CONTABILITATE

CSIE – CURSURI 11-14

Conf. dr. Raluca GUŞE

ASE BUCUREȘTI
CAPITOLUL 5. ANALIZA TRANZACȚIILOR

În acest capitol sunt incluse următoarele tipuri de informații:

 Conținutul economic al conturilor din clasele 1 – 7: poate fi dedus folosind
cunoștințele de la capitolul 2 (bilanț și cont de profit și pierdere).
 Funcția contabilă a conturilor din clasele 1 – 7: urmează clasificarea elementelor
din situațiile financiare (A, CP, D, V și Ch și regulile de funcționare din capitolul 3,
pagina 64.
 Tranzacții uzuale: acestea vor fi prezentate în continuare sub forma unor modele
generale, urmate de exemple rezolvate. Gruparea tranzacțiilor în această
prezentare urmează natura tranzacțiilor (achiziții, vânzări, salarii etc.). În suportul
de curs, tranzacțiile sunt grupate în funcție de poziționarea conturilor în planul de
conturi.
Fiecare student are obligația de a prelua rezolvarea exemplelor în suportul de curs.
Tranzacțiile care nu sunt incluse în aceste prezentări au caracter opțional și nu vor fi
incluse în subiectele de la proba de verificare.
TRANZACȚII DE ACHIZIȚIE

 Documentele justificative pentru tranzacțiile de achiziție sunt facturile primite de

la furnizori.
 Costul de achiziție reprezintă valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate = preț de
cumpărare + cheltuieli accesorii (ca de exemplu cheltuieli de transport și
depozitare, taxe și comisioane nerecuperabile) – reduceri comerciale primite de la
furnizori.
 Creanța fiscală privind TVA deductibilă = cost de achiziție x 19% (sau cote reduse
9%, 5%)
 Facturile indică realizarea unei achiziții, nu a unei plăți. De aceea, achizițiile
determină recunoașterea unei datorii comerciale:
– Furnizori (în cazul achizițiilor de stocuri și servicii), în contul 401 sau
– Furnizori de imobilizări (în cazul achizițiilor de imobilizări), în contul 404.
TRANZACȚII DE ACHIZIȚIE – Analiză

Achizițiile de stocuri determină următoarele modificări:

 Creșteri de stocuri: conturi 3xx
 Creșteri de datorii comerciale (furnizori): contul 401
 Creșteri de creanțe fiscale (TVA deductibilă): contul 4426

“Achizițiile” de servicii determină următoarele modificări:

 Creșteri de cheltuieli din exploatare: conturi 6xx
 Creșteri de datorii comerciale (furnizori): contul 401
 Creșteri de creanțe fiscale (TVA deductibilă): contul 4426

Achizițiile de active imobilizate (corporale sau necorporale) determină următoarele

modificări :
 Creșteri de imobilizări corporale sau necorporale: conturi 20x, 21x
 Creșteri de datorii comerciale (furnizori de imobilizări): contul 404
 Creșteri de creanțe fiscale (TVA deductibilă): contul 4426

În suportul de curs sunt prezentate achiziții de imobilizări financiare și investiții pe termen

scurt ca exemple rezolvate. Au caracter facultativ.
TRANZACȚII DE ACHIZIȚIE – Avansuri acordate

FACTURILE PRIMITE DE LA FURNIZORI PENTRU ACORDAREA DE AVANSURI

 Creșteri de datorii comerciale (furnizori sau furnizori de imobilizări, în funcție de
natura avansului): conturile 401 sau 404
 Creșteri de creanțe fiscale (TVA deductibilă): contul 4426
 Creșteri de creanțe față de furnizori care pot fi, după caz:
– Avansuri pentru imobilizări necorporale: contul 4094
– Avansuri pentru imobilizări corporale: contul 4093
– Avansuri pentru cumpărări de stocuri: contul 4091
– Avansuri pentru cumpărări de servicii: contul 4092
– Cheltuieli în avans: contul 471

Avansurile sunt anulate când se primesc bunurile/serviciile aferente, însoțite de

facturile finale (contul 409) sau când cheltuielile devin curente și se transferă în
contul de profit și pierdere (contul 471).
EXEMPLE - ACHIZIȚII

1/93. Alfa S.A. achiziționează o licență la prețul de cumpărare de 20.000 lei, TVA 19%,
conform facturii nr. 1123/20.10.N..
 Achiziție de imobilizări necorporale:
 Crește valoarea imobilizărilor necorporale, A +, Debit, 205 Concesiuni, brevete,
licențe….
 Crește creanța fiscală privind TVA, A +, Debit, 4426 TVA deductibilă
 Cresc datoriile comerciale, D +, Credit, 404 Furnizori de imobilizări
% = 404 23.800 lei
205 20.000 lei
4426 3.800 lei
EXEMPLE - ACHIZIȚII

2/93. Se înregistrează achiziția unui utilaj conform facturii nr. 234/22.10.N, care
conține următoarele informații: preț de cumpărare 10.000 lei, cheltuieli de
transport 2.000 lei, cheltuieli de amenajare a amplasamentului 1.000 lei, TVA
19%.
Costul de achiziție = 10.000 + 2.000 + 1.000 = 13.000 lei
 Achiziție de imobilizări corporale:
 Crește valoarea imobilizărilor corporale, A +, Debit, 2131 Echipamente
tehnologice
 Crește creanța fiscală privind TVA, A +, Debit, 4426 TVA deductibilă
 Cresc datoriile comerciale, D +, Credit, 404 Furnizori de imobilizări
% = 404 15.470 lei
2131 13.000 lei
4426 2.470 lei
EXEMPLE - ACHIZIȚII

1/97. Societatea ALFA achiziționează de la furnizori materii prime în valoare de 180

lei, cheltuieli de transport 20 lei, TVA 19%.
Cost de achiziție = 180 + 20 = 200 lei
Achiziție de stocuri:
 cresc stocurile, A + , Debit, 301 Materii prime
 cresc datoriile comerciale, D + , Credit, 401 Furnizori
 crește creanța fiscală privind TVA, A + , Debit, 4426 TVA deductibilă
% = 401 238 lei (200 + 38 sau 200 x 1,19)
301 200 lei
4426 38 lei (200 x 0,19)
EXEMPLE - ACHIZIȚII

3/97. Societatea ALFA achiziționează aparatură birotică pe baza facturii 98/22.11.N: 2

tastaturi la prețul de 250 lei/buc. (clasificate ca obiecte de inventar pentru că se
utilizează în mod repetat, pe o durată ce poate depăși un an, dar au valoarea < 2.500
lei), o imprimantă la prețul de 1.000 lei (obiect de inventar), 20 DVD-uri la prețul de 5
lei/buc. (materiale consumabile), TVA 19%.
Achiziție de stocuri:
 Cresc stocurile, A + , Debit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar și
302 Materiale consumabile
 Cresc datoriile comerciale, D + , Credit, 401 Furnizori
 Crește creanța fiscală privind TVA, A + , Debit, 4426 TVA deductibilă
% = 401 1.904 lei
303 1.500 lei
302 100 lei
4426 304 lei (0,19 x 1.600)
EXEMPLE - ACHIZIȚII

5/97. Societatea ALFA achiziționează mărfuri pe baza facturii nr. 453/15.11.N, pe care
sunt înscrise următoarele informații: prețul de cumpărare de 1.000 lei, cheltuieli de
transport 200 lei, reducere comercială pentru defecte de calitate 100 lei, TVA 19%.
Cost de achiziție = 1.000 + 200 – 100 = 1.100
Achiziție de stocuri
 cresc stocurile, A + , Debit, 371 Mărfuri
 crește creanța fiscală privind TVA, A + , Debit, 4426 TVA deductibilă
 cresc datoriile comerciale, D + , Credit, 401 Furnizori
% = 401 1.309 lei
371 1.100 lei COST DE ACHIZIȚIE
4426 209 lei
EXEMPLE - ACHIZIȚII

1/107. Societatea ALFA înregistrează factura privind consumul de energie

electrică în valoare de 1.500 lei, TVA 19%.
”Achiziție” de utilități/servicii (primirea facturii de utilități/servicii):
 Cresc cheltuielile de exploatare, Ch +, Debit, 605 Cheltuieli cu energia și apa
 Crește creanța fiscală privind TVA, A +, Debit, 4426 TVA deductibilă
 Cresc datoriile comerciale, D +, Credit, 401 Furnizori
% = 401 1.785 lei
605 1.500 lei
4426 285 lei
EXEMPLE - ACHIZIȚII

10/102. Se înregistrează factura primită în exercițiul curent pentru chiria aferentă

spațiilor comerciale ale entității în valoare 10,000 lei, din care 1,000 lei pentru luna
decembrie și 9.000 lei pentru perioada ianuarie-septembrie a anului viitor. Cota de
TVA este de 19%.
 Cresc cheltuielile cu chiriile, Ch +, debit, 612 Cheltuieli cu redevențe, locații de
gestiune și chiriile
 Cresc cheltuielile în avans, A +, debit, 471 Cheltuieli înregistrate în avans
 Crește datoria față de furnizori, D +, credit, 401 Furnizori
 Crește creanța fiscală privind TVA, A +, debit, 4426 TVA deductibilă
% = 401 11.900 lei 1,19 * X
612 1.000 lei X = 10.000
471 9.000 lei
4426 1.900 0,19 * X = 0,19 * 10.000 = 3.800
EXEMPLE - ACHIZIȚII

11/102. Se înregistrează cheltuielile cu chiria lunii ianuarie, care a fost achitată în

avans în luna decembrie a anului precedent, în valoare de 1.000 lei.
 Cresc cheltuielile cu chiriile, Ch +, debit, 612 Cheltuieli cu redevențe, locații
de gestiune și chiriile
 Scad cheltuielile în avans, A -, credit, 471 Cheltuieli înregistrate în avans
612 = 471 1.000 lei
Această modificare se înregistrează lunar în perioada ianuarie – septembrie.
TRANZACȚII DE CONSUM SAU UTILIZARE A ACTIVELOR -
Analiză

Atunci când sunt utilizate/consumate, stocurile dispar (fizic) din depozitul entității.
Consumul de stocuri determină următoarele modificări:
 Scad stocurile
 Cresc cheltuielile din exploatare
Utilizarea de imobilizări se înregistrează ca amortizare. Când sunt utilizate/
consumate/ amortizate, imobilizările nu dispar din entitate. Astfel, înregistrarea
amortizării nu determină scăderea directă a valorii imobilizărilor, ci se înregistrează
prin creșterea amortizării, care va conduce tot la scăderea valorii imobilizărilor (dar
indirect) cu ocazia întocmirii bilanțului.
Înregistrarea amortizării imobilizărilor determină următoarele modificări:
 Crește amortizarea
 Cresc cheltuielile de exploatare (contul 6811 Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor)
Tranzacția de amortizare este înregistrată a sfârșitul fiecărei luni pentru a evidenția
uzura lunară a imobilizărilor.
EXEMPLE - AMORTIZARE

7/94. Se înregistrează amortizarea activelor imobilizate, astfel: amortizarea

imobilizărilor corporale 2.000 lei, amortizarea imobilizărilor necorporale 1.000 lei.

Înregistrarea amortizării:
 Cresc cheltuielile de exploatare, Ch +, Credit, 6811 Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor
 Crește amortizarea, Am + Credit (sau Am+, (A -) +, A -, Credit), 280 Amortizarea
imobilizărilor necorporale și 281 Amortizarea imobilizărilor corporale
6811 = % 3.000 lei
280 1.000 lei
281 2.000 lei
EXEMPLE - CONSUM

2/97. Se consumă materii prime în valoare de 140 lei.

 Scad stocurile, A - , Credit, 301 Materii prime
 Cresc cheltuielile de exploatare, Ch + , Debit, 601 Cheltuieli cu materiile prime
601 = 301 140 lei

4/98. Se dau în folosință tastaturile (obiecte de inventar) achiziționate la tranzacția 3.

 Scad stocurile, A -, Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
 Cresc cheltuielile de exploatare, Ch +, Debit, 603 Cheltuieli cu materialele de
natura obiectelor de inventar
603 = 303 500 lei
TRANZACȚII DE PRODUCȚIE A ACTIVELOR - Analiză

Tranzacțiile de obținere de active din producție proprie determină următoarele

modificări:
 Creșteri ale activelor (imobilizări necorporale sau corporale, stocuri): 2xx, 3xx
 Creșteri ale veniturilor din exploatare: 721, 722, 723, 711

Veniturile din producția proprie sunt evaluate la costul de producție al activelor

obținute, care a fost înregistrat drept cheltuială în perioadele precedente, cu ocazia
realizării consumurilor de materii prime, forță de muncă, amortizare etc. (cheltuieli
directe + cotă rațional repartizată a cheltuielilor indirecte de producție).

În contul de profit și pierdere, prin recunoașterea acestor venituri sunt compensate

efectele recunoașterii cheltuielilor de producție, astfel încât realizarea de consumuri
(Ch) care este urmată de producția unor active (V) nu determină raportarea de
pierderi.
EXEMPLE - PRODUCȚIE

4/93. Se obține din producție proprie mobilier de birou al cărui cost de producție
este de 3.500 lei (cheltuieli cu materii prime 1.000 lei + cheltuieli cu salarii directe
1.500 lei + cheltuieli cu amortizarea 1.000 lei).
Obținere de imobilizări corporale:
 Crește valoarea imobilizărilor corporale, A+, Debit, 214 Mobilier, aparatură...
 Cresc veniturile din exploatare, V+, Credit, 722 Venituri din producția de
imobilizări corporale
214 = 722 3.500 lei
5/93. Se obține din producție proprie un program informatic destinat utilizării la
departamentul financiar, cu un cost de producție de 10.000 lei (cheltuieli cu
amortizarea 2.000 lei + cheltuieli cu salariile 8.000 lei).
Obținere de imobilizări necorporale:
 Crește valoarea imobilizărilor necorporale, A+, Debit, 208 Alte IN
 Cresc veniturile din exploatare, V+, Credit, 721 Venituri din producția de
imobilizări necorporale
208 = 721 10.000 lei
EXEMPLE - PRODUCȚIE

7/98. Se obțin din procesul de producție produse finite la cost de producție de 900 lei.
Obținere de produse finite din producția proprie:
 Cresc stocurile, A +, Debit, 345 Produse finite
 Cresc veniturile din exploatare, V +, Credit, 711 Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
345 = 711 900 lei

Tranzacții similare pot fi înregistrate pentru obținerea celorlalte tipuri de produse:

semifabricate, produse reziduale, producție în curs de execuție și alte stocuri obținute
din activitatea entității.
TRANZACȚII DE VÂNZARE ȘI PRESTARE DE SERVICII

Tranzacțiile de vânzare:
Tranzacțiile de vânzare a activelor sunt urmate de descărcarea din gestiune a
bunurilor vândute (activele vândute trebuie eliminate din evidențele contabile).

Tranzacțiile de vânzare de bunuri implică două valori: prețul de vânzare și costul

bunurilor vândute. Fiecare valoare se recunoaște printr-o tranzacție distinctă:
 Vânzarea = recunoașterea prețului de vânzare ca venit.
 Descărcare din gestiune = recunoașterea costului bunurilor vândute, de obicei
drept cheltuială (a se vedea particularitățile pentru produse finite, imobilizări și
servicii).
Prin urmare, vânzarea activelor presupune recunoașterea a două tranzacții distincte,
evaluate la valori diferite.
TRANZACȚII DE VÂNZARE A STOCURILOR ȘI
PRESTARE DE SERVICII – Analiză

Vânzarea mărfurilor: două etape

Vânzare mărfuri (preț): Descărcarea din gestiune - mărfuri (cost):
• Cresc veniturile din exploatare • Cresc cheltuielile de exploatare
• Cresc creanțele comerciale (clienți) • Scad stocurile
• Cresc datoriile fiscale (TVA colectată)

Vânzarea produselor finite (și a altor produse): două etape

Vânzare produse finite (preț):
• Cresc veniturile din exploatare
• Cresc creanțele comerciale (clienți)
• Cresc datoriile fiscale (TVA colectată)
Descărcarea din gestiune - produse (cost):
• Scad veniturile din exploatare (711)
• Scad stocurile
(nu există în planul de conturi un cont de cheltuieli care să
poată fi utilizat în acest caz)

Prestarea/vânzarea serviciilor: o etapă

Vânzare (preț): ---
• Cresc veniturile din exploatare
• Cresc creanțele comerciale (clienți)
• Cresc datoriile fiscale (TVA colectată)
EXEMPLE – VÂNZĂRI DE MĂRFURI

6/98. Societatea ALFA vinde clienților mărfuri la prețul de vânzare de 2.000 lei, TVA
19%, pe baza facturii nr. 65/29.11.N. Costul de achiziție al mărfurilor vândute este de
1.100 lei.
Vânzare de mărfuri (preț de vânzare)
 Cresc veniturile din exploatare, V +, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
 Cresc creanțele comerciale, A +, Debit, 4111 Clienți
 Cresc datoriile fiscale, D +, Credit, 427 TVA colectată
4111 = % 2.380 lei
707 2.000
4427 380
Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute (cost de achiziție)
 Cresc cheltuielile de exploatare, Ch +, Debit, 607 Cheltuieli privind mărfurile
 Scad stocurile, A -, Credit, 371 Mărfuri
607 = 371 1.100 lei
EXEMPLE – VÂNZĂRI DE PRODUSE FINITE

8/99. Societatea ALFA vinde clienților produse finite la prețul de vânzare 1.000 lei, TVA
19%, costul de producție 700 lei.
Vânzare de produse finite (preț de vânzare)
 Cresc veniturile din exploatare, V +, Credit, 7015 Venituri din vânzarea produselor finite
 Cresc creanțele comerciale, A +, Debit, 4111 Clienți
 Cresc datoriile fiscale, D +, Credit, 427 TVA colectată
4111= % 1.190 lei
70151.000
4427190
Descărcarea din gestiune a produselor finite (cost de producție)
 Scad veniturile din exploatare, V -, Debit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse
 Scad stocurile, A -, Credit, 345 Produse finite
711 = 345 700
Observație: formula contabilă de descărcare din gestiune a produselor este inversul
formulei contabile utilizate pentru a înregistra obținerea produselor.
EXEMPLE – PRESTĂRI DE SERVICII

1/100. Societatea ALFA înregistrează chiria diverselor locații date în folosință terților, în valoare de
3.000 lei, TVA 19%, conform facturilor emise pe baza contractelor încheiate.
Vânzare de servicii (prestate în exercițiul financiar curent):
 Cresc veniturile din chirii, V +, Credit, 706 Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii
 Cresc creanțele comerciale, A +, Debit, 4111 Clienți
 Cresc datoriile fiscale, D +, Credit, 4427 TVA colectată
4111 = % 3.570 lei
706 3.000
4427 570
7/101. Se înregistrează factura emisă în exercițiul curent pentru chiria aferentă anului viitor, în
valoare de 1.000 lei, TVA 19%.
Vânzare de servicii (prestate în exercițiile financiare viitoare):
 Cresc veniturile în avans, V+, Credit, 472 Venituri înregistrate în avans
 Cresc creanțele comerciale, A +, Debit, 4111 Clienți
 Cresc datoriile fiscale, D +, Credit, 4427 TVA colectată
4111 = % 1.190 lei
472 1.000 (anul viitor se va transfera în 706)
4427 190
 TRANZACȚII DE VÂNZARE A IMOBILIZĂRILOR –
Analiză

Vânzări de imobilizări necorporale sau corporale:

 Cresc veniturile din exploatare (se folosește contul 7583 Venituri din cedarea activelor
și alte operații de capital)
 Cresc creanțele (contul 461 Debitori diverși)
 Cresc datoriile fiscale (TVA colectată)

La descărcarea din gestiune a imobilizărilor necorporale sau corporale trebuie să se țină

cont și de amortizarea aferentă acestora, care scade odată cu imobilizarea:
 Scade valoarea imobilizărilor
 Scade valoarea amortizării (dacă există)
 Cresc cheltuielile din exploatare, la nivelul valorii nete a activului (valoare inițială –
amortizare). Se folosește contul 6583 Cheltuieli cu activele cedate și alte operații de
capital.
Imobilizările necorporale/corporale se descarcă din gestiune după vânzare, dar și ca
urmare a oferirii lor ca donații, casării sau scoaterii din funcțiune, distrugerii sau
minusului la inventar. În aceste situații se procedează ca la descărcarea din gestiune.
EXEMPLE – VÂNZĂRI DE IMOBILIZĂRI

9/94. Se vinde un autoturism în valoare de 48.000 lei, amortizare cumulată la data vânzării
48.000 lei, la prețul de 10.000 lei, TVA 19%.
Vânzarea imobilizării se înregistrează la preț de vânzare 10.000 lei, TVA 19%.
 Cresc veniturile din exploatare, V +, Credit, 7583 Venituri din cedarea activelor și alte
operații de capital
 Cresc creanțele, A +, Debit, 461 Debitori diverși
 Cresc datoriile fiscale, D+, Credit, 4427 TVA colectată
461 = % 11.900 lei
758310.000 lei
44271.900 lei
Descărcarea din gestiune a unei imobilizări integral amortizate: valoare inițială 48.000,
amortizare 48.000, valoare netă prezentată în bilanț = 0:
 Scade valoarea imobilizărilor, A -, Credit, 2133 Mijloace de transport
 Scade amortizarea, Am -, Debit sau Am -, (A -) -, A +, Debit, 2813 Amortizarea
instalațiilor și mijloacelor de transport
2813= 213348.000 lei
EXEMPLE – VÂNZĂRI DE IMOBILIZĂRI

10/95. Se vinde un computer în valoare de 4.000 lei, amortizare cumulată la data vânzării
1.000 lei, la prețul de 2.000 lei, TVA 19%.
Vânzarea computerului (vezi analiza tranzacției 9/95): preț de vânzare 2.000 lei, TVA 19%
461 = % 2.380 lei
7583 2.000 lei
4427 380 lei
Descărcarea din gestiune a unei imobilizări parțial amortizate: valoare inițială 4.000,
amortizare 1.000, valoare netă prezentată în bilanț = 3.000:
 Scade valoarea imobilizărilor, A -, Credit, 214 Mobilier, aparatură....
 Scade amortizarea, Am -, Debit sau Am -, (A -) -, A +, Debit, 2814 Amortizarea altor
imobilizări corporale
 Cresc cheltuielile din exploatare, Ch +, Debit, 6583 Cheltuieli cu activele cedate și alte
operații de capital
% = 214 4.000 lei
2814 1.000 lei
6583 3.000 lei
EXEMPLE – VÂNZĂRI DE IMOBILIZĂRI

11/95. Se vinde un utilaj în valoare de 10.000 lei, amortizare cumulată la data

vânzării: 0 (utilajul nu este amortizat), la prețul de 15.000 lei, TVA 19%.
Vânzarea imobilizării (vezi analiza tranzacției 9/95): preț de vânzare 15.000 lei, TVA
19%.
461 = % 17.850 lei
7583 15.000 lei
4427 2.850 lei

Descărcarea din gestiune a unei imobilizări neamortizate (valoare inițială 10.000,

amortizare 0, valoare netă prezentată în bilanț 10.000):
 Scade valoarea imobilizărilor, A -, Credit, 2131 Echipamente tehnologice
 Cresc cheltuielile din exploatare, Ch +, Debit, 6583 Cheltuieli cu activele cedate și
alte operații de capital
6583 = 2131 10.000 lei
EXEMPLE – CASAREA IMOBILIZĂRILOR

8/94. Se scoate din funcțiune (se casează) un computer în valoare de 3.000 lei,
achiziționat în urmă cu doi ani și care a fost amortizat integral: valoarea amortizării
cumulate la data casării este de 3.000 lei.

Casarea imobilizărilor se înregistrează ca o descărcare din gestiune a imobilizării:

valoare inițială 3.000, amortizare 3.000, valoare netă 0:
 Scade valoarea imobilizărilor, A -, Credit, 214 Mobilier, aparatură birotică....
 Scade amortizarea, Am -, Debit, 2814 Amortizarea altor imobilizări corporale

2814 = 214 3.000

TRANZACȚII PRIVIND ACORDAREA DE
ÎMPRUMUTURI – Analiză

Acordarea de împrumuturi presupune recunoașterea unei creanțe:

 Cresc creanțele
 Scad disponibilitățile

Rambursarea împrumuturilor acordate determină încasarea creanțelor:

 Scad creanțele
 Cresc disponibilitățile

Pentru evidența acestor creanțe se pot folosi conturile din clasa 2 (pentru
împrumuturi acordate pe termen lung) sau din clasa 4 (termen scurt).
EXEMPLE – ACORDAREA DE ÎMPRUMUTURI

6/94. Se acordă un împrumut în valoare de 20.000 lei unei entități afiliate, sumele fiind
transferate prin contul de la bancă.
 crește valoarea creanțelor imobilizate, A +, Debit, 2671 Sume datorate de entitățile
afiliate
 scade valoarea disponibilităților din contul bancar, A -, Credit, 5121 Conturi la bănci în
lei
2671 = 5121 20.000 lei
15/96. Se încasează suma de 5.000 lei de la o entitate afiliată, prin contul la bancă,
reprezentând rata scadentă a unui împrumut acordat pe termen lung.
Atunci când creanțele sunt încasate, modificările sunt inverse, astfel încât rambursarea
împrumutului acordat anterior generează scăderea creanțelor și creșterea
disponibilităților:
 scade valoarea creanțelor imobilizate, A -, Credit, 2671 Sume datorate de entitățile
afiliate
 crește valoarea disponibilităților din contul bancar, A +, Debit, 5121 Conturi la bănci în
lei
5121 = 2671 5.000 lei
TRANZACȚII PRIVIND REEVALUAREA
IMOBILIZĂRILOR CORPORALE – Analiză

Înregistrarea unui plus de valoare din reevaluare:

 Crește valoarea imobilizărilor corporale
 Cresc rezervele din reevaluare
Înregistrarea unui minus de valoare din reevaluare (ulterior recunoașterii unui plus):
 Scade valoarea imobilizărilor corporale
 Scad rezervele din reevaluare (dacă există în bilanț rezerve din reevaluarea
aceluiași activ)
Plusurile de valoare din prima reevaluare a unui anumit activ se recunosc ca rezerve din
reevaluare, iar minusurile la cheltuieli. Recunoașterea efectelor reevaluărilor ulterioare se face
ținând cont de efectul reevaluărilor precedente ale aceluiași activ: se anulează efectul reevaluării
precedente și apoi se aplică regula de bază. O rezervă din reevaluare se anulează prin scădere, iar
o cheltuială din reevaluare se anulează prin recunoașterea unui venit din reevaluare.
La reevaluarea activelor amortizabile se acordă atenție tratamentului contabil al amortizării
cumulate, care poate fi (1) anulată sau (2) reevaluată.
În cadrul acestui curs am exemplificat doar cele două cazuri de reevaluare analizate mai sus.
EXEMPLE – REEVALUAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

12/95. Alfa S.A. reevaluează un teren în următoarele condiții: cost de achiziție

14.000 lei, valoare justă la data reevaluării 20.000 lei. Se înregistrează un plus de
valoare din reevaluare de 6.000 lei.
 crește valoarea imobilizărilor corporale, A +, Debit, 2111 Terenuri
 crește valoarea rezervelor din reevaluare, CP +, Credit, 105 Rezerve din
reevaluare
2111 = 105 6.000 lei
TRANZACȚII PRIVIND CREANȚELE

Principalele tranzacții care determină creșterea creanțelor sunt vânzările, care afectează:
 Creanțele comerciale: 4111 Clienți - vânzări de stocuri și servicii și
 Alte creanțe: 461 Debitori diverși - vânzări de imobilizări corporale/necorporale.
Alte tranzacții care determină creșterea creanțelor sunt:
 Acordarea de împrumuturi: + Împrumuturi acordate pe termen lung, - Disponibilități
 Plata salariilor în avans: + Creanțe față de salariați, - Disponibilități
 Acordarea de avansuri către furnizori: + Avansuri acordate furnizorilor, + Furnizori
 Emisiunea și transferarea acțiunilor către acționari, cu ocazia subscrierii aportului: +
Creanțe față de acționari, + Capital subscris nevărsat
Creanțele scad când sunt decontate: încasate (în numerar, sub formă de alte active sau
servicii), înlocuite de alte creanțe (efecte de primit) sau deduse din alte datorii:
 Încasarea creanțelor în numerar sau alte active: - Creanțe, + Disponibilități bănești sau
alte active
 Înlocuirea creanțelor față de clienți cu efecte de primit: - Clienți, + Efecte de primit
(cu ocazia primirii de cambii sau bilete la ordin de la clienți)
 Deducerea avansurilor din salarii: - Creanțe față de salariați, - Datorii față de salariați
EXEMPLE – DECONTAREA CREANȚELOR COMERCIALE

2/100. ALFA încasează creanța din chirie în contul de disponibil de la bancă (cu
referire la tranzacția 1/100 care a generat o creanță de 3.570 lei în contul 4111
Clienți).
Încasare numerar de la clienți:
 Scad creanțele, A -, Credit, 4111 Clienți
 Cresc disponibilitățile, A +, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
5121 = 4111 3.570 lei

Modificările sunt similare și cu ocazia încasării altor tipuri de creanțe.

9/102. Se încasează în numerar creanța în valoare de 500 lei față de debitorii diverși.
Încasare numerar de la debitorii diverși:
 Scad creanțele, A -, Credit, 461 Debitori diverși
 Cresc disponibilitățile, A +, Debit, 5311 Casa în lei
5311 = 461 500
EXEMPLE – DECONTAREA CREANȚELOR COMERCIALE

8/102. Se primește un bilet la ordin în valoare de 450 lei de la un client.

Primirea unui efect comercial de la un client:
 Scad creanțele față de clienți, A -, Credit, 4111 Clienți
 Cresc creanțele privind efectele de primit, A +, Debit, 413 Efecte de primit
413 = 4111 450 lei
Efectele de primit pot fi încasate în numerar, fie de la emitent, fie de la bancă, sau
folosite pentru a achita o datorie.
Încasarea efectelor de primit: Utilizarea efectelor de primit pentru a
achita datorii față de furnizori:
• Scad creanțele, A -, Credit, 413 Efectele • Scad creanțele, A -, Credit, 413 Efecte
de primit de primit
• Cresc disponibilitățile, A +, Debit, 5121 • Scad datoriile comerciale, D -, Debit,
Conturi la bănci în lei 401 Furnizori
5121 = 413 450 lei 401 = 413 450 lei
CAPITOLUL 5. TRANZACȚII – TREZORERIE

Principalele tranzacții care implică elemente de trezorerie:

 Transferul de numerar: - disponibilități 1, + disponibilități 2
 Plata datoriilor: - disponibilități, - datorii
 Încasarea creanțelor: + disponibilități, - creanțe
 Primirea creditelor: + disponibilități, + datorii
 Înregistrarea dobânzilor datorate pentru credite: + Datorii privind dobânzile, +
Cheltuieli financiare
 Înregistrarea și plata dobânzilor aferente descoperirilor de cont: - disponibilități, +
cheltuieli financiare
 Încasarea de dobânzi și dividende: + disponibilități, + venituri financiare

Achiziția și vânzarea de investiții pe termen scurt, decontările în valută și ajustările

pentru deprecierea elementelor de trezorerie sunt prezentate în suportul de curs, dar
nu sunt incluse în subiectele de examen.
TRANZACȚII – TRANSFER DE NUMERAR

Transferul de numerar din contul bancar în casierie (sau în sens invers) generează modificarea
elementelor Casa și Conturi la bănci, dar nu simultan. Astfel, aceste două elemente nu pot fi
plasate în aceeași formulă contabilă. Tranzacția de transfer de numerar se rezolvă în două etape:
A. Retragerea de numerar din contul bancar:
- Conturi la bănci
+ Viramente interne
B. Depunerea de numerar în casierie:
- Viramente interne
+ Casa
Primirea de dobânzi în contul bancar
+ Conturi la bănci
+ Venituri financiare
Plata de dobânzi prin contul bancar (dacă nu există datoria privind dobânda înregistrată
anterior, iar banca are dreptul, conform contractului, să rețină dobânda din contul clientului –
descoperirile de cont)
- Conturi la bănci
+ Cheltuieli financiare
EXEMPLE – TRANSFER DE NUMERAR

3/103. Se ridică din contul de disponibil de la bancă suma de 300 lei, care este depusă în
casieria unității.
Tranzacția de transfer al numerarului din contul de la bancă în casierie determină două
înregistrări:
1 Ridicarea numerarului din contul de la bancă:
 Scad disponibilitățile din bancă, A -, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
 Cresc disponibilitățile aflate în tranzit, A +, Debit, 581 Viramente interne
581 = 5121300
2 Depunerea numerarului în casierie :
 Scad disponibilitățile aflate în tranzit, A -, Credit, 581 Viramente interne
 Cresc disponibilitățile din casierie, A +, Debit, 5311 Casa în lei
5311= 581 300

Aceeași metodă se aplică și pentru rezolvarea tranzacției 4/104.

1. Retragerea de numerar din casierie: 581 = 531150 lei
2. Depunerea de numerar la bancă: 5121= 581 50 lei
TRANZACȚII PRIVIND DATORIILE - Analiză

Tranzacțiile care implică datorii includ achizițiile, care determină creșterea datoriilor comerciale:
 401 Furnizori (achiziții de stocuri și servicii) și
 404 Furnizori de imobilizări (achiziții de imobilizări necorporale sau corporale).
Alte tranzacții care determină creșterea datoriilor:
 Primirea de împrumuturi de la bănci, instituții financiare sau alte entități: + Datorii
financiare (purtătoare de dobânzi), + Disponibilități
 Primirea de servicii de la alte categorii de entități decât furnizorii (stat, salariați): + Datorii
fiscale sau față de angajați, + Cheltuieli de exploatare
 Primirea de avansuri de la clienți: + Avansuri încasate în contul comenzilor, + Clienți
 Acceptarea retragerii unui acționar: + Datorii față de acționari, - Capital social
Datoriile scad când se decontează, fie cu ocazia plății în numerar, prin transferul de alte active sau
prin înlocuirea cu alte datorii:
 Plata datoriilor în numerar sau natură: - Datorii, - Disponibilități sau alte active
 Înlocuirea datoriilor față de furnizori cu efecte de plătit: - Furnizori, + Efecte de plătit (când
sunt emise cambii sau bilete la ordin în favoarea unor furnizori)
 Deducerea avansurilor față de salariați din salarii: - Creanțe față de salariați, - Datorii
salariale
EXEMPLE – DECONTAREA DATORIILOR COMERCIALE

2/107. ALFA achită factura privind consumul de energie electrică în valoare de 1.500 lei, TVA 19%.
Plata datoriilor prin bancă:
 Scad datoriile comerciale, D -, Debit, 401 Furnizori
 Scad disponibilitățile, A -, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
401 = 5121 1.785 lei
6/108. Alfa emite un bilet la ordin în valoare de 1.000 lei pentru a achita un furnizor.
Plata datoriilor folosind efecte comerciale:
 Scad datoriile comerciale, D -, Debit, 401 Furnizori
 Cresc datoriile privind efectele comerciale, D +, Credit, 403 Efecte de plătit
401 = 403 100 lei
7/108. Societatea Alfa achită prin contul la bancă valoarea unui bilet la ordin ajuns la scadență,
de 1.000 lei. Plata efectelor comerciale la scadență:
 Scad datoriile privind efectele comerciale, D -, Debit, 403 Furnizori
 Scad disponibilitățile, A -, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
403 = 5121 100 lei
TRANZACȚII PRIVIND DATORIILE FINANCIARE –
Analiză

Primirea de împrumuturi:
+ Credite bancare (pe termen lung sau pe termen scurt)
+ Disponibilități
Rambursarea de împrumuturi:
- Credite bancare (pe termen lung sau pe termen scurt)
- Disponibilități
Înregistrarea dobânzilor de plătit (la sfârșitul lunii, pentru dobânzile aferente lunii
curente, dar care se vor plăti în lunile viitoare):
+ Cheltuieli financiare
+ Datorii privind dobânzile (pentru credite pe termen lung sau pe termen scurt)
Plata dobânzilor înregistrate în perioadele anterioare:
- Datorii privind dobânzile
- Disponibilități
Înregistrarea dobânzilor plătite în perioada la care se referă (ca de exemplu în cazul
descoperirilor de cont):
+ Cheltuieli financiare
- Disponibilități
EXEMPLE – PRIMIREA ȘI RAMBURSAREA DE CREDITE
PE TERMEN SCURT

1/103. Societatea ALFA primește un credit/împrumut bancar în valoare de 300 lei pe

o perioadă de 10 luni, încasat prin contul de la bancă.
 Cresc disponibilitățile, A +, debit, 5121 Conturi la bănci în lei
 Cresc datoriile financiare, D +, credit, 5191 Credite bancare pe termen scurt
5121 = 5191 300 lei

2/103. Societatea ALFA restituie o tranșă dintr-un credit bancar pe termen scurt în
sumă de 80 lei, prin contul de la bancă.
 Scad disponibilitățile, A -, credit, 5121 Conturi la bănci în lei
 Scad datoriile financiare, D -, debit, 5191 Credite bancare pe termen scurt
5191 = 5121 80 lei
Similar se folosește contul de datorii 1621 Credite bancare pe termen lung.
EXEMPLE – DOBÂNZI PLĂTITE

8/105. Se achită prin contul la bancă o dobândă în valoare de 100 lei aferentă creditului pe termen
scurt.
8.1. Înregistrarea dobânzii aferente CBTS
 cresc datoriile privind dobânzile, D +, credit, 5198 Dobânzi aferente CBTS
 cresc cheltuielile cu dobânzile, CH +, debit, 666 Cheltuieli privind dobânzile
666 = 5198 100 lei
8.2. Plata dobânzii
 scade datoria privind dobânzile, D -, debit, 5198 Dobânzi aferente CBTS
 scad disponibilitățile din conturile la bănci, A -, credit, 5121 Conturi la bănci în lei
5198 = 5121 100 lei
În cazul creditelor de tipul descoperirilor de cont (overdraft, card de credit), momentul recunoașterii
cheltuielii cu dobânda poate să coincidă cu momentul retragerii banilor din contul bancar, ceea ce
permite simplificarea înregistrării (o etapă, nu două, dacă în luna curentă se achită dobânda aferentă
acestei luni):
666 = 5121 100 lei
Dobânzile trebuie recunoscute la cheltuieli în luna la care se referă, indiferent dacă se achită sau nu în
luna respectivă. Astfel, înregistrarea dobânzii se face obligatoriu în luna la care se referă dobânda, iar
plata se face la scadența stabilită prin contractul de creditare (continuare pe pagina următoare).
EXEMPLE – DOBÂNZI ÎNCASATE

7/105. Se încasează prin contul la bancă dobânda aferentă soldului din contul de
disponibil, în valoare de 100 lei.
Încasarea de dobânzi prin bancă:
 Cresc disponibilitățile, A +, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
 Cresc veniturile financiare, V +, Credit, 766 Venituri din dobânzi
5121 = 766 100 lei
EXEMPLE – PRIMIREA ȘI RAMBURSAREA DE CREDITE
PE TERMEN LUNG

3/108. ALFA înregistrează încasarea în contul de la bancă a unui credit bancar de

10.000 lei, contractat la 1 decembrie 2004, pe o perioadă de 5 ani.
Primirea unui credit pe termen lung:
 Cresc datoriile financiare, D +, Credit, 1621 Credite bancare pe termen lung
 Cresc disponibilitățile, A +, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
5121 = 1621 10.000 lei

4/108. Alfa înregistrează o dobândă datorată băncii, în valoare de 200 lei, aferentă
creditului bancar pe termen lung.
Înregistrarea dobânzilor datorate:
 Cresc datoriile financiare, D +, Credit, 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen lung
 Cresc cheltuielile financiare, Ch +, Debit, 666 Cheltuieli privind dobânzile
666 = 1682 200 lei
EXEMPLE – PRIMIREA ȘI RAMBURSAREA DE CREDITE
PE TERMEN LUNG

5/108. Societatea Alfa achită anuitatea în valoare de 1.200 lei aferentă creditului pe
termen lung prin contul de la bancă. Anuitatea este formată din: rată 1.000 lei și
dobândă datorată până la data plății 200 lei.
Rambursarea unui credit bancar pe termen lung (plus dobândă) :
 Scad datoriile financiare, D -, Debit, 1621 Credite bancare pe termen lung
1682 Dobânzi aferente CBTL
 Scad disponibilitățile, A -, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
% = 5121 1.200 lei
1621 1.000 lei
1682 200 lei
TRANZACȚII PRIVIND SALARIILE – Analiză

Plata avansurilor din salarii (în cursul lunii):

- Disponibilități
+ Creanțe față de salariați
Înregistrarea datoriilor față de salariați (ultima zi a lunii):
+ Datorii privind salariile
+ Cheltuieli de exploatare
Înregistrarea (reținerea din salarii) a contribuției angajaților la asigurări sociale, de sănătate și a
impozitului pe salarii:
- Datorii privind salariile
+ Datorii fiscale și sociale
Reținerea avansurilor acordate salariaților din salariile de plătit:
- Datorii privind salariile
- Creanțe față de salariați
Înregistrarea contribuției entității la asigurări sociale:
+ Cheltuieli de exploatare
+ Datorii fiscale
Plata salariilor și contribuțiilor:
- Datorii privind salariile și contribuțiile
- Disponibilități
EXEMPLE – SALARII

9/109. În cursul lunii, societatea ALFA acordă avansuri salariaților în sumă de 20.000
lei, din numerarul existent în casieria întreprinderii, reprezentând chenzina I (avans din
salarii).
În acest caz, angajații primesc numerar înainte de a-și îndeplini obligația lunară
asumată prin contractul de muncă de a oferi servicii entității. De aceea, entitatea are
dreptul de a primi servicii de la angajați până la finalul lunii pentru care a fost
efectuată plata în avans.
Plata salariilor în avans:
 scade valoarea disponibilităților din casierie, A - , Credit, 5311 Casa în lei
 crește valoarea creanțelor față de salariați, A + , Debit, 425 Avansuri acordate
personalului
425 = 5311 20.000 lei
Această creanță va fi anulată la sfârșitul lunii (vezi tranzacțiile referitoare la salarii în
continuare).
Tranzacția 3/100 este similară.
EXEMPLE – SALARII

10/109. La sfârșitul lunii se înregistrează datoriile față de salariați pentru activitatea

prestată în valoare de 50.000 lei. Înregistrarea datoriilor față de salariați:
 Cresc datoriile față de salariați, D +, Credit, 421 Personal – salarii datorate
 Cresc cheltuielile de exploatare, Ch +, Debit, 641 Cheltuieli cu salariile
641 = 421 50.000 lei
11/109. Se înregistrează reținerile din salarii, astfel: 12.500 lei contribuția angajaților la
asigurările sociale (25%), 5.000 lei contribuția angajaților la asigurările de sănătate (10%),
3.250 lei impozit pe salarii (10% aplicat la salariul brut minus contribuțiile sociale) și 20.000
lei avansurile plătite la T2/111. Înregistrarea reținerilor din salarii:
 Scad datoriile față de salariați, D -, Debit, 421 Personal – salarii datorate
 Cresc datoriile față de stat, D +, Credit, 4315 Contribuția angajaților la asigurările
sociale, 4316 Contribuția la asigurările sociale de sănătate, 444 Impozitul pe salarii
 Scad creanțele față de salariați, A-, Credit, 425 Avansuri acordate angajaților
421 = % 40.750
4315 12.500
4316 5.000
444 3.250
425 20.000
EXEMPLE – SALARII

12/110. Se achită salariile datorate personalului, în valoare de 50.000 – 40.750 =

9.250 lei (chenzina a doua/lichidarea, reprezentând soldul final creditor al contului
421; plata se realizează în luna următoare celei în care au fost înregistrate salariile).
Plata salariilor:
 Scad datoriile față de salariați, D -, Debit, 421 Personal – salarii datorate
 Scad disponibilitățile, A -, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
421 = 5121 9.250 lei
13/110. Se înregistrează datoriile sociale ale societății ALFA, reprezentând contribuția
asiguratorie de muncă în valoare de 1.125 lei (2.25%). Înregistrarea contribuției
entității privind asigurările sociale:
 Cresc cheltuielile de exploatare, Ch +, Debit, 646 Cheltuieli privind contribuția
asiguratorie pentru muncă
 Cresc datoriile față de stat, D +, Credit, 436 Contribuția asiguratorie pentru muncă
646 = 436 1.125 lei
EXEMPLE – SALARII

14/110. Se achită datoriile față de terți aferente salariilor în valoare de 12.500 + 5.000
+ 3.250 (contribuțiile angajaților) + 1.125 (contribuția entității) prin contul de
disponibil de la bancă (plata datoriilor).
Plata datoriilor față de stat privind salariile:
 Scad datoriile față de stat, D -, Debit, 4315 Contribuția angajaților la asig. sociale
4316 Contribuția la asig. sociale de sănătate
444 Impozitul pe salarii
436 Contribuția asiguratorie pentru muncă
 Scad disponibilitățile, A -, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
% = 5121 21.875 lei
4315 12.500 lei
4316 5.000 lei
444 3.250 lei
436 1.125 lei
TRANZACȚII PRIVIND CAPITALURILE PROPRII

Principalele tranzacții care implică utilizarea conturilor de capitaluri proprii sunt:

 Constituirea unei societăți comerciale = 3 etape: subscrierea aporturilor de către acționari
sau emisiunea acțiunilor, primirea aporturilor de la acționari, redenumirea capitalului
social
 Majorarea de capital social prin primirea de aporturi noi în numerar sau în natură de la
acționari (apar prime de capital dacă valoarea de emisiunea a acțiunilor > Valoarea
nominală) = cele 3 etape de la constituirea unei SC
 Majorarea de capital social prin încorporarea altor capitaluri proprii
 Reducerea de capital social prin rambursarea către acționari = 2 etape: aprobarea
rambursării, plata sumelor datorate acționarilor
 Crearea de rezerve din profit
 Utilizarea unor capitaluri proprii pentru acoperirea pierderilor reportate
 Repartizarea profitului
 Reevaluarea imobilizărilor corporale
Contul bifuncțional 456 Decontări cu acționarii privind capitalul intermediază relația (creanță
sau datorie) dintre societate și acționarii săi privind capitalul social.
TRANZACȚII PRIVIND CAPITALURILE PROPRII

Tranzacțiile care implică relații între entitate și acționari cu privire la capitalul social
presupun utilizarea contului 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul.
456 este un cont bifuncțional care poate fi folosit pentru a reflecta o creanță sau o
datorie, în funcție de tipul relației dintre entitate și acționari.
Tranzacțiile care implică utilizarea conturilor de creanțe față de acționari sunt:
(A) constituirea unei societăți comerciale și
(B) majorarea capitalului social al unei societăți comerciale deja existente prin
contribuții noi de la acționari.
 Corespondența directă între conturile de active (imobilizări, stocuri, disponibilități)
și conturile de capital social (vărsat sau nevărsat) nu este permisă, deoarece
schimbul de active dintre acționari și societate nu este o tranzacție izolată, ci un
proces care se derulează pe parcursul unei perioade, în etape.
Astfel, contul 456 Decontări cu acționarii privind capitalul intermediază relația dintre
societate și acționarii săi privind capitalul social.
TRANZACȚII CU ACȚIONARII/ASOCIAȚII – Analiză

Constituirea unei entități, ca și majorarea de capital social prin aporturi noi

presupun parcurgerea etapelor:
A. Emisiunea acțiunilor/ subscrierea aporturilor de către acționari: + Capital subscris
nevărsat, + Creanță față de acționari, eventual + Prime de capital (dacă valoarea
de emisiune > valoarea nominală a acțiunilor emise)
B. Primirea aporturilor de la acționari: + Active, - Creanță față de acționari
C. Transformarea capitalului nevărsat în capital vărsat: - Capital nevărsat, + Capital
vărsat
Retragerea unui acționar prin rambursarea către acesta a aportului la capital se
realizează parcurgând etapele:
D. Aprobarea rambursării capitalului: - Capital vărsat, + Datorie față de acționari
E. Plata sumelor datorate acționarului (de obicei se aportul rambursează în
numerar): - Datorie față de acționari, - Disponibilități
EXEMPLE – CONSTITUIREA UNEI ENTITĂȚI

Etapa 1 – Constituirea entității/ Emisiunea acțiunilor/ Subscrierea aporturilor

4/101. La înființarea societății BETA, capitalul subscris de către acționari este de
4.000 lei, reprezentat de 100 de acțiuni cu valoarea nominală de 40 lei/acțiune.
Acțiunile subscrise sunt pentru aport în numerar.
Constituirea unei societăți comerciale:
 Cresc creanțele față de acționari, A +, Debit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
 Crește capitalul social, CP +, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat
456 = 1011 4.000 lei

Cu ocazia constituirii unei entități, acționarii se angajează să plătească (adică

subscriu) valoarea nominală a fiecărei acțiuni primite de la entitate.
EXEMPLE – CONSTITUIREA UNEI ENTITĂȚI

Etapa 2 – Primirea contribuțiilor de la acționari

5/101. Acționarii depun capitalul subscris în numerar, direct în contul de disponibil de la
bancă. Această tranzacție reprezintă încasarea unei creanțe.
Primirea aportului în numerar de la acționari:
 Scad creanțele față de acționari, A -, Credit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
 Cresc disponibilitățile, A +, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
5121= 456 4.000 lei
Luând în considerare tranzacțiile T4/104 și T5/105, rezultă că societatea a primit
contribuțiile promise de acționari. Totuși, capitalul social înregistrat în contul 1011 este
înregistrat în contabilitate sub forma de capital subscris și nevărsat. Aceasta este o
neconcordanță între contabilitate și situația economică reală, care trebuie rezolvată prin
transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat.
Tranzacția de transformare a capitalului social se înregistrează separat, după primirea
oricărei contribuții din partea acționarilor (vezi pagina următoare).
SIMILAR SE REZOLVĂ TRANZACȚIILE 2/111 ȘI 3/111.
EXEMPLE – CONSTITUIREA UNEI ENTITĂȚI

Etapa 3 – Transformarea/redenumirea capitalului social

6/101. Transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat
Transformarea capitalului social:
 Scade capitalul nevărsat, CP -, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat
 Crește capitalul vărsat, CP +, Credit, 1012 Capital subscris vărsat
1011 = 1012 4.000 lei
Această tranzacție este obligatorie și este declanșată de primirea aportului la capitalul
social de la acționari (în numerar sau în natură = alte active decât banii).
EXEMPLE – CONSTITUIREA UNEI ENTITĂȚI

1/111. La înființarea societății ALFA, capitalul subscris de către acționari este de 70.000 lei,
reprezentat de 2.000 de acțiuni a 35 lei/acțiune valoare nominală (din cele 2.000 de
acțiuni subscrise, 1.200 sunt acțiuni pentru aport în numerar și 800 sunt acțiuni pentru
aport în natură). Constituirea unei SC/ emisiunea acțiunilor/subscrierea aportului:
 Cresc creanțele față de acționari, A +, Debit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
 Crește capitalul social, CP +, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat

456 = 101170.000 lei

2/111. Acționarii depun capitalul subscris în numerar direct în contul de disponibil de la
bancă, pentru 1.200 de acțiuni a 35 lei/acțiune valoare nominală. Primirea aportului în
numerar de la acționari:
 Scad creanțele față de acționari, A -, Credit, 456
 Cresc disponibilitățile, A +, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei

5121= 456 42.000 lei

EXEMPLE – CONSTITUIREA UNEI ENTITĂȚI

3/112. Acționarii depun capitalul subscris în natură, constituit din următoarele bunuri: o
casă în valoare de 20.000 lei și materii prime în valoare de 8.000 lei, adică 800 de acțiuni a
35 lei/acțiune valoare nominală. Primirea aportului în natură de la acționari
 Crește valoarea activelor imobilizate, A +, Debit, 212 Construcții
 Crește valoarea stocurilor, A +, Debit, 301 Materii prime
 Scade creanța față de acționari, A -, Credit, 456 Decontări cu asociații privind capitalul
% = 456 28.000 lei
212 20.000 lei
301 8.000 lei
Similar se înregistrează și tranzacția 3/93 (prin formula contabilă 212 = 456 300.000 lei)
4/112. Se înregistrează transferarea capitalului din categoria capital subscris nevărsat în
categoria capital subscris vărsat.
Transformarea capitalului social:
 Scade capitalul nevărsat, CP -, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat
 Crește capitalul vărsat, CP +, Credit, 1012 Capital subscris vărsat
1011= 101270.000 lei (42.000 lei de la T2 + 28.000 lei de la T3)
EXEMPLE – MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN
APORTURI NOI

Etapa 1 – Emisiunea acțiunilor/Subscrierea aportului

7/112. AGA decide majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni, astfel: 100 de
acțiuni cu valoare de emisiune (VE) de 50 lei/acțiune și valoarea nominală (VN) de 35
lei/acțiune.
Cu ocazia emiterii de noi acțiuni, are loc o negociere între companie și acționari în privința
prețului de vânzare al acțiunilor, numit valoare de emisiune:
Valoarea de emisiune > Valoarea nominală
Diferența dintre cele două valori este recunoscută ca primă de capital.
Majorarea de capital social prin emisiune de acțiuni:
 Cresc creanțele față de acționari, A +, Debit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
 Crește capitalul social, CP +, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat
 Cresc primele de capital, CP +, Credit, 1041 Prime de emisiune
456 = % 5,000 Valoarea de emisiune: 100 x 50 = 5,000
10113,500 Valoarea nominală: 100 x 35 = 3,500
10411,500 Surplusul VE peste VN: 5,000 – 3,500
EXEMPLE – MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN
APORTURI NOI

Etapa 2 – Primirea aportului de la acționari

8/113. Se încasează în contul de disponibil de la bancă contravaloarea acțiunilor noi.
Primirea de aport în numerar de la acționari:
 Scad creanțele față de acționari, A -, Credit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
 Cresc disponibilitățile, A +, Debit, 5121 Conturi la bănci înlei
5121= 456 5.000 lei
Tranzacția este înregistrată la nivelul valorii de emisiune a noilor acțiuni, care reprezintă
suma subscrisă/promisă de acționari în schimbul acțiunilor.
Atunci când entitatea primește contribuții la capital de la acționari, problema capitalului
social se rezolvă prin următoarea înregistrare.
EXEMPLE – MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN
APORTURI NOI

Etapa 3 – Transformarea capitalului nevărsat în capital vărsat

9/113. Se înregistrează transferarea capitalului din categoria capital subscris nevărsat în
categoria capital subscris vărsat.
Transformarea capitalului social:
 Scade capitalul nevărsat, CP -, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat
 Crește capitalul vărsat, CP +, Credit, 1012 Capital subscris vărsat
1011= 10123.500 lei
Această tranzacție este înregistrată la nivelul valorii nominale a noilor acțiuni, deoarece se
referă la capitalul social și nu la relația cu acționarii.
EXEMPLE – RAMBURSAREA CAPITALULUI SOCIAL

Rambursarea aporturilor către acționari se realizează la inițiativa entității, pentru

reducerea valorii capitalului sau cu ocazia retragerii acționarilor din companie. Relația cu
acționarii este reflectată în contul 456 Decontări cu acționarii privind capitalul, care
funcționează în acest caz ca un cont de datorii.
5/112. La solicitarea unor acționari, AGA aprobă capitalul de restituit, în valoare de 500
lei. Retragerea unui acționar:
 Scade capitalul social, CP -, Debit, 1012 Capital subscris vărsat
 Cresc datoriile față de acționari, D +, Credit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
1012= 456 500 lei
6/112. Se achită acționarilor capitalului retras prin contul de disponibil de la bancă (plata
unei datorii). Plata datoriilor față de acționari prin bancă:
 Scad datoriile față de acționari, D -, Debit, 456 Decontări cu acționarii privind capitalul
 Scad disponibilitățile, A -, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
456 = 5121500
TRANZACȚII CU REZERVE ȘI PRIME DE CAPITAL –
Analiză

Rezervele și primele de capital cresc când sunt create:

Distribuirea profitului la rezerve: + Rezerve, + Repartizarea profitului
Subscrierea de capital social la o valoare de emisiune superioară valorii nominale: +
Capital social, + Prime de capital, + Creanțe față de acționari (vezi secțiunea Majorarea
capitalului social prin aporturi noi)
Înregistrarea plusurilor de valoarea din reevaluarea imobilizărilor necorporale sau
corporale: + Rezerve din reevaluare, + Imobilizări

Rezervele și primele de capital scad când sunt folosite pentru a majora capitalul social, alte
elemente de CP sau pentru a acoperi pierderi reportate:
Încorporarea de rezerve sau prime în capitalul social: - Rezerve/Prime, + Capital subscris
vărsat
Utilizarea rezervelor/primelor de capital pentru acoperirea pierderilor reportate din anii
precedenți: - Rezerve/Prime, + Rezultat reportat
Înregistrarea minusurilor de valoare din reevaluarea imobilizărilor corporale: - Rezerve
din reevaluare, - Imobilizări corporale
EXEMPLE – REZERVE ȘI PRIME DE CAPITAL

10/113. Se înregistrează încorporarea primelor de emisiune în valoare de 1.500 lei în

capitalul social.
Transferul primelor la capital social (încorporare):
 Scad primele de emisiune, CP -, Debit, 1041 Prime de emisiune
 Crește capitalul social, CP +, Credit, 1012 Capital subscris vărsat
1041 = 1012 1.500 lei
11/113. Se utilizează rezerve în valoare de 20 lei pentru acoperirea unei pierderi
reportate.
Acoperirea pierderilor reportate din rezerve:
 Scad rezervele, CP -, Debit, 106 Rezerve
 Crește rezultatul reportat, CP +, Credit, 117 Rezultat reportat (sau scad pierderile
reportate, CP -, -, adică CP +, Credit)
106 = 117 20 lei
TRANZACȚII PRIVIND VENITURILE ȘI CHELTUIELILE
ÎN AVANS

Veniturile și cheltuielile în avans sunt elemente raportate în bilanț ca:

 active (cheltuieli în avans) și respectiv
 datorii (venituri în avans)
Aceste elemente nu respectă definiția veniturilor și cheltuielilor, deoarece
activitățile care determină scăderea sau creșterea beneficiilor economice nu se
realizează în exercițiul curent, ci vor fi realizate în exercițiile viitoare.
Apar două tipuri de înregistrări referitoare la aceste elemente:
 Recunoașterea veniturilor și cheltuielilor în avans
 Transferul veniturilor și cheltuielilor în avans la venituri și cheltuieli curente, pe
măsură ce se realizează activitățile asociate cu creșterea sau scăderea de
beneficii economice.
EXEMPLE – VENITURI ÎN AVANS

8/108. Se emite o factură în valoare totală de 119.000 lei, din care TVA 19%, reprezentând
chiria aferentă anului următor pentru un spațiu comercial dat în folosință terților.
 crește creanța față de clienți, A +, Debit, 4111 Clienți
 cresc veniturile în avans, D +, Credit, 472 Venituri înregistrate în avans
 crește datoria fiscală privind TVA, D +, Credit, 4427 TVA colectată
4111 = % 119.000 lei
472 100.000 lei
4427 19.000 lei
În anul următor, venitul în avans este transformat în venit din chirii, pe măsură ce entitatea își
îndeplinește obligația de a oferi spre utilizare un activ al său terților. Presupunem că suma de
100.000 reprezintă chiria aferentă primelor 10 luni din an, deci transferul la venituri se face
lunar, pentru 10.000 lei/lună, timp de 10 luni.
Se transferă la venituri chirii înregistrate în anul precedent în valoare de 100.000 lei.
 Scad veniturile în avans, D -, Debit, 472 Venituri înregistrate în avans
 Cresc veniturile din chirii, V +, Credit, 706 Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii
472 = 706 10.000 lei
EXEMPLE – CHELTUIELI ÎN AVANS

Se înregistrează factura primită privind chiria spațiilor comerciale ale entității, în valoare totală
de 23.800 lei, din care TVA 19% pentru lunile decembrie-martie. Chiria lunară este de 5.000 lei.
• Cresc cheltuielile cu chiriile, Ch +, debit, 612 Ch. cu redevențe, locații de gestiune și chiriile
• Cresc cheltuielile în avans, A +, debit, 471 Cheltuieli înregistrate în avans
• Crește datoria față de furnizori, D +, credit, 401 Furnizori
• Crește creanța fiscală privind TVA, A +, debit, 4426 TVA deductibilă
% = 401 23.800 lei 1,19 x
612 5.000 lei x = 23.800/1,19 = 20.000 lei
471 15.000 lei
4426 3.800 lei 0,19 X = 0,19 x 20.000 = 3.800
În anul următor, cheltuiala în avans este transformată în cheltuială cu chiriile.
 Scad cheltuielile în avans, A -, Credit, 471 Cheltuieli înregistrate în avans
 Cresc cheltuielile cu chiria, Ch +, Debit, 612 Ch. cu redevențele, locațiile de gestiune și
chiriile
612 = 471 5.000 lei (în ianuarie). La fel se procedează în februarie și martie.
EXEMPLE – AVANSURI ACORDATE FURNIZORILOR

Se înregistrează factura primită de la un furnizor care solicită să i se achite un avans

de 4.760 lei, din care TVA 19% pentru materii prime.
 Cresc avansurile pentru cumpărări de stocuri, A +, debit, 4091 Furnizori-debitori
pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
 Crește datoria față de furnziori, D +, credit, 401 Furnziori
 Crește creanța fiscală privind TVA, A +, debit, 4426 TVA deductibilă
% = 401 4.760 lei 1,19 * x
4091 4.000 lei x = 4.760/1,19 = 4.000
4426 760 lei 0,19 * x = 0,19 * 4.000 = 760
Avansul se achită prin casierie sau prin contul la bancă (plata unei datorii) și se
anulează în momentul primirii bunurilor de la furnizor.
Pentru evidența avansurilor primite de la clienți se folosește contul 419 Clienți-
creditori.
TRANZACȚII EXCLUSE DIN SUBIECTELE DE EXAMEN

Tranzacțiile din capitolul 5 care nu sunt incluse în aceste prezentări printr-un

model sau printr-un exemplu nu sunt obligatorii pentru examen. În suportul de
curs există lista completă a tranzacțiilor care trebuie pregătite pentru examen.

Calculul impozitului pe profit nu face parte din materia obligatorie pentru examen.
Înregistrarea impozitului pe profit (tranzacția 3/72, similară cu 15/110) este inclusă
în materia de pregătit pentru examen.

Capitolul 6 este opțional. Conținutul său a făcut obiectul discuțiilor anterioare

privind ciclul contabil (aplicația 2 de la capitolul 3).
 PROBA DE VERIFICARE
Accesul studenților în sala de examen se va realiza cu cel puțin 10 minute înainte de ora programată, în
următoarele condiții prevăzute în regulament și contractele de studii:
 Accesul în bancă se va face în ordinea indicată de profesorii supraveghetori.
 Accesul la examenul seriei A este posibil pentru studenții din anul I, seria A și studenții din anii II, III sau ani
suplimentari care au fost repartizați de decanat în această serie și apar în catalog.
 Sunt interzise: accesul în sala de examen cu telefoane și mijloace de comunicare/stocare a informațiilor;
utilizarea de surse bibliografice; comunicarea cu alte persoane, cu excepția interacțiunilor cu comisia de
examinare necesare pentru buna organizare a examenului.
 Studenții vor avea asupra lor cardul de student sau cartea de identitate. Studenții care nu prezintă
comisiei actele de identitate nu pot fi evaluați.
 Pentru redactarea tezei se va folosi pix sau stilou albastru/ negru cu cerneală permanentă. Nu este permisă
folosirea creioanelor, a radierelor sau pastei corectoare.
 Orice alte materiale cu excepția celor menționate (cu roșu) vor fi depuse la cuier. Răspunderea privind
siguranța acestor materiale aparține studenților care participă la examen.
 Durata examenului este anunțată la începutul testului.
 Punctajul aferent fiecărui subiect de examen este inclus în enunț.
Studenții nu pot părăsi sala de examen decât după predarea tezei.
Nerespectarea acestor reguli se sancționează conform prevederilor din regulament. Vă rugăm să consultați
Regulamentul pentru studii universitare de licență, 2022-2023.
 REZULTATE

Rezultatele finale ale evaluării

(seminar + probă de verificare = număr întreg de la 1 la 10)
vor fi transmise studenților prin intermediul paginii
personale de pe platforma webstudent.
 RECAPITULARE
Bilanț, cont de profit și pierdere: scop, format, corelații, indicatori.
Definiții, clasificări și caracteristici ale elementelor din situațiile financiare:
active, capitaluri proprii, datorii, venituri, cheltuieli.
Contul: reguli de funcționare, forma (T), închiderea conturilor (permanente
și temporare), semnificația informațiilor prezentate în cont (sold inițial/final,
rulaje, total sume) în general și pentru orice cont în particular.
Analiza contabilă a tranzacțiilor: achiziții, vânzări, încasări, plăți, consumuri,
amortizări, casări, producție etc. cu excepția celor opționale.
Documente contabile: categorii (situații financiare, documente justificative,
documente de sinteză, registre contabile) și rolul lor.
Evaluarea în contabilitate: cost de achiziție, cost de producție, evaluarea
ajustărilor pentru depreciere.
 TEST DE AUTOEVALUARE

Aplicații recapitulative – ONLINE.ASE.RO

Succes!