Sunteți pe pagina 1din 10

CONTABILITATE FINANCIARA (CIG I+ FB I)

CURS NR.6/01.04.2022

CAP.III CONTABILITATEA STOCURILOR


Stocurile reprezinta active circulante materiale, destinate consumului sau vanzarii.

Ele cuprind: materii prime; materiale (auxiliare, combustibili, materiale de ambalat, piese de schimb,
seminte, furaje, alte materiale consumabile); materiale de natura obiectelor de inventar; produse
(finite, semifabricate, reziduale si agricole); productie neterminata; active biologice de natura
stocurilor (animale pentru consum); marfuri si ambalaje.

Din punct de vedere contabil, stocurile se clasifica dupa 2 criterii:

- Dupa natura (provenienta) lor, avem: stocuri cumparate si stocuri fabricate


- Dupa apartenenta la patrimoniul firmei, avem: stocuri ce apartin firmei (aflate in gestiune
sau aflate temporar la terti, pentru prelucrare sau pastrare) si stocuri ce apartin tertilor, dar
care se afla temporar in gestiunea firmei, pentru prelucrare sau pastrare.

Fiind elemente ale activului patrimonial, stocurile se inregistreaza prin conturile din clasa nr.3,
conturi de A.

Conturile de stocuri se debiteaza la intrarea acestora in gestiune si la cresterea valorii acestora, se


crediteaza la iesirea din gestiune si la scaderea valorii lor, iar soldul debitor reflecta valoarea
stocurilor aflate in gestiunea firmei.

I. MATERIILE PRIME, MATERIALELE SI OBIECTELE DE


INVENTAR
Se utilizeaza conturile: 301(A); 302(A)-de la 3021 pana la 3028; 303(A).

Sunt stocuri cumparate, destinate consumului in productie.

Evaluarea lor se face, de regula, la cost de achizitie, iar in momentul iesirii din gestiune, se aplica
metodele CMP, FIFO sau LIFO.

Intrarea in gestiune se mai poate face si prin:

-aport in natura la capitalul social

-donatii de la terti

-plusuri de inventar
Iesirea din gestiune se mai poate face si prin:

-donatii catre terti

-minusuri de inventar (imputabile si neimputabile)

INTRARI:

Ex 1: Se cumpara de la furnizor materii prime la cost achizitie de 1.000 lei, TVA deductibila 19%.

401 P+C % = 401 1.190

301 A+D 301 1.000

4426 A+D 4426 190

Ex 2: Se aduc ca aport la capital materii prime la valoare de aport de 500 lei

301 A +D 301 = 456 500

456 A/P-C

Ex 3: Se primesc prin donatie de la terti materii prime in valoare de 200 lei (la valoare actuala sau
pretul pietei). Donatia primita se inregistreaza ca venit din donatii.

301 A+D 301 = 7582 200

7582 P+C

Ex 4: Se constata un plus de inventar la materii prime, in valoare de 100 lei, la cost de achizitie. Plusul
de inventar se inregistreaza ca o corectie a descarcarilor de gestiune anterior inregistrate, prin
urmare, ca o descarcare de gestiune cu suma in rosu (se presupune ca, anterior, s-a descarcat o
cantitate mai mare in mod eronat, iar acum o diminuam).

301 A-C 601 = 301 100

601 A+D

IESIRI:

Ex 1: Se consuma in productie materii prime in valoare de 300 lei. Consumul reprezinta o cheltuiala
cu materiile prime.

601 A+D 601 = 301 300

301 A-C

Ex 2: Se doneaza tertilor materii prime in valoare de 400 lei. Donatia efectuata se inregistreaza ca o
cheltuiala cu donatiile.

6582 A+D 6582 = 301 400

301 A-C
Aferent donatiei, se inregistreaza diminuarea TVA deductibila, pe cheltuiala firmei (cheltuieli cu
impozite si taxe).

635 A+D 635 = 4426 76 (400*19%)

4426 A-C

Ex 3: Se constata lipsa la inventar imputabila, materii prime in valoare de 100 lei. Minusul reprezinta
o cheltuiala din exploatare.

6588 A+D 6588 = 301 100

301 A-C

Se imputa minusul vinovatului, la un pret de imputatie de 238 lei, inclusiv TVA. Imputatia reprezinta
un venit, care acopera cheltuiala.

461 A+D 461 = 7588 238

7588 P+C

Se diminueaza TVA deductibila pe cheltuiala firmei (asemanator donatiei din ex.anterior).

635 A+D 635 = 4426 38 (200*19%)

4426 A-C

Se incaseaza creanta de la debitor prin casierie:

461 A-C 5311 = 461 238

5311 A+D

Obs: Daca creanta se retine din salariul debitorului, avem:

461 A-C 421 = 461 238

421 P-D

Obs: Daca vinovatul este angajatul firmei, in locul contului 461(A), folosim 4282(A)- alte creante
legate de personal.

Ex 4: Se constata lipsa la inventar neimputabila, materii prime in valoare de 100 lei.

6588 A+D 6588 = 301 100

301 A-C

Aferent minusului, se inregistreaza pe cheltuieli diminuarea TVA deductibila 19%.

635 A+D 635 = 4426 19 (100*19%)

4426 A-C
In acest caz, cele 2 cheltuieli sunt nedeductibile fiscal (se aduna la profit, majorand impozitul).

Obs.:Toate valorile iesirilor din gestiune se calculeaza prin CMP, FIFO sau LIFO in functie de preturile
la care stocurile au intrat anterior in gestiune.

Pentru materiale se inregistreaza asemanator prin contul 302(A)-de la 3021(A) pana la 3028(A),
folosind contul de cheltuieli 602(A)-de la 6021(A) pana la 6028(A).

Pentru obiectele de inventar se inregistreaza asemanator prin contul 303(A), folosind contul de
cheltuieli 603(A).

Un caz particular il constituie echipamentul de protectie distribuit angajatilor, care se suporta partial
de catre firma, partial de catre acestia.

Ex: Se cumpara de la furnizor echipament de protectie si de lucru la cost de achizitie de 1.000 lei, TVA
deductibila 19%.

401 P+C % = 401 1.190

303 A+D 303 1.000

4426 A+D 4426 190

Echipamentul se distribuie angajatilor, care suporta ½ din contravaloare. Pentru partea suportata de
firma inregistram cheltuieli cu obiectele de inventar, iar pentru partea suportata de angajati,
inregistram creanta fata de personal.

303 A-C % = 303 1.000

603 A+D 603 500 (1/2)

4282 A+D 4282 500 (1/2)

Majoram creanta fata de angajati cu TVA colectata 19%, pentru partea suportata de acestia.

4282 A+D 4282 = 4427 95 (500*19%)

4427 P+C

Incasam prin casierie creanta de la angajati: 500+95 = 595 lei

4282 A-C 5311 = 4282 595

5311 A+D

Obs: Daca retinem creanta din salariul angajatilor, vom avea:

4282 A-C 421 = 4282 595

421 P-D
II. PRODUSELE SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
Se utilizeaza conturile: 345(A)-produse finite; 341(A)-semifabricate; 346(A)-produse reziduale;
347(A)-produse agricole si respectiv 331(A)-productie in curs de executie.

a).Produsele sunt stocuri fabricate, destinate vanzarii catre clienti.


Evaluarea lor se face, de regula, la cost standard(fix).

La sfarsitul lunii, cand se determina costul de productie in functie de cheltuielile efectuate, se


inregistreaza diferentele de pret dintre costul standard si costul de productie, prin contul 348(A).

Diferentele de pret se inregistreaza atat pentru intrari cat si pentru iesirile din gestiune si pot fi:

-favorabile, daca costul de productie < costul standard (se inregistreaza in rosu, reflectand o
economie de cheltuieli).

-nefavorabile, daca costul de productie > costul standard (se inregistreaza in negru, reflectand o
depasire de cheltuieli).

Diferentele de pret pentru intrari se calculeaza comparand valoarea intrarilor la cost standard cu
valoarea intrarilor la cost de productie.

Diferentele de pret pentru iesiri se calculeaza cu ajutorul coeficientului de repartizare k, conform


relatiei:

K = (Diferente pret initiale+Diferente pret intrari)/(Valoare stoc initial la cost standard+Valoare intrari
la cost standard)

K-ul poate avea valori pozitive sau negative, in functie de sumele in negru sau in rosu de la
numarator. Acesta se aplica asupra valorii iesirilor din gestiune la cost standard si rezulta diferentele
de pret aferente iesirilor (in rosu sau negru).

Ex: Stoc initial de produse finite: 1.000 buc., inregistrate la cost standard 4 lei/buc. Diferentele de
pret aferente stocului initial sunt de 500 lei, nefavorabile (in negru).

SID 345 = 1.000*4 = 4.000 lei

SID 348 = 500 lei

Obs: Cumuland cele 2 valori, rezulta costul de productie aferent stocului initial de: 4.000+500 = 4.500
lei.

In timpul lunii, se realizeaza in productie proprie 5.000 buc.produse finite, la costul standard de 4
lei/buc. Productia proprie se inregistreaza pe seama veniturilor aferente costurilor productiei.

345 A+D 345 = 711 20.000 (5.000*4)

711 P+C
Se vand clientilor 4.000 buc.produse finite la pret de vanzare 8 lei/buc., TVA colectata 19%.Se
inregistreaza venitul din vanzarea produselor finite.

4111 A+D 4111 = % 38.080

7015 P+C 7015 32.000 (4000*8)

4427 P+C 4427 6.080

Se descarca gestiunea de produsele finite vandute, la costul standard de 4 lei/buc.

345 A-C 711 = 345 16.000 (4.000*4)

711 P-D

La sfarsitul lunii se calculeaza costul de productie aferent produselor realizate in timpul lunii, de 3,8
lei/buc. Se calculeaza si se inregistreaza diferentele de pret pentru intrari si iesiri.

Pentru intrari: Valoare intrare la cost standard = 5.000*4 = 20.000 lei

Valoare intrare la cost de productie = 5.000*3,8 = 19.000 lei

Diferentele de pret pentru intrari vor fi: 1.000 lei (favorabile: cp<cst)

348 A+D 348 = 711 1.000

711 P+C

Pentru iesiri: K = (SID 348 + RD 348)/(SID 345 +RD 345) = (500+1.000)/(4.000+20.000) = -0,02

Diferentele de pret pentru iesiri vor fi: K* RC 345 = (-0,02)*16.000 = 320 lei (favorabile)

348 A-C 711 = 348 320

711 P-D

Stoc final = Stoc initial + Intrari – Iesiri = 1.000 buc.+5.000 buc.-4.000 buc. = 2.000 buc.

SFD 345 = 2.000buc.*4lei/buc. =8.000 lei (valoare la cost standard)

SFD 348 = SID 348+RD 348-RC 348 = 500+1.000-320 = 180 lei (diferenta de pret favorabila)

Obs: Cumuland cele 2 valori, rezulta costul de productie aferent stocului final: 8.000+180 = 7.820 lei.

De asemenea, daca raportam diferenta de pret la valoarea stocului final la cost standard,
obtinem K: 180/8.000 = -0,0225(aprox.K).

Pentru semifabricate se inregistreaza asemanator, prin contul 341(A), folosind in cazul vanzarii,
contul de venit 702(P), pentru produse reziduale folosim contul 346(A) si contul de venit 703(P), iar
pentru produsele agricole, 347(A) si contul de venit 7017(P).

Si in aceste cazuri, conturile 711(P) si 348(A) raman valabile.


b).Productia neterminata este un stoc fabricat, destinat prelucrarii in continuare, pana la
stadiul de produs finit.

Aceasta se determina prin inventar la sfarsitul lunii si se evalueaza numai la cost de productie,
inregistrandu-se intrarea in gestiune.

La inceputul lunii urmatoare, stocul de productie neterminata provenit din luna precedenta, se
anuleaza (se reia), in ipoteza ca productia neterminata se va finaliza in luna curenta. Inregistrarea se
face prin formula inversa.

Ex: La sfarsitul lunii se determina prin inventar un stoc de productie neterminata in valoare de 1.000
lei, la cost de productie.

331 A+D 331 = 711 1.000

711 P+C

La inceputul lunii urmatoare, productia neterminata din luna precedenta se reia, prin formula
inversa.

331 A-C 711 = 331 1.000

711 P-D

Algoritmul se repeta la sfarsitul fiecarei luni, cu alte valori.

III.ACTIVELE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR


Se utilizeaza contul 361(A).

Sunt stocuri cumparate, destinate vanzarii catre clienti.

Evaluarea lor se face, de regula, la cost de achizitie.

Ex: Se cumpara de la furnizor animale vii la cost de achizitie de 2.000 lei, TVA deductibila 19%.

401 P+C % = 401 2.380

361 A+D 361 2.000

4426 A+D 4426 380

Animalele se vand clientilor la pret de vanzare de 3.000 lei, TVA colectata 19%.

4111 A+D 4111 = % 3.570

7018 P+C 7018 3.000

4427 P+C 4427 570

Se descarca gestiunea de animalele vandute, la costul de achizitie de 2.000 lei, pe seama cheltuielilor
privind activele biologice de natura stocurilor.
361 A-C 606 = 361 2.000

606 A+D

Obs: Cresterea in greutate a animalelor vii se inregistreaza ca o incarcare de gestiune in productie


proprie, la cost de productie:

361 A+D 361 = 711

711 P+C

Scaderea in greutate a animalelor vii se inregistreaza ca o descarcare de gestiune in productie


proprie, la cost de productie:

361 A-C 711 = 361

711 P-D
SEMINAR nr.6

1.Se cunosc urmatoarele date privind gestiunea pieselor de schimb:

01.03. Stoc la inceputul lunii 200 buc., evaluate la cost achizitie de 5 lei/buc.

07.03. Se cumpara de la furnizor 800 buc.la cost de achizitie de 7 lei/buc., TVA deductibila 19%.

10.03. Se primesc prin donatie de la terti 300 buc., evaluate la pretul pietei de 4lei/buc.

15.03. Se consuma in productie 700 buc., folosind metoda FIFO.

20.03. Se aduc ca aport la capitalul social 100 buc., evaluate la valoarea de aport de 6 lei/buc.

25.03. Se doneaza tertilor 500 buc., folosind metoda FIFO. Se inregistreaza pe cheltuieli TVA aferenta
donatiei.

31.03. Se constata lipsa la inventar 100 buc., folosind metoda FIFO.

Din cele 100 buc., 50 buc.reprezinta lipsa imputabila si se imputa vinovatului la valoarea de 595 lei.
Se inregistreaza pe cheltuieli TVA aferenta lipsei in gestiune. Se recupereaza creanta de la debitor
prin casierie.

Celelalte 50 buc.reprezinta lipsa neimputabila. Se inregistreaza pe cheltuieli TVA aferenta lipsei in


gestiune.

Se determina stocul de piese de schimb la sfarsitul lunii, precum si valoarea acestuia.

2.Se cumpara de la furnizor echipament de lucru la cost de achizitie de 500 lei, TVA deductibila 19%.
Echipamentul se distribuie angajatilor, fiind suportat: ½ pe cheltuiala firmei si ½ de catre angajati. Se
majoreaza creanta fata de angajati cu TVA colectata 19% pentru partea suportata de catre acestia. Se
recupereaza creanta de la angajati astfel: 30% prin casierie si 70% prin retinere din salariul
angajatilor.

3.Se cunosc urmatoarele date privind gestiunea semifabricatelor:

Stoc la inceputul lunii 100 buc., evaluate la cost standard de 5 lei/buc. Diferentele de pret aferente
stocului initial sunt favorabile, in valoare de 150 lei.

In timpul lunii, se realizeaza in productie proprie 300 buc., evaluate la costul standard de 5 lei/buc.

Se vand clientilor 350 buc. la pretul de vanzare de 10 lei/buc., TVA colectata 19%. Se descarca
gestiunea de semifabricatele vandute, la costul standard de 5 lei/buc.

La sfarsitul lunii, se determina costul de productie aferent semifabricatelor realizate, in valoare de 6


lei/buc. Se calculeaza si se inregistreaza diferentele de pret pentru intrarile si iesirile din gestiune.

Se determina stocul final, valoarea acestuia la cost standard, precum si diferentele de pret aferente
stocului final.
De asemenea, se inregistreaza un stoc de productie neterminata, la cost de productie de 200 lei. La
inceputul lunii urmatoare, se reia stocul de productie neterminata.

4.Se cumpara de la furnizor animale de natura stocurilor, in valoare de 2.000 lei, la cost de achizitie,
TVA deductibila 19%.

Se vand clientului animale in valoare de 1.500 lei, TVA colectata 19%. Se descarca gestiunea de
animalele vandute, la cost de achizitie de 1.000 lei.

Pentru animalele ramase in stoc, se inregistreaza consum de furaje in valoare de 300 lei. Se
inregistreaza sporul in greutate al animalelor, la cost de productie de 300 lei.

S-ar putea să vă placă și