Contabilitatea institutilor de credit

Curs1
1 planul de conturi pt inst de cr este in conformitate cu prevederile legale
existenete in viguare aprobat de catre CA al BNR avand aplicabilitate de la 01.01.1997.
Este restructurat in clase si gr de conturi in functie de importanta acestora in vederea
desfasurarii corespunzatoare a intregii activitati bancare planul de conturi cuprinde 9
clase de conturi iar clasa a 8 de conturi nu este utilizata la nivelul sucurslelor judetene iar
clasa a 9 de ct reprezinta conturile din afara bilantului.
Clasa 1 “operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare cuprinde totalitatea
operatiunilor de casa precum si a operatiunilor interbancare. Clasa este restructurata in
mai multe grupe astfel.
Grupa 10 “casa si alte valori” evidentiaza totalitatea operatiunilor de casa desfasurate
prin intermediul caseriei inst de cr.
Grupa 11 “decontari cu BNR” evidentiaza totalitatea operatiunilor de cont curent
desfasurate prin conturile deschise de inst de cr la BNR.
Grupa 12 “contul de corespondent” prin care se reflecta totalitatea operatiunilor
desfasurate de inst de cr in relatiile cu alte inst de cr (altele decat BNR).
Grupa 13 “depozite interbancare” evidentiaza constituirea depozitelor la banci si ale
bancilor.
Grupa 14 “credite si inprumuturi interbancare” evidentiaza contabilitatea cr acordate
bancilor pe de o parte iar pe de alta parte a imprumuturilor primite de la alte banci.
Grupa 15 “valori primate sau date in pensiune” evidentiaza pe de o parte inprumuturile
primate de la alte banci pe baza valorilor date in pensiune iar pe de alta parte evidentiaza
sumele acordate altot institutii de cr pe baza valorilor primate in pensiune.
Grupa 16 “valori de recuperate si alte sume datorate” evidentiaza existenta valorii de
primit de la alte institutii de cr sau sumele datorate altor inst de cr.
Grupa 18 “ creante restante si indoielnice” evidentiaza totalitatea creantelor restante si
indoielnice constituite din rate si dobanzi aferente acestora.
Grupa 19 “provizioane pt creante din operatiuni interbancare”
Clasa a 2 a de conturi “operatiuni cu clientela”
Clasa a 2 a conduce evidenta tuturor operatiunilor desfasurate de institutia de cr cu
clientele pers fizica sau juridical indiferent de natura opratiei.
Se inparte in grupe de conturi astfel:
Clasa 20 “credite acordate clientelei” care evidentiaza totalitatea cr acordate clientelei
bancare indifferent de scopul acestora, de moneda in care se efectueaza sau de categoria
clientelei.
Grupa 23 “inprumuturi si credite reflecta totalitatea operatiunilor privind sumele
acordate clientelei sau sumele primate de unitatea financiara.

1
 Grupa 24 “valori primate sau date in pensiune” reflecta sumele primate sau date de
la clientele financiara pe baza valorilor date sau primate de banci.
Grupa 25 “conturile clientelei” conduce evidenta tuturor tranzactiilor effectuate
de clientele pt operatiuni nonchash prin conturile curente deschise la institutia de credit
si evidentiaza conturile de depozite deschise de age c pers fiz sau juridical
Grupa 26 “valori de recuperat si alte sume datorate evidentiaza val de recuperat
sau alte sume datorate izvorate din relatia inst de c rag ec
Grupa 28 “creante restante si indoielnice” evidentiaza totalitatea creantelor
restante si indoielnice pe care o institutie de cr le are asupra clientelei pers fizica sau
juridical non bancara
Grupa 29 “provizioane pt creante din operatiuni cu clientele” evidentiaza modul de
constituire si utilizare a provizioanelor rezultate din operatiunile cu clientele.

21.10.2008

Curs 2
Clasa 3 de conturi ”operatiuni cu titluri si operatiuni diverse” conduce evidenta
tuturor operatiunilor cu titluri existente in patrimonial unei inst de cr sau tranzactionate
prin institutia de cr.
Clasa 4 de conturi “valori imobilizate” cuprinde totalitatea valorilor patrimoniale
apartinatoare unei institutii de credit.
Clasa 5 de conturi “capitaluri proprii asimilate si provizioane”
Clasa 6 de conturi “cheltuieli” se inparte in gr de conturi in functie de restul claselor
de conturi enumerate anterior.
Clasa 7 de conturi “venituri” cuprinde toate v realizate de inst de cr in vederea
desfasurarii in conditii optime a intregi sale activitati.
Clasa 9 de conturi “operatiuni in afara bilantului”

2. Contul bancar

Contul bancar reprezinta inceputul relatiei dintre o institutie de credit si un agent

economic pers fizica sau pers juridica, relatie in urma careia fiecare parte trebuie sa se

2
conporte in mod adegvat, sa fie o relatie sincera, bazata pe incredere reciproca pe
corectitudinea informatilor transmise astfel incat sa se asigure o functionare optima a
acestei relatii.
2.1. informatii preliminare privind deschiderea contului bancar.
Institutia de credit va deschide conturi atat pers fizice in deplina capacitate de
exercitiu cat si pers juridice legal constituite.
La deschiderea unui cont bancar de catre o pers fizica sau juridical aceasta trebuie sa
obtina un minimum de informatii, informatii cum ar fi:
- voi solicita comisioanele cu care opereaza inst de credit atat la incasari cat si la
plati, atat in numerar cat si prin virament.
- Solicit dobanzile practicate de IC atat pt depunerile in conturi curente, depozite
cat si pt finantarile din partea IC.
- Lista bancilor de corespondent din exterior
- Programul de lucru al IC care sa fie flexibil si adaptat la posibilitatile ag ec.
- De ce service si produse bancare beneficiez in calitate de potential client al IC
De asemenea IC trebuie sa adune un minimum de informatii atunci cand deschid conturi
ag ec. Informatii care se refera la.
- se va interesa de calitatea morala a potentialului titular de cont
- va incerca sa obtina informatii referitoare la relatia acestuia cu alte institute de
credit.
2.2. Functionarea conturilor bancare
Contul bancar incepe sa functioneze o data cu deschiderea sa. Pt a deschide un cont
bancar persoana fizica trebuie sa depuna la institutia de credit o documentatie care
cuprinde:
- cerere de deschidere a contului
- copie dupa actul de identitate (buletinul de identitate, cartea de identitate sau
pasaportul)
- fisa cu specimenele de semnatura
Pt a deschide un cont bancar pers juridical depune la banca o documentatie care
cuprinde:
- cerere de deschidere a contului
- copie dupa actul constitutiv din care sa rezulte indubitabil persoanele desemnate
administrator al ag ec.
- Copie dupa actul de identitate
- Copie dupa codul unic de inregistrare fiscal
- Certificat constatator eliberat de oficiul registrul comertului ORC

3
 Alimentarea conturilor bancare se poate face atat in numerar prin depunerea acestuia
la caseriile IC pe numele si in contul titularului sau printr-un virament bancar dintr-un
cont deschis sau nu la aceasi IC
Ridicarea din cont se poate efectua fie prin numerar direct din caseriile IC fie printr-
un virament intr-un alt cont bancar deschis la aceasi IC sau la o alta IC
De mentionat este faptul ca unele IC nu percep comisioane la depuneri de numerar asta
in scopul sensibilizari si atrageri clientelei. Dar aproape toate IC percep comisioane la
platile effectuate fie prin numerar fie prin virament.
Daca incasarile intrun cont bancar sunt neplafonate si se pot efectue de catre orcine
la ridicari sau plati din contul bancar acestea se pot dace numai in limita soldului disponibil
mai putin comisionul cuvenit IC, cu exceptia cazului in care titularul de cont are aprobata
o linie de credit
(tre sa copiez ca am stat o ora)

Curs 3
Contul bancar are ca principiu de functionare faptul ca prin el se poate incasari atat
in lei prin depuneri in numerar la caseria IC. Ic vor bonifica dobanda asupra
disponibilitatilor existente in cont, o dobanda egala cu dobanda la vedere iar daca avem un
cont de depozite o dobanda egala cu dobanda la depozite. De asemenea daca suntem in
posesia unui cont curent IC vor percepe dobanda la sumele imprumutate. De mentionat ca
in ambele situatii dobanda se va calcula la soldul angajamentelor zilnice. Titularul de cont
isi poate verifica toate operatiunile efectuate prin cont pe baza extrasului de cont emis
de catre IC.
Un cont bancar se poate inchide in una din situatiile:
 Atunci cand titularul retrage in numerar intregul sold si solicita inchiderea contului.
 Atunci cand titularul de cont dispune printr-un ordin de plata ca soldul contului sa-i
fie directionat spre un alt cont bancar si solicita inchiderea contului.
 Cand titilarul de cont PJ este declarat in incapacitate de plata (faliment).
 Cand titularul de cont PF este declarat iresponsabil dpdv psihic (fapt dovedit cu
documente justificative).
 Cand IC este declarata in incapacitate de plata.
 Cand titularul de cont PF a decedat.

2.3. CATEGORII DE CONTURI BANCARE

In practica bancara se intalnesc urmatoarele categorii de conturi bancare:

4
 2.3.1. Contul de disponibilitati se deschide atat de PF in deplina capacitate de
exercitiu cat si PJ legal constituite. Se va deschide atat in lei cat si in devize cu
mentiunea ca pentru fiecare deviza se va deschide un cont separat. Asupra acestor
conturi IC va bonifica o dobanda egala cu dobanda la vedere calculate la soldul zilnic al
contului. Din acest cont se pot ridica in numerar sau dispune plati prin virament in limita
soldului mai putin comisionul cuvenit IC.

2.3.2. Contul de depozite. In literatura de specialitate se disting 3 categorii de

depozite:
a) Depozite la vedere: sunt similare contului de disponibilitati si prezinta avantajul ca sunt
extrem de volatile. Sunt constituite de agenti economici pentru cel mult o zi
calendaristica.
b) Depozite la termen: sunt constituite de agenti economici pentru cel putin o zi
calendaristica. Prezinta avantajul ca se constituie pentru perioade de timp prestabilite iar
dobanda va fi superioara unor depozite la vedere si se acorda numai si numai in conditiile
respectarii duratei pentru care a fost constituita. Daca din diverse motive nu se respecta
durata de constituire a depozitului IC va bonifica titularului de depozit o dobanda egala cu
dobanda la vedere pe toata durata existentei depozitului iar eventuala dobanda ridicata
care depaseste cuantumul dobanzii cuvenite se va retine din capital.
c) Depozite colaterale: sunt acele depozite constituite de catre agentii economici in
vederea garantarii unor obligatii ulterioare bine determinate. Sunt purtatoare de
dobanda, de o dobanda egala cu dobanda la depozit si vor putea fi lichidate numai daca
obligatia garantata este lichidata.
Mentionam ca toate conturile de depozite vor putea fi deschise atat in lei cat si in
devize.

2.3.3. Conturi de imprumut sunt deschise agentilor economici care au aprobata de

IC o documentatie de credit. Vor fi purtatoare de dobanda cuvenita IC dobanda calculata
asupra soldului angajamentelor zilnice. Se va deschide pentru fiecare tip de imprumut si
pentru fiecare tip de deviza.

2.3.4. Conturi cu destinatie speciala se vor deschide agentilor economici in vederea

derularii unor operatiuni precum: plati-furnizori-servicii, plati pe sistem card, plati
planificate, etc.
Mentionam ca toate tipurile de conturi sunt purtatoare de dobanda fluctuanta
functie de dobanda de refinantare a BNR, rata inflatiei sau rata dobanzii pe piata
obligatara.

5
 Dobanzile fluctuante se pot modifica din initiativa IC fara preaviz.

3. INSTRUMENTE DE PLATA
In cadrul sist bancar romanesc pt decontarea obligatilor reciproce intre ag ec se
utilizeaza instrumentele de plata. Din categoria instrumentelor de plata cel mai des
utilizat in practica bancara romaneasca sunt:
a) ordinal de plata
b) cecul
c) cambia
d) biletul la ordin
e) cardul
f) cecul de calatorie
g)vaugerul

Ordinal de plata
Constitue o dispozitie neconditionata data de un ag ec titular de cont unei IC ca in
baza unui disponibil existent in cont sa vireze o anumita suma de bani unui alt agent
economic.
In cazul decontarii cu ordinal de plata nu se poate genera incidental de plata.
Pt ca un ordin de plata sa poata fi acceptat la decontare de catre o institutie de credit
el trebuie sa contina toate mentiunile obligatorii.
Mentiunile obligatori al unui ordin de plata sunt:
- denumirea de ordin de plata inscrisa pe fata inprimatului
- suma inscrisa in cifre si in litere dispusa la plata suma care trebuie sa corespunda.
Pt a evita anumite fraude bancare este indicat ca suma inscrisa in cifre sa fie
urmata de doua zecimale si se va bara cu doua bare orizontale atat in fata cat si
in spate (=50,00=) iar suma inscrisa in litere se va bara in fata si in spate si va fi
inscrisa fara spatii intre cuvinte (=cincizeci=)
- denumirea ag ec platitor, precum si datele de identificare ale acestuia (CUI)
- denumirea institutiei de credit a platitorului
- contul iban al platitorului
- denumirea beneficiarului
- date de identificarea ale acestuia(CUI)
- banca beneficiarului
- codul iban al beneficiarului
- semnatura ag ec inputernicit sa dispuna de cont
- aplicarea aprentei stampilei in cazul pers juridice legal constituite

6
 - data efectuari tranzactiei.
In relatile cu bug de sta, de sanatate, de somaj sau al asig sociale nu se pot utilize
ordine de plata decat prin intermendiul tehnicilor de calcul deoarece exista coful de bare
intiparit jos in stanga pe document.
In acel cod de bare se afla stocate informatii referitoare la tipul operatini dispuse la
plata, scadenta obligatiei de plata.

05.11.2008
Curs 4
In vederea onorarii unui OP, acesta parcurge mai multe etape respectiv:
 Receptarea instrumentului de plata: este faza in care un OP este dat de catre
titularul de cont la persoana din front office-ul IC;
 Autentificarea: este etapa in care persoana din front office-ul IC il va verifica
respective va constata ca este inscris pe imprimatul corespunzator, ca are inscrise
toate mentiunile obligatorii si suma dispusa la plata este disponibila.
 Acceptarea: este etapa in care un OP receptat si autentificat de front office-ul IC
corespunde iar IC il va executa.
 Refuzul: survine atunci cand instrumental de plata receptat si autentificat nu este
acceptat din unul dintre urmatoarele motive: imprimatul nu este corespunzator;
lipseste una sau mai multe dintre mentiunile obligatorii; nu exista disponibila suma
dispusa la plata.
 Executarea: un OP receptat, autentificat si acceptat va fi executat intocmai
dispozitiilor primite.

ACEST INSTRUMENT DE PLATA NU POATE GENERA INCIDENT DE PLATA.

Cec-ul

Este un instrument de plata destul de utilizat in practica decontarilor obligatiilor

agentilor economici si consta in dispozitia data de catre emitent de a plati in mod
neconditionat fie din propriile disponibilitati fie printr-un imprumut primit de la IC o
anumita suma de bani la o anumita scadenta unui agent economic. In practica bancara se
intalnesc mai multe variante ale CEC-ului dintre care amintim cec-ul simplu, cec-ul barat si
cec-ul de calatorie.
CEC-ul simplu se utilizeaza cu precadere la ridicari de numerar din contul titularului
de cont. el nu poate fi utilizat in decontarea tranzactiilor comerciale intre 2 agenti
economici.

7
 CEC-ul barat este utilizat numai in vederea decontarii tranzactiilor comerciale. El
contine pe fata imprimatului 2 bare paralele oblice. Bararea poate sa fie simpla sau
generala caz in care intre cele 2 bare paralele oblice nu este inscrisa nici o mentiune sau
bararea poate sa fie speciala caz in care intre cele 2 bare paralele oblice sunt inscrise
mentiuni referitoare la data si locul efectuarii platii. In vederea acceptarii in circuitul
bancar CEC-ul are inscrise mentiuni obligatorii dintre care amintim:
 Denumirea de CEC inscrisa pe fata imprimatului;
 Suma dispusa la plata in cifre si litere;
 Denumirea platitorului precum si datele de identificare ale acestuia adica
denumirea IC, contul IBAN si CUI-ul;
 Date de identificare ale beneficiarului respectiv denumire, contul IBAN si CUI-ul;
 Semnaturile autorizate sa dispuna de cont precum si stampila daca este PJ;
 Explicitarea platii.

In decontarea unor tranzactii intervin obligatoriu 3 parti:

 Tragatorul adica PF sau PJ titular de cont al IC care dispune efectuarea platii;
 Beneficiarul este PF sau PJ care va incasa suma dispusa la plata;
 Trasul este intotdeauna IC a platitorului.
Acest instrument de plata poate genera incidente de plata deoarece circuitul acestuia
este invers unui OP respective circula de la banca beneficiarului spre banca platitorului
avand ca efect debitarea contului la platitor concomitant cu creditarea contului la
beneficiar.
Asupra cecului se poate executa operatiunea de girare. Girarea unui cec inseamna
transmiterea de catre girant a drepturilor de proprietate asupra unui nou
beneficiar(giratar). Operatiunea se va desfasura prin inscrierea pe verso inprimatului a
numelui noului beneficiar precum si data efectuari operatiuni de girare.
Daca asupra cecului este inscrisa mentiunea “nu la ordin” atunci cecul poate circula
doar prin cesiune de creanta. Cesiunea de creanta este un act bilateral, este acordul de
vointa incheiat intre creditor (cedent) si noul beneficiar prin care primul transfera
drepturile sale celui de-al doilea fie cu titlu oneros fie gratuit.
Asupra cecului se poate efectua si operatiunea de certificare.
Certificarea unui cec presupune ca beneficiarul acestuia va solicita platitorului ca
instrumental de plata sa fie certificat. Pt aceasta platitorul se va adresa institutiei sale
de cr si va solicita certificarea instrumentului operatiune care consta in indisponibilizarea
sumei dispuse la plata intr-un cont separat cecuri certificate, iar inprimatul respectiv va
fi semnat de catre institutia de credits si I se va aplica stampila acesteia operatiune prin
care IC isi asuma raspunderea ca suma dispusa la plata este indisponibila.
Asupra cecului se pot executa urmatoarele forme ale girului:

8
 - gir in plin este acea forma a girului care are inscrisa numele beneficiarului precum
si data si locul efectuari operatiuni de girare.
- Gir in alb este acea forma a girului care nu are mentionat numele beneficiarului.
- Gir la purtator care este similar girului in alb.
Asupra cecului se pot executa mai multe operatiuni de girare. Daca exista giruri
alternative atunci persoana care va incasa cecul va fi acea persoana in posesia caruia se
afla cecul iar daca sunt mai multe giruri cumulative atunci suma inscrisa pe cec va fi
incasata de comun acord cu beneficiarul.
Girantul va raspunde de incasarea cecului in caz de neplata dar el se poate exonera de
raspundere folosind una din mentiunile “fara raspundere” “fara obligo” “fara garantie”.
Dupa cum el poate sa intrerupa un sir neintrerupt de giruri prin folosirea mentiuni “fara
gir ulterior”.
Cecul girat oblige la plata caz in care are inscrisa mentiunea “fara protest”.

Cambia
Este un instrument de plata prin care o pers fizica sau juridical aflata in calitate de
platitor dispune plata unei sume de bani fie din propriul disponibil fie dintr-un inprumut
primit de la iC o numita suma de bani unui alt ag ec aflat in calitate de beneficiar.
Platitorul are initiative inceperii unei relatii cambiale la care vor participa: tragatorul,
beneficiarul si trasul.
Prin utlizarea cambiei se poate genera incidental de plata deoarece ia circula de la
banca beneficiarului spre banca platitorului avand ca efect debitarea contului la platitor si
creditarea contului la beneficiar. Ca si la cec si la cambia exista mentiuni obligatorii:
Regulametul privind utilizarea cambiei a fost elaborate in anul 1938 si modificat prin
legea 83/1998.\
Mentiunile obligatorii ale unei cambi sunt:
- mentiunea de cambia inscrisa pe inprimat
- suma dispusa la plata in cifre si in litere
- date de identificare ale platitorului (denumire, cod iban, cui,)
- date de identificare ale beneficiarului (denumire cod iban cui)
- semnaturile autorizate si aplicarea aprentei stampilei daca este pers juridical.
Asupra cambiei se poate efectua operatiunea de girare care este similara cecului.
Cambia poate fi supusa spre deosebire de alte instrumente de plata operatiunii de
avalizare. Avalizarea este operatiunea prin care o pers juridical sau fizica va garanta plata
la scadenta a cambiei daca persoana emitenta nu o face la scadenta.
Persoana care da avalul se numeste avalist iar persoana pt care se da avalul se numeste
avalizat.

9
 Avalizarea cambiei are loc pe document sau pe o aloja a acestuia si se aplica mentiunea
“pt aval” “pt garantii”
Scadenta cambiei poate fi:
- zzllaa dar trebuie sa fie o scadenta posibil de realizat (zi bancara lucratoare)
- “x” zile de la prezentare
- In “x” zile de la acceptare
Daca scadenta cambiei este o zi nebancara cambia este lovita de nulitate.
Operatiunea de girare are loc pe verso cambiei sau pe o alonja a acesteia si se aplica
mentiunea “platiti lui” sau “platiti la ordinal lui”.
Cambia prezentata la IC este platibila iar daca IC nu o accepta la plata se va incheia
protest de neacceptare la plata, protest care va fi redactat de o persoana cu cunostinte
juridice si va curinde printer altele urmatoarele caracteristici:
- data redactarii procesului de neacceptare
- motivele neacceptarii
- suma neacceptata la plata
- persoana fizica sau juridical aflata in calitate de platitor
- semnatura celui ce redacteaza protestul.
Protestul se va adresa instantei judecatoresti care va dispune in consecinta.
Cambia acceptata este executabila.

12.11.2008
Curs 6
Biletul la ordin
Este un instrument de plata prin care o persoana fizica sau juridica se angajeaza sa
achite unui alt ah ec o anumita suma de bani la scadenta.
In in decontarea unei operatiuni cu biletul la ordin se regasesc urmatorii participanti:
- platitorul sau debitorul adica cel obligat la plata
- beneficiarul sau creditorul adica cel in favoarea caruia se plateste
biletul la ordin in virtutea legislatiei in viguare nu se prezinta la acceptare. La simpla
prezentare a acestuia la inst de credit acesta va fi decontat. Daca este utilizat prin
incalcarea normelor referitoare la biletul de ordin el poate genera incident de plata.
Biletul la ordin contine mentiuni obligatorii se supune operatiunii de girare si avalizare,
operatiuni descries la cec si cambia.
Cardul
Cardul este un instrument de plata modern care se regaseste sub forma unei carti de
plata din material plastic care, care indifferent de sigla sub care a fost emis are aceleasi
dimensiuni fapt pt care il face sa aibe aplicativitate universala.

10
 Cardurile au aparut in jurul anului 1950 in SUA iar prin anul 1980 au ca si arii de
aplicabilitate tarile vest europene.
Primele carduri aparute pe plan European nu au fost emise de IC ci au fost emise de
lanturile de magazine si grupuri hoteliere in scopul fidelizarii clientelei.
Cardul face posibila achizitionarea de bunusi si servicii sau lucrari fara utilizarea
efectiva a numerarului el fiinde cel care face legatura intre comerciant si posesorul de
card titular de cont la un IC
Cardul se prezinta sub forma unei carti de vizita carea are imprimata pe fata sa
anumite elemente de identificare elemente cum sunt:
- denumirea emitentului (IC sau alta organizatie nonbancara)
- sigla sub care a fost emis cardul
- numele si prenumele utilizatorului in cazul cardurilor emise de IC
- nr cardului care este conpus dintr-o insiruire de caractere numerice intr-o ordine
logica.
- Pe verso cardului exista elemente de securizare a acestuia respective banda
macnetica in care vor fi inmagazinate si stocate informatii privind codul PIN date
de identificare a utilizatoruui date despre existenta disponibilitatilor.
- Cardurile pe verso vor fi semnate de utilizatori in momentul predarii acestora de
catre IC.
- Cardurile de fidelizare pe verso contin codul de bare.
In vederea obtinerii unui card de la IC se parcurg urmatoarele proceduri:
a. procedura de solicitare a cardurilor
conform acestei proceduri orce persoana fizica si juridical poate fi posesuare a unei
carti de plata dar aceasta se va adresa unei IC unde va completa un formular pus la
dispozitie de compartimentul sau departamentul de carduri din cadrul sucursalei sau
agentiei teritoriale.
Acest inprimat este distribuit in mod gratuity de catre IC care prin personalul
specializat mai poate furniza informatii necesare utilizatorului.
b. procedura de analiza a solicitarii
solicitarea de card va fi supusa analizei IC care in 2-3 zile lucratoare va comunica
raspunsul solicitantului.
Daca solicitarea va fi aprobata IC va anunta fie telephonic fie prin posta pe solicitant
si il va invita la sediul IC in vederea incheierii contractului de emitere a deschiderii
contului bancar si a depunerii specimentului de semnatura. Daca va fi respinsa
solicitarea aceasta va fi adusa la cunostinta solicitantului respingerea solicitarii se va
baza pe date concrete (titularul de cont a avut relatii de colaborare cu IC care nu au
corespuns cerintelor prudentei bancare, persoana solicitanta nu are sursa de venit cu

11
 character permanent sau orce alte informatii obtinute pe diverse canale care vor fi
utilizate de IC)
c. procedura de incheiere a contractului de emitere

In aceasta etapa intre IC si solicitantul de card se incheie contractul de emitere la IC

unde solicitantul este obligat sa-si depuna suma minima necesara. Se incheie in 3
exemplare in original printer care un exemplar se va remite centrale IC, un exemplar se
ma inmana solicitantului iar un exemplar va ramane la institutul teritorial.
d. procedura de distribuire a cardurilor
consta in primirea cardurilor de la centrala IC se vor inmana titularilor pe baza unui
process verbal de predare primire incheiat in 3 exemplare in original care vor avea aceasi
destinatie ca si contractile de emitere. In momentul predarii cardului IC il va oblige pe
titular s-al semneze in spatial rezervrvat in acest sens.
e. procedura de distribuire a codului PIN
consta in distribuirea codurilor pin aferente cardurilor, codul pin care vor fi transmise
la adresa de corespondenta.
Codurile pin vin in plicuri sigilate si este recomandabil ca acestea sa fie cunoscute doar
de titular.
f. procedura de acceptare
consta in incheierea unui contract de acceptare incheiat intre comerciant si IC. In
urma incheierii acestui contract de acceptare iC se obliga sa monteze la locurile indicate
de comerciant aparatura necesar. Iar ulterior montarii sa ii asigure serviceul.
In fiecare luna IC va emite titularului de cont raportul perioadei in care vor fi inscrise
toate operatiunile efectuate in mod explicit.
Mentionam faptul ca titularul poate contesta sumele aparute in mod eronat in contul
sau dar intr-un interval de maxim 15 zile calendaristice. Contestatia respective se va
analiza in 15 zile de catre IC.
Cardurile au o data de valabilitate prestabilita se reinoiesc automat la expirarea
acestuia iar daca posesorul de card nu mai doreste reinoirea acesta trebuie sa aduca la
cunostinta in scris IC cu cel putin 21 de zile inaintea expirarea valabilitatii

In aceasta etapa intre IC si solicitantul de card se incheie contractul de emitere la

IC unde solicitantul este obligat sa-si depuna suma minima necesara. Se incheie intr-un
numar de 3 exemplare in original printre care un exemplar se va remite IC, un exemplar se
va inmana solicitantului iar un exemplar va ramane la institutia teritoriala, sucursala sau
agentie.

12
 d) procedura de distribuire a cardurilor care consta in primirea cardurilor de la
centrala institutiei de credit, se vor inmana titularilor pe baza unui porces verbal de
predare-primire incheiat in 3 exemplare in original care vor avea aceeasi destinatie ca si
contractele de emitere. In momentul predarii cardurilor, IC il va obliga pe titular sa-l
semneze in spatiul rezervat in acest sens.
e) procedura de distribuire a codului PIN care consta in distribuirea codurilor PIN
aferente cardurilor codului PIN care vor fi transmise la adresa de corespondenta.
Codurile PIN vin in plicuri sigilate si este recomandabil ca acestea sa fie cunoscute doar
de titular.
f) procedura de acceptare care consta in incheierea unui contract de acceptare
incheiat intre comerciant si IC. In urma incheierii acestui contract de acceptare IC se
obliga sa monteze la locurile indicate de comerciant aparatura necesara iar ulterior
montarii sa ii asigure service-ul.
In fiecare luna IC va emite titularului de cont raportul perioadei in care vor fi
inscrise toate operatiunile efectuate in mod explicit.
Mentionam faptul ca titularul de cont poate contesta sumele aparute in mod eronat
in contul sau dar intr-un interval de maxim 15 zile calendaristice. Contestatia respectiva
se va analiza in 15 zile de catre IC.
Cardurile au o perioada de valabilitate prestabilita, se reinoiesc automat la
expirarea acesteia iar daca posesorul de card nu mai doreste reinoirea acesta trebuie sa
aduca la cunostinta in scris IC cu cel putin 21 zile inainte de exoirarea valabilitatii.

CURS 6

Clasificarea cardurilor

In practica uzuala se regasesc 2 criterii dupa care cardurile se pot clasifica:

 Dupa natura sau functionalitatea cardurilor;
 Dupa momentul efectuarii platii.

Functie de natura cardurilor avem:

a) carduri de debit: sunt acele carduri la care posesorul lor poate sa au de
functionare starextraga numerar de la ATM-uri sau poate efectua plati pentru
furnizorii de bunuri, servicii sau lucrari numai in limita soldului disponibil. Astfel
de carduri prezinta urmatoarele avantaje:

13
 avantaje pentru posesorul de card:
o poate efectua cumparaturi de bunuri, servicii sau lucrari fara utilizarea
efectiva a numerarului, evitand astfel ca posesorul sa aiba asupra sa o
cantitate de numerar, evitand riscul ce poate aparea in cazul manipularii de
numerar, numerar care poate crea si un discomfort.
o Nu este necesara completarea unor formulare ca si in cazul altor
instrumente de plata (CEC, cambii, OP, BO);
o Tranzactia se desfasoara instantaneu sau concomitent

 Avantaje pentru comerciant:

o Daca au in stare de functionare aparate de transfer electronic, pot atrage
mai multi clienti deci au o crestere a ciferi de afacere.
o Incasarea contravalorii bunurilor, servicii contraprestate, are loc imediat ce
agentul vanzator duce la IC documentele justificative.
o Prezinta avantajul ca operatiunea este mai putin costisitoare decat
manipularea de numerar.

 Avantaje pentru IC:

o Exercita un control mai riguros asupra tranzactiilor efectuate prin cont ale
agentului economic
o Percepe comisionane pentru tranzactiile comerciale incheiate stabilite de
catre CA al IC si sunt inferioare altor comisioane
o Degreveaza ghiseele bancii de operatiuni cu numerar.

b) cardul de credit: prezinta particularitatea ca cu ajutorul sau posesorul poate

face cumparaturi si peste limita sumei disponibile avand de la IC o limita de
finantare. Acest tip de card prezinta urmatoarele avantaje:
 avantaje pentru posesorul de card:
o poate face cumparaturi de bunuri, servicii sau lucrari oricand si peste limita
disponibilitatilor existentului in cont deoarece are aprobat de catre IC un
imprumut de tip linie de credit;
o primeste lunar raportul de activitate care prezinta toate miscarile existente
in cont pentru o perioada de timp si are la dispozitie 2 variante; fie achita
integral suma datorata IC intr-un interval de 56 zile credit care este fara
dobanda pentru aceasta perioada fie achita lunar fractiuni din suma datorata
dar nu mai putin de suma minima de rambursat.
o Tranzactia are loc instantaneu, nu trebuie completat niciun document.

14
Avantaje pentru comerciant:
o comisioanele percepute pentru acest tip de operatiuni sunt mai mici decat
comisioanele percepute pentru alte tranzactii
o poate sa-si atraga o masa diversificata a clientelei crescandu-se astfel cifra de
afaceri.
o Nu exista riscul neincasarii ca si in cazul CEC, BO, cambia

Avantaje pentru IC:

o Comisioanele percepute de IC care reprezinta venitul pentru aceasta
o Dobanzile practicate pentru acest tip de carduri sunt superioare celor practicate
pe piata
o Degrevarea ghiseelor IC.
c) Carduri cu microprocessor sau smart carduri: sunt acele carduri emise de IC care
prezinta un grad sporit de securitate si protectie sunt multifunctionare dar prezinta
marele inconvenient deoarece sunt costisitoare
d) Stor cardurile sau cardurile de magazin: se vor elibera de lanturile de magazine sau
grupuri hoteliere in vederea fidelizarii clientelei. Posesorii acestor tip de carduri vor
putea procura bunuri servicii sau lucrari numai din grupul de magazine al emitentului de
card. Lunar se va intocmii situatia datoriilor si va fi adusa la cunostinta posesorului de
card acesta avand obtiunea de a achita in rate datoria existenta. O varianta a acestor
tipuri de carduri este charge cardul prin care posesorul sau este obligat sa
ramburseze la sfarsitul lunii toata datoria catre furnizor.
Acest tip de card conduce in mod sigur atasamentul clientelei fata de emitent prin
facilitatile acordate acestuia.
f) Cecul de calatorie prezinta particularitatea ca se poate procura fie de la IC fie de
la alte pers juridice abilitate sa vanda cecuri de calatorie. Posesorul cecului de calatorie il
poate incasa in numerar de la orce institutie de credit din lume care opereaza cu astfel de
cecuri. iC emitent isi va putea incasa contravaluarea remitand cecul de la institutia de
credit de la care a fost cumparat de primul posesor.
La cumpararea cecurilor de calatorie IC obliga cumparatorul s ail semneze pe fiecare
fila in fata lucratorului din front officelu institutiei. Dtorita faptului ca cecul de calatorie
este emis de organizatii diverse (IC, lanturi hoteliere, lanturi de magazine sau compani
petroliere) apare si posibilitatea falsificarii sau fraudarii acestora.
Pt a contracara aceste aspecte la conferinta internationala pt reglementarea
operatiunilor interbancare din anul 1961 de la Bruxel s-a stabilit un model tip al cecurilor
de calatorie la care au aderat majoritatea statelor.
Din categoria cecurilor de calatorie cel mai des utilizat sunt:

15
 -TRAVELERS CHEQUE care este emis de IC in favoarea ag ec pers fizica sau juridical
titular de cont al unei IC. Utilizarea acestui CEC este agreata de marile magazine sau
lanturi hoteliere deoarece elimina riscul de neincasare, nu se lucreaza cu parteneri
necunoscuti, etc
In vederea prezentarii la plata la IC ofiterul din front office va solicta ca fiecare fila
ce CEC de calatorie sa fie contrasemnata in coltul din stanga jos dupa care va proceda la
verificarea concordantei semnaturilor si daca acestea corespund CEC ul se poate plati.
Daca din greseala CEC ul a fost contrasemnat inainte de prezentare la IC in front
oficeul IC ofiterul va solicita inca o semnatura pe verso-ul documentului pt a putea
constata similitudinea acestora. Daca nu exista concordanta intre semnaturi CEC ul nu va
fi onorat la plata, va fi retinut de catre IC.
- EUROCECURILE sunt o categorie a cecurilol de calatorie care s-au impus pe piata
europeana la care au aderat majoritatea tarilor vest-europene si din bazinul
mediteranean. Se vor elibera titularilor IC pe seama disponibilitatilor banesti existente in
cont sub forma unor pachete cu valuare limitata dar care nu au intiparita valuarea
nominala. La ridicare se va semna fiecare fila in parte.
Eurocecurile se particularizeaza prin faptul ca o data cu eliberarea lor se va elibera si
cartea de garantie.
Cartea de garantie se prezinta sub forma unei carti de vizita din material plastic care
are intiparite toate elementele de identificare ale solicitantului. Aceasta va fi in masura
sa protejeze posesorul cecului in cazul furtului sau falsificarii acestuia.
IC nu va plati cecul de calatorie numai daca se prezinta si cartea de garantie. In cadrul
IC persoana din front office va verifica concordanta datelor inscrisa in cele doua
documente CEC si cartea de garantie. Daca datele concorda CEC ul va fi platit iar daca nu
cecul va fi retinut.
Suma maxima si moneda in care se face plata difera de la IC la IC difera de la tara in
care isi afla sediul emitentul sau platitorul.
- VISA sunt de data relativ recenta ele au aparut pe de o parte datorita luptei dintre
America si tarile anglosaxone fata de eurocecuri iar pe de alta parte datorita tendintei de
uniformizare a acestora. CEC urile visa vor fi emise titularilor de cont la o IC fara a avea
in cont intreaga suma disponibila. Beneficiarul unui astfel de cec se va ingriji insa ca in
momentul in care CEC ul ajunge la plata remiss a aibe in conturi sumele necesare.
In practica cecurilor exista 4 tipuri de persoane care emit cecuri fara acoperire:
- escrocii
- imprudentii care emit cecuri fara acoperire in speranta ca pana ajunge la plata
cecul vor avea disponibil in cont.
- neglijentii emit cecri fara a consulta in prealabil soldul contului sau il trateaza cu
superficialitate.

16
- ignorantii care emit cecuri fara acoperire fara respectarea unor norme in viguare.
Pt a proteja IC urile de efectele nefaste a utilizarii cecurilor sa creat un cadru
legislative care prevede sanctionarea cu amenzi si cu privare de libertate.
Sunt insa unele state cum ar fi Suedia sau SUA in care aceste infractiuni sunt simbolic
pedepsite.

17