5 TEHNICA DESCHIDERII CONTURILOR BANCARE

Conturile solicitate de clienţi, prin care se pot face încasări şi plăţi în

numerar sau prin virament pot fi sub forma conturilor curente acoperite
de disponibilităţi din surse proprii şi conturi curente în care sunt virate sume
provenite din activitatea de creditare a instituţiilor de credit.
Unităţile operative ale băncilor utilizează şi alte categorii de conturi,
cum sunt cele din afara bilanţului sau conturile în care se evidenţiază
operaţiunile proprii ale activităţii bancare, pe care le dezvoltă în analitic
conform aplicaţiilor informatice stabilite.
Faţă de cele menţionate mai sus, în condiţiile unui sistem informatic
bancar performant, pentru deschiderea conturilor clientelei bancare,
specialistul bancar trebuie:
1 să identifice clientul în funcţie codul fiscal şi clasificarea stabilită
în nomenclatorul clientelei;
2 să introducă în aplicaţie elemente de identificare a clientului
inclusiv a codului statistic stabilit.
3 să stabilească structura sintetică şi analitică a contului ş.a.
În acest context, deschiderea de cont, efectuată cu ajutorul unei
aplicaţii informatice, implică mai întâi deschiderea partidei clientului, dacă
acesta nu se regăseşte în tabela CLIENŢI, sau în alt fişier sinonim.
În aplicaţia informatică trebuie să se regăsescă toate conturile bancare
din activitatea unei unităţi operative şi anume: conturi de bază şi derivatele
lor.
Trebuie menţionat că, în primul rând, se deschid conturile de bază
(conturi curente, conturi de depozite, credite curente etc.) şi apoi cele
derivate (creanţe ataşate, datorii ataşate, creanţe îndoielnice etc.).
Conturile derivate utilizate pentru înregistrarea creanţelor, sau datoriilor
ataşate se deschid automat în momentul în care se deschid conturi pentru
care se calculează dobânzi. Automat se deschide şi codul IBAN (acronim
pentru International Bank Account Number). Codurile IBAN sunt generate
de instituţiile de credit o dată cu stabilirea structurii conturilor clienţilor.
Conturile sintetice sunt preluate din planul de conturi pentru
societăţile bancare elaborat de Banca Naţională a României, la care se
adaugă codul specific al băncii comerciale.
Produsul bancar este definit în funcţie de necesităţile de informare
şi de raportare având în vedere felul, tipul, destinaţia, precum şi procentul
de dobândă (din condiţiile de afaceri), modalitatea de calcul a dobânzii,
ţinând seama că la produsele destinate clientelei se asociază şi procentul de
dobândă.
Contul analitic este specificat prin codul de identificare atribuit
clientului, secvenţa şi valuta.
Codul de identificare al clientului, respectiv numărul de ordine
existent în fişierul de clienţi gestionat de fiecare unitate operativă a băncii,
este alocat în mod automat şi stabilirea acestuia precede orice deschidere
de cont.
Secvenţa reprezintă numărul de ordine al produselor bancare
de bază ale unui client. Secvenţa se generează automat, ţinând seama de
produsele de care beneficiază clientul respectiv, la baza cărora stau contracte
sau convenţii.
Lungimea conturilor contabile interne este variabilă, având în
vedere structura acestora, astfel:
1 Sinteticul din planul de conturi pentru societăţile bancare: 3-5
caractere;
2 Produsul stabilit de bancă (fel, tip, destinaţie, etc.): 1-4
caractere;
3 Codul de identificare al clientului (CIC): 1-6 caractere;
4 Secvenţa corespunzătoare produselor utilizate: 1-3 caractere;
5 Codul valutei: 3 caractere alfabetice.

Pentru încasări şi plăţi în numerar sau prin virament, clienţii instituţiilor

de credit folosesc codul IBAN.
Aşa cum am precizat după deschiderea contului curent unui client, prin
aplicaţia informatică, în acelaşi timp, se generează codul IBAN care
cuprinde în structura sa 24 de caractere.
Contul IBAN este un cont internaţional de identificare a instituţiei de
credit (a ţării de origine) şi a clientului.
Deci, structura codului IBAN, în cazul societăţii comerciale
« SECŢIUNEA » S.A. TG-JIU este RO10RNCB2800000023780001.
Primele 2 caractere se referă la codul de ţară al României (respectiv
RO), următoarele 2 cifre reprezintă caractere de verificare a codului IBAN,
cele 4 litere alfabetice identifică în mod unic instituţia iar ultimele 16
caractere alfanumerice identifică în mod unic unitatea teritorială a instituţiei
şi contul clientului (CIC) de la unitatea operativă a băncii.
La organizarea contabilităţii bancare, managerii instituţiilor de credit
trebuie să ia în considerare structura clientelei.
 Astfel este necesar ca sistemul de informare internă al băncii să se
bazeze pe o analiză riguroasă a clientelei, care reprezintă izvorul veniturilor
bancare.
În acest context, potrivit clasificării agenţilor din economia naţională,
clientela bancară este împărţită în două grupe mari: rezidenţi şi
nerezidenţi, iar organizarea generală a contabilităţii are în vedere specificul
operaţiunilor bancare efectuate atât pentru rezidenţi cât şi pentru
nerezidenţi.
Rezidenţii unei economii constau din totalitatea persoanelor fizice şi
juridice care au domiciliul şi centrul de interes economic în teritoriul
economic al ţării, cum sunt persoanele fizice (gospodăriile familiale) şi
juridice: instituţii publice, regiile autonome, companii şi societăţi naţionale,
societăţi comerciale, asociaţiile cluburile ligile şi orice alte persoane juridice
cu caracter lucrativ sau non profit, înregistrate sau autorizate să-şi
desfăşoare activităţi în România.
În funcţie de activitatea economică pe care o desfăşoară, clientela
rezidentă se poate clasifica în trei categorii, astfel:
1 clientelă bancară formată din banca centrală (BNR) şi băncile
comerciale;
2 clientelă financiară ce cuprinde: instituţii financiare, altele decât
băncile, societăţi de valori mobiliare, societăţi de bursă şi alte societăţi
asimilate acestora, fonduri comune de investiţii şi organisme de plasament
colectiv în valori mobiliare;
3 clientelă nefinanciară care este foarte diversificată şi din care
amintim: persoanele fizice care au calitatea de comerciant, îşi desfăşurând o
activitate pe cont propriu sau se află în relaţii speciale cu banca, şi persoane
juridice cuprinse în următoarele categorii: regii autonome, companii şi
societăţi naţionale, societăţi comerciale, societăţi de asigurare şi capitalizare,
societăţi agricole, organizaţii cooperatiste, administraţii private (organizaţii
obşteşti), administraţii publice şi alte persoane juridice.
Atât societăţilor nefinanciare amintite, cât şi persoanelor fizice, banca
le atribuie un cod statistic pentru a fi uşor de identificat.
Contul bancar reprezinta un contract intre client si banca prin
care, conform prevederilor contractuale, banca se obliga sa efectueze
tranzactiile ordonate de clientul sau constand in viramente , incasari, plati,
etc.
Existenta unui cont bancar presupune urmatoarele etape:
 1. deschiderea contului
2. functionarea contului. In cazul in care apar probleme , erori ca
urmare a neclaritatii ordinelor primite de la clienti,banca este
exonerata de orice raspundere. Fiecare operatiune este
inregistrata in cont printr-un articol contabil si adusa la cunostinta
clientului printr-un extras de cont periodic. Clientul are asupra bancii
o creanta egala cu soldul contului deschis , in limita caruia poate
trage cecuri, ordona viramente sau retrage numerar.
3. Inchiderea contului. Durata pentru care se deschide de regula
un cont este nedeterminata.
Recunoasterea in contabilitate a disponibilitatilor bancare la vedere in
lei sau in valuta ale clientului se realizeaza cu ajutorul contului 2511 Conturi
curente . Avand in vedere ca disponibilitatile la vedere sunt generatoare de
dobanda aceasta poate fi de platit, caz in care se recunoaste in contabilitate
ca o cheltuiala si o dactorie, sau de incasat, caz in care se recunoaste in
contabilitate ca un venit si o creanta.
Recunoasterea in contabilitate a dobanzii aferente contului curent se
inregistreaza cu ajutorul contului 2517 Creante , datorii atasate si sume
de amortizat. Acesta este un cont bifunctional ce se dezvolta pe sintetice
de gradul II 25171 Creante atasate si sume de amortizat si 25172
Datorii atasate si sume de amortizat.
In ceeace priveste dobanzile generate de conturile curente, in functie de
tipologia acestora ( de plata sau de incasat) recunoasterea in contabilitate
implica urmatoareele conturi: 7024 Dobanzi de la conturile curente
debitoare, care reflecta dobanda de incasat aferenta soldului debitor al
contului curent si 6024 Dobanzi la conturile curente, care reflecta
dobanda de platit aferenta soldului creditor al contului curent.

Depozitele bancare

Depozitele bancare sunt constituite in scopul fructificarii sub forma de

dobanda sau alte elemente. Din punctul de vedere al duratei pentru care se
constituie, depozitele prezinta urmatoarea tipologie:
1. Depozite la vedere, care se constituie pentru o durata initiala de cel
mult o zi lucratoare si sunt purtatoare de dobanda la vedere
2. Depozite la termen, care se constituie pentru un termen fix pentru
care durata initiala e mai mare de o zi lucratoare
3. Depozite colaterale, care se constituie drept garantii in vederea
 obtinerii unor imprumuturi sau pentru efectuarea unor plati ulterioare.
In cazul depozitelor constituite pentru cel putin o luna, bancile acorda o
dobanda mai mare, avand in vedere faptul ca pot dispune de sumele
respective pe o perioada indelungata.
Aceste depozite au la baza contracte care includ urmatoarele informatii:
# durata depozitului,
#valoarea si moneda depozitului;
# modalitatea de reinnoire a acestuia( cu sau fara capitalizarea dobanzii)

Observatie!!!

Bancile reinnoiesc depozitele fara capitalizare la expirarea termenului din

contract la nivelul sumei initiale depuse spre fructificare la unitatea bancara.

Depozitul fara capitalizare presupune deschiderea si a unui cont curent

in care, la maturitatea depozitului se va vira dobanda calculata si platita de
banca. Aceasta dobanda de calculeaza de banca cu formula simpla a
dobanzii:
DOBANDA = (suma *rata dobanzii*numarul de zile)/360*100

Depozitul cu capitalizare se reinnoieste la expirarea termenului cu suma

initiala plus dobanda aferenta perioadei expirate. Pentru acest tip de depozit
se calculeaza dobanda in functie de rata dobanzii stabilite prin contract
potrivit formulei dobanzii compuse.
Dobânda compusă sau efectul compus, cunoscută in domeniul investițiilor
ca a 8-a minune a lumii, este in fapt o expresie matematică prin care
dobânda unui depozit sau a unui cont de economii care se acumulează la
finalul unei perioade de 12 luni, este reinvestită împreuna cu depozitul initial
pe o perioada de inca un an.
Efectul cunoscut ca si "dobândă la dobândă" reprezintă o cale facilă de
acumulare de capital in conditiile "rostogolirii" an de an a principalului si a
dobânzilor aferente.
Principiul apărut in secolul al XVII lea in Italia, face ca suma investită
să crească cu o rata mai mare decât dobânda simplă (care se calculează doar
la principal) si depinde de frecvența compunerii: cu cât numărul de perioade
de compunere este mai mare, cu atat este mai mare dobânda compusă
rezultată.
Formula de calcul a dobânzii compuse este:

Dobanda =[P(1+i)n ] – P, unde:

D = dobânda compusă,
P = Principalul (valoarea depozitului),
i = rata dobânzii și
n = numărul de ani.E
f
Recunoastera in contabilitate a depozitelor se realizeaza cu ajutorul
contului 253 Conturi de depozit dezvoltat pe sinteticele de gradul II 2531
Depozite la vedere, 2532 Depozite la termen, 2533 Depozite colaterale, 2534
Dopozite rambursabile dupa notificare si 2537 Datorii atasate si sume
de amortizat ( pentru dobanda) si contul de cheltuiala 6025 dobanzi la
depoziltele la termen.
Conturile curente deschise clientelei bancare se închid la cererea
acesteia sau ca urmare a nefolosirii conturilor pe o anumită perioadă de
timp care a fost stabilită prin convenţia încheiată dintre cele două părţi.

Observatie!

In cazul certificatelor de depozit tratamentul contabil este similar

cu cel al depozitelor si se utilizeaza conturile 254 - Certificate de
depozit, carnete şi librete de economii
2541 - Certificate de depozit
2542 - Carnete şi librete de economii
2547 - Datorii ataşate
 Exemplu:

O instituţie de credit atrage de la populaţie disponibilităţi băneşti în

valoare de 120.000 lei, prin constituirea de depozite pe o perioadă de 3 luni
în valoare de 80.000 lei cu o rată a dobânzii de 6,5% pe an, şi prin vânzarea
de certificate de depozit a căror dobândă lunară este de 217 lei. După 3 luni
depozitul este lichidat şi se percepe un comision de 1% din valoarea retrasă,
iar certificatele sunt răscumpărate.
Înregistrările contabile sunt:

1. Se înregistrează atragerea disponibilităţilor baneşti:

101 = % 120.000
Casa 2532 80.000
2541 40.000

2. Se înregistrează dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă:

- pentru depozite:
D = (80.000*30*6,5)/36000 = 433,33
Dobânda totală = 433,33 * 3 = 1.300 lei

60252 = 2537 433,33

- pentru certificatele de depozit:

6026 = 2547 217

3. Se înregistrează comisionul pentru lichidarea depozitului:

C = (Valoarea iniţială a depozitului + Dobânda)*1/100 = (80.000+1.300) *

0,01 = 813

2532 = 7029 813

4. Se înregistrează lichidarea depozitului şi răscumpărarea certificatelor:

 % = 101 121.138
2532 79.187
2537 1.300
2541 40.000
2547 651

Exemplu:
La data de 1.05.N , in baza unui contract de depozit BCR Bucuresti
deschide un depozit la termen pe numele societatii H in urmatoarele conditii:
valoarea depozitului este de 100000 lei din care 30000 se depun in numerar,
iar restul provin din contul curent al societatii H, deschis la BCR. Depozitul
este pe termen de o luna, fara capitalizare si rata dobanzii este de 7% pe
an.
Rezolvare:
La 1.05 N deschiderea depozitului
% = 2532 100000
2511/H Depozite la termen LEI
Conturi curente 70000 LEI
101/H
Casa 30000 LEI

Concomitent, calcularea dobanzii de catre banca si recunoasterea acesteia

in contabilitate ca o datorie fata de clientul sau:
Dobanda=100000leix 7%x30 zile /360=583,33 lei

6025 = 2537 583,33 lei

Dobanzi la depozitele la Datorii
termen atasate si
sume de
amortizat

Daca deponentul respecta termenul de pastrare banca vireaza dobanda in

contul curent al acestuia la scadenta, respectiv la 31.05.N
Virarea dobanzii in contul curent:
 2537 = 2511/H 583,33 lei
Datorii atasate si sume de Conturi
amortizat curente

Aceasta procedura se repeta pentru toata perioada in care clientul respecta

conditiile din contract si evident pastreaza contractul activ.
Daca depozitul se constituie cu capitalizarea dobanzii, la scadenta
dobanda este virata in contul de depozit, si nu in contul curent, ca in cazul
depozitului la termen fara capitalizare

2537 = 2532 583,33 lei

Datorii atasate si sume de Depozite la
amortizat termen

Aplicatie
La data de 5.05N, in baza unui contract de depozit OTP bank Sucursala
Bucuresti deschide un depozit la termen pentru SC W, in urmatoarele
conditii: valoarea acestuia este de 10000 lei, depusi din contul curental SC
W, depozitul se constituie pe termen de o luna cu capitalizare, rata
dobanzii este de 5% pe an,iar dobanda la vedere, de 0,5% pe an. La data
de 10.07.N SC W anuleaza depozitul.

1.Deschiderea depozitului la 5.05.N

2511/W = 2532 10000 LEI

Conturi curente Depozite la termen

2. La 5.06.N capitalizarea dobanzii

Dobanda=10000x5%x30%/360zile=41,67 lei

6025 = 2532 41,67 lei

Dobanzi la depozitele la Depozite la
termen termen
3. La 5.07.N capitalizarea dobanzii
Dobanda=10041,67x5%x30%/360zile=41,84 lei

6025 = 2532 41,84 lei

Dobanzi la depozitele la Depozite la
termen termen
4. La 7.07.N lichidarea depozitului

2532 = 2511/W 10083,51

Depozite la termen Conturi curente

5. Incasarea dobanzii la vedere pe perioada 05.07N-10.07N

Dobanda =10083,51lei x 0,5%x5 zile/360 zile=0,70 lei

6025 = 2511/W 0,70 lei

Dobanzi la depozitele la Conturi
termen curente