoarele date de identificare obligatorii:
a) numele sau denumirea plătitorului ca parte a contractului;
b) denumirea băncii plătitorului ca parte a contractului şi ca bancă iniţiatoare;
c) numele sau denumirea beneficiarului, inclusiv codul fiscal;
d) denumirea băncii beneficiarului ca bancă destinatară;
e) un cont al plătitorului deschis la banca plătitorului, din disponibilul căruia să poată fi
efectuată plata, în vederea executării fiecăruia dintre ordinele de plată;
f) un cont al beneficiarului deschis la banca destinatară pentru toate ordinele de plată
executabile prin contract;
g) mandatul plătitorului acordat băncii sale în vederea realizării obiectului contractului.
√ prin semnarea contractului, clientul plătitor mandatează banca să execute, la datele fixate şi
pentru sumele stabilite în prealabil de comun acord, ordine de plată în favoarea unui prestator de
servicii/furnizor şi totodată se obligă să-şi alimenteze contul, astfel încât la data scadenţei să existe
fonduri suficiente acoperirii plăţilor prestabilite;
14
√ banca execută ordinele de plată conform planificării din contractul încheiat, la datele şi în
sumele convenite cu clientul plătitor, transferul în contul prestatorului de servicii/furnizor realizându-
se numai în baza contractului încheiat, fără a se mai solicita un alt consimţământ din partea clientului
plătitor. Operaţiunea se va evidenţia în extrasul de cont.
Astfel, prin contract, clientul plătitor autorizează banca să execute, din contul său curent/depozitul
colateral, ordine de plată corespunzătoare fiecărei plăţi programate la termen, precum şi să debiteze
depozitul colateral şi să crediteze contul curent în vederea efectuării de plăţi, în favoarea beneficiarului
stipulat în contract. Depozitul colateral pentru disponibilităţi pentru plăţi prin Standing Order poate fi
constituit şi alimentat atât din resursele proprii ale clientului plătitor, cât şi din credite bancare.
Obligaţia asigurării disponibilităţilor necesare efectuării plăţilor la termenele şi în sumele stabilite
revine integral şi exclusiv clientului plătitor. Banca execută ordinele de plată în numele clientului
plătitor, numai la datele şi în sumele convenite cu acesta, fără a fi condiţionată în executarea
mandatului sau de primirea altui consimţământ decât cel dat de clientul plătitor prin semnarea
contractului.
1.6. Conturile Escrow
Contul Escrow reprezintă un cont de depozit temporar, deschis în vederea depozitării unor sume de
bani (în lei şi/sau valută) până la încheierea unui contract, livrarea unor mărfuri sau îndeplinirea unor
condiţii specificate într-un contract sau angajament încheiat între două părţi. În cadrul acestei
operaţiuni banca îndeplineşte rolul de agent escrow, iar deponentul sumelor va fi titularul contului.
Caracteristicile produslui:
 termenii constituirii şi funcţionării depozitului temporar fac obiectul unui Contract de
depozit escrow, care poate fi încheiat între bancă şi ambele părţi contractante;
 încheierea contractului de depozit escrow se va realiza pe baza cererii deponentului, care
are calitatea de titular al contului de depozit escrow;
 banca va transfera fondurile din contul de depozit escrow în contul vânzătorului, numai
după ce aceasta a primit o instrucţiune scrisă de la cumpărător şi vânzător numită
“Certificat de îndeplinire a condiţiilor”, semnat de ambele părţi;
 în cazul neîndeplinirii clauzelor la termenele şi în condiţiile prevăzute de contractul
încheiat, sumele depozitate în contul escrow vor fi restituite depunătorului, împreună cu
eventualele dobânzi calculate şi înregistrate pe perioada funcţionării depozitului temporar,
contul de depozit escrow fiind astfel lichidat.
Avantajele produsului:
 garanţia utilizării sumelor strict pentru destinaţia stabilită;
 măsură asiguratorie a realizării obiectivelor urmărite de părţi într-un contract, securizând şi
standardizând clauzele tranzacţiei;
 siguranţa pentru părţile implicate într-o tranzacţie;
 bonificarea dobânzii la vedere pentru sumele depuse în cont;
 dobânda se achită cumpărătorului, indiferent dacă tranzactia tranzacția are sau nu loc.
1.7. Produse destinate încasărilor şi plăţilor internaţionale
1.7.1. Acreditivul
15
Acreditivul constituie un aranjament bancar prin care o bancă (banca emitentă) care acţionează în
conformitate cu instrucţiunile primite de la un client (ordonator) se angajează irevocabil să onoreze
(platească) către exportator (beneficiar) la prezentare de documente conforme cu termenii şi condiţiile
acreditivului. Angajamentul irevocabil al băncii emitente este separat de contractul de vânzare pe care
acreditivul documentar se bazează.
Acreditivele documentare sunt supuse Regulilor şi Uzanţelor Uniforme pentru Acreditivele
Documentare ale Camerei Internaţionale de Comerţ Paris (Publicaţia nr. 600 a CIC Paris intrată în
vigoare la 1 iulie 2007).
Clasificarea acreditivelor:
În funcţie de mai multe criterii se pot distinge următoarele tipuri de acreditive:
a) funcţie de posibilitatea băncii emitente de a anula sau modifica acreditivele:
 acreditiv documentar revocabil;
 acreditiv documentar irevocabil;
b) funcţie de clauzele ce le conţin:
 acreditiv documentar transferabil;
 acreditiv documentar netransferabil;
 acreditiv documentar cu clauză roşie (red clause);
 acreditiv documentar revolving;
 acreditiv documentar reciproc;
 acreditiv documentar cesionat;
 acreditiv documentar back-to-back;
 acreditiv documentar stand-by;
c) funcţie de momentul stingerii obligaţiilor:
 acreditiv documentar cu plata la vedere;
 acreditiv documentar cu plata la termen;
 acreditiv documentar de negociere;
 acreditiv documentar de acceptare;
d) funcţie de existenţa angajamentului de plată din partea băncii avizatoare:
 acreditiv documentar confirmat;
 acreditiv documentar neconfirmat;
e) funcţie de domiciliu acreditivului:
 acreditiv documentar domiciliat în ţara exportatorului;
 acreditiv documentar domiciliat în ţara importatorului;
 acreditiv documentar domiciliat într-o ţară terţă.
Acreditivul documentar revocabil se poate anula sau modifica pe parcursul tranzacţiei. Aceasta

formă este avantajoasă pentru importator, întrucât el poate modifica termenele de plată sau sumele
stabilite iniţial. Acreditiv documentar irevocabil nu poate fi anulat sau modificat decât cu acordul
părţilor. În acest caz exportatorul este cel avantajat, deoarece are garanţia sumei şi a datei încasării.
Acreditiv documentar confirmat se deschide de o bancă la solicitarea băncii emitente. Efectuarea plăţii
este garantată de banca cumpărătorului, a vânzatorului sau chiar de o mare banca internaţională.
Acreditivul documentar neconfirmat se avizează de banca exportatorului prin intermediul unei bănci
căreia nu-i revine nici un angajament în realizarea lui.
Acreditivul documentar cu clauză roşie permite băncii ordonatoare să efectueze avansuri de plată
beneficiarului, înaintea prezentării documentelor. La originea acestei operaţii se află însemnarea cu
roşu a unor cluze pentru a atrage atenţia. În cazul acreditivului documentar revolving se reîntregeşte
automat valoarea acestuia pe măsură ce se consumă, până la limita valorii la care a fost deschis, pe
durata de valabilitate a acestuia. Este o formă a acreditivului deosebit de avantajoasă pentru
16
cumpărător, permiţându-i acestuia o gestiune eficientă a trezoreriei. Acreditivul documentar back to
back este o formă a acreditivului documentar deschisă pe baza unui acreditiv de export, de către
exportatorul care nu este producătorul mărfurilor, în favoarea producatoruluiproducătorului.
Acreditivele documentare sunt îin general utilizate îin următoarele cazuri:

• pentru tranzacţii de valori mari şi cele ce acoperă livrări de marfă, prestări de servicii şi
executări de lucrări, în baza contractelor comerciale;
• atunci când cei doi parteneri contractuali nu se cunosc sau nu au încredere unul în celălalt fiind
la începutul unei relaţii comerciale şi doresc ca tranzacţia să fie efectuată fără riscuri, şi anume
cumpărătorul să plătească contravaloarea mărfurilor livrate/serviciile prestate, iar vânzătorul să
producă marfa/presteze serviciile la termenele şi în condiţiile agreate în contractul comercial.
Caracteristicile acreditivului
Acreditivul documentar urmează un proces cunoscut în mod obişnuit ca ciclul acreditivului
documentar şi cuprinde următoarele fluxuri:
Figura nr. 6 - Fluxul emiterii acreditivului documentar
Fluxul emiterii acreditivului documentar

1. Importatorul (ordonatorul acreditivului) solicită băncii emitente să emită un acreditiv
documentar în favoarea unui exportator (beneficiarul acreditivului). Acesta completează o cerere de
deschidere de acreditiv în corelare cu prevederile contractului comercial/confirmării de
comandă/facturii proforme încheiate cu exportatorul şi o depune la ghişeul băncii;
2. Banca emitentă verifică cererea de deschidere de acreditiv primită de la ordonator, pentru a
se asigura că este completă, precisă şi în conformitate cu regulile şi uzanţele interne şi externe în
vigoare aplicabile în cazul acreditivelor;
3. Dacă cererea de deschidere de acreditiv este conformă şi există sursă de finanţare, banca
emitentă va emite acreditivul documentar şi îl va transmite băncii avizatoare (de regulă prin mesaj
SWIFT);
4. Daca este satisfacută satisfăcută de aparenta autenticitate a acreditivului, banca avizatoare
avizează acreditivul către beneficiar/exportator;
Figura nr. 7 - Fluxul utilizării acreditivului documentar
17
Fluxul utilizării acreditivului documentar

1. Beneficiarul examinează termenii şi condiţiile acreditivului documentar primit pentru a se
asigura că este în conformitate cu prevederile contractului comercial încheiat (este deschis pentru suma
agreată, descrierea mărfii este conformă, poate prezenta documentele solicitate la plată în cadrul
acreditivului, se poate încadra în termenul de livrare şi de prezentare a documentelor stipulat de
acreditiv);
2. Dacă beneficiarul consideră că acreditivul primit este acceptabil, livrează marfa şi prezintă
documentele de livrare la banca desemnată, banca care este autorizată de către banca emitentă să
efectueze plata contra documentelor conforme cu cerinţele acreditivului (de regulă banca avizatoare
este şi banca desemnată). În cazul în care, beneficiarul nu este satisfăcut de termenii şi condiţiile
acreditivului primit, el poate cere modificarea acestora;
3. Banca desemnată examinează documentele în corelare cu termenii şi condiţiile acreditivului
şi dacă le gaseşte conforme poate efectua plata în condiţiile prevăzute de acreditiv. Daca banca
desemnată nu şi-a adăugat confirmarea la un acreditiv ea nu este obligată să efectueze plata la
prezentarea documentelor;
4. Banca desemnata desemnată remite documentele către banca emitentă;
5. Banca emitentă verifică documentele, iar dacă acestea sunt conforme, transferă suma către
banca desemnată;
6. Banca emitentă eliberează documentele ordonatorului/importatorului pentru a intra în
posesia mărfii.
1.7.2. Incasso-ul
Incasso-ul este o modalitate de plată utilizată în comerţul internaţional care se bazează pe obligaţia de
plată a cumparătorului, asumată prin contractul comercial fără a comporta nici un angajament de plată
din partea băncilor implicate în derulare. Incasso-urile se derulează în baza Regulilor şi Uzanţelor
Uniforme privind Incasso-urile, Publicaţia 522 a CIC Paris.
Prin incasso se întelege tratarea de către bănci potrivit instrucţiunilor primite a documentelor
comerciale şi/sau financiare în scopul:
• de a obţine acceptarea şi/sau plata;
• de a remite documentele comerciale contra acceptării şi/sau după caz contra plăţii;
• de a remite documentele în alte condiţii.
Părţile implicate în cadrul operaţiunii de incasso sunt:

18
 Tragătorul: ordonatorul/exportatorul/vânzătorul, partea care încredinţează operaţiunea de
incasso băncii sale;
 Banca remitentă: banca căreia ordonatorul i-a încredinţat operaţiunea de incasso;
 Banca colectoare: orice bancă însarcinată cu încasarea, alta decât banca remitentă implicată în
operaţiunea de incasso;
 Banca prezentatoare: banca însărcinată cu prezentarea documentelor trasului, de cele mai
multe ori fiind aceeaşi cu banca colectoare;
 Trasul: importatorul/cumpărătorul, este partea la care trebuie efectuată prezentarea
documentelor în conformitate cu ordinul de încasare.
Tipuri de incasso
 Incasso simplu (curat), constă în remiterea de documente financiare (cambii/trate, bilete la
ordin, cecuri, chitanţe de depozit ), neînsoţite de documente comerciale;
 Incasso documentar, constă în remiterea de documente comerciale (facturi, documente de
transport, certificat de inspecţie, etc.) însoţite sau nu de documente financiare.
Modalitatea de eliberare a documentelor

 Documente contra plată (D/P). Eliberarea documentelor de catre către banca trasului se
realizează după efecuarea plăţii;
 Documente contra acceptare (D/A). În acest caz documentele comerciale sunt însoţite de o
cambie, eliberarea documentelor de către banca trasului făcându-se după ce aceasta acceptă
cambia.
Mecanismul operaţiunilor de incasso

1. Trăgatorul este cel ce iniţiază operaţiunea de incasso, stabilind condiţiile concrete de
derulare a acesteia. După expedierea mărfii acesta depune la banca sa setul de documente ce atestă
această operaţiune în concordanţă cu prevederile contractuale. Documentele trebuie să fie însoţite de o
scrisoare cu instrucţiuni de încasare clare şi precise. Daca exportatorul nu acceptă plata parţială este
necesar să se precizeze că documentele nu se eliberează decât contra plăţii integrale;
2. Banca remitentă, după verificarea aparentei concordanţe între documentele prezentate
efectiv şi cele din scrisoarea cu instrucţiuni de încasare, transmite documentele împreună cu
scrisoarea cu instrucţiunile de încasare băncii colectoare, în vederea obţinerii plăţii;
3. Banca colectoare primeşte documentele şi scrisoarea cu instrucţiunile de încasare de la banca
remitentă, având sarcina de a asigura prezentarea documentelor trasului şi a obţine încasarea. Aceasta
avizează trasul, informându-l asupra condiţiilor de eliberare a documentelor. Banca colectoare nu este
responsabilă de efectuarea plăţii de către clientul său (trasul), dar este răspunzătoare de îndeplinirea
instrucţiunilor băncii remitente (iniţierea protestului, eliberarea documentelor contra plată/acceptare);
4. La îndeplinirea condiţiilor privind acceptarea /plata/alte condiţii, banca colectoare îi
eliberează documentele trasului, care intrând în posesia acestora îşi ridică marfa din vamă. Banca
colectoare transferă apoi contravaloarea documentelor băncii remitente. Astfel, la primirea fondurilor
de la banca colectoare, banca remitentă creditează contul trăgătorului cu sumele respective.
Figura nr. 8 - Flux incasso
19
În cazul unui incasso, ce prevede documente eliberabile contra acceptării cambiei, banca colectoare
este responsabilă să supravegheze ca forma de acceptare a cambiei să fie completă şi corectă. La
primirea de la centrala băncii a cambiei în vederea acceptării unitatea teritorială a băncii va contacta
clientul în vederea prezentării la sediul său şi a acceptării cambiei. Acceptarea cambiei se face numai
de către persoanele care au calitatea de a angaja patrimonial societatea în conformitate cu statutul
societăţii.
În comparaţie cu celelalte mijloace de plată internaţionale, incasso-ul prezintă următoarele avantaje:

• utilizarea incasso-ului este mai sigură decât cea a ordinului de plată simplu;
• exportatorul are posibilitatea de a păstra controlul asupra mărfii până când trasul efectuează
plata sau acceptă cambia/biletul la ordin;
• incassourile pot facilita pre şi post finanţare;
• în cazul incasso-urilor simple sau a documentelor contra acceptare, trasul are posibilitatea de a
vinde marfa înaintea plăţii;
• este mai puţin costisitor decât un acreditiv;
• nu necesită blocarea disponibilităţilor clientului în calitate de tras din momentul avizării
incasso-ului, ci existenţa fondurilor la momentul plăţii. Plata se va efectua către trăgător la
primirea instrucţiunilor de plată de la tras;
• incassourile se derulează în baza Regulilor şi Uzanţelor Uniforme privind Incasso-urile,
Publicaţia 522 a CIC Paris, fapt ce îi conferă o anumită protecţie.
20
Capitolul 2. Produse de economisire
2.1. Depozite overnight

2.2. Depozite la termen
2.3. Depozite negociate, conturi de economii şi certificate de depozit
Obiective
Stabilirea modului de constituire a depozitelor

Stabilirea moalităţii de calcul a dobânzii aferente depozitelor
Identificarea principalelor tipuri de depozite oferite de băncile comerciale
Prezentarea unor noi tipuri de depozite (Range Accrual, depozit structurat cu opţiuni) ce permit o
valorificare superioară a resurselor
Băncile pun la dispoziţia clienţilor o gamă largă de depozite, atât din punct de vedere al duratei, cât şi
în ceea ce priveşte moneda de economisire sau modul de restituire a dobânzii. Principalele tipuri de
depozite acordate de băncile comerciale îmbracă următoarele forme prezentate mai jos.
În funcţie de moneda în care se constituie, depozitele pot fi:

- depozite în lei;
- depozite în valută.
În functie de dobânda bonificată:

- depozite cu dobândă variabilă: banca poate modifica rata dobânzii pe perioada depozitului, în
functie de evoluţia ratei dobânzii pe piaţă;
- depozite cu dobândă fixă: banca asigură o rată fixă a dobânzii pe perioada depozitului
indiferent de evoluţia pieţei.
În funcţie de modalitatea de plată a dobânzii pot fi:

- depozite cu capitalizare: periodic, dobânda se adaugă la suma depusă iniţial;
- depozite fără capitalizare: lunar, dobânda este virată în contul curent care îi asigură titularului
acces la aceasta.
În funcţie de opţiunea de reînnoire a depozitului pe acelaşi termen ca şi cel iniţial:

- depozite cu prelungire automată: dacă se optează pentru reînnoire automată la sfârşitul
perioadei depozitului, depozitul se prelungeşte automat. În plus, dacă depozitul are opţiunea de
capitalizare a dobânzii, dobânda se adaugă la suma depusă iniţial. Pentru perioada următoare, rata
dobânzii se va aplica la suma iniţială plus dobânda obţinută pe perioada precedentă;
- depozite cu scadenţă unică: dacă nu se doreşte reînnoirea automată, depozitul va avea
scadenţă unică, adică la scadenţă suma depozitului se va transfera în contul curent (pentru care se va
calcula dobânda la vedere) sau suma va răamâne în acelaşi cont, fără dobândă.
21
2.1. Depozite overnight
Depozitul overnight este un produs în lei şi valută destinat valorificării superioare a disponibilităţilor
existente la sfârşitul fiecarei zile calendaristice în conturile curente ale clienţilor, constituit automat de
către bancă în baza mandatului dat de către aceştia. Are o durată de o zi calendaristică şi poate fi
contractat în lei sau valută, prin virament, din contul/subcontul curent al clientului. Clienţii eligibili
sunt persoane fizice şi persoane juridice şi asimilate acestora.
Dobânda aferentă acestui tip de depozit este fixă şi diferenţiată pe tranşe valorice în funcţie de soldul
depozitului, bonificându-se la scadenţa depozitului overnight automat în contul/subcontul curent
indicat de client.
Clienţii eligibili pot beneficia de produsul depozit overnight automat prin încheierea cu banca a unei
“Convenţii cadru de depozit overnight automat”, prin care mandatează banca să administreze în
numele acestora depozite overnight automate. Convenţia de depozit overnight automat are de obicei o
perioadă de valabilitate de maxim un an de la data încheierii acesteia şi se poate prelungi fie automat
pe o nouă perioada de valabilitate egală cu cea stabilită iniţial, fie pe bază de act adiţional în situaţia în
care clientul solicită o altă perioadă de valabilitate decât cea stabilită iniţial. Totodată clientul acceptă
nivelul dobânzii stabilite de către bancă şi modul în care banca calculează şi bonifică dobânda pentru
fiecare depozit overnight automat.
Constituirea unui depozit overnight se realizează automat de către bancă în procesul de închidere a
fiecărei zile calendaristice prin virament din contulurile/subcontulurile curente indicate de client,
exprimate în aceeaşi monedă, în contul de depozit overnight automat, cu respectarea sumei minime de
constituire stabilite de către bancă. Astfel, într-un cont de depozit overnight, în funcţie de opţiunea
clientului, banca poate vira automat sumele dintr-un singur cont/subcont curent sau din mai multe
conturi/subconturi curente, exprimate în aceeaşi monedă cu cea a contului de depozit overnight
automat.
De asemenea, banca poate stabili o anumită limită de sumă pentru fiecare cont/subcont curent indicat
de client, în functie de care se iniţiază viramentul automat în contul de depozit overnight, astfel:
 dacă soldul contului/subcontului curent este mai mare decât limita de suma stabilită de către
client, atunci banca virează automat în contul de depozit overnight suma care excede această limită de
sumă;
 dacă soldul contului/subcontului curent este mai mic sau egal cu limita de sumă stabilită de
către client, atunci banca nu efectuează nici un virament automat în contul de depozit.
Avantajele acestui produs sunt numeroase:

 posibilitatea constituirii unui depozit overnight prin virament din disponibilităţile aferente a
mai multor conturi/subconturi curente indicate de client, exprimate în aceeaşi monedă;
 gestionarea superioară a lichidităţilor;
 un plus de valoare pentru cei ce depun sume mai mari, dobânda fiind diferenţiată pe tranşe
valorice în funcţie de soldul depozitului overnight;
 posibilitatea stabilirii unei limite de sumă pentru fiecare cont curent în funcţie de care banca
realizează transferul automat în contul de depozit overnight a sumelor care depăşesc această limită;
 economie de timp ca urmare a simplificării şi eficientizării procesului de administrare a
depozitelor, prin realizarea automată a operaţiunilor de constituire şi lichidare a acestora.
2.2. Depozite la termen
22
Constituit în lei sau valută, acest tip de depozit este destinat persoanelor fizice, persoanelor fizice
autorizate şi persoanelor juridice, pe un termen de 1, 2, 3, 6, 9 sau 12 luni.
Constituirea depozitelor la termen

Titularul de cont poate solicita constituirea de depozite la termen prin prezentarea la sediul unităţii
teritoriale a băncii sau prin intermediul serviciilor de internet banking. Clientul persoana fizică poate
constitui depozite la termen atât prin depuneri de numerar, cât şi prin viramente din conturile sale. În
schimb, clientul persoana juridică şi asimilată poate constitui depozite la termen numai prin virament.
La expirarea termenului de valabilitate a depozitului la termen, în funcţie de opţiunea titularului de

cont, banca vireaza suma în contul curent stabilit în acest sens sau prelungeşte automat depozitul, pe
un nou termen, egal cu cel stabilit prin conventia de depozit la termen iniţială. Procedura de prelungire
automată a depozitului la termen se consideră o nouă constituire de depozit la termen.
Până la data scadenţei depozitelor la termen sunt posibile alimentări în orice moment, în numerar sau
prin virament intrabancar, cu sume minime stabilite de fiecare bancă în parte. În situaţiile în care
sumele reprezentând alimentarea depozitului la termen sunt inferioare valorilor minime stabilite, banca
va proceda la refuzul acestora.
Titularul de cont poate mandata împuternicitul menţionat în “Convenţia de depozit la termen” (în
limita sumelor aferente depozitului la termen lichidat) / ”Convenţia de cont curent” sau o terţă
persoană, să constituie noi depozite la termen, în numele său, semnătura mandatarului fiind opozabilă
titularului de cont. Mandatarii au dreptul să semneze, în numele titularului de cont noua “Convenţie de
depozit la termen”.
În ceea ce priveşte titularul de cont minor care a împlinit vârsta de 14 ani, acesta poate constitui sau
depune sume în depozite la termen fără acordul părinţilor, tutorelui sau curatorului, dacă sumele
cumulate aferente titularului nu depăşesc nivelul sumei garantate de către Fondul de garantare a
depozitelor în sistemul bancar. Dacă sumele cumulate aferente titularului depăşesc nivelul sumei
garantate de către Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, titularul de cont minor care a
împlinit vârsta de 14 ani, poate constitui sau depune sume în depozitele la termen cu acordul părinţilor,
tutorelui sau curatorului.
Lichidarea depozitelor la termen

Depozitele la termen se lichidează în situaţia în care se solicită retragerea oricărei sume din depozitul
respectiv, sau în situaţia în care, potrivit clauzelor contractuale, nu este prevazută prevăzută
prelungirea depozitului la scadenţă. În primul caz, lichidarea depozitului la termen se efectuează prin
virarea sumei în contul curent indicat de client şi poate fi solicitată oricând, indiferent de termenul de
valabilitate al acestuia. În cazul în care clientul îşi retrage suma înaintea expirării termenului, acesta
încasează dobânda la vedere.
Lichidarea depozitului la termen presupune, din partea clientului o solicitare sub forma uneia dintre
situaţiile urmatoareurmătoare:
a) menţionarea de către client a depozitului la termen ce urmează a fi lichidat, şi/sau a sumei
solicitate a fi retrasă din depozitul respectiv pe documentul eliberat de către bancă în acest sens (stare
financiarafinanciară);
b) prezentarea unui ordin de plată / Cerere de lichidare a depozitelor la termen/ solicitare scrisă
din partea clientului, în care sunt menţionate elementele necesare executării de către banca bancă a
instrucţiunii dată de client.
Dobânda aferentă depozitelor la termen
23
Pentru disponibilităţile în lei sau valută existente în depozitele la termen, banca calculează şi
înregistrează dobânda cuvenită, conform caracteristicilor individuale ale fiecărui produs de depozit la
termen. Dobânda calculata calculată se bonifică corespunzator corespunzător tipului de depozit la
termen şi opţiunii clientului, astfel:
a) pentru situaţiile cu capitalizarea dobânzii/fără capitalizarea dobânzii;
b) pentru situaţiile dobânda fixă/ dobânda variabilă.
Capitalizarea dobânzii reprezintă operaţiunea de înregistrare, la scadenţă, în contul de depozit la

termen a dobânzii cuvenite pentru suma depusă de client în acel depozit la termen, fiind un atribut
ataşat anumitor categorii de depozite la termen. În lipsa menţiunii “cu capitalizarea dobânzii”, dobânda
cuvenită pentru suma depusă de client în contul de depozit la termen se poate înregistra, în funcţie de
caracteristicile produsului, lunar/periodic/la data scadenţei, în contul de tip cont curent stabilit în acest
sens.
Pentru situaţiile “cu dobândă variabilă”, nivelul de dobânda stabilit se modifică ori de câte ori este
necesar în interiorul intervalului de valabilitate. Pentru situaţiile “cu dobândă fixă”, nivelul de dobânda
stabilit nu se modifică în interiorul intervalului de valabilitate a depozitului la termen. În cazul
depozitelor la termen pentru care s-a optat pentru varianta “cu prelungire la scadenţă”, nivelul de
dobânda practicat se actualizează corespunzator la data scadenţei.
2.3. Depozite negociate, conturi de economii şi certificate de depozit
Depozite negociate
În funcţie de politica de dobânzi a băncii, de valoarea disponibilităţilor clientului şi/sau de termenul pe
care se solicită constituirea depozitului, banca poate acorda procente de dobândă pasivă diferite de cele
standard sau poate constitui depozite pe alte perioade de valabilitate decât cele ale produselor pe care
le oferă în mod curent clienţilor. În această situaţie, la solicitarea clientului, unitatea teritorială a băncii
care deserveşte clientul poate solicita Direcţiei de Trezorerie din cadrul centralei negocierea
procentului de dobândă pentru depozite sau poate solicita constituirea depozitelor atipice, pe termene
de valabilitate diferite şi cu un nivel al dobânzii diferenţiat faţă de cel standard.
Sumele minime pentru care se constituie depozitele negociate diferă de la o bancă la alta, iar dobânda
şi perioada se poate negocia pentru următoarele tipuri de depozite:
 Depozitele overnight;
 Depozitele la termen;
 Depozitele colaterale.
În cazul depozitelor colaterale, perioada de valabilitate a acestora este corelată cu obiectivul care a
generat constituirea lor şi este cuprinsă între data constituirii (inclusiv) şi, după caz, data scadenţei sau
data lichidării (exclusiv).
Conturi de economii
Beneficiarii acestor produse sunt persoane fizice rezidente sau nerezidente, cu vârsta de până la 18 ani
sau peste 18 ani, care deţin sumă minimă de constituire a contului de economii. Titularul de cont poate
desemna unul sau mai mulţi împuterniciţi care pot efectua operaţiuni în cont pe baza actului de
identitate prezentat în original, în limita sumelor aferente contului de economii. Acordat în RON sau
valută suma minima a acestui cont diferă de la o bancă la alta, iar în situaţia în care soldul zilnic al
contului de economii scade sub nivelul soldului minim, se va proceda la virarea acestuia în contul
curent şi lichidarea contului de economii.
24
Depunerile, respectiv alimentările cu numerar se pot face oricând, de obicei în limita anumitor sume,
prin:
 depuneri de numerar la sediul oricărei unităţi bancare teritoriale;
 virament intra şi interbancar;
 transfer de fonduri din contul curent.
În situatiile în care sumele reprezentând alimentarea contului de economii sunt inferioare valorilor
minime stabilite, se va proceda la refuzul acestora. Excepţie fac alimentările contului prin intermediul
cardului de debit.
De asemenea, retrageri pot avea loc oricând, prin următoarele modalităţi:

 retrageri sub formă de numerar;
 viramente în contul curent cu sau fără card de debit ataşat şi/sau în contul de card de credit al
titularului;
 constituire de depozite la termen.
Dobanda este de obicei fixă şi diferenţiată pe tranşe valorice. Aceste niveluri de dobânda sunt
bonificate cu conditia menţinerii soldului minim obligatoriu şi la unele bănci pentru o anumită
perioadă de timp. În situaţia în care soldul contului de economii scade sub nivelul minim stabilit,
nivelul dobânzii practicate va fi cel la vedere, pentru perioada scursă de la data deschiderii şi până la
data diminuării soldului.
Certificate de depozit
Certificatul de depozit este un instrument de economisire ce oferă posibilitatea de a beneficia, pe o
anumită perioadă de timp de avantajele unor dobânzi atractive şi fixe, presupunând cumpărarea de
certificate de depozit cu discount emise de către bancă in RON sau valută. Specific acestui tip de
produs este faptul că se poate achiziţiona oricând între data emiterii si cea a scadenţei, plătind valoarea
nominală diminuată cu discountul acordat.
Totodată, acestea se pot răscumpăra oricând până la data scadenţei, pe baza cotaţiilor zilnice, banca
bonificând o dobândă fixă corespunzătoare perioadei de la cumpărare şi pâna la data scadenţei. După
data scadenţei certificatului se bonifică o dobândă egală cu dobânda aferentă disponibilitatilor la
vedere.
Un alt tip de certificat emis de bancă este reprezentat de certificatul de depozit la purtător. Acesta
este un titlu de credit pe termen, emis de bancă, care atestă depunerea unei sume de bani pe baza
căruia, la scadenţă, se poate încasa atât suma depusă cât şi dobânda aferentă. Se stabileste o parolă, ca
element de identificare, pe baza căreia la scadenţă, împreună cu certificatul de depozit, clientul poate
răscumpara valoarea acestuia. Acesta se obţine contra unei sume egale cu valoarea nominală a
acestuia.
Capitolul 3. Produse destinate creditării persoanelor fizice şi juridice
25
3.1. Produse destinate creditării persoanelor fizice

3.1.1. Credite cu destinaţie multiplă
3.1.2. Credite ipotecare
3.1.3. Credite prin programul Prima Casă
3.1.4. Credite acordate achiziţiei de vehicule şi bunuri cu folosinţă îndelungată
3.1.5. Alte tipuri de credite destinate persoanelor fizice
3.2. Produse destinate creditării persoanelor juridice şi asimilate acestora
3.2.1. Linii de credit
3.2.2. Credite pentru investiţii
3.2.3. Credite pentru finanţarea stocurilor şi a cheltuielilor temporare sau sezoniere
3.2.4. Credite facilitate de cont
3.2.5. Credite pentru nevoi urgente
3.2.6. Credite pentru plata obligaţiilor bugetare
3.2.7. Facilităţi de credit multiprodus
3.2.8. Facilităţi de credit pentru TVA
3.2.9. Factoring-ul
3.2.10. Scontarea efectelor de comerţ
3.2.11. Scontarea acreditivelor
3.2.12. Credite pe documente de livrare
3.2.13. Credite pentru prefinanţarea exporturilor
Obiective
Prezentarea produselor destinate creditării persoanelor fizice

Prezentarea produselor destinate creditării persoanelor juridice
Stabilirea elementelor specifice în etapa de analiză, derulare şi monitorizare a creditelor
Determinarea criteriilor de eligibilitate ce trebuie îndeplinite de către client
3.1. Produse destinate creditării persoanelor fizice
Beneficiarii de credite din sistemul bancar românesc pot fi personele fizice române sau străine,
rezidente sau nerezidente în România, în vârstă de cel puţin 18 ani. Principalele condiţii pe care
acestea trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de credite constau în următoarele:
 prezentarea documentelor care atestă realizarea de venituri, în funcţie de tipul de venit realizat
(copie după cartea de muncă, declaraţia de venituri, contracte de închiriere, cuponul de pensie,
etc.);
 dovada existenţei surselor proprii de finanţare;
 prezentarea documentelor din care rezultă valoarea bunurilor ce fac obiectul garanţiei;
 prezentarea documentelor din care rezultă destinaţia creditului, dacă este cazul;
 garantarea rambursării creditelor solicitate şi a dobânzilor aferente cu veniturile realizate şi,
după caz , cu garanţiile reale şi personale;
 participarea la realizarea afacerii cu surse proprii ale căror cuantum minim este stabilit de către
bancă pentru fiecare categorie de credite în parte;
 să nu înregistreze obligaţii neachitate la scadenţă către bănci şi terţi.
Principalele tipuri de credite acordate de către bănci persoanelor fizice se regăsesc în următoarele
categorii:
a) Credite cu destinaţie multiplă;
26
b) Credite ipotecare;
c) Credite pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe;
d) Credite pentru cumpărarea de terenuri;
e) Credite pentru amenajarea sau repararea de locuinţe;
f) Credite de trezorerie nenominalizate;
g) Credite pentru plata unor tratamente medicale;
h) Credite pentru plata unor forme de şcolarizare;
i) Credite pentru petrecerea la sejururi în străinătate;
j) Credite pentru participarea la simpozioane şi conferinţe în străinătate;
k) Credite pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale;
l) Credite pentru cumpărarea de bunuri de echipament menajer;
m) Credite pentru cumpărarea de materiale de construcţii, obiecte şi instalaţii sanitare;
n) Credite pentru cumpărarea de autoturisme;
o) Alte tipuri de credite.
Documentele standard solicitate de bancă pentru acordarea creditelor persoanelor fizice se rezumă
în principal la următoarele:
- cererea de credit;
- copia actelor de identitate ale solicitantului, soţului/soţiei şi ale coplătitorilor;
- adeverinţa de salariu pentru împrumutat şi coplătitori;
- talonul de pensie;
- adeverinţa de venit;
- declaraţie privind veniturile din activităţi independente;
- documente de natura convenţiilor civile, contractelor de colaborare, contractelor de închiriere,
contractelor de locaţie, etc.;
- contracte, precontracte, comenzi, facturi proforme, din care rezultă datele de identificare ale
vânzătorilor;
- autorizaţia de construcţie, proiectul de execuţie, copia actului de proprietate asupra terenului,
devizul general şi contractul cu antreprenorul;
- devize estimative, invitaţii sau alte documente din care să rezulte costul preliminar al
tratamentelor, taxelor de şcolarizare;
- dispoziţia de impunere şi declaraţia de impunere;
- orice alte documente solicitate de bancă.
În baza documentelor şi a informaţiilor primite de la solicitanţi, banca întocmeşte scoringul şi decide

dacă solicitantul va putea primi creditul. Analiza documentaţiei de credit presupune stabilirea a patru
elemente de bază, şi anume:
 volumul creditului solicitat;
 nivelul ratei lunare totale pe care clientul o poate plăti;
 numărul de rate lunare în care urmează să se ramburseze creditul;
 nivelul dobânzii în funcţie de tipul de credit solicitat.
Clienții pot rambursa creditele prin următoarele modalități:

a) la sediile băncii, în numerar (inclusiv în ziua scadenţei);
b) utilizâand serviciile de internet banking şi phone banking;
c) la orice ATM, prin intermediul cardului de debit, fiind necesară încheierea în prealabil a unei
convenţii cu banca;
d) prin Direct Debit sau Standing Order pentru creditele acordate în lei.
Etape în derularea procesului de analiză a solicitărilor de credit:

a) prezentarea la banca de către client a documentelor necesare analizei/solicitării de credit;
27
b) verificarea documentelor, efectuarea calculelor pentru încadrarea clientului în suma solicitată şi
în condiţiile impuse de bancă pentru a beneficia de credit;
c) cu cel puţin 15 zile înainte de semnarea contractului de credit se înmânează clientului
documentul “Informaţii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”. Perioada de
15 zile dintre momentul înmânării documentului şi momentul semnării contractului de credit se poate
reduce cu acordul scris al clientului, dat direct pe documentul “Informaţii standard la nivel european
privind creditul pentru consumatori”
d) informaţiile privind solicitantul şi coplătitorii (dacă este cazul), informaţiile referitoare la
venitul participanţilor la credit, angajator (confirmarea telefonică a informaţiilor din Adeverinţa de
salariu), istoricul de rambursare a creditelor, precum şi alte informaţii furnizate de către client şi
necesare în analiza creditului vor face obiectul unor verificări din partea băncii;
e) clientul este informat dacă creditul a fost aprobat/respins, comunicându-i-se totodată motivele
de respingere (dacă creditul este respins);
f) în cazul aprobării creditului, clientul este chemat la sediul băncii în vederea finalizării
operaţiunilor de punere la dispoziţie a creditului aprobat. Clientul este informat că după semnarea
contractului de credit are la dispoziţie 14 zile calendaristice în care se poate retrage din contractul de
credit;
g) dacă documentaţia de credit este completă se semnează contractul de credit si certificatul de
asigurare;
h) banii sunt puşi la dispoziţia clientului într-un cont curent de unde pot fi ridicaţi în numerar,
putându-se efectua transferuri în alte conturi cu sau fără card de debit ataşat.
3.1.1. Credite cu destinaţie multiplă
Creditele cu destinaţie multiplă sunt credite de trezorerie nenominalizate care se acordă de regulă pe o
perioadă maximă de 10 ani, în lei sau valută, pentru diverse nevoi de finanţare ale clienţilor. În cadrul
acestor tipuri de credite avansul depus de client nu este necesar.
Beneficiari: persoane fizice, în vârstă de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate
solicitate de către bancă.
Destinaţia: constă în satisfacerea nevoilor personale ale împrumutatului.
Dobânda: este corespunzăatoare termenului de rambursare solicitat de client.
Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor realizate de către solicitant şi coplătitori

(dacă este cazul) din salarii, pensii, venituri provenite din contracte de închiriere, dividende, din
activităaţi independente, din depozite şi dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte surse de
venit dovedite prin documente legale.
Gradul maxim de îndatorare se stabileşte pentru fiecare client în parte şi depinde de profilul de risc,
comportamentul de plată, venitul net eligibil al acestuia etc. Venitul net eligibil este determinat prin
deducerea din venitul net a coşului minim de subzistenţă, precum şi a altor angajamente de plată lunare
(de altă natură decât creditul): chirii, asigurări etc.
Modalităţi de angajare a creditului: sumele se pun la dispozitia clientului prin cont separat de
împrumut. Plăţile se efectuează prin alimentarea din contul separat de împrumut al contului curent, de
unde se pot efectua plăţi către tertți, dispuse prin ordine de plată sau ridicări de numerar. În cazul
creditelor în RON, plafonul de credit poate fi pus la dispoziţia clienţilor prin cont de card de debit.
Garanţiile creditului constau în următoarele:

28
- certificat de asigurare (asigurare de viaţă);
- asigurare complexă ataşată, în funcţie de opţiunea clienţilor. Asigurarea complexă este oferită
clientului, doar împreună cu asigurarea de viaţă, în condiţiile standard impuse de către societatea de
asigurări (persoana având vârsta de intrare în asigurare cuprinsă în intervalul 18-60 ani împliniţi).
Aceasta asigurare este valabilă şi se emite de regulă doar pentru împrumutat, chiar dacă pentru un
contract de credit există şi coplătitori. Asigurarea complexă acoperaă următoarele riscuri: invaliditatea
totală şi permanentă, incapacitate temporară de muncă şi pierderea involuntară a locului de muncă.
3.1.2. Credite ipotecare
Beneficiari: persoane fizice, în varstă de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate
Destinaţia: creditul se acordă în lei sau valută, pentru efectuarea de investiţii imobiliare cu destinaţie
locativă, precum şi pentru rambursarea unui credit ipotecar pentru investiţii imobiliare contractat
anterior.
Caracteristici:
- suma maximă care se poate acorda este de până la 100% din valoarea investiţiei, în funcţie de
capacitatea de rambursare a solicitantului şi a coplătitorilor acestuia, dacă este cazul, precum şi de
garanţiile constituite;
- avansul minim nu este necesar, solicitantul putând opta, în funcţie de destinaţia creditului,
garanţiile constituite şi de criteriile de eligibilitate îndeplinite, pentru contractarea unui credit cu sau
fără avans;
- în cazul în care aportul propriu este reprezentat de un imobil aflat în proprietatea solicitantului
sau de faze de lucrări executate la o construcţie, valoarea acestuia este cea apreciată, rezultată din
raportul de evaluare acceptat de bancă;
- perioada de graţie este de obicei de maxim 12 luni, în cadrul termenului de rambursare, cu
excepţia creditelor acordate cu un avans cuprins între 0% si 10% exclusiv, pentru care nu se acorda de
obicei perioadă de graţie. În cadrul perioadei de graţie, împrumutatul achită numai dobânda calculată
lunar la soldul creditului;
- capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor realizate de către solicitant şi
coplătitori, dacă este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite din contracte de închiriere, dividende,
venituri realizate în străinatate, din activităţi independente, din depozite şi dobânzi bonificate la aceste
depozite sau orice alte surse de venit dovedite prin documente legale;
- gradul maxim de îndatorare se stabileşte pentru fiecare client în parte şi depinde de profilul de
risc, comportamentul de plată, venitul net eligibil al acestuia etc. Venitul net eligibil este determinat
prin deducerea din venitul net a coşului minim de subzistenţă, precum şi a altor angajamente de plată
lunare (de altă natură decât creditul): chirii, asigurari etc.
- forma de decontare este viramentul în contul vânzătorului locuinţei sau al terenului, al societăţii
de construcţii, care va executa lucrarea (eşalonat în funcţie de graficul de executare a lucrărilor), în
contul furnizorilor de materiale/servicii sau în contul curent al împrumutatului pentru plata serviciilor
(manoperei).
Garanţiile creditului sunt reprezentate de ipotecă şi privilegii asupra imobilului ce face obiectul
investiţiei imobiliare.
Asigurările trebuie să fie acoperitoare pentru toate riscurile aferente garanţiei constituie pe toată
perioada de creditare, inclusiv de nefinalizare, încheiată de o societate de asigurări agreată de bancă,
cu cesionarea drepturilor din poliţa de asigurare în favoarea băncii. Totodată se va încheia certificat
de asigurare (asigurare de viaţă), în conditiile standard impuse de către societatea de asigurări,
29
persoanelor care au calitatea de împrumutat şi vârsta cuprinsă între 18 si 65 ani, în care banca
figurează ca beneficiar.
Documente specifice:
Pentru cumpărarea de imobile constituite din teren şi construcţia situată pe acesta şi pentru cumpărarea
de apartamente cu teren în cota indiviză:
 precontractul de vânzare-cumpărare al imobilului;
 actul de proprietate asupra imobilului ce face obiectul vânzăarii (copie);
 declarațtia pe proprie răspundere a vânzătorului, conform Legii nr. 10/2001, ce prevede că
bunurile imobiliare respective nu sunt revendicate şi că nu există litigii în legatură cu acestea.
Pentru construirea unei locuinţe pe terenul deţinut de solicitantul creditului:

 actul de proprietate/concesionare/drept de superficie/drept de folosinţă asupra terenului pe care
urmează să se realizeze construcţia (copie);
 declaratția pe proprie raăspundere a împrumutatului, conform Legii nr. 10/2001, că terenul nu
este revendicat şi că nu există litigii în legăatură cu acesta;
 contractul de construire încheiat cu antreprenorul/societatea de construcţii (numai dacă lucrările
de construire se realizează cu o societate de construcţii)
 contract de prestări servicii încheiat cu dirigintele de şantier (doar în cazul construcţiilor
efectuate în regie proprie);
 autorizaţia de construire, în baza avizelor şi aprobărilor necesare obţinerii acesteia, notată în
Cartea Funciară;
 aprobările pentru asigurarea cu utilităţi;
 proiectul tehnic de execuţie vizat de către primăarie pentru neschimbare;
 devizul general încheiat cu antreprenorul/societatea de construcţii şi, unde este cazul, raportul
de evaluare al acestuia;
 planul de finanţare întocmit pe baza graficului de executare a lucrărilor (în cazul lucrărilor în
regie proprie)
 atestat MLPTL/Inspecţia de Stat în Construcţii pentru dirigintele de şantier/inspectorul tehnic
(numai în cazul construcţiilor efectuate în regie proprie);
Pentru cumpărarea unui teren şi construirea unei locuinţe pe acest teren:

 precontractul de vânzare-cumpărare al terenului;
 actul de proprietate asupra terenului ce face obiectul vânzării (copie).
Etape în derularea procesului de analiză a solicitării de credite:

a) prezentarea la sediul băncii, de către client, a documentelor necesare analizei solicitării de
credit;
b) verificarea de către bancă a documentaţiei depuse de către client;
c) efectuarea de către bancă a calculelor de încadrare a clientului pentru suma solicitată şi a
încadrării acestuia în condiţiile impuse de bancă pentru a beneficia de credit;
d) cu cel puţin 15 zile înainte de semnarea contractului de credit se înmânează clientului
documentul “Informaţii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”.
Perioada de 15 zile dintre momentul înmânării documentului şi momentul semnării contractului
de credit se poate reduce cu acordul scris al clientului, dat direct pe documentul “Informaţii
standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”;
e) informaţiile privind solicitantul şi coplătitorii, dacă este cazul, informaţiile referitoare la venitul
participanţilor la credit, angajator (confirmarea telefonică a informatiilor din adeverinţa de
salariu), istoricul de rambursare a creditelor, precum şi alte informaţii furnizate de către client
şi necesare în analiza creditului vor face obiectul unor verificări din partea băncii;
f) evaluarea garanţiei de către un evaluator extern agreat de bancă;
30
g) clientul este informat de către consilierul client dacă creditul a fost aprobat/respins,
comunicându-i-se totodată motivele de respingere (în cazul respingerii creditului);
h) în cazul aprobării creditului, clientul este chemat la sediul băncii în vederea semnării
contractului de credit, încheierii contractului de garanţie, a poliţei de asigurare a bunurilor
aduse în garanţie, precum şi a certificatului de asigurare, dacă este cazul. Clientul este informat
că după semnarea contractului de credit are la dispoziţie 14 zile calendaristice în care se poate
retrage din contractul de credit;
i) creditul este pus la dispoziţia clientului dupa îndeplinirea condiţiilor de tragere, iar prezentarea
extrasului de Carte Funciară din care să rezulte înscrierea ipotecii în favoarea băncii va fi
prezentat ulterior, în termen de cel mult 10 zile de la autentificare;
j) banii sunt puşi la dispoziţia clientului în contul curent de unde se vor vira într-o singurăa
tranșţă sau în mai multe tranşe, conform contractului de credit, în contul curent al vânzătorului,
constructorului, furnizorului de materiale, prestatorului de servicii etc.
Credite prin programul Prima Casă

O formă specială a creditului ipotecar este reprezentată de creditele acordat prin Programul
guvernamental “Prima Casă” aprobat în data de 20 mai 2009. Acesta are scopul de a sprijini
achiziţionarea de locuinţe de către persoanele care la data aplicării nu deţin în proprietate o locuinţă.
Marele avantaj constă în garantarea creditelor de către stat prin intermediul FNGCIMM (Fondul
Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii) în limita unui plafon de
60.000 EUR. Legislaţia care stă la baza acordării acestor credite este reprezentată de OUG nr. 60/2009,
privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă" şi HG nr. 717/2009 privind
aprobarea normelor de implementare a programului "Prima casă".
Beneficiarii sunt persoane fizice, în varstă de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc atât condiţiile de
eligibilitate solicitate de către bancă, cât şi condiţiile stabilite prin programul „Prima Casă”. Mai exact,
la data solicitării creditului beneficiarul declară pe proprie răspundere că nu deţine în proprietate
exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nici o locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a
fost dobândită. Excepţie face situaţia în care beneficiarul deţine în proprietate exclusivă sau împreună
cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Programul “Prima Casa”,
în suprafaţă utilă mai mică decât 50 m².
Destinaţia creditul se acordă în eur sau ron, pentru achiziţionarea de locuinţe finalizate sau nefinalizate
aflate în diverse faze de construcţie şi destinate achiziţionării după finalizare, precum şi pentru
construirea unei locuinţe viitoare de către beneficiari individuali. Acestea trebuie înscrise în cartea
funciară în condiţiile legii şi trebuie să se afle pe teritoriul României. Se pot achiziţiona inlcusiv
locuinţe finalizate sau noi, construite şi date in exploatare prin programele derulate de Agenţia
Naţională pentru Locuinţe (ANL)
Garanţiile în favoarea băncii aferente creditului sunt reprezentate de ipotecă şi privilegii asupra
imobilului ce face obiectul investiţiei imobiliare, la care se adaugă o garanţie reală mobiliară fără
deposedare asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor curente deschise la bancă.
Garanţiile în favoarea statului (reprezentat de către Ministerul Finanţelor Publice) se determină

proporţional cu procentul de garantare şi constau într-un drept de ipotecă legală de rang I asupra
imobilului finanţat de Bancă.
3.1.3. Credite acordate achiziţiei de vehicule şi bunuri cu folosinţă îndelungată
31
Beneficiari: persoane fizice, în vârstă de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate
Destinaţia. Se acordă în lei sau valută pentru achiziţionarea de vehicule noi, din producţia internă şi
din import, comercializate în ţară de către producători/dealeri autorizaţi şi de vehicule rulate din
producţia internă şi din import, de la persoane fizice/juridice române.
Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor realizate de către solicitant şi coplătitori,

dacă este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite din contracte de închiriere, dividende, din
activităţi independente, din depozite şi dobânzi bonificate la aceste depozite sau orice alte surse de
venit dovedite prin documente legale.
Gradul maxim de îndatorare se stabileşte pentru fiecare client în parte şi depinde de profilul de risc,
comportamentul de plată, venitul net eligibil al acestuia etc. Venitul net eligibil este determinat prin
deducerea din venitul net a coşului minim de subzistenţă, precum şi a altor angajamente de plată lunare
(de altă natură decât creditul): chirii, asigurări etc.
Modalitatea de acordare a creditului: virament în contul dealer-ului/persoanei fizice sau juridice

care comercializează autovehiculul.
Garanţia creditului este reprezentată de poliţa de asigurare tip CASCO încheiată cu o societate de
asigurări, cu cesionarea drepturilor de încasat în favoarea băncii care acordă creditul.
Etape în derularea procesului de analiză a solicitărilor de credit:

 prezentarea la banca de către client a documentelor necesare analizei/solicitării de credit;
 verificarea documentelor, efectuarea calculelor pentru încadrarea clientului în suma solicitată şi
în condiţiile impuse de bancă pentru a beneficia de credit;
 cu cel puţin 15 zile înainte de semnarea contractului de credit se înmânează clientului
documentul “Informaţii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”. Perioada de
15 zile dintre momentul înmânării documentului şi momentul semnării contractului de credit se poate
reduce cu acordul scris al clientului, dat direct pe documentul “Informaţii standard la nivel european
privind creditul pentru consumatori”
 informaţiile privind solicitantul şi coplătitorii (dacă este cazul), informaţiile referitoare la
venitul participanţilor la credit, angajator (confirmarea telefonică a informaţiilor din Adeverinţa de
salariu), istoricul de rambursare a creditelor, precum şi alte informaţii furnizate de către client şi
necesare în analiza creditului vor face obiectul unor verificări din partea băncii;
 clientul este informat dacă creditul a fost aprobat/respins, comunicându-i-se totodată motivele
de respingere (dacă creditul este respins);
 în cazul aprobării creditului, clientul este chemat la sediul băncii în vederea finalizării
operaţiunilor de punere la dispoziţie a creditului aprobat. Clientul este informat că după semnarea
contractului de credit are la dispoziţie 14 zile calendaristice în care se poate retrage din contractul de
credit;
 dacă documentaţia de credit este completă se semnează contractul de credit si certificatul de
asigurare;
 banii sunt puşi la dispoziţia clientului într-un cont curent de unde pot fi ridicaţi în numerar,
putându-se efectua transferuri în alte conturi cu sau fără card de debit ataşat.
3.1.4. Alte tipuri de credite destinate persoanelor fizice
32
Credite pentru plata unor tratamente medicale în străinatate. Solicitanul trebuie să prezinte băncii
o adresă din partea instituţiei din străinatate din care să rezulte nivelul estimat al costurilor cu
tratamentul medical şi o declaraţie privind costul transportului şi a altor cheltuieli pentru solicitant şi
însoţitorul acestuia. Creditul se acordă prin virament în contul instituţiei din strainatate care va asigura
tratamentul medical.
Credite pentru cumpărarea de produse tehnico – medicale pentru uz personal. Solicitantul va

prezenta băncii o comandă / factură proforma sau alt act doveditor pentru aparatura ce va fi
achiziţionată. Creditul se acordă prin virament în contul furnizorului extern.
Credite pentru plata unor forme de şcolarizare în străinatate. Solicitantul de credit va prezenta o
invitaţie nominală sau alt act doveditor primit de la instituţia de învăţământ din străinătate din care să
rezulte perioada, costul şcolarizăarii, precum şi o estimare a cheltuielior de transport şi de întreţinere.
Creditul se acordă pentru plata taxelor de şcolarizare, procurare de material didactic şi acoperirea
cheltuielilor de întreţinere.
Credite pentru petrecerea de sejururi în străinatate. O parte din credit se acordă prin virament
bancar în contul societăţii de turism. Se poate acorda, până la 25% din suma creditului, prin cec de
călătorie, card sau cash. În cazul excursiilor organizate solicitantul creditului va prezanta de la
societatea de turism o adresă din care să rezulte înscrierea acestuia pentru excursie în străinatate şi
costul acesteia.
Credite pentru participarea la simpozioane şi conferinţe în străinătăte. Solicitantul trebuie să

prezinte băncii invitaţia din partea instituţiei organizatoare a simpozioanelor sau conferinţelor, iar
creditul se acordă prin virament bancar. La cererea clientului o parte din suma creditului poate fi
acordată prin cec de căalăatorie, card sau cash.
3.2. Produse destinate creditării persoanelor juridice şi asimilate acestora
3.2.1. Linii de credit
Linia de credit este o formă de creditare revolving cu trageri şi rambursări multiple în limita unui
anumit plafon. Banca poate acorda clienţilor săi linie de credit cu caracter irevocabil sau linie de credit
cu caracter revocabil. Specificul liniei de credit cu caracter revocabil constă în faptul că banca poate
diminua sau sista în orice moment linia de credit. Clientul poate beneficia de două sau mai multe linii
de credit exprimate în una sau mai multe valute, în condiţiile în care acestea nu sunt utilizate pentru
finanţarea aceleiaşi activităţi.
Destinaţia creditului. Linia de credit este destinată activităţii curente de aprovizionare, producţie,
desfacere sau prestări servicii, fiind incluse şi următoarele activtăţi, însă fără a se limita la acestea:
 datorii curente şi restante: rate de credit, rate de leasing operaţional şi financiar, plăţi de
dobânzi şi comisioane, plăţi către buget;
 dividende;
 constituire de depozite colaterale.
Perioada de acordare. Majoritatea băncilor acordă linia de credit pe o perioadă de maxim 12 luni,
însă există şi excepţii prin care aceasta perioadă se extinde la 24 de luni sau 36 de luni, în funcţie de
natura activităţii clientului.
Caracteristici:
33
- în momentul analizei de acordare a unei linii de credit, banca împreună cu clientul, stabilesc un
nivel minim al rulajului creditor ce trebuie realizat de către împrumutat pe parcursul perioadei de
derulare a contractului de credit;
- plăţile din linia de credit se efectuează pe răspunderea clientului, iar dacă ulterior se constată ca
acesta a dispus efectuarea unor plăţi în neconcordanţă cu destinaţia liniei de credit banca are dreptul de
a sista plafonul;
- periodic, la termene stabilite şi aprobate odată cu aprobarea creditului se efectuează analiza
îndeplinirii condiţiilor avute în vedere la acordarea liniei de credit (de obicei acestea fac referire la
serviciul datoriei, performanţa financiară, respectarea condiţiei de rulaj creditor prin contul curent în
care a fost acordată linia);
- diminuarea sau sistarea liniei de credit se poate propune din iniţiativa băncii, ca urmare a
neîndeplinirii condiţiilor avute în vedere la acordare sau la precedenta revizuire. În cazul în care banca
dispune diminuarea liniei de credit operaţiunea se realizează prin anularea automată a sumei neutilizate
din plafonul liniei dacă la data respectivă nu a fost utilizat întregul plafon al creditului şi/sau prin
eşalonarea la rambursare a sumelor cu care se diminuează plafonul liniei de credit şi prelungirea
perioadei de tragere pentru noul plafon al liniei de credit rezultat prin diminuare. În situaţia în care
sumele eşalonate la rambursare din plafonul liniei de credit nu sunt rambursate la scadenţele stabilite,
acestea vor fi trecute la restanţă.
3.2.2. Credite pentru investiţii
Creditul pentru investiţii este o formă de creditare pentru finanţarea activităţii de investiţii, a cărui
tragere se poate face integral sau în tranşe, fiind contractat de clienţi în vederea realizării
următoarelor obiective:
 realizarea de noi capacităţi şi obiective de producţie;
 dezvoltarea şi menţinerea la parametrii optimi a capacităţilor de producţie existente;
 modernizarea şi/sau retehnologizarea capacităţilor de producţie, a utilajelor, maşinilor,
instalaţiilor, clădirilor existente.
Destinaţia creditului. În cadrul proiectelor de investiţii eligibile se creditează:

 obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare funcţionării obiectivelor de investiţii,
precum şi achiziţia de studii şi proiecte, achiziţia de licenţe, know-how, mărci, brevete, programe
informatice;
 achiziţia şi/sau amenajarea de terenuri;
 achiziţia de clădiri, efectuarea de lucrări de construcţii şi instalaţii, inclusiv pentru asigurarea
utilităţilor necesare funcţionării obiectivelor;
 achiziţia şi punerea în funcţiune şi/sau efectuarea de lucrări pentru modernizarea maşinilor, a
echipamentelor tehnologice, a mijloacelor de transport, a dotărilor;
 plata avansului pentru bunuri cumpărate în leasing;
 plata valorii reziduale a bunurilor cumpărate în leasing;
 achiziţionarea de animale de producţie şi/sau reproducţie;
 achiziţionarea şi/sau modernizarea de plantaţii pomicole, viticole, terenuri agricole situate în
extravilan, în scopul înfiinţării/extinderii exploataţiilor agricole.
Perioada de acordare. Creditul poate fi acordat pe termen scurt, mediu sau lung, în funcţie de natura
activităţii creditate. Pentru plata avansului la bunurile cumpărate în leasing, termenul de creditare se
încadreaza în valabilitatea contractului de leasing.
Plafonul maxim. De obicei băncile acordă credite de investiţii în limita următoarelor plafoane:
 până la 85% din valoarea totală a investiţiei;
34
 pana la 80% din valoarea avansului ce se plateşte pentru bunurile achiziţionate în leasing;
 până la 100% din valoarea totală a investiţiei pentru unităţile administraţiei publice locale şi
pentru valoarea reziduală a bunurilor achiziţionate în leasing.
Aportul propriu al clientului se consideră a fi realizarea efectivă a unei părţi din investiţia respectivă,
probată cu documente justificative şi/sau lichidităţi aflate în contul curent. Utilizarea aportului
propriu se face, de regulă, înainte de tragerea creditului sau proporţional cu efectuarea tragerilor. De
asemenea, banca poate accepta ca aport propriu şi finanţările nerambursabile obţinute de clienţi, cu
condiţia existenţei capacităţii de rambursare rezultată din cash-flow, atât pentru creditul acordat de
bancă cât şi pentru finanţarea nerambursabilă, în eventualitatea în care aceasta ar deveni
rambursabilă.
Perioada de graţie este de maxim 3 ani. Însă, în cazul investiţiilor care produc efecte imediat după
data punerii în funcţiune, cum sunt utilajele, maşinile şi instalaţiile, perioada de graţie nu poate depăşi
12 luni.
Caracteristici:
- rambursarea se efectuează în rate scadente determinate în funcţie de resursele proprii ce se
constituie conform fluxului de lichidităţi;
- pe parcursul perioadei de creditare, se compară cheltuielile efectuate pe şantier cu menţiunile
înscrise pe documentele de plată, respectarea prevederilor din documentaţia tehnico-economică şi
încadrarea în devizul pe baza căruia s-a fundamentat valoarea creditului. Daca din documentaţia
tehnico-economică rezultă diminuarea sau depăşirea sumelor, creditul se redimensionează, după caz;
- în cazul finanţării investiţiilor realizate de împrumutat din surse proprii, total sau parţial
finalizate, se vor avea în vedere şi următoarele aspecte:
 solicitarea clientului de finanţare trebuie să se încadreze în termenul de maxim 1 an de zile de
la finalizarea totală sau parţială a investiţiei ;
 pe lângă documentaţia aferentă creditelor de investiţii, se va solicita o declaraţie pe propria
raspundere a reprezentantului legal al societăţii din care să rezulte că investiţia respectivă nu a fost
finanţată din împrumuturi de la alte bănci sau de de la alte instituţii financiare.
3.2.3. Credite pentru finanţarea stocurilor şi a cheltuielilor temporare sau sezoniere
Creditul pentru finanţarea stocurilor şi a cheltuielilor temporare ori sezoniere este o formă de creditare
prin care banca pune la dispoziţia clienţilor fonduri necesare finanţării activităţilor cu caracter
temporar sau sezonier.
Destinaţia creditului. Băncile comerciale acordă acest tip de credit cu respectarea următoarelor
destinaţii:
 plata stocurilor care au fost aprovizionate în perioada precedentă fără a fi achitate;
 plata stocurilor ce urmează a fi aprovizionate;
 plata cheltuielilor temporare sau sezoniere aferente acestor stocuri;
 plata altor cheltuieli temporare/sezoniere.
Perioada de creditare este de maxim 12 luni iar scadenţa se stabileşte în funcţie de termenele de
recuperare a cheltuielilor şi de valorificare a stocurilor respective, fără a depăşi intervalul dintre două
sezoane sau cicluri de producţie naturale.
Caracteristici:
35
Volumul creditului solicitat şi dobânda aferentă, în cazul clienţilor cu activitate de comerţ, nu poate
depăşi volumul încasărilor obţinute din vânzările de mărfuri pe o perioadă anterioară de 12 luni.
3.2.4. Credite facilitate de cont
Creditul pentru facilităţi de cont este o formă de creditare necesară acoperirii decalajului intervenit în
fluxul de lichidităţi, datorită unor situaţii neprevăzute.
Destinaţia creditului. Acest tip de finanţare se acordă pentru creditarea de ansamblu a activităţii
curente de aprovizionare, producţie, desfacere sau prestări servicii, fiind incluse şi următoarele
activităţi, însă fără a se limita la acestea:
 datorii curente şi restante: rate de credit, rate de leasing operaţional şi financiar, plăţi de
dobânzi şi comisioane, plăţi către buget;
 dividende;
 constituire de depozite colaterale;
 plăţi pentru investiţii.
Perioada de creditare. Creditul se acordă pe o perioadă maximă de 30 de zile calendaristice de la data
semnării contractului de credit, în cazul unui acord de creditare care se încheie de obicei pe o perioadă
de maxim 1 an, scadenţa acestuia fiind în ultima zi a perioadei de creditare.
Caracteristici:
- se stabileşte un plafon în limita căruia se creditează clientul;
- în cadrul acestui plafon şi pe perioada de derulare a acordului se pot acorda noi credite după
fiecare rambursare a celui acordat anterior în limita plafonului stabilit prin contractul de credit;
- acordarea unui nou credit se face cel mai devreme în ziua următoare celei în care s-a efectuat
rambursarea creditului de aceeaşi natură, în cadrul acordului de finanţare încheiat între bancă şi client.
- creditele din cadrul acordului se acordă în baza completării unei cereri de utilizare a acordului
cadru de creditare pentru facilităţi de cont.
3.2.5. Credite pentru nevoi urgente
Creditul pentru nevoi urgente este o formă de creditare necesară acoperirii pe termen foarte scurt a
lipsei de disponibilităţi existente la un moment dat.
Destinaţia creditului vizează plăţile de orice fel cu respectarea legii.
Perioada de creditare este de maxim 7 zile calendaristice de la data semnării contractului de credit
inclusiv în cazul unui acord care se încheie pe o perioadă de maxim 1 an, iar scadenţa creditului este
reprezentată de ultima zi a perioadei de creditare.
Caracteristici:
- se stabileşte un plafon în limita căruia se creditează clientul;
- în cadrul acestui plafon şi pe perioada de derulare a acordului se pot acorda noi credite după
fiecare rambursare a celui acordat anterior în limita plafonului stabilit prin contractul de credit;
- acordarea unui nou credit se face cel mai devreme în ziua următoare celei în care s-a efectuat
rambursarea creditului de aceeaşi natură, în cadrul acordului de finanţare încheiat între bancă şi client;
- creditele din cadrul acordului se acordă în baza completării unei cereri de utilizare a acordului
cadru de creditare pentru facilităţi de cont.
36
3.2.6. Credite pentru plata obligaţiilor bugetare
Creditul pentru achitarea obligaţiilor bugetare este o formă de creditare necesară acoperirii lipsei de
lichidităţi pentru achitarea obligaţiilor datorate la bugetul consolidat (bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale, fonduri speciale), inclusiv penalităţi şi/sau majorări de întârziere. Volumul maxim
al creditului este reprezentat de suma obligaţiilor datorate către bugetul consolidat la data analizei,
determinate în baza certificatului de atestare fiscală şi/sau a certificatului fiscal valabil, după caz, dacă
din cash-flow rezultă că, clientul are capacitate de rambursare a creditului şi a dobânzilor aferente.
Destinaţia creditului este reprezentată exclusiv de plăţi datorate la bugetul consolidat.
Perioada de creditare este de maxim 5 ani la majoritatea băncilor, fără acordarea unei perioade de
graţie. Tragerile se fac integral, în funcţie de plăţile efectuate către bugetul consolidat, iar scadenţa se
stabileşte lunar sau trimestrial, fără să se depăaşească perioada maximă de creditare, în funcţie de
capacitatea de rambursare rezultată din cash-flow-ul previzionat.
Caracteristici:
- creditul se acordă în lei;
- clientul trebuie să îndeplinească mai multe condiţii de eligibilitate, printre care:
 solicitantul să nu fie îin faliment;
 solicitantul să nu se afle în desfăşurarea procedurii de executare silită prin poprire, cu titluri
executorii depuse în bancă de diverşi creditori (alţi terţi), în afara celor dispuse de instituţiile bugetare,
pentru care banca acordă credite. În situaţia în care solicitantul este în procedură de executare silită
asupra bunurilor mobile (alta decât poprirea) şi imobile, se va face analiza de la caz la caz;
- banca solicită clientului certificatul de atestare fiscală şi/sau certificatului fiscal valabil,
după caz, din care să rezulte creanţele bugetare datorate la zi, astfel încât creditul să acopere toate
obligaţiile datorate la bugetul consolidat;
- creditul se acordă pentru plata integrală a obligaţiilor datorate către bugetul statului,
deoarece în caz contrar există posibilitatea introducerii de noi titluri executorii asupra clientului.
3.2.7. Facilităţi de credit multiprodus
Facilitatea de credit multiprodus reprezintă un angajament de finanţare în lei sau valută a activităţii
clienţilor prin care băncile, în baza unui contract de facilitate de credit, împrumută clienţilor lor
fonduri utilizabile fracţionat şi/sau integral sau emite/avalizează scrisori de garanţie bancară/scrisori de
contragaranţie bancară/efecte de comerţ sau deschide acreditive din creditele aprobate, pe o anumită
perioadă de timp, în limita unui plafon de creditare stabilit, cu posibilitatea de a face trageri şi
rambursări multiple care vor reîntregi plafonul de creditare.
Destinaţia creditului este reprezentată de creditarea de ansamblu a activităţii curente de

aprovizionare, producţie, desfacere sau prestări servicii, banca putând pune simultan la dispoziţia
clienţilor săi următoarele produse:
a) linie de credit;
b) credite pe obiect:
 credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare sau sezoniere;
 credite pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie;
 credite pentru (pre)finanţarea exporturilor;
 credite pentru instrumente de plată;
 mesaje swift recepţionate;
 credite pentru facilităţi de cont;
 credite pentru descoperit de cont;
37
c) scrisori de garanţie bancară/scrisori de contragarantie bancară/avalizări efecte de comerţ;
d) deschidere acreditive din creditele aprobate la lit. a) şi b).
Perioada de acordare de obicei nu depăşeşte 36 de luni. Scadenţa finală a facilităţii se stabileşte în

ultima zi lucrătoare a perioadei pentru care a fost acordată, în rată unică, iar scadenţele/termenele de
valabilitate finale ale produselor acordate în baza facilităţii de credit multiprodus nu pot depăşi durata
facilităţii stabilită în contract. Totodată, scadenţele/termenele de valabilitate ale produselor acordate în
baza facilităţii de credit multiprodus se pot prelungi fără a depăşi, însă, durata facilităţii.
Caracteristici:
- plafonul maxim rezultă din analiza cash-flow-ului;
- după efectuarea analizei şi aprobarea facilităţii de credit multiprodus, precum şi după
îndeplinirea condiţiilor de tragere, aceasta se pune la dispoziţia clientului în limita plafonului stabilit;
- în momentul aprobării facilităţii de credit multiprodus clientul nu poate solicita o anumită
structură a produselor în cadrul facilităţii şi nici să dimensioneze aceste produse. Pe măsura derularii
facilităţii însă, în funcţie de necesităţi, clientul poate solicita orice produs care se poate acorda în baza
facilităţii de credit multiprodus, în limita plafonului disponibil la acel moment;
- tragerile sub formă de linii de credite/credite pe obiect din facilitatea de credit multiprodus se
efectuează în baza cererilor de tragere la solicitarea clienţilor, iar emiterile de scrisori de garanţie
bancară/contragaranţie bancară/efecte de comerţ avalizate din facilitatea de credit multiprodus se
efectueaza în baza cererilor de eliberare/avalizare la solicitarea clienţilor;
- angajarea creditelor şi/sau eliberarea/avalizarea scrisorilor de garanţie bancară/ contragaranţie
bancară/ efectelor de comerţ sau deschiderea de acreditive în baza facilităţii de credit multiprodus se
vor efectua în limita plafonului disponibil aferent facilităţii de credit multiprodus;
- periodic, la termenele stabilite în contract, se efectuează analiza modului de utilizare a
facilităţii de credit multiprodus, urmărindu-se şi îndeplinirea condiţiilor avute în vedere la aprobarea
acesteia, în ceea ce priveşte: standingul financiar, serviciul datoriei, performanţa financiară, nivelul
încasărilor derulate prin contul curent, evoluţia indicatorilor economico-financiari, etc.
În cazul în care aceste condiţii nu mai sunt îndeplinite se pot dispune următoarele:
a) diminuarea plafonului facilităţii de credit multiprodus prin anularea automată, a sumei
netrase din plafonul facilităţii de credit multiprodus, în situaţia în care, la data respectivă, nu a fost
trasă întreaga sumă aferentă facilităţii, şi/sau diminuarea subplafonului aferent liniei de credit, dacăa
nu s-a utilizat în întregime, cu eşalonarea la rambursare a sumei cu care se diminuează subplafonul;
b) prelungirea perioadei de utilizare pentru noul subplafon al liniei de credit rezultat prin
diminuare şi/sau anularea automată a plafonului facilităţii de credit multiprodus rezultat ca urmare a
rambursărilor parţiale/totale din creditele pe obiect şi/sau a expirării termenului de
valabilitate/restituire în avans a unei scrisori de garanţie bancară/contragaranţie bancar, în cazul în care
aceasta nu s-a executat, şi/sau a scadenţei efectului de comerţ avalizat, în cazul în care s-a efectuat
plata din sursele proprii ale împrumutantului la data scadenţei efectului;
c) sistarea plafonului facilităţii de credit multiprodus prin anularea automată a sumei
netrase/neutilizate din plafonul facilităţii de credit multiprodus/subplafoanele aferente creditelor
acordate în baza facilităţii, în situaţia în care, la data respectivă, nu a fost trasă/utilizată întreaga sumă
aferentă facilităţii/creditelor acordate în baza acesteia.
Plafonul facilităţii de credit multiprodus poate fi majorat, la cererea clienţilor, dacă din analiză rezultă
creşterea necesarului de finanţat şi a posibilităţilor de rambursare. Majorarea plafonului se aprobă
conform limitelor de autoritate.
Reîntregirea plafonului general al facilităţii de credit multiprodus se va realiza în mod corespunzător,

fără a depăşi durata facilităţii stabilită în contract, odată cu:
38
 rambursarea integrală/parţială/diminuarea la cererea împrumutatului a liniei de credit acordată
în baza facilităţii de credit multiprodus;
 rambursarea parţială/integrală a creditului pe obiect acordat în baza facilităţii de credit
multiprodus;
 încasarea sumelor aferente cecurilor, mesajelor swift recepţionate (în cazul creditelor pentru
instrumente de plată);
 expirarea termenului de valabilitate/restituirea în avans a unei scrisori de garanţie
bancară/scrisori de contragaranţie bancară în cazul în care aceasta nu s-a executat;
 scadenţa efectului de comerţ avalizat, în cazul în care s-a efectuat plata din sursele proprii ale
solicitantului/împrumutatului, la data scadentței efectului.
3.2.8. Facilităţi de credit pentru TVA
Facilitatea de credit pentru finanţarea TVA-ului este o formă de creditare revolving, cu trageri şi
rambursari multiple până la un anumit plafon stabilit, destinată clienţilor corporate pentru finanţarea
exclusiv a T.V.A. aferentă achiziţiilor/activităţilor finanţate de bancă prin intermediul unui credit
conex pe termen mediu sau lung. Prin credit conex se întelege credit de investiţii/credit ipotecar pentru
persoane juridice/credit pentru finanţarea proiectelor imobiliare.
Obligaţia băncii de punere la dispoziţia împrumutatului a facilităţii de credit pentru T.V.A. ia naştere la
prezentarea de către acesta a unei cereri de tragere cu minim o zi lucrătoare bancară anterioară datei de
punere la dispoziţia împrumutatului a sumei specificată în cererea de tragere şi numai în măsura în care
tragerea din credit va fi efectiv realizată la data la care trebuia efectuată. Cererea de tragere trebuie să
fie însoţită de documentele justificative (aceleaşi documente care sunt solicitate pentru efectuarea
tragerilor din creditul destinat finanţării valorii fără T.V.A. aferenta creditului conex). Orice
rambursare efectuată pe durata creditului diminuează expunerea băncii faţă de client, pentru efectuarea
de noi trageri acesta trebuind să depună la bancă noi cereri de tragere.
Criterii de eligibilitate
 facilitatea de credit pentru T.V.A. se acordă numai clienţilor corporate care solicită băncii
finanţarea valorii fără T.V.A. aferentă unei achiziţii/activităţi realizată prin acordarea de către
banca a unui credit conex pe termen mediu sau lung;
 solicitanţii trebuie să îndeplinescă atât condiţiile de eligibilitate prevăzute de normele băncii
privind activitatea de creditare corporate, cât şi criteriile de eligibilitate specifice creditului
conex pe termen mediu sau lung, acordat pentru finanţarea valorii fără T.V.A. aferentă
achiziţiei/activităţii respective.
Caracteristicile produsului
 volumul maxim al creditului se stabileşte, în funcţie de valoarea T.V.A. aferentă
achiziţiilor/activităţilor finanţate de bancă prin creditul conex pe termen mediu sau lung
acordat pentru finanţarea valorii fără T.V.A pe baza documentaţiei depuse de client;
 se acordă pentru acoperirea cheltuielilor cu T.V.A. aferentă achiziţiilor/activităţilor finanţate de
bancă prin creditul conex pe termen mediu sau lung acordat pentru finanţarea valorii fără
T.V.A.
Elemente specifice de derulare:

Analiza şi aprobarea facilităţii de credit pentru T.V.A. se realizează concomitent, şi în baza aceloraşi
documente, cu analiza şi aprobarea creditului conex destinat finanţării valorii fără T.V.A. Aprobarea
facilităţii de credit pentru T.V.A. este condiţionată de aprobarea creditului conex pentru finanţarea
valorii fără TVA aferentă achiziţiei/activităţii respective. Din analiza cash-flow-ului previzionat
39
trebuie să rezulte capacitatea de rambursare, atât a facilităţii de credit pentru T.V.A., cât şi a creditului
conex pe termen mediu sau lung destinat finanţării valorii fără T.V.A. a achiziţiei/activităţii respective.
În cazul facilităţii de credit pentru T.V.A., se aplică elementele de analiză şi aprobare specifice
creditului conex pe termen mediu si lung, precum şi următoarele prevederi specifice:
 pe toata durata creditului, în cazul în care împrumutatul încaseaza sume reprezentand T.V.A.
recuperat de la buget, acesta se obligă să vireze respectivele sume în subcontul de rambursare al
facilităţii de credit pentru T.V.A. deschis la bancă;
 dacă la scadenţa facilităţii, suma totală recuperată de la buget este mai mică decât suma totală
trasă din facilitatea de credit pentru T.V.A., încasările împrumutatului provenite din activitatea curentă
constituie sursa pentru rambursarea facilităţii;
 în cazul facilităţii de credit pentru T.V.A. nu se analizează rulajul creditor prin subcontul curent
în care a fost acordată facilitatea;
 după efectuarea analizei şi aprobarea facilităţii de credit pentru T.V.A., precum şi după
constituirea garanţiilor aferente întregului plafon al facilităţii, unităţile bancare au obligaţia de a ţine
evidenţa plafonului în contul de evidenţă specific, întrucât îndeplinirea condiţiilor de tragere pentru
facilitatea de credit pentru T.V.A. se realizează treptat prin prezentarea la bancă a cererilor de tragere
de către împrumutat şi semnarea acestora de către bancă.
 sumele menţionate în cererile de tragere trebuie să se încadreze în plafonul disponibil al
contului de evidenţă menţionat anterior;
 împrumutatul poate efectua trageri din suma menţionată în cererea de tragere numai în ziua
stabilită de bancă împreună cu clientul conform respectivei cereri de tragere. În cazul în care în ziua
stabilită, împrumutatul nu trage toata suma menţionată în cererea de tragere, plafonul netras se
anulează şi se reîntregeşte corespunzator plafonului contului de evidenţă menţionat;
 caracterul revolving al facilităţii de credit pentru T.V.A. este dat de reîntregirea plafonului
contului de evidenţă la fiecare rambursare din linie, orice tragere ulterioară fiind condiţionată de
depunerea la bancă a unor noi cereri de tragere.
3.2.9. Factoring-ul
Factoringul este operaţiunea care asigură finanţarea, administrarea creanţelor, colectarea creanţelor la
scadenţă sau protecţia împotriva riscului de neplată, efectuată de o societate bancară sau instituţie
financiară specializată denumită "factor", pe bază de contract încheiat cu o parte denumită "aderent",
furnizoare de mărfuri sau prestatoare de servicii. Prin operaţiunea de factoring aderentul cedează
factorului, cu titlu de vânzare sau de garanţie reală mobiliară, creanţele născute din vânzarea de bunuri
sau prestarea de servicii pentru terţi.
Tipuri de factoring:
 Factoring extern fără regres, banca asumându-şi riscul direct faţă de debitor, risc acoperit de o
societate de factoring/bancă din străinatate;
 Factoring intern cu regres, în care banca îşi asumă riscul direct faţă de aderent, cu luarea în
considerare a riscului indirect faţă de debitor, în funcţie de bonitatea acestuia;
 Factoring intern fără regres, în care banca îşi asumă riscul direct faţă de debitor, risc acoperit
de o societate specializată.
Criterii de eligibilitate/restricţii:
 clienţii în calitate de aderenţi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de normele
bancare privind activitatea de creditare corporate;
 factorabilitatea afacerii: producători, comercianţi de bunuri sau prestatori de servicii la care
probabilitatea apariţiei unui litigiu legat de produsele/serviciile supuse factoringului este
40
redusă. Nu se pretează derulăarii prin factoring produsele care necesită un grad mare de
finisare, produse unicat, o piaţă de desfacere extrem de restransă precum şi activitatea de
construcţii;
 produsele/serviciile facturate trebuie să fie livrate/prestate efectiv către terti, facturile saă nu fie
cesionate în favoarea altor datorii/obligaţii, iar scadenţa facturilor să nu depăşească de regulă
180 de zile de la emitere;
 dacă încasările din contractele propuse a fi derulate prin factoring au fost cesionate băncii în
baza unor contracte de credit de producţie/investiţii, finanţarea prin factoring poate fi acordată
numai dacă din sumele respective se rambursează creditul acordat anterior.
Caracteristicile produsului:
 plafonul operaţiunilor de factoring este stabilit în limita acceptată pe fiecare debitor şi a
limitelor de risc stabilite pe societate de factoring/bancă externă;
 suma finanţată este de regulă maxim 90% din valoarea nominală a facturilor;
 dacă modalitatea de plată este acreditiv irevocabil la termen, cu documente deja acceptate la
plată de către banca externă sau cu documente remise conform cu condiţiile şi termenii
acreditivului, precum şi dacă plata este garantată cu scrisoare de garanţie bancară suma
finanţată este de maxim 100%;
 perioada maxima de finanţare este de regulă de 180 de zile, în funcţie de perioada de timp
rămasă de la acceptare la finanţare până la încasarea facturilor;
 preţul factoringului este taxa de agio (comisionul de factoring şi comisionul de finanţare)
conform normelor bancare;
În cazul operaţiunilor de factoring extern fără regres este obligatorie respectarea următoarelelor
condiţii:
- contractul comercial de export sau alte documente cu efecte juridice similare, trebuie să
prevadă ca modalitate de plată ordinul de plată sau o modalitate de plată asiguratorie (acreditiv sau
scrisoare de garanţie bancară);
- riscul de neplată al debitorului extern să fie acoperit de o societate internaţională de
factoring/bancă externă, agreată de bancă, pentru ordine de plată, sau să existe asigurarea EximBank
împotriva riscului de ţară (cu excepţia ţărilor din categoria A, nominalizate de Banca Naţională a
României) şi asigurare împotriva riscului de neplată al debitorului extern, de la o societate de asigurare
- reasigurare agreată de bancă.

Dupa analiza efectuată asupra solicitantului, unităţile teritoriale bancare vor transmite direcţiei de
specialitate din centrală cererea de factoring şi contractul comercial dintre parteneri, care va analiza
elementele de derulare a operaţiunii de factoring şi va transmite aviz unităţilor teritoriale referitor la
"factorabilitatea afacerii".
În cazul factoringului intern cu regres:

- dacă debitorul are cont la aceeaşi bancă la care are cont şi aderentul, unitatea teritorială
bancară a aderentului va solicita unităţii bancare teritoriale a debitorului, la care acesta are cont, să
efectueze analiza bonităţii acestuia şi să supună avizării, conform limitelor de autoritate stabilite,
plafonul de expunere pe debitor. Acest aviz se transmite la unitatea bancară teritorială a aderentului;
- pentru debitorii care nu sunt clienţi ai băncii, dar se află pe lista de non-clienţi aprobată pentru
operaţiuni de factoring intern, sau nu se află pe această listă dar sunt de acord să prezinte băncii
situaţiile contabile necesare efectuării analizei de bonitate, această analiză se efectuează în cadrul
unităţii bancare teritoriale a aderentului;
41
- în vederea derulării operaţiunilor de factoring se încheie acord cadru şi acte adiţionale pentru
fiecare debitor în parte;
- după încheierea acordului cadru, clientul aderent are obligaţia să prezinte factorului o
declaraţie de acceptare a cesiunii de creanţă dată de debitor în original sau să notifice debitorul despre
existenţa contractului intervenit cu factorul şi despre faptul că toate plăţile se vor face în contul şi în
favoarea factorului;
- cedarea creanţelor se realizează prin intermediul unei subrogări convenţionale, prin simpla
transmitere a facturilor, factorul devenind proprietarul acestora;
- facturile, însoţite de documentele justificative (aviz de expediţie, scrisoare de trăsura etc.) şi de
chitanţa subrogatorie se pun la dispoziţia unităţii bancare teritoriale, în calitate de factor, care dupa
verificarea şi corelarea acestor documente, în limita plafoanelor aprobate, le va accepta la plată sau le
va refuza, după caz;
- factorul va putea ca, în baza unei simple notificări scrise, să modifice condiţiile pentru anumiţi
debitori sau să nu accepte o anumită creanţă asupra unui debitor acceptat, fără ca aceste decizii să
afecteze creanţele deja acceptate;
- factorul îl va informa în scris de îndată pe aderent despre fiecare caz de refuz de plată al unui
debitor. În cazul în care refuzul de plată nu va fi rezolvat de aderent în termen de 40 de zile de la
luarea la cunoştinţă, factorul va debita contul curent al acestuia cu suma creanţelor contestate. Daca
aderentul nu are disponibilităţi, valoarea acestor creanţe se va înregistra în contul "creanţe restante"
urmărindu-se recuperarea acestora potrivit legii, inclusiv pe calea executării silite.
În cazul factoringului extern:

- se contactează societăţile de factoring/băncile partenere care analizează capacitatea de plată a
debitorilor externi şi care comunică băncii acceptul/refuzul preluării riscului debitorilor, precum şi
limita de acoperire a riscului de neplată pentru fiecare debitor în parte. Banca va aduce la cunoştinta
aderentului lista debitorilor acceptaţi, plafoanele de acoperire a riscului de neplată şi orice modificare
de plafon intervenită în derularea operaţiunii;
- pentru derularea operaţiunilor de factoring se încheie acord cadru şi acte adiţionale pentru
fiecare debitor în parte;
- aderentul îşi va informa clienţii privind existenţa acordului cadru încheiat cu factorul, printr-o
"scrisoare de notificare" întocmită conform modelului solicitat de societatea de factoring
internatională/banca externă şi prin aplicarea pe fiecare factură a menţiunii subrogatorii a drepturilor
sale în favoarea factorului;
- dacă la scadenţă factorul nu încasează integral/parţial una sau mai multe facturi nelitigioase
care au făcut obiectul operaţiunii de factoring sau în caz de insolvabilitate a debitorului, banca va plăti
aderentului diferenţa rămasă nefinanţată din contravaloarea acceptată a facturii, după primirea plăţii
sub garanţie efectuată de societatea de factoring/banca externă care a preluat riscul de neplată al
debitorului;
- banca va depune toate diligenţele pentru recuperarea sumelor neîncasate de la
debitor/societatea internaţională de factoring/banca externă care a preluat riscul de neplată/ societatea
de asigurare - reasigurare la care banca a asigurat riscul de neîncasare a facturilor sau dupa încasarea
despăgubirii de la asigurator în cazul în care aderentul şi-a asigurat riscul comercial de neplată la
Eximbank;
- banca va urmări încadrarea permanentă în nivelul limitelor de expunere aprobate pentru băncile
şi societăţile de factoring faţă de care îşi asuma un risc de credit;
- în cazul acreditivelor irevocabile şi a facturilor a căror plată este garantată prin scrisoare de
garanţie bancară, finanţarea se va realiza pe baza simplei solicitări scrise a clientului băncii, a chitanţei
subrogatorii şi a contractului de vânzare-cumpărare creanţe în baza limitelor de expunere disponibile
pe ţări şi bănci.
3.2.10. Scontarea efectelor de comerţ

42
Scontarea este o operaţiune de cumpărare de către bancă, prin gir, de cambii şi bilete la ordin, fiind de
mai multe tipuri:
a) Scontare cu regres, în care banca îşi rezervă dreptul de a se îndrepta pe cale de regres atât
împotriva beneficiarului (persoana în favoarea căreia se emite cambia/biletul la ordin), cât şi a
celorlalţi debitori de regres;
b) Scontare cu regres parţial, în care banca îşi rezervă dreptul de a se îndrepta pe cale de regres
împotriva beneficiarului şi a celorlalţi debitori de regres doar în anumite situaţii stabilite în
mod expres, care vor fi prevăzute în contractul de scont;
c) Scontare fără regres, în care banca renunţă la dreptul de regres împotriva beneficiarului.
Criterii de eligibilitate:
 beneficiarii produsului sunt cliențtii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de
normele privind activitatea de creditare;
 banca scontează cambii/bilete la ordin care îndeplinesc cerinţele legale de formă şi fond
stabilite de reglementările legale în vigoare, precum şi cerinţa privind existenţa la baza emiterii
acestora a unor tranzacţii comerciale, concretizate în documente contractuale şi documente
justificative care să ateste efectuarea prestaţiei plătibilă prin cambie/bilet la ordin.
Caracteristicile produsului
 plafonul pentru operaţiunile de scont este dat de valoarea nominală a cambiilor/biletelor la
ordin scontate;
 destinaţia banilor proveniţi din scontarea cambiilor şi biletelor la ordin este în funcţie de
necesităţile clientului, respectiv pentru efectuarea oricăror plăţi;
 scadenţa este la data înscrisă pe titlu, la care se adaugă durata circuitului bancar.

- nu se acceptă cambii/ bilete la ordin aflate într-un şir de giruri;
- operaţiunea de scontare se face pe baza de contract de scont sau, după caz, pe bază de acord
cadru de scont cu valabilitate de până la 12 luni, pentru fiecare set de documente încheindu-se acte
adiţionale, fără a depăşi plafonul stabilit. Actele adiţionale încheiate au conţinutul contractului de
scont;
- în cazul scontării fără regres sau cu regres parţial, banca va încheia cu beneficiarul
cambiilor/biletelor la ordin contracte de scont distincte pentru fiecare emitent/tras;
- în cazul acordurilor de scont sumele încasate de bancă provenite din încasarea
cambiilor/biletelor la ordin reîntregesc plafonul pentru efectuarea de operaţiuni de scontare;
- acordurile cadru de scont aprobate se supun periodic analizei modului de derulare, la termenele
stabilite prin aprobarea creditului;
- în situaţia în care, pe parcursul derulării unui acord cadru de scont, banca nu încasază la
scadenţa efectelor de comerţ contravaloarea acestora, nu va mai accepta noi operaţiuni de scontare
(chiar dacă există plafon disponibil în cadrul acordului cadru) până la recuperarea integrală a
creanţelor sale.
Sunt primite la scontare cambiile/biletele la ordin care îndeplinesc următoarele condiţii:

o beneficiarul titlului este client al băncii în cauză şi nu figurează la Centrala Incidentelor de Plăţi
cu incidente de plăţi majore pe o perioadă anterioară de minim 1 an, iar dacă acestea au existat
au fost plătite prin alte instrumente de plată;
o dacă beneficiarul titlului este client al altei societăţi bancare din ţară sau străinatate titlul poate
fi admis la scontare numai dacă acesta este avalizat pentru întreaga sumă din titlu de o societate
bancară agreată de bancă. Avalul se acceptă şi în cazul în care este dat de autorităţi ale
administraţiei publice locale pentru entităţile juridice din subordine;
43
o efectele de comerţ nu sunt declarate la Centrala Incidentelor de Plăţi ca fiind pierdute, furate,
distruse sau anulate;
o cambia este acceptată legal la plată de către tras;
o intervalul de timp dintre momentul prezentării la scont şi scadenţa cambiei/biletului la ordin nu
depăşeşte 6 luni, titlul are scadenţa la dată fixă şi este emis într-un singur exemplar;
o cambia/biletul la ordin are clauza „fără protest" sau „fără cheltuieli";
o pe cambie/bilet la ordin, la rubrica "valoarea reprezintă…….. ", este completat obiectul plăţii;
o cererea de scontare cuprinde acordul clientului de a achita băncii dobânda şi comisioanele
aferente pentru serviciul prestat;
o banca poate efectua operaţiuni de scontare fără regres sau cu regres parţial pentru clienţii cu un
standing financiar ridicat;
Pentru încasarea la scadenţă a valorii cambiilor şi biletelor la ordin exprimate în lei, unitatea bancară
primitoare le va remite la plată la banca trasului/emitentului, pe circuit bancar, în timp util, astfel încât
acestea să fie achitate în ziua scadenţei sau în una din cele două zile lucrăatoare care urmează. În cazul
în care trasul/emitentul este nerezident, cambiile si biletele la ordin vor fi transmise direcţiei de
specialitate din Centrală în timp util în vederea remiterii la extern pentru încasare.
În cazul în care cambiile/biletele la ordin sunt refuzate la plată, pentru lipsa totală/parţială de
disponibil, banca va înştiinţa în scris, în cele 4 zile lucrătoare ce urmează zilei prezentării la plată, pe
girantul sau (clientul cu care a încheiat contractul de scont), pe trăgător şi pe avalist, dacă efectele de
comerţ sunt avalizate şi va urmări recuperarea creanţelor după cum urmează:
- prin exercitarea dreptului de regres, în cazul scontului cu regres;
- prin exercitarea dreptului de regres, în cazul scontului cu regres parţial, doar în anumite
situaţii stabilite în mod expres, care vor fi prevăzute în contractul de scont;
- prin acţiune cambială directă, în cazul scontului fără regres.
În eventualitatea refuzului de plată, unitatea bancară teritorială care a scontat cambiile/biletele la ordin
exprimate în lei/exprimate în valută şi plătibile în lei se îngrijeşte de recuperarea sumei înscrise pe
acestea de la debitorii principali (tras-acceptant, emitent-subscriitor) sau de la debitorii de regres
(trăgător, avalist/avalişti), în condiţiile legii cambiale.
3.2.11. Scontarea acreditivelor
Scontarea acreditivelor este operaţiunea prin care banca cumpăară fără regres creanţe comerciale în
valută asupra unui partener comercial nerezident, de la primul deţinător (solicitant/exportator) al
acestora, creanţe născute din vânzări de bunuri sau prestări de servicii, concretizate sub forma
acreditivului de export cu plata la termen.
Părţile implicate în cadrul scontării de acreditive sunt următoarele:

 solicitantul (exportatorul): agenţi economici exportatori/ furnizori/ prestatori de servicii
rezidenţi, clienţii băncii, care solicită realizarea operaţiunii de scontare, în calitate de
beneficiari/prim deţinători ai creanţelor comerciale tranzacţionate;
 debitorul (importatorul): persoana juridică nerezidentă obligată la plată în cadrul creanţei
tranzacţionate;
 banca: este banca ce are calitatea de cumpărător direct al creanţelor comerciale de la primul
deţinător al acestora;
 banca emitentă: banca parteneră agreată de bancă, pentru care există limită de risc, care emite
acreditivul şi se angajează irevocabil pentru efectuarea plăţii la scadenţă a documentelor
conforme;
44
 banca confirmatoare: banca parteneră agreată, pentru care există limita de risc, care confirmă
acreditivul respectiv, adăugându-şi astfel propriul angajament de plata celui al băncii emitente.
Cadrul legal şi metodologic:

a) principiile şi regulile de ordin general prevăzute în normele metodologice bancare;
b) publicaţiile ICC nr. 500 şi nr. 600 privind Uzanţe şi Practici Uniforme referitoare la
acreditivele documentare emise de Camera Internaţională de Comerţ de la Paris.
 scontarea acreditivelor se efectuează pentru clienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate
prevăzute în normele metodologice bancare;
 se scontează acreditive de export cu plata la termen, pe baza documentelor conforme prezentate
în cadrul acreditivului care atestă efectuarea prestaţiei;
 creanţa este garantată prin angajamentul irevocabil al băncii emitente şi/sau confirmatoare
agreate, pentru care există limită de risc.
 suma finanţată este dată de valoarea nominală a acreditivului de export cu plata la termen;
 data scadenţei/scadenţelor se determină conform condiţiilor acreditivului, fără a depăaşi de
regulă 1 an de la data finanţării;
 destinaţia este diversă, în funcţie de necesităţile clientului, respectiv pentru efectuarea oricăror
plăţi, cu respectarea prevederilor legale;
 clientul va prezenta solicitarea de scontare cu cel puţin 15 zile înainte de scadenţa creanţelor;
 pentru scontarea acreditivelor de export cu plata la termen se va aplica taxa agio, egală cu
nivelul dobânzii standard la credite în valuta pe termen scurt în cazul clienţilor cu serviciul bun
al datoriei.

În cazul scontării unui acreditiv de export cu plata la termen, clientul se va adresa entităţii funcţionale
de care aparţine, solicitând vânzarea creanţei ca urmare a remiterii de documente conforme în cadrul
unui acreditiv de export, avizat prin bancă, ataşând copia acreditivului primit de la extern şi avizul
băncii. Solicitarea clientului se va remite direcţiei de specialitate din Centrala băncii, în scopul
obţinerii următoarelor documente:
 Pentru acreditive de export cu plata la termen, domiciliate la plată la ghişeele băncii sau
confirmate de către bancă:
- copia conformă a acreditivului şi a eventualelor modificări ale acestuia;
- copii conforme ale documentelor remise în cadrul acreditivului (factură/document de
transport);
- copia scrisorii de remitere la intern către client;
- copia scrisorii de remitere la extern a documentelor, prin care se precizează că documentele
remise sunt conforme cu condiţiile acreditivului şi indicarea contului corespondent unde să fie
efectuată plata, la scadenţă;
- copie dupa comunicarea efectuată de direcţia de specialitate privind încadrarea în limita de
risc aferentă confirmării acreditivului (doar în cazul acreditivelor de export confirmate de bancă);
 Pentru acreditivele de export cu plata la termen, domiciliate la plată la ghişeul băncii
emitente, pe lângă documentele enumerate la punctul anterior, mai trebuie obţinută copia
mesajului SWIFT testat de confirmare a datei scadente de către banca emitentă.
3.2.12. Credite pe documente de livrare
45
Acesta este un credit pe termen scurt acordat de bănci clienţilor săi, pentru creanţe certe şi lichide, cu
scadenţă viitoare, provenite din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terţi. Bancile
finanţează creanţe născute din tranzacţii comerciale, concretizate în documente contractuale şi
documente de livrare (factură comercială, aviz de însoţire a mărfii, document de transport, protocol de
recepţie/predare-primire etc.), care să ateste efectuarea prestaţiei şi pe care vor fi menţionate
următoarele date de identificare ale societăţii: denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din
registrul comerţului şi codul unic de înregistrare.
 acest tip de produs se acordă clienţilor cu activitate de producţie/comerţ sau prestare de
servicii, care au realizat o anumită cifră de afaceri pe an (conform ultimului bilanţ sau conform
balanţei prezentate la momentul solicitării creditului) şi au un serviciu bun al datoriei faţă de bancă;
 produsele/serviciile facturate trebuie să fie livrate/prestate efectiv către partenerii comerciali ai
solicitanţilor de credit, încasările aferente facturilor şi/sau contractelor să nu fie cesionate pentru
garantarea altor obligaţii, iar termenele de plată stipulate în contractele comerciale/facturi să nu
depăşească 90 de zile de la livrare/emitere;
 se pot acorda finanţări pe baza de documente de livrare numai către debitori agreaţi în prealabil
de către bancă, ţinând cont de istoricul plăţilor efectuate de aceştia către client.
 în cazul finanţării pe baza unui acord cadru de creditare revolving, plafonul maxim care
poate fi aprobat rezultă din analiza fluxului de lichidităţi previzionat pe perioada creditării;
 volumul fiecărui credit acordat de bancă (prin contract de credit distinct sau prin act
adiţional în baza acordului cadru de creditare revolving), nu depăşeşte de regulă 80% din
valoarea facturilor cu TVA, precum şi a documentelor comerciale şi de livrare prezentate în
vederea finanţării;
 la determinarea volumului creditului se va tine cont şi de modalitatea de plată specificată în
contractul comercial (avansuri primite, reţineri din valoarea nominală a facturii pentru bună
execuţie, perioada stipulata în contract, etc.);
 destinaţia este diversă, în funcţie de necesităţile clientului, respectiv pentru efectuarea
oricărei plăţi cu respectarea prevederilor legale;
 scadenţa creditelor pe documente de livrare acordate prin contract de credit distinct se
determină în funcţie de scadenţa documentelor finanţate de bancă, conform termenelor
prevăzute în contractele comerciale.

- creditele pe documente de livrare se acordă prin contract de credit distinct pentru o singură
tranzacţie sau prin acord cadru de creditare în sistem revolving în cazul tranzacţiilor multiple;
- pentru fiecare tragere clientul prezintă băncii o cerere de tragere însoţită de documentele de
livrare corespunzătoare;
- suma finanţată se va încadra în valoarea plafonului disponibil, iar scadenţele sumelor finanţate
nu vor putea depăşi valabilitatea acordului cadru de creditare;
- în cazul în care, printr-o singură cerere de tragere se solicita finanţarea mai multor facturi cu
scadenţe diferite, se vor menţiona scadenţele creditului, corelate cu scadenţele documentelor finanţate,
atat în contractul de credit cât şi în cererile de tragere;
- în cazul acordului cadru de creditare, sumele rambursate, în perioada de valabilitate, aferente
documentelor de livrare în baza căarora se efectuează finanţarea, reîntregesc plafonul de finanţare
aprobat;
- la acordarea finanţării în baza documentelor de livrare prezentate, în cadrul acordului cadru de
creditare, se va verifica situaţia încasărilor pentru documentele de livrare finanţate anterior şi ajunse la
scadenţă, iar în cazul în care există restanţe în rambursarea finanţărilor anterioare, nu se vor mai
46
accepta la finanţare documentele de livrare prezentate de client, chiar dacă exista plafon disponibil în
cadrul acordului cadru de creditare, până la recuperarea integrală a sumelor restante datorate băncii;
- pentru finanţarea documentelor de livrare prezentate de client, banca va urmări:
 existenţa documentelor contractuale încheiate între client şi partenerii săi comerciali,
acestea stând la baza documentelor de livrare prezentate spre finanţare;
 existenţa documentelor de livrare care să ateste efectuarea livrărilor/prestarea
serviciilor;
 încheierea de contracte de cesiune de creanţă asupra drepturilor de încasat din facturi
şi/sau din contractele comerciale şi încheierea garanţiei reale mobiliare fără deposedare asupra
depozitului colateral în care se vor vira de către debitor sumele datorate împrumutatului şi
cesionate de acesta în favoarea băncii;
 existenţa notificării de către bancă a debitorilor asupra cesiunii de creanţă, înregistrarea
în AEGRM a cesiunii de creanţă cu titlul de garanţie intervenite între cedent şi bancă, în
calitate de finanţator.
Banca va acorda finanţare clienţilor pe baza corelării următoarelor documente:

- contract comercial sau comanda aferentă tranzacţiei propuse spre finanţare;
- documente de livrare care atestă livrarea/prestarea serviciilor de către client: factura
comercială, aviz de însoţire a mărfii, document de transport, protocol recepţie/predare-primire.
Garanţiile creditului:
 cesiune de creanţă asupra drepturilor de încasat rezultate din contractele comerciale sau din
facturile finanţate dacă nu există contract comercial, ci doar comandă;
 garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra depozitului colateral în care se vor vira sumele
cesionate.
3.2.13. Credite pentru prefinanţarea exporturilor
Creditul pentru prefinanţarea exporturilor este o formă de creditare a clienţilor producători sau
intermediari de produse/prestatori de servicii destinate exportului, finanţării ciclului de aprovizionare -
producţie - desfacere - încasare sau pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de exploatare pe
perioada cuprinsă între livrarea produselor şi până la încasarea contravalorii lor de la export.
 plafonul maxim rezultă din analiza cash-flow-ului şi a portofoliului de contracte comerciale de
export/comenzi ferme încheiate, finanţarea realizându-se într-un anumit procent din valoarea
costurilor antecalculate din contractul comercial sau a produselor livrate/serviciilor prestate;
 creditrul este destinat aprovizionării de la intern şi/sau din import cu materii prime şi materiale,
semifabricate, subansamble, combustibili, energie, cheltuieli cu manopera, etc;
 scadenţa se stabileşte în funcţie de termenele de livrare şi modalităţile de încasare prevăzute în
contractele externe.

- acordarea creditelor pentru prefinanţarea exporturilor este condiţionată de asigurarea acestora
împotriva riscului comercial de neplată şi a riscului de ţară, atunci când banca consideră necesar, pe
toată perioada de creditare, de către EximBank România sau orice alte instituţii specializate.
Asigurarea împotriva riscului de ţară este obligatorie pentru contractele de export încheiate cu
parteneri din alte ţări decât cele din categoria "A" nominalizate de BNR;
- în funcţie de riscul specific fiecărei tranzacţii, se poate solicita, ca o măsură de protecţie
suplimentară, poliţa de asigurare a riscului de nelivrare emisă de Eximbank, cu cesionarea acesteia în
favoarea băncii;
47
- banca va urmari urmări încasarea valutei aferente exporturilor pentru care s-au primit credite de
export şi operaţiunile de transformare a acesteia în lei să se facă prin conturile deschise la bancă;
- solicitanţii trebuie să prezinte băncii documentele ce atestă livrarea mărfurilor la export (copii
dupăa declaraţia vamală, documentele de transport pe parcurs extern, alte documente).
De asemenea, încasarea produselor exportate trebuie să se realizeze prin următoarele modalităţi:

a) acreditiv sau altă modalitate de plată garantată bancar;
b) incasso-ul documentar, dacă între parteneri există relaţii tradiţionale de afaceri;
c) ordinele de plată, daca sunt însoţite de asigurarea de risc comercial şi de ţară, emisă de
Eximbank sau de o societate internaţională de factoring agreata de bancă;
d) cesiunea de acreditiv emisă în baza reglementărilor internaţionale care guvernează
acreditivele, al cărei beneficiar este exportatorul care solicită creditul.
48
Capitolul 4. Alte angajamente bancare
4.1. Scrisori de confort

4.2. Scrisori de intenţie
4.3. Scrisori de bonitate
4.4. Scrisori de garanţie/contragaranţie bancară
4.54. Avizarea scrisorilor de garanţie bancară
Obiective
Prezentarea tipurilor de scrisori de garanţie bancară

Stabilirea elementelor specifice în etapa de analiză, derulare şi monitorizare pentru fiecare scrisoare de
garanţie bancară
Determinarea criteriilor de eligibilitate ce trebuie îndeplinite de către clienţi
Prezentarea altor tipuri de scrisori pentru clienţi, a modului de acordare şi utilizare
4.1. Scrisori de confort
Scrisoarea de confort reprezintă angajamentul băncii faţă de beneficiarul documentului, cum că a

rezervat din resursele solicitantului scrisorii/băncii, fondurile necesare încheierii unui contract
comercial sau a unei tranzacţii.
Caracteristicile scrisorii de confort:

 moneda: lei şi/sau valută;
 perioada de valabilitate: până la încheierea contractului comercial sau cel mult 1 an de la data
emiterii;
 comision de emitere fix.
Elemente specifice în etapa de analiză şi monitorizare:

 beneficiarul oricărei scrisori de confort emise de bancă este un potenţial partener comercial sau
finanţator intern/extern al solicitantului-client;
 eliberarea scrisorilor de confort se efectuează din sursele proprii ale clientului (depozite
colaterale) blocate, sau din credit (ex. : linie de credit aflatî în derulare sau un credit nou cu
constituirea garanţiilor aferente);
 dacă nu se consideră oportună finanţarea, nu se va elibera scrisoarea de confort, iar răspunsul
va fi comunicat clientului, în cel mai scurt timp posibil;
 la baza solicitării clientului trebuie să existe intenţia încheierii unui contract comercial pentru
cumpărarea unor bunuri sau servicii de la furnizori din ţară sau strainatate sau încheierea altor tipuri
de tranzacţii;
 emiterea scrisorilor de confort în baza creditului acordat de bancă se face numai după
încheierea contractului de credit sau în baza unui contract de credit deja existent;
 scrisorile de confort se emit în 2 exemplare: un original pentru beneficiar şi un duplicat pentru
bancă ;
 scrisorile de confort pot fi eliberate direct clienţilor, sau, în baza solicitării, se remite
partenerului acestora, prin intermediul băncii sale, letric sau prin mesaj Swift;
49
 după încheierea contractului comercial, respectiv a tranzacţiei pentru care s-a solicitat
scrisoarea de confort şi primirea la bancă a unui exemplar din contractul comercial, se închide contul
în afara bilanţului “Alte garanţii date pentru clientelă - scrisori de confort”;
 scrisorile de confort îşi încetează valabilitatea odată cu încheierea contractului
comercial/tranzacţie pentru care a fost solicitată;
 evidenţa scrisorilor de confort de orice fel se ţine separat la emitent, respectiv la nivelul unităţii
bancare teritoriale sau a direcţiei de specialitate, într-un registru care va avea rubrici distincte pentru
evidenţierea tipurilor de scrisori, cu specificarea elementelor de identificare şi a surselor în baza
cărora au fost emise.
4.2. Scrisori de intenţie
Scrisoarea de intenţie exprimă intenţia băncii adresata clientului - solicitant care îşi derulează
operaţiunile prin conturile deschise la unităţile teritoriale ale băncii în cauză - în vederea susţinerii şi
dezvoltării relaţiilor de afaceri - prin acordarea de produse tip credit şi efectuarea de servicii bancare.
Caracteristicile scrisorii de intenţie:

 moneda: lei şi/sau valută;
 scrisoarea de intenţie nu angajeaza răspunderea băncii;
Elemente specifice în etapa de analiză şi monitorizare:

 emiterea scrisorilor de intenţie în lei se face de către unitatea bancară teritorială la care clientul
are deschise conturile, iar cele în valută de direcţia de specialitate - în baza solicitării şi informaţiilor
furnizate de unitatea bancară teritorială respectivă;
 scrisoarea de intenţie se emite într-un numar corespunzator de exemplare, din care un exemplar
nenegociabil este pentru bancă ;
 evidenţa scrisorilor de intenţie se ţine într-un Registru (fişier) al scrisorilor de intenţie emise, la
nivelul unităţii emitente/ Direcţia Relaţii Internaţionale şi Finanţare Externă din centralele băncilor;
 la solicitarea clienţilor se pot elibera şi scrisori de intenţie al căror text nu modifică răspunderea
băncii.
4.3. Scrisori de bonitate
Scrisoarea de bonitate este documentul pe care banca îl eliberează pentru derularea afacerilor
(încheierea unor operaţiuni comerciale/finanţare, adjudecarea unor oferte, în cazul licitaţiilor etc.)
clientului său, la solicitarea acestuia sau a băncilor/altor instituţii.
Caracteristicile scrisorii de bonitate

 scrisoarea de bonitate nu constituie un angajament din partea băncii;
 scrisoarea de bonitate poate fi eliberată atât pentru disponibilităţile în lei, cât şi pentru cele în
valută;
Elemente specifice în etapa de analiză şi monitorizare

Unitatea teritorială a băncii efectuează următoarele:
 analizează solicitarea părţii interesate referitoare la eliberarea scrisorii de bonitate;
 băncile eliberează pentru clienţi scrisoarea de bonitate necesară derulării afacerilor pe teritoriul
României, indiferent de limba în care este redactată;
50
 în cazul în care se solicită eliberarea unei scrisorii de bonitate necesară derulării afacerilor
internaţionale, se înaintează către direcţia de specialitate din centrala băncii solicitarea respectivă, care
are şi acordul unităţii teritoriale.
Direcţia de specialitate din centrală efectuează următoarele demersuri:

 analizează solicitarea unităţii teritoriale a băncii privind eliberarea scrisorii de bonitate, şi,
potrivit competenţelor de aprobare la nivelul direcţiei, decide eliberarea sau nu a scrisorii de bonitate;
 eliberează scrisoarea de bonitate necesară derulării afacerilor internaţionale, indiferent de limba
în care este redactată;
 solicită unităţii teritoriale a băncii comisionul aferent eliberării scrisorii de bonitate;
 volumul informaţiilor oferite de către bancă va fi corelat cu solicitarea formulată prin cererea
de eliberare a scrisorii de bonitate;
 scrisoarea de bonitate nu constituie un angajament din partea băncii. Această precizare se va
înscrie în mod obligatoriu în scrisoarea de bonitate eliberată de către bancă, indiferent de limba în care
este redactată sau de cererea solicitantului;
 scrisoarea de bonitate se eliberează în 2 exemplare originale, din care un exemplar pentru
solicitant şi un exemplar pentru bancă, dupa însuşirea de către client a datelor prezentate;
 evidenţa scrisorilor de bonitate se ţine pe baza Registrului scrisorilor de bonitate emise, la
nivelul unităţii teritoriale a băncii, respectiv la nivelul direcţiei responsabile cu afacerile
internaţionale.
4.4. Scrisori de garanţie/contragaranţie bancară
Scrisoarea de garanţie bancară (SGB) este un angajament scris, independent de contractul comercial
sau de tranzacţie, asumat de către bancă (banca garantă), în favoarea unei persoane, denumită
beneficiarul garanţiei, de a plăti acestuia o anumită sumă de bani în cazul în care o altă persoană,
denumită garantat/ordonator în contul şi din ordinul căruia se emite garanţia, nu a onorat obligaţia
garantată, exprimată în bani, astfel cum aceasta a fost asumată prin contractul comercial/tranzacţie,
faţă de beneficiarul garanţiei. SGB-urile sunt emise în conformitate cu Regulile Uniforme privind
Scrisorile de Garanţie Bancară (Publicaţia URDG nr. 758 / iulie 2010 a Camerei Internaţionale de
Comerţ Paris).
Scrisoarea de contragaranţie bancară (CGB) este un angajament scris, de plată, asumat de către
bancă (banca contragarantă) prin care aceasta cere unei alte bănci (banca garantă) emiterea unei
scrisori de garanţie bancară în favoarea unui beneficiar (în condiţiile cerute de banca contragarantă).
Contragaranţia bancară conţine, pe lângă instrucţiunea expresă privind termenii şi condiţiile în care se
solicită emiterea scrisorii de garanţie bancară, toate elementele specifice unei scrisori de garanţie
bancară.
Acreditivele stand-by reprezintă un angajament irevocabil, independent de contractul comercial sau

de tranzacţie, prin care emitentul (banca) se angajează faţă de beneficiar să îndeplinească obligaţiile de
plată ale ordonatorului, în condiţiile prevăzute în acreditiv.
Scrisorile de garanţie bancară şi cele de contragaranţie bancară trebuie să cuprindă următoarele

elemente esenţiale:
a) emitentul (banca garantă), ordonatorul şi beneficiarul garanţiei;
b) obligaţia de plată garantată;
c) angajamentul de plată al băncii garante şi modul în care banca îşi exprimă angajamentul;
d) suma maxim garantată;
e) condiţiile şi modul de executare;
f) valabilitatea scrisorii de garanţie bancară;
51
g) locul depunerii cererii de executare (ex. ghişeele băncii garante);
h) clauze de reducere a valorii angajamentului garantului;
i) clauze referitoare la posibilitatea transferului/cesiunii scrisorii de garanţie bancară;
j) clauze privind legislaţia aplicabilă şi/sau regulile aplicabile;
k) data şi locul emiterii garanţiei;
l) semnăturile autorizate ale băncii garante.
Totodată băncile oferă scrisori de garanţie bancară internaţionale. În funcţie de destinaţia acestora
există mai multe tipuri de SGB:
1. SGB pentru participarea la licitaţii (Bid Bond). Banca garantează despăgubirea organizatorului
licitaţiei dacă ofertantul revocă oferta înainte de adjudecare, precum şi în cazul în care acesta
câştigă dar nu încheie contractul în condiţiile prevăzute în ofertă;
2. SGB de bună execuţie a contractelor (Performance Bond). Banca garantează buna execuţie a
contractelor de export;
3. SGB de bună execuţie pentru perioada de garanţie (Guarantee for Warranty Obligations).
Banca garantează buna execuţie a obligaţiilor contractuale aferente perioadei de garanţie;
4. SGB pentru restituirea avansului (Advance Payment Guarantee). În cazul neîndeplinirii
obligaţiilor contractuale, banca va restitui suma plătită în avans de către importator în favoarea
exportatorului;
5. SGB de restituire a reţinerilor monetare (Retention Money Guarantee). Banca garantează
restituirea sumei reţinute din valoarea contractului, pentru perioada de garanţie a contractului;
6. SGB de bună plată a contractelor comerciale (Payment Guarantee). Banca garantează plata
bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate;
7. SGB de bună plată a creditelor (Loan Facility Payment Guarantee). Banca garantează ratele de
credit scadente la un anumit termen, precum şi dobânzile aferente.
Caracteristicile scrisorii de garanţie bancară
SGB se acordă pentru:

- garantarea plăţii unor aprovizionăari destinate activităţii curente, inclusiv a unor echipamente
achiziţionate în sistem credit furnizor/cumpărător sau în sistem leasing;
- participării la licitaţii;
- bunei execuţii;
- restituirii avansurilor acordate;
- plăţii taxelor vamale, altor creanţe bugetare în cazul importurilor temporare, transportului
mărfurilor aflate în tranzit încărcate pe mijloace de transport;
- în favoarea unui client/nonclient, în baza contragaranţiilor unei bănci partenere, a unor credite
acordate clienţilor săi de alte instituţii de credit;
- orice angajament comercial sau financiar exprimat valoric, care necesită emiterea unei scrisori de
garanţie bancară.
Elemente specifice în etapa de analiză şi monitorizare

Operaţiunile de eliberare SGB implică riscuri pentru bancă similare acordării unui credit. Analiza
cererilor şi a documentaţiilor prezentate de clienţi se va efectua potrivit metodologiei de analiză şi
evaluare a riscului de credit, bazându-se pe aceleaşi principii şi reguli de analiză şi aprobare ca şi la
acordarea unui credit.
Operaţiunile de emitere SGB la ordinul băncilor partenere şi în baza contragaranţiilor primite de la

acestea sunt operaţiuni fără risc de credit. Pentru aceste operaţiuni nu se mai efectuează analiza bonităţii
clientului şi nu se încheie acorduri de garantare - contracte de credite.
Scrisorile de garanţie bancară emise în baza acordurilor de garantare sau a unor contracte de credit
52
trebuie să se încadreze în sumele, termenele şi condiţiile prevăzute în acordurile încheiate, conform
aprobării. Eventualele modificări ale SGB/CGB (ex: valoarea garanţiei/contragaranţiei, valabilitatea
garanţiei/contragaranţiei, beneficiarul etc.) se efectuează la solicitarea clienţilor în baza cererilor de
modificare a scrisorilor de garanţie/contragaranţie bancară aprobate de bancă.
Emiterea SGB/CGB în baza unui plafon valoric, precum şi modificările SGB/CGB emise în baza
Acordului de garanţie/contract de credit se face în baza analizei privind activitatea de creditare. Ulterior,
corespunzător aprobării, se va completa şi se va semna de către bancă cererea de emitere/modificare
SGB/CGB.
Un caz particular al SGB care diferă din punct de vedere al raportului de drepturi şi obligaţii de cele
reglementate şi prevăzute în acte normative în vigoare sunt cele care prevăd un termen de valabilitate
care nu este exprimat prin menţionarea unei date calendaristice fixe sau care îşi încetează valabilitatea
numai după returnarea originalului la bancă, sau după confirmarea descarcării de obligaţii. Pentru aceste
SGB-uri, la încheierea acordurilor de garantare sau a contractelor de credit, solicitanţii trebuie să prezinte
de regulă drept garanţii asigurătorii depozit colateral sau contragaranţia statului.
Plafonul înscris în acordul de garantare sau în contractul de credit încheiat se înregistrează în contul
extrabilanţier "Alte garanţii date pentru clientelă" în lei sau valută, după caz, urmând ca la eliberarea
SGB să se diminueze plafonul prin creditarea acestui cont în corespondenţă cu contul de contrapartidă şi
să se evidenţieze în conturile corespunzatoare în afara bilanţului, în funcţie de tipul SGB. Evidenţa
contabilă a SGB-urilor emise în lei sau valută se ţine în contul extrabilanţier "Garanţii date pentru
clientelă în lei sau valută". Aceste conturi se vor debita cu valoarea SGB-urilor eliberate şi se vor credita
cu valoarea plăţilor efectuate de ordonatori sau de bancă, precum şi cu diferenţa rămasă neutilizata la
data expirării valabilităţii SGB. Soldul conturilor reprezintă SGB eliberate, la ordinul clientelei, aflate în
termen de valabilitate.
Costuri
Comisioanele care se percep de către bancă pentru eliberarea scrisorilor de garanţie bancară sunt
următoarele: comision de garantare, comision de eliberare, comision de modificare.
a) Comision de garantare. După încheierea acordului de garantare sau a contractului de

credit, în lei sau valută, se calculează comisionul de garantare după următoarea formula:

Vac × K × Nz
Comision garantare = -------------------
360 × 100
unde Vac reprezintă valoarea acordului de garantare sau a contractului de credit, K este nivelul
comisionului de garantare în funcţie de numărul de SGB-uri care se emit în baza acordului de
garantare sau a contractului de credit, iar Nz reprezintă perioada maximă permisă pentru emiterea,
respectiv expirarea SGB exprimată în număr de zile calendaristice.
Comisionul de garantare se aplică la valoarea plafonului acordului de garantare sau a contractului de

credit, în mod diferenţiat, în funcţie de numărul de SGB-uri care se emit în baza acordului de
garantare, respectiv a contractului de credit şi se va percepe la începutul fiecarui an, până la ieşirea din
obligaţii pentru angajamentele de plată asumate de bancă.
b) Comision de eliberare. Se determină utilizând următoarea formulă:

VSGB × K × Nz
Comision eliberare = ----------------------
360 × 100
53
unde VSGB reprezintă valoarea scrisorii de garanţie bancară eliberate, K este nivelul comisionului de
eliberare, iar Nz reprezintă perioada de valabilitate efectivă a SGB exprimată în număr de zile
calendaristice.
Pentru SGB-urile aferente garantării ratelor de leasing, credit furnizor/cumpăarăator etc., a căaror
valoare se reduce eşalonat în timp la scadenţe ferme, comisionul de eliberare se va calcula la sold, în
funcţie de scadenţele stabilite. Formula de calcul a comisionului de eliberare în acest caz include
nivelul comisionului aferent termenului maxim de valabilitate al scrisorii de garanţie, pe toată perioada
de valabilitate a acesteia, care se va aplica la soldul rezultat la fiecare scadenţă şi în funcţie de perioada
de valabilitate efectivă dintre două scadenţe exprimată în număr de zile calendaristice.
c) Comision de modificare. Acesta se percepe în cazul modificării valorii sau a termenului de

valabilitate a SGB, precum şi în cazul modificării unor clauze cuprinse în acordul de garantare, a
contractului de credit sau a scrisorii de garanţie bancară. Astfel, eventualele solicitări din partea
clienţilor de prelungire a termenului de valabilitate, ori de suplimentare a valorii SGB, se asimilează
operaţiunilor noi, prin care riscul băncii se extinde asupra unor perioade mai mari de timp, sau se
majorează expunerea. Astfel, vor fi supuse fiecare în parte plăţii comisionului de garantare/eliberare,
după caz. Modul de calcul şi de încasare al comisionului de modificare este similar cu cel specificat la
comisionul de garantare sau eliberare.
4.54. Avizarea scrisorilor de garanţie bancară
În cadrul acestui tip de scrisori de garanţie bancară intervine banca avizatoare şi banca garantă sau
emitentă.
Banca avizatoare este banca aflată în relaţii de corespondent sau care are cod SWIFT schimbat cu
banca garantă/emitentă a scrisorii de garanţie bancară şi are relaţie de cont curent cu beneficiarul sau
relaţii de corespondent cu banca beneficiarului. Rolul său este de avizare şi/sau transmitere către
beneficiar sau banca acestuia a scrisorilor de granaţie bancară şi a modificărilor la acestea potrivit
instrucţiunilor primite de la banca garantă/emitentă, precum şi de transmitere a corespondenţei
ulterioare de la beneficiar către banca garantă.
Banca garantă/emitentă este cea care emite scrisoarea de garanţie, angajându-se ca debitorul
principal să plătească, în cazul în care ordonatorul ar refuza sau nu ar fi în măasură să onoreze el însuşi
obligaţia garantată.
Caracteristicile serviciului
 clienţii externi ai procesului sunt băncile garante/emitente ale scrisorii de garanţie bancară şi
beneficiarii acestora;
 moneda: lei sau valută.
Etapele procesului de avizare a scrisorilor de garanţie bancară primite

Banca avizatoare, prestează către beneficiarii de scrisori de garanţie bancară următoarele servicii:
a) transmiterea către beneficiar/banca beneficiarului a SGB, modificărilor şi corespondenţei
ulterioare în legatură cu SGB primite pe circuit bancar, fără nici o altă obligaţie sau responsabilitate
decât cea a confirmării autenticităţii mesajului sau confirmarea capacităţii legale a persoanelor ce
semnează documentele ce angajează banca garantă;
54
b) transmiterea cererilor beneficiarilor (primite prin intermediul băncilor sau direct de la
aceştia), precum şi a oricăror altor documente (inclusiv cele comerciale) în legătură cu scrisorile de
garanţie avizate, către banca garantă, fără nici o altă obligaţie sau responsabilitate decât cea a
confirmării capacităţii legale de a angaja beneficiarul, a persoanelor ce semnează cererile, sau
documente.
Scrisorile de garanţie bancară şi modificările ulterioare se primesc de la băncile garante/emitente prin

mesaj SWIFT sau letric. După primirea scrisorii de garanţie bancară, respectiv a modificării ulterioare
la aceasta funcţionarul bancar va efectua următoarele operaţiuni:
a) verificarea autenticităţii mesajelor primite iar pentru mesajele SWIFT neautentificate
solicitarea testării şi autentificării acestora către direcţia specializată din cadrul centralei băncii;
b) verificarea textului scrisorii de garanţie bancară, respectiv a modificării ulterioare a acesteia
în raport cu elementele esenţiale ale scrisorii de garanţie bancară, respectiv:
- emitentul (banca garantă/emitentă), ordonatorul şi beneficiarul garanţiei;
- obligaţia de plată garantată;
- angajamentul de plată al băncii garante/emitente şi modul în care banca îşi exprimă
angajamentul;
- suma maxima garantată;
- condiţiile şi modul de executare;
- valabilitatea scrisorii de garanţie bancară;
- locul depunerii cererii de executare (ex. ghişeele băncii garante/emitente);
- clauze de reducere a valorii angajamentului;
- clauze privind legislaţia aplicabilă;
- data şi locul emiterii garanţiei;
- semnăturile autorizate ale băncii garante/emitente;
- după caz, clauze referitoare la posibilitatea transferului/cesiunii scrisorii de garanţie bancară.
Remiterea cererilor de plată în executarea scrisorilor de garanţie bancară avizate

În situaţia în care ordonatorii scrisorii de garanţie bancară nu îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale
garantate prin aceasta aşa cum fost asumate, faţă de beneficiarii scrisorii de garanţie bancară, prin
contractul comercial sau prin tranzacţie, beneficiarii recurg la executarea scrisorii de garanţie bancară.
Transmiterea către băncile garante/emitente a cererilor de plată în executare, precum şi a eventualelor
documente comerciale solicitate prin textul scrisorii de garanţie bancară, se face de către beneficiari de
regulă prin intermediul băncii avizatoare, prin acelaşi circuit bancar prin care a fost primită scrisorea
de garanţie bancară.
În vederea executării scrisorii de garanţie bancară, beneficiarii acestora, trebuie să prezinte potrivit
cerinţelor din scrisorea de garanţie bancară cererea de plată adresată băncii garante/emitente semnată
de reprezentanţii legali ai societăţii comerciale beneficiară a scrisorii de garanţie bancară, precum şi de
documentele menţionate în scrisoarea de garanţie bancară (drept condiţie a cererii de plată).
Controlul şi remiterea documentelor în caz de executare

În vederea prezentării unei documentaţii de executare conforme cu uzanţele şi reglementările
internaţionale, banca oferă consultanţă beneficiarului scrisorii de garanţie bancară. Astfel, se va
verifica dacă documentele prezentate apar a fi conforme în raport cu termenii şi condiţiile scrisorii de
garanţie bancară. Băncile avizatoare nu au nici o obligaţie sau responsabilitate cu privire la forma,
autenticitatea, sau efectul legal al documentelor prezentate ca justificare a cererii de plată, cu privire la
declaraţiile sau particularităţile conţinute de aceste documente şi cu privire la buna credinţă a acţiunii
sau omisiunile, oricare ar fi aceasta (conform art. 11 al Publicaţiei 758/2010 al Camerei Internaţionale
de Comerţ din Paris).
Scoaterea din evidenţă a scrisorilor de garanţie avizate

55
Banca procedează la scoaterea scrisorilor de garanţie bancară, avizate, din evidenţă în una din
următoarele situaţii:
a) expirarea termenului de valabilitate al scrisorii de garanţie bancară şi nesolicitarea executării
până la acest termen;
b) la instrucţiunile scrise ale beneficiarului scrisorii de garanţie bancară, după executarea
scrisorii de garanţie bancară pentru întreaga sa valoare şi încasarea integrală;
c) anularea scrisorii de garanţie, înainte de expirarea termenului de valabilitate al acesteia, la
instrucţiunile beneficiarului scrisorii de garanţie bancară. Scoaterea scrisorii de garanţie bancară
avizată se realizează numai după recuperarea tuturor spezelor şi comisioanelor aferente dosarului
respectiv.
56
Capitolul 5. Carduri şi servicii conexe
5.1. Elemente tehnice privind utilizarea cardurilor

5.2. Carduri de debit şi carduri de credit
5.3. Servicii ataşate cardurilor
Obiective
Descrierea elementelor tehnice specifice cardurilor

Acceptarea la plată şi transferurile prin card
Prezentarea specificului fiecărui tip de card
Prezentarea serviciilor conexe ataşate cardurilor
5.1. Elemente tehnice privind utilizarea cardurilor
Cardul, aşa cum este definit de către instituţiile de credit, reprezintă un instrument de plată electronică,
respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat si individualizat, care permite destinatorului
său să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul
cardului, ori săa utilizeze o linie de credit in limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisa la emitent
în favoarea deţinătorului de card.
Cardurile sub forma de cărţi de credit au apărut pentru prima dată în SUA, iar intenţia a fost de a oferi
clienţilor un instrument de plată cu circulaţie la nivel naţional care să permită depăşirea restricţiilor în
acest domeniu impuse de Legea Bancară Federală a SUA. De atunci, cardurile în diferite variante au
început să fie utilizate tot mai mult în ţările cu economie dezvoltată, devenind în scurt timp unui din
cele mai răspândite şi utilizate servicii bancare.
Alături de bănci, pe piaţa cardurilor s-au impus, în calitate de emitenţi de carduri şi instituţii
nonbancare cum ar fi VISA INTERNATIONAL, Mastercard, Eurocard, American Express, Diners
CLUB. Drept urmare, cardurile emise de aceste instituţii, în calitate de proprietari de marcă, poartă
asociat numele mărcii respective: VISA Card, American Expres Card, etc.
Din punct de vedere al circulaţiei, se disting:

 carduri internaţionale, a căror circulaţie şi utilizare depăşesc graniţele ţării unde este
amplasată compania emitentă; sunt emise în valute convertibile şi acceptate pe plan
mondial, pe baza lor putându-se efectua plăţi în orice monedă, indiferent de valuta în care
este exprimat contul deţinătorului. De exemplu, VISA International este o astfel de
organizaţie, formată din instituţii financiare, care are ca membri peste 22.000 bănci din
întreaga lume;
 carduri naţionale, care sunt exprimate în moneda naţională a ţării unde se află amplasată
banca sau compania emitentă, ele putând fi utilizate ca instrumente de plată numai în ţara
respectivă;
 carduri naţionale cu utilizare internaţională.
Cardul este un instrument de plată bazat pe aparatură electronică, ca alternativă la instrumentele

“clasice” de plată, numerarul şi cecul, iar deţinătorul are dreptul de acces la o procedură de autorizare
57
şi plată cu card. Cardul înglobează în banda magnetică informaţii standardizate, securizate şi
individualizate care, prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit accesul titularului
la contul său bancar, autorizarea de plăţi, efectuarea de plăţi sau obţinerea de numerar. Dată fiind
componenta electronică şi larga utilizare a cardurilor, emitenţii de carduri au anumite responsabilităţi
privind confecţionarea materială şi informaţiile minime pe care trebuie să le conţină un card.
În scopul reducerii posibilităţii de fraude (falsificare) au fost introduse anumite măsuri de prevenire.
Posesorul unui card trebuie să fie conştient de necesitatea efectuării unor verificări în procesul utilizării
cardului, având ca scop prevenirea utilizării greşite iar, la rândul său, persoana (compania) care
acceptă carduri pentru plăţi trebuie să cunoască procedurile impuse de folosirea acestora. Una dintre
aceste măsuri o reprezintă necesitatea existenţei unei holograme pe faţa cardului. Hologramele s-au
impus ca fiind cele mai eficiente în ansamblul tehnicilor de asigurare a cardurilor. În acelaşi timp,
există anumite cerinţe tehnice de realizare a cardurilor privind rezistenţa la uzură, elemente de
siguranţă în desen cu scopul evitării posibilităţilor de ştergere sau modificare (de exemplu, a
semnăturii).
Personalul companiilor care acceptă carduri, înaintea efectuării tranzacţiilor trebuie să verifice Codul
personal de identificare aferent unui card, prescurtat – conform practicii internaţionale PIN (Personal
Identification Number), abreviere utilizată în limba română, este codul atribuit de emitent unui
deţinător de card, cod pe care utilizatorul poate fi pus în situaţia de al reproduce, în vederea verificării
identităţii deţinătorului, în cazul unei plăţi prin card deservită, de exemplu de un automat programabil.
Odată intrat în posesia cardului, titularul îl poate utiliza pentru:

 plata mărfurilor şi serviciilor la unităţile care vând mărfuri sau prestează servicii şi acceptă
acest instrument de plată;
 obţinerea de numerar de la ghişeele băncii sau de la distribuitoarele automate de numerar.
Dacă posesorul cardului doreşte să cumpere o marfă, acesta prezintă cardul vânzătorului. Tranzacţia de
plată se poate realiza în două moduri: fie cardul este introdus în terminalul electronic al magazinului
(EFTPOS), care va tipări automat borderoul vânzărilor (notele de plată), fie vânzătorul va folosi un
aparat de tipărire (IMPRINTER) pentru notele de plată standardizate, denumite vouchere.
EFTPOS. Plata mărfurilor şi a serviciilor presupune existenţa unui terminal la comerciant, conectat la
infrastructura informatică şi de telecomunicaţii destinată plăţilor prin carduri. Terminalul pentru
transferul electronic al fondurilor, prescurtat EFTPOS permite preluarea, captarea şi transmiterea de
informaţie asupra plăţii cu card prin mijloace electronice, de la comerciant la centrul de autorizare.
Folosind informaţia conţinută de banda magnetică a cardului (cardul fiind introdus într-o fantă specială
a terminalului) şi prin testarea valorii tranzacţiei la EFTPOS, comerciantul primeşte automat
autorizarea privind plata (în 30 de secunde). De îndată ce tranzacţia este autorizată, dispozitivul
furnizează nota de plată în două exemplare. Notele de plată sunt semnate de client, semnătura dată este
confruntată de comerciant cu cea de pe card: cu aceasta plata a fost efectuată. O notă de plată rămâne
la comerciant iar cealaltă, împreună cu marfa, este dată cumpărătorului.
IMPRINTER. O altă modalitate de a efectua plata cu carduri, mai puţin rapidă, presupune legătura
telefonică cu centrul de autorizare şi utilizare de către comerciant a unui imprinter. Imprinterul este un
dispozitiv mecanic care permite luarea unei amprente de pe elementele în relief de pe faţa cardului şi
transpunerea lor (prin gofrare/embosare) pe suprafaţa unui document confecţionat pe suport de hârtie
(denumit imprinter voucher) care este de regulă, nota de plată a comerciantului. În acest caz,
comerciantul verifică formal cardul (integritate, corespondenţa dintre numele de pe card şi
documentele de identitate ale clientului). Casierul comerciantului telefonează la centrul de autorizare
(centrul de procesare a tranzacţiilor cu carduri) şi comunică elementele de identificare ale cardului
(numărul cardului, perioada de valabilitate a acestuia) şi valoarea tranzacţiei. Centrul de procesare,
58
folosind sistemul de telecomunicaţii prin satelit, autorizează efectuarea tranzacţiei, iar după primirea
autorizării, casierul întocmeşte utilizând imprinterul nota de plată (voucher) în trei exemplare, care
trebuie semnată de către cumpărător. După confruntarea semnăturii de pe nota de plată cu cea de pe
card, vânzătorul eliberează marfa şi dă un exemplar al notei de plată şi clientului.
Stabilirea si definirea modului de organizare, proiectare, implementare, desfăşurare a activitatii legate

de emiterea si acceptarea la plată a cardurilor, au in vedere obiectivele generale ale activităţii unei
instituţii bancare, astfel incat cerinţele clienţilor sa fie corect si complet cunoscute si îndeplinite.
Cadrul legal de desfăşurare a activităațtii este constituit de standardele internaţionale privind cardurile,
regulamentele organizaţiilor Visa International şi MasterCard International, Regulamentul BNR şi
reglementările băncilor în vigoare.
Fluxul activităţilor aferente procesului de emitere şi acceptare la plată a cardurilor, presupune

parcurgerea următoarelor etape:
 identificarea produselor tip card cerute pe piaţă, precum şi necesitatea sau capabilitatea
de acceptare la plată, prin intermediul studiilor de marketing si a campaniilor
promoţionale;
 banca solicită organismelor internaţionale (Visa sau MasterCard) deschiderea unui
proiect pentru implementare, modificare sau upgradare, în urma căruia sunt atribuiţi
parametrii tehnici de lucru precum şi cei definitorii pentru produse şi servicii;
 sunt elaborate documentele de lucru pentru pregătirea testării produselor sau a
serviciilor care se doresc implementate/modificate, creându-se cadrul metodologic
pentru implementare;
 în paralel cu etapa metodologică se desfăşoară etapa logistică de elaborare sau adaptare
a programelor informatice aferente proiectelor de lucru;
 se lansează produsul nou creat pe piaţă;
 în paralel cu desfăşurarea activităţii pe bază de carduri se desfăşoară procesul de
monitorizare şi control intern al funcţionării activităţii;
 programele de interfaţa create şi gestionate dau posibilitatea verificării decontării şi
reconcilierii corecte a tranzacţiilor efectuate cu cardurile în reţeaua interna şi
internaţională. Monitorizarea autorizărilor şi a tranzacţiilor efectuate zilnic face parte
integrantă şi din cadrul programelor standard de prevenire a fraudelor şi eliminarea
riscului de orice natură, prevenirea spălării banilor din activitatea pe baza de carduri;
Emiterea cardurilor
 la emiterea cardurilor pe bază de cerere individuală se va verifica: corectitudinea completării
cererii si a existenţei documentelor anexate, existenţa registrului de evidenţă a cardurilor emise
completat la zi.
 la emiterea „on line” a cardurilor se urmăreşte: existenţa semnăturii clientului pe contractul de
emitere a cardului, încasarea sumei minime necesare deschiderii contului, respectarea
reglementărilor privind evidenţa cardurilor emise şi repartizate în teritoriu, a modului în care
sunt păstrate cardurile neridicate şi transmiterea către centrala băncii a cardurilor neridicate de
clienţi după mai mult de 6 luni de la emitere, respectiv, modul în care sunt păstrate listele
primite de la centrala băncii referitoare la emiterea cardurilor.
Acceptarea la plată a cardurilor

 Respectarea procedurilor de lucru privind activitatea de acceptare a cardurilor la comercianţi,
urmărindu-se, în principal:
 verificarea respectării formatului contractelor de acceptare;
 verificarea modului de completare şi a circuitului documentelor;
59
 verificarea existenţei la nivelul unităţii teritoriale a registrului de evidenţă a comercianţilor
acceptatori.
 Respectarea procedurilor de lucru privind decontarea tranzacţiilor la comercianţi prin:

 verificarea existenţei borderoului de remitere la centrala băncii a chitanţelor de
vânzare/stornare primite de la comercianţi;
 verificarea efectuării la zi a punctajului privind chitanţele remise şi cele încasate;
 verificarea listării si anexării la contul curent al comercianţilor a extrasului de cont privind
tranzacţiile decontate prin intermediul cardurilor;
 verificarea modului în care unitatea teritorială înregistrează în contul comercianţilor
contravaloarea tranzacţiilor decontate şi a comisionului aferent acestora;
 respectarea reglementărilor interne privind eliberarea la ghişeele băncii a numerarului de pe
carduri prin intermediul imprinterelor si a POS-urilor;
 verificarea respectării regulilor de completare a chitanţelor de eliberare numerar (înscrierea
primelor 4 cifre ale cardului, înscrierea corectă şi completă a datelor din documentul de
identitate, înscrierea pe chitanţă a codului locaţiei), respectiv, existenţa documentelor de
remitere la încasare a chitanţelor şi efectuarea punctajului între chitanţele remise la încasare şi
cele încasate.
Alimentarea conturilor asociate cardurilor

Respectarea prevederilor de lucru privind alimentarea conturilor deţinătorilor de carduri se va realiza
pentru:
 alimentările manuale (concordanţa dintre suma depusă de client şi cea alimentată în contul
clientului, precum şi corectitudinea alimentării conturilor respectând principiul alimentărilor
efectuate zi de zi);
 alimentările automate (concordanţa dintre suma înscrisă pe ordinul de plată şi cea din fişier şi
corectitudinea datei alimentării prin fişier).
O atenţie specială se va acorda corecţiilor aferente alimentărilor eronate.
Reţeaua de ATM-uri
Pentru funcţionarea optimă a reţelei de ATM-urilor trebuie avute în vedere următoarele: existenţa
solicitării de instalare a ATM-ului, a aprobării centralei băncii sau, a contractului de repartizare a
aparatului. Respectarea procedurilor privind alimentarea cu numerar a ATM-urilor se va realiza prin
verificarea: respectării intervalului orar privind alimentarea ATM-urilor, existenţei documentelor
privind programarea alimentării ATM-urilor, a modului de calcul şi înregistrare a operaţiunilor privind
alimentarea ATM-urilor, a modului în care unităţile teritoriale care deţin ATM-uri procedează la
înregistrarea în aplicaţia informatică a sumelor aferente alimentărilor/restituirilor de sume. În cazul
gestiunii reţelei de ATM-uri se urmăreşte existenţa registrului de evidenţă a operaţiunilor efectuate la
ATM-uri, evidenţa fişelor de intervenţii tehnice, existenţa persoanei responsabile cu activităţile
tehnice.
Transferurile din conturile de card

În cazul transferurilor din conturile de card se vor avea în vedere următoarele: existenţa la nivelul
unităţii bancare iniţiatoare a transferului a originalului cererii desţinătorului de card (cu menţiunile
privind suma transferată, destinaţia şi motivul transferului), respectiv documentele şi înregistrările
contabile generate de efectuarea transferului respectiv.
5.2. Carduri de debit şi carduri de credit

60
În funcţie de sursa fondurilor, cardurile se împart în două mari categorii: carduri de debit şi carduri de
credit. Cardurile de debit permit efectuarea plăţilor şi a retragerilor de numerar în limita fondurilor
proprii depuse de către clienţi în contul de card. Spre deosebire de acestea, în cazul cardurilor de
credit, clientul utilizează banii puşi la dispoziţie de către bancă în limita unui credit aprobat. Lunar,
clientul plăteşte dobândă pentru suma utilizată din plafonul aprobat şi comisioane aferente, urmând să
o ramburseze după o anumită perioadă de timp, stabilită de comun acord cu banca. Pentru acordarea de
către bancă clientului a unui card de credit trebuie îndeplinite anumite condiţii de eligibilitate, care
diferă de la o bancă la alta.
Acestea sunt emise sub sigla a două mari companii internaţionale: Mastercard şi Visa. Chiar dacă
deservesc aceleaşi nevoi, există diferenţe destul de mari între cardurile emise de aceste firme din punct
de vedere al acceptării la nivel internaţional. Conform unor statistici realizate în anul 2010 calsamentul
cardurilor în funcţie de numărul locaţiilor de acceptare se prezintă astfel:
 MasterCard (emis de MasterCard) – peste 25 milioane de locaţii;
 Visa (emis de Visa) – peste 12 milioane de locaţii;
 Maestro (emis de MasterCard) – peste 7 milioane de locaţii.
În continuare vom prezenta caracteriticile fiecărui tip de card şi serviciile ataşate acestora pe piaţa
bancară românească.
Cardul Maestro este un card de debit destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente, fiind legat
direct la contul curent în lei.
Caracteristici:
 este un card de debit legat direct la contul curent în lei;
 grad de securitate ridicat datorită tehnologiei CIP încorporată;
 are o perioadă de valabilitate de 3 ani;
 poate fi utilizat în România şi în străinătate pentru plata cumpărăturilor (la POS şi pe Internet)
sau pentru retragere de numerar, oriunde este afişata sigla Maestro.
În general, aceste carduri prezintă diverse servicii ataşate:

 plata facturilor curente de utilităţi şi servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă
şi mobilă, TV cablu etc.) prin ATM-uri;
 transferuri de fonduri din propriul cont curent cu card de debit ataşat într-un alt cont deschis la
aceeaşi bancă în lei prin ATM-uri;
 constituire de depozite la aceeaşi bancă;
 rambursarea de sume pentru cardul de credit;
 încasarea prin card, la cerere, a dobânzilor pentru depozitele în lei constituite la aceeaşi bancă;
 rambursarea ratelor pentru creditele contractate de la aceeaşi bancă;
 reîncărcarea cartelelor de telefon mobil.
Documentele necesare pentru obţinerea acestui card constau în documente de identitate prezentate în
original la bancă şi încheierea cu banca a Convenţiei de cont curent.
Cardul VISA Electron este un alt tip de card de debit legat direct la contul curent în lei, cu tehnologie
cip încorporată. Cardul este destinat atât persoanelor fizice rezidente, cât şi persoanelor fizice
nerezidente.
61
Caracteristici:
 este un card de debit legat direct la contul curent în lei;
 poate fi utilizat în România şi în străinătate pentru plata cumpărăturilor (la POS şi pe Internet)
sau pentru retragere de numerar, oriunde este afişată sigla VISA.
Cardul VISA Clasic este un alt tip de card de debit care se poate lega de contul curent în lei, eur sau
usd. Cardul este destinat atât persoanelor fizice rezidente, cât şi persoanelor fizice nerezidente.
Caracteristici:
 este un card de debit legat direct la contul curent în lei, eur sau usd;
 permite efectuarea de tranzacţii în mediul online (plata cumpărăturilor la POS / pe Internet sau
retragere de numerar de la bancomat) şi în mediu offline (tranzacţii la imprinter), oriunde este
afişată sigla VISA.
MasterCard este card de debit care se poate lega de contul curent în lei, eur sau usd, considerat a fi
cel mai sigur la nivel internaţional. Totodată este şi cardul acceptat în cele mai multe locaţii din lume
(peste 25 milioane de locaţii).
Caracteristici:
 este un card de debit legat direct la contul curent în lei, eur sau usd;
 permite efectuarea de tranzacţii în mediul online (plata cumpărăturilor la POS / pe Internet sau
retragere de numerar de la bancomat) şi în mediu offline (tranzacţii la imprinter), oriunde este
afişată sigla Mastercard.
5.3. Servicii ataşate cardurilor
În baza contului de card convenţiie cu clienţii privind serviciile asociate conturilor de card vizează:
plăţi facturi la ATM (corectitudinea completării convenţiilor, existențta documentelor anexate șsi
existențta evidențtei la zi a convenţiilor încheiate la nivelul unitățatii respective); Mobile Banking
(corectitudinea completării cererilor șsi existenșta documentelor de remitere a acestora către Centrala,
existențta evidențtei la zi a convenţiilor încheiate la nivelul unitățatii respective).
Card de debit preplătit

 este un card de tip Visa care se emite pe loc;
 permite plata cumpărăturilor pe internet;
 protejează datele personale astfel încât clientul nu este nevoit să divulge pe internet informaţii
financiare;
 clientul are oricând posibilitatea de a afla soldul contului sau tranzacţiile online.
Carduri de cumpărături
 card de credit în lei pentru persoane fizice;
62
 se stabileşte o limită de credit pentru fiecare utilizator
 sistem de rambursare flexibil: implică o rambursarea lunară a unui procent minim din valoarea
creditului utilizat;
 pentru retragerile de numerar limita se poate fixa de către client şi aceasta se fixează de obicei
la un nivel inferior faţă de procentul de 100% din limita acordata de bancă pentru plata la
comercianti;
 clienţii pot stabili o limita zilnică de retragere numerar ;
 nu necesită giranţi, asigurare sau alte garanţii.
Carduri destinate cumpărăturilor pe internet

 majoritatea au încorporat standardului 3-D Secure, cel mai înalt standard de securizare a
plăţilor prin Internet ce reduce semnificativ şansele de fraudare a cardului la efectuarea de
tranzacţii pe Internet;
 procesul de autentificare nu necesită instalarea vreunei aplicaţii speciale;
 prin introducerea unui cod ştiut numai de către client, acesta păstrează controlul asupra
cumpărăturilor online şi elimină riscul de fraudă.
Card de debit pentru transport

 card de debit în lei ce poate fi utilizat atât în ţară cât şi în străinătate;
 posesorii cardului pot efectua toate operaţiunile bancare clasice: plata cumpărăturilor la
comercianţi sau pe Internet, plata facturilor, retragerea de numerar de la bancomate, etc.;
 asigură acces rapid şi simplu în reţeaua de transport, funcţionând asemenea unui card de
transport;
 clientul poate include pe card abonamentul la tansport sau contravaloarea biletelor de călătorie.
63
Capitolul 6 - Electronic banking
6.1. Internet banking

6.2. Serviciile Multicash
6.3. Mobile banking
Obiective
Prezentarea posibilelor operaţiuni ce se pot efectua prin intermediul serviciilor de Internet banking
Prezentarea posibilelor operaţiuni ce se pot efectua prin intermediul serviciilor de Multicash
Prezentarea posibilelor operaţiuni ce se pot efectua prin intermediul serviciilor de Mobile banking
6.1 Internet banking
Permite clienţilor obţinerea de informaţii personalizate despre conturile proprii şi efectuarea de

operaţiuni bancare prin internet şi anume:
a) transferuri intrabancare în lei şi în valută;
b) transferuri interbancare în lei şi în valută, inclusiv transferuri internaţionale;
c) plăţi facute către furnizorii de utilităţi;
d) schimburi valutare;
e) deschidere de cont curent în valutele cotate la bănci;
f) achitarea ratelor de credit în lei şi în valută;
g) plăţi programate pentru o dată viitoare de execuţie;
h) constituirea, alimentarea, lichidarea depozitelor la termen şi a conturilor de economii;
i) cumpărarea şi răscumpărarea certificatelor de depozit cu discount;
j) obţinerea de informaţii personalizate cu privire la conturile deţinute la bancă;
k) ataşarea cardului de debit la contul curent;
l) setarea instrucţiunilor de plată repetitivă;
m) dezactivarea conturior pentru vizualizarea acestora;
n) clientul poate opta pentru primirea de mesaje generale de la bancă cu opţiune de raspuns.
Serviciul este asigurat prin trei niveluri de securitate:

 clientul are la dispoziţie un dispozitiv Token protejat de un cod PIN, stabilit de client la prima
utilizare;
 identificarea în aplicaţie se realizează pe baza numelui de utilizator, primit de la bancă în
momentul semnării contractului şi a unei parole reprezentate de un cod unic generat de
dispozitivul Token;
 fiecare tranzacţie va fi ulterior autorizată prin intermediul parolei digitale unice generată de
dispozitivul Token.
Operaţiunile bancare efectuate prin serviciul de efectuare operaţiuni prin internet banking sunt iniţiate
în timp real cu impact imediat asupra soldurilor conturilor clientului, nemaiputând fi revocate după
autorizarea operaţiunilor solicitate, cu excepţia ordinelor de plată programate.
Contractarea serviciului
64
 se semnează cererea-contract de acces la Serviciul de efectuare operaţiuni prin canale alternative de
către ambele parţi (client şi bancă);
 consilierul client activeaza serviciul, furnizează clientului numele de utilizator şi dispozitivul de
acces numit Token.
Informaţiile bancare ce pot fi obţinute prin intermediul serviciului :

a) extrase de cont zilnice – informaţii privind operaţiunile bancare efectuate prin contul curent în
ziua anterioară;
b) extrase de cont intraday – informaţii privind operaţiunile bancare efectuate prin contul curent în
ziua curentă până în momentul iniţierii solicitării;
c) stări financiare – informaţii privind situaţia conturilor clientului la momentul iniţierii solicitării.
Facilităţile de care pot beneficia clienţii utilizatori ai serviciului constau în următoarele:

- managementul operaţiunilor (loturi şi şabloane) – facilităţi de semnare centralizată a unui grup
de operaţiuni bancare şi de constituire de operaţiuni bancare predefinite pentru utilizare
frecventă;
- limite de sume – facilitate de stabilire de limite de sume (valori zilnice sau pe operaţiuni
bancare) pentru fiecare utilizator în parte;
- drepturi gestionare operaţiuni – facilitate de a stabili pentru fiecare utilizator, pentru fiecare tip
de operaţiune bancară drepturi de gestionare diferenţiate (adăugare, modificare, vizualizare,
ştergere etc.);
- import – facilitate de import ce asigură preluare unui fişier de un anumit format din aplicaţia
clientului de către serviciu şi interpretarea lui ca operaţiune bancare;
- export – facilitate de export a informaţiilor bancare din serviciu în alte aplicaţii ale clientului,
sub forma unui fişier de tip SWIFT MT940;
- rapoarte – facilitate de a genera rapoarte în ceea ce priveşte activitatea utilizatorilor (momentul
la care s-au semnat anumite operaţiuni bancare, utilizatorii care au semnat aceste operaţiuni
bancare, etc.);
- grup - facilitate de a obţine acces şi drept de administrare prin intermediul serviciului a
conturilor altor clienţi persoane juridice, pe baza acordului dat de aceştia din urmă.
Serviciul de Internet baking prezintă o serie întreagă de avantaje, printre care:

 economie de timp - efectuarea de operaţiuni bancare fără a fi necesară deplasarea clientului la
unităţile teritoriale;
 confort şi siguranţă în efectuarea operaţiunilor bancare în lei şi în valută de la orice calculator
cu acces la internet;
 serviciul este accesibil atât în ţară cât şi în străinatate;
 costurile pentru operaţiunile efectuate sunt reduse faţă de costurile aferente operaţiunilor
efectuate la ghişeele băncii;
 serviciul este accesibil zilnic 24 ore din 24, 7 zile din 7 prin apelarea Contact Center;
 legătură electronică permanentă cu banca din orice locaţie cu acces la Internet în scopul iniţierii
operaţiunilor bancare şi a obţinerii informaţiilor financiar bancare;
 posibilitatea de a stabili pentru fiecare utilizator şi pentru fiecare modul, drepturi de gestionare
diferenţiate în funcţie de operaţiunile specifice modulelor (adăugare, modificare, vizualizare,
ştergere, blocare/deblocare).
6.2. Serviciile MultiCash
65
Serviciul se adresează în special clienţilor corporate care doresc eficientizarea relaţiei cu banca prin
evitarea deplasărilor la sediul băncii în vederea desfăşurării de operaţiuni bancare. MultiCash oferă
astfel, posibilitatea de a efectua operaţiuni bancare şi de a obţine informaţii bancare direct de la sediul
clientului.
Pentru a putea accesa acest serviciu clientul trebuie să dispună de o dotare tehnică minimă, constând
în: procesor echivalent Pentium II, hard disk 20 GB, memorie 128 MB, sistem de operare minim
Windows 98. Conexiunea cu banca se realizează fie prin intermediul internetului, fie prin intermediul
unui modem legat la serverul băncii printr-o linie telefonică dedicată.
Operaţiunile bancare care se pot efectua prin intermediul serviciului MultiCash constau în următoarele:
a) plăţi în lei în sistem intra şi interbancar;
b) plăţi în valută intrabancare şi interbancare;
c) constituire depozite la termen în lei şi valută;
d) lichidare depozite la termen în lei şi valută;
e) schimburi valutare.
Informaţiile bancare ce pot fi obţinute prin intermediul serviciului MultiCash sunt:

a) extrase de cont zilnice;
b) extrase de cont intraday;
c) stări financiare – informaţii privind situaţia conturilor clientului.
Clienţii utilizatori ai serviciului MultiCash pot beneficia de o serie de facilităţi, printre care:
 managementul operaţiunilor (loturi şi şabloane) – facilităţi de semnare centralizată a unui grup
de operaţiuni bancare şi de constituire de operaţiuni bancare predefinite pentru utilizare frecventă;
 limite de sume – facilitate de stabilire de limite de sume (valori zilnice sau pe operaţiuni
bancare) pentru fiecare utilizator în parte;
 facilităţi ce permit controlul operaţiunilor bancare de la distanţă prin posibilitatea de autorizare
finală a operaţiunilor bancare iniţiate prin MultiCash şi obţinerea de informaţii bancare;
 facilităţi ce permit suplimentar funcţiei anterioare şi efectuarea la distanţă a operaţiunilor
bancare;
 drepturi gestionare operaţiuni – facilitate de a stabili pentru fiecare utilizator şi pentru fiecare
tip de operaţiune bancară drepturi de gestionare diferenţiate (adăugare, modificare, vizualizare,
ştergere etc.);
 import de date – facilitate de import ce asigură preluare unui fişier de un anumit format din
aplicaţia clientului de către aplicaţia MultiCash şi interpretarea lui ca operaţiune bancară;
 export de date – facilitate de export a informaţiilor bancare din aplicaţia MultiCash în alte
aplicaţii ale clientului, sub forma unui fişier de tip SWIFT MT940;
 rapoarte – facilitatea de a genera rapoarte în ceea ce priveşte activitatea utilizatorilor;
 grup - facilitate de a obţine acces şi drept de administrare prin intermediul serviciului
MultiCash a conturilor altor clienţi persoane juridice, pe baza acordului dat de aceştia din urmă.
Serviciul Multicash prezintă o serie întreagă de avantaje, printre care:

 instalarea programului, instruirea clientului şi asistenţa tehnică sunt gratuite;
 legătură electronică permanentă cu banca în scopul transmiterii ordinelor de plată şi a
obţinerii informaţiilor financiar – bancare;
 posibilitatea efectuării de operaţiuni bancare şi a obţinerii de informaţii bancare direct de la
sediul clientului;
 posibilitatea de a stabili pentru fiecare utilizator, pentru fiecare modul, drepturi de
gestionare diferenţiate în funcţie de operaţiunile specifice modulelor (adăugare, modificare,
vizualizare, ştergere, blocare/deblocare).
66
6.3. Mobile Banking
Mobile banking este un serviciu destinat clienţilor persoane fizice şi juridice posesori de carduri de
debit în lei şi valută şi utilizatori de telefonie mobilă.
Serviciile puse la dispozitia clientilor sunt de mai multe tipuri:

 Serviciul SMS + browsing (SmartTel 3G si SmartTel Wap): se adreseaza utilizatorilor de
telefonie mobilă care au microbrowser încorporat în telefon;
 Serviciul SMS se adresează utilizatorilor de telefonie mobilă care nu au microbrowser
încorporat în telefon.
Serviciul permite efectuarea a diverse operaţiuni, printre care:

- vizualizarea soldului contului de card de debit în lei şi valută;
- vizualizarea listei ultimelor tranzacţii, prin solicitarea unui mini extras de cont;
- transferul de fonduri între conturile de card de debit în lei şi valută ale aceluiaşi utilizator (de ex.:
se pot transfera fonduri dintr-un cont de card de lei într-un cont de card în valută, la cursul de
vânzare/cumparare al băncii);
- solicitarea unui extras de cont letric, care va fi transmis prin poştă;
- blocarea contului de card în cazul pierderii cardului sau daca acesta a fost furat;
- primirea de informaţii on-line despre tranzacţiile efectuate din conturile de card, la ATM şi POS
indiferent de valoarea tranzacţiei;
- primirea de informaţii on-line despre tranzacţiile efectuate din conturile de card, la ATM si POS
pentru sume mai mari de....../ mai mici de... (alerte cu limita de sumă).
Serviciul Mobile Banking poate fi accesat în două moduri, în functie de performanţele telefonului
mobil, astfel:
o prin simpla transmitere/primire de SMS la un număr de telefon;
o prin protocolul WAP, respectiv protocolul 3G. În acest caz, serviciul Mobile Banking
furnizează în plus faţă de serviciile menţionate mai sus, informaţii (sub forma de pagini
HTML) despre:
 reţeaua de ATM-uri şi unităţi;
 cursul valutar la casa de schimb a băncii din ziua curentă sau pe o anumită perioadă;
 informaţii despre tipurile de card ;
 dobânzile practicate de către bancă la depozitele în lei şi valută;
 campaniile de promovare derulate de bancă.
Serviciul Mobile banking prezintă o serie întreagă de avantaje, printre care:

 confort șsi economie de timp prin folosirea telefonului mobil pentru a intra în legatură cu banca;
 accesul la informaţii asupra contului de card şi a tranzacţiilor efectuate la ATM sau POS;
 siguranţa şi confidenţialitatea operaţiunilor;
 informaţii financiar-bancare on-line.
Recent au apărut diverse servicii de Mobile banking cu aplicaţii dezvoltate special pentru sistemele de
operare Apple şi Android. Pentru a evidenţia avantajele aferente acestui serviciu vom prezenta
caracteristicile serviciului Smart Mobile oferit de Raiffeisen Bank. Acestea se rezumă la următoarele:
 consultarea soldurilor: clienţii pot accesa toate conturile lor (curente, de economii, depozite,
credite, carduri de credit), precum şi istoricul tranzacţiilor;
 transferuri de bani familiei sau prietenilor direct de pe telefonul mobil;
67
 transferuri între conturile proprii: clienţii pot plăti ratele la credite, pot efectua schimburi
valutare sau transferuri către conturile lor de economii;
 localizarea oricărui bancomat sau agenţie a băncii: clienţii pot afla în orice moment unde se
află cea mai apropiată agenţie sau cel mai apropiat bancomat al băncii;
 acces la diverse informaţii financiare: clienţii au acces oricând la cursurile de schimb ale
băncii, precum şi la cele ale BNR, inclusiv la fluctuaţiile cursurilor principalelor valute în
ultimele 3 luni;
 plata facturilor de utilităţi: clienţii pot plăti facturile la utilităţi, direct de pe telefonul mobil,
prin câteva comenzi simple.
68

Produse Si Servicii Bancare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Produse Si Servicii Bancare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Banking: Produse și servicii bancare

Produse și servicii bancare

Capitolul 1. Contul curent şi instrumentele de plată.......................................2

Capitolul 2. Produse de economisire.............................................................21

Capitolul 3. Produse destinate creditării persoanelor fizice şi juridice.........26

Capitolul 4. Alte angajamente bancare..........................................................50

Capitolul 5. Carduri şi servicii conexe..........................................................58

Capitolul 6 - Electronic banking....................................................................65

Capitolul 1. Contul curent şi instrumentele de plată

1.1. Contul curent

Stabilirea modului de funcţionare a contului current pentru persoane fizice şi juridice

1.1. Contul curent

1.1.1. Reguli de funcţionare ale contului curent

Deschiderea contului curent

Administrarea contului curent

Banca trebuie să asigure conformarea cu prevederile normelor privind standardele de cunoaştere a

Operaţiunile se efectuează în limitele şi împuternicirile stabilite de titularul de cont. Operaţiunile

Închiderea contului curent

Sumele evidenţiate pe extrasul de cont au următoarea semnificaţie:

1.1.2. Particularităţi ale contului curent pentru persoane fizice

Etapele acceptării clienţilor persoane fizice

Cerinţe specifice de identificare a clienţilor persoanelor fizice

1.1.3. Unde este?

1.2. Plăţi prin ordin de plată

Părţile implicate în circuitul ordinului de plată sunt următoarele:

1.3. Plăţi prin instrumente de debit (cecul, cambia, biletul la ordin)

1.3.1. Plăţi prin intermediul cecului

Cecul cuprinde 8 zone, şi anume:

Figura nr. 1 - Cecul

Filele de cec eliberate vor fi pretiparite pretipărite cu următoarele elemente:

1.3.2. Plăţi prin intermediul cambiei

Figura nr. 2 - Cambia

Cambia cuprinde următoarele zone:

1.3.3. Plăţi prin intermediul biletului la ordin

Câmpurile obligaturiu de completat în cazul biletului la ordin sunt următoarele:

Figura nr. 3 - Biletul la ordin

Fac excepţii de la elementele obligatorii prezentate mai sus următoarele:

1.3.4. Prezentarea la plată a instrumentelor de debit

Decontarea/refuzul instrumentelor de plată de debit

Cambiile şi biletele la ordin ce se decontează pe circuit interbancar se pastrează păstrează în original la

1.4. Direct Debit

Acesta presupune debitarea pre-autorizată a contului plătitorului de către banca/unitatea plătitorului în

Figura nr. 4 - Direct Debit intrabancar

Figura nr. 5 - Direct Debit interbancar

Avantajele serviciului Direct Debit pentru clientul beneficiar:

Avantajele serviciului Direct Debit pentru clientul plătitor:

1.5. Standing Order

1.6. Conturile Escrow

1.7. Produse destinate încasărilor şi plăţilor internaţionale

Acreditivul documentar revocabil se poate anula sau modifica pe parcursul tranzacţiei. Aceasta

Acreditivele documentare sunt îin general utilizate îin următoarele cazuri:

Figura nr. 6 - Fluxul emiterii acreditivului documentar

Fluxul emiterii acreditivului documentar

Figura nr. 7 - Fluxul utilizării acreditivului documentar

Fluxul utilizării acreditivului documentar

Părţile implicate în cadrul operaţiunii de incasso sunt:

Modalitatea de eliberare a documentelor

Mecanismul operaţiunilor de incasso

Figura nr. 8 - Flux incasso

În comparaţie cu celelalte mijloace de plată internaţionale, incasso-ul prezintă următoarele avantaje:

Capitolul 2. Produse de economisire

2.1. Depozite overnight

Stabilirea modului de constituire a depozitelor