1.

TVA colectată – VÂNZĂRI

TVA aferentă tranzacțiilor de vânzare este o datorie fiscală și se numește TVA colectată.
Contul folosit pentru înregistrarea TVA colectată este 4427.

Exemplu: Alfa S.A. prestează servicii unui client, la un preț X, TVA 19%. Valoarea totală a facturii
este X + X*0,19 sau X*1,19.
 Cresc veniturile din exploatare, V+, Credit, 704 Venituri din servicii prestate
 Cresc creanțele față de clienți, A+, Debit, 4111 Clienți
 Crește datoria fiscală privind TVA, D+, Credit, 4427 TVA colectată

4111 = % X + X*0,19
704 X
4427 X*0,19

2. TVA deductibilă – CUMPĂRĂRI

Dacă un cumpărător care a fost impozitat la data realizării tranzacției de achiziție nu

este consumatorul final pentru bunurile și serviciile cumpărate, atunci cumpărătorul poate
recupera TVA de la bugetul de stat.
TVA aferentă tranzacțiilor de cumpărare reprezintă o creanță fiscală și se numește TVA
deductibilă.
Contul folosit pentru înregistrarea TVA deductibilă este 4426.

Exemplu: ALFA S.A. cumpără materii prime la prețul de X lei, TVA 19%. Pe factură este înscrisă
suma totală de plată de X*1,19.
 Cresc stocurile de materii prime, A+, Debit, 301 Materii prime
 Cresc datoriile comerciale, D+, Credit, 401 Furnizori
 Crește creanța fiscală privind TVA, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă

% = 401 X*1,19
301 X
401 X*0.19

Când vând trebuie să plătesc datoria cu TVA-ul colectat, iar când cumpăr (ca firmă) am o
creanță cu TVA deductibil.

3. Regularizare TVA

4426 TVA deductibilă și 4427 TVA colectată sunt conturi temporare.

 Din acest motiv trebuie să prezinte sold 0 la sfârșitul perioadei. Sumele înregistrate în
conturile 4426 și 4427 în cursul perioadei contabile se transferă în conturi permanente de TVA
la sfârșitul perioadei. Transferul se realizează printr-o tranzacție numită închiderea conturilor
TVA (regularizare TVA).
Conturile permanente de TVA care se folosesc la sfârșitul perioadei contabile:
 4423 TVA de plată (datorie) – dacă datoria > creanța
 4424 TVA de recuperat (creanță, activ) – dacă creanța > datoria

Exemplu: Închiderea conturilor de TVA, când TVA deductibilă X < TVA colectată Y, generând TVA
de plată Z=Y-X lei.
 Scad creanțele fiscale privind TVA care au fost înregistrate în cursul lunii într-un
cont temporar, A-, Credit, 4426 TVA deductibilă
 Scad datoriile fiscale privind TVA care au fost înregistrate în cursul lunii într-un
cont temporar, D-, Debit, 4426 TVA colectată
 Cresc datoriile fiscale privind TVA care sunt înregistrate într-un cont permanent,
D+, Credit, 4423 TVA de plată

4427 = % Y
4426 X
4423 Z

CAZ 1: Regularizare TVA atunci când TVA deductibilă = TVA colectată

 Scade creanța fiscală din contul temporar, A-, Credit, 4426 TVA deductibilă
 Scade datoria fiscală din contul temporar, D-, Debit, 4427 TVA colectată
Diferența nu se înregistrează deoarece este 0.
 4427 = 4426 X

CAZ 2: Regularizare TVA atunci când TVA colectată = 0

 Scade creanța fiscală din contul temporar, A-, Credit, 4426 TVA deductibilă
 Crește creanța fiscală din contul permanent, A+, Debit, 4424 TVA de recuperat
Datoria cu TVA colectată nu se înregistrează deoarece este 0.

4424 = 4426 X

CAZ 3: Regularizare TVA atunci când TVA deductibilă = 0

 Scade datoria fiscală din contul temporar, D-, Debit, 4427

 Crește datoria fiscală din contul permanent, D+, Credit, 4423
Creanța cu TVA de recuperat nu se înregistrează deoarece este 0.

4427 = 4423 X

CAZ 4: Regularizare TVA atunci când TVA deductibilă > TVA colectată

 Scad creanțele fiscale din contul temporar, A-, Credit, 4426

 Scad datoriile fiscale din contul temporar, D-, Debit, 4427
 Cresc creanțele fiscale din contul permanent, A+, Debit, 4424

% = 4426 X
4427 Y
4424 Z=X-Y

I. Tranzacții de achiziție (facturi primite)

Costul de achiziție = preț de cumpărare + cheltuieli accesorii (ca de exemplu cheltuieli de

transport și depozitare, taxe și comisioane nerecuperabile) – reduceri comerciale

TVA deductibilă = cost achiziție*19% (sau cote reduse 9%, 5%)

Facturile indică realizarea unei achiziții, nu a unei plăți (avem datorie, nu scădere a
disponibilităților bănești).

1. Achizițiile de stocuri determină:

 Creșteri de stocuri: conturi 3xx
 Creșteri de datorii comerciale (furnizori): contul 401
 Creșteri de creanțe fiscale (TVA deductibilă): contul 4426
 2. Achizițiile de servicii determină:
 Creșteri de cheltuieli din exploatare: conturi 6xx
 Creșteri de datorii comerciale (furnizori): contul 401
 Creșteri de creanțe fiscale (TVA deductibilă): contul 4426

3. Achizițiile de active imobilizate (corporale sau necorporale) determină următoarele

modificări:
 Creșteri de imobilizări corporale sau necorporale: conturi 20x, 21x
 Creșteri de datorii comerciale (furnizori): contul 401
 Creșteri de creanțe fiscale (TVA deductibilă): contul 4426

Exemplu: Se înregistrează factură primită privind chiria spațiilor comerciale utilizate de entitate,
în valoare totală de X lei, din care TVA 19%, pentru lunile decembrie-martie (eu sunt in
decembrie acum). Chiria lunară este de Y lei.
 Cresc cheltuielile cu chiriile, Ch+, Debit, 612 Cheltuieli cu redevențe, locații de
gestiune și chiriile
 Cresc cheltuielile în avans, A+, Debit, 471 Cheltuieli înregistrate în avans
 Crește datoria față de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori
 Crește creanța fiscală privind TVA, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă

% = 401 X lei
612 Y lei
471 X/1,19 – Y
4426 X*0,19

II. Consumul sau utilizarea activelor

1. Consumul de stocuri determină următoarele modificări:

 Scad stocurile
 Cresc cheltuielile din exploatare

Consumul de imobilizări se numește amortizare. Când sunt utilizate/ consumate/

amortizate, imobilizările nu dispar din entitate. Astfel, înregistrarea amortizării nu determină
modificarea directă a valorii imobilizărilor. Se înregistrează prin creșterea valorii amortizării.
Amortizarea înregistrată va conduce (indirect) la scăderea valorii a imobilizărilor
utilizate/consumate cu ocazia întocmirii bilanțului.

2. Înregistrarea amortizării imobilizărilor determină:

 Crește amortizarea
  Cresc cheltuielile de exploatare (contul 6811 Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor)
Tranzacția de amortizare este înregistrată la sfârșitul fiecărei luni pentru a evidenția
uzura lunară a imobilizărilor.

Exemplu: Se dau în folosință tastaturile (obiecte de inventar) achiziționate anterior.

 Scad stocurile, A-, Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
 Cresc cheltuielile de exploatare, Ch+, Debit, 603 Cheltuieli cu materialele
de natura obiectelor de inventar

603 = 303 X lei

III. Producția de active

1. Tranzacțiile de producție proprie (obținerea de active din producția proprie)

determină:
 Creșteri ale activelor (imobilizări necorporale sau corporale, stocuri): 2xx, 3xx
 Creșteri ale veniturilor din exploatare: 721, 722, 723, 711
Veniturile din producția proprie sunt evaluate la costul de producție al activelor
obținute, care a fost deja înregistrat drept cheltuială cu ocazia realizării consumurilor de materii
prime, forță de muncă, amortizare etc. (cheltuieli directe + cotă rațional repartizată a
cheltuielilor indirecte de producție).
În contul de profit și pierdere, prin recunoașterea acestor venituri sunt compensate
efectele recunoașterii cheltuielilor de producție, astfel încât realizarea de consumuri (Ch) care
este urmată de producția unor active (V) nu determină raportarea de pierderi.

Exemplu: Se obține din producție proprie un program informatic destinat utilizării la

departamentul financiar, cu un cost de producție de X lei (cheltuieli cu amortizarea Y lei +
cheltuieli cu salariile Z lei).
 Crește valoarea imobilizărilor necorporale, A+, Debit, 208 Alte IN
 Cresc veniturile din exploatare, V+, Credit, 721 Venituri din producția proprie de
imobilizări necorporale

208 = 721 X lei

Codul 722 pentru Venituri din producția de imobilizări corporale

Exemplu: Se obțin din procesul de producție produse finite la cost de producție de X lei.
 Cresc stocurile, A+, Debit, 345 Produse finite
 Cresc veniturile din exploatare, V+, Credit, 711 Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
 345 = 711 X lei

IV. Tranzacții – VÂNZĂRI

Vânzarea = recunoașterea prețului de vânzare ca venit

Descărcarea din gestiune = recunoașterea costului bunurilor vândute, de obicei drept
cheltuială (a se vedea particularitățile pentru produse finite, imobilizări și servicii)

1. Vânzarea mărfurilor
a) Vânzare:
 Cresc veniturile din exploatare
 Cresc creanțele comerciale (clienți)
 Cresc datoriile fiscale (TVA colectată)
b) Descărcarea din gestiune:
 Cresc cheltuielile de exploatare
 Scad stocurile
2. Vânzarea produselor finite (și a altor produse)
a) Vânzare:
 Cresc veniturile din exploatare
 Cresc creanțele comerciale (clienți)
 Cresc datoriile fiscale (TVA colectată)
b) Descărcare din gestiune:
 Scad veniturile din exploatare (711) (nu există în planul de conturi
cheltuieli care să poată fi utilizate în acest caz)
 Scad stocurile
3. Prestarea/vânzarea serviciilor
a) Vânzare:
 Cresc veniturile din exploatare
 Cresc creanțele comerciale (furnizori)
 Cresc datoriile fiscale (TVA colectată)

Exemplu: Se înregistrează factura emisă în exercițiul curent pentru chiria aferentă anului viitor,
în valoare de X lei, TVA 19%.
 Cresc veniturile în avans, V+, Credit, 472 Venituri în avans
 Cresc creanțele comerciale, A+, Debit, 4111 Clienți
 Cresc datoriile fiscale, D+, Credit, 4427 TVA colectată

4. Vânzări de imobilizări necorporale sau corporale

a) Vânzare:
 Cresc veniturile din exploatare (se folosește contul 7583 Venituri
din cedarea activelor și alte operații de capital)
 Cresc creanțele (contul 461 Debitori diverși)
  Cresc datoriile fiscale (TVA colectată)
b) Descărcarea din gestiune (trebuie să țină cont și de amortizarea
aferentă):
 Scade valoarea imobilizărilor
 Scade valoarea amortizării (dacă există)
 Cresc cheltuielile din exploatare, la nivelul valorii nete a activului
(valoarea inițială - amortizarea) (se folosește contul 6583
Cheltuieli cu activele cedate și alte operații de capital)

Imobilizările necorporale/corporale se descarcă din gestiune după vânzare, dar și ca

urmare a: oferirii ca donații, casării sau scoaterii lor din funcțiune, distrugerii sau minusului de
inventar. În aceste situații se procedează ca la descărcarea din gestiune.

Exemplu: Se vinde un autoturism în valoare de X lei, amortizarea cumulată la vânzării Y=X lei, la
prețul de Z lei, 19% TVA.
Vânzarea:
 Cresc veniturile din exploatare, V+, Credit, 7583 Venituri din cedarea activelor și
alte operații de capital
 Cresc creanțele, A+, Debit, 461 Clienți
 Cresc datoriile fiscale, D+, Credit, 4427 TVA colectată
Descărcarea din gestiune (valoarea netă prezentată în bilanț = X – Y = 0)
 Scade valoarea imobilizărilor, A-, Credit, 2133 Mijloace de transport
 Scade amortizarea (există deoarece Y != 0), Am-, Debit sau Am-, (A-)-, A+, Debit,
2813 Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport
 Nu avem cheltuieli din exploatare deoarece X – Y = 0

V. Tranzacții – CREANȚE PE TERMEN LUNG

Exemplu: Se acordă un împrumut în valoare de X lei unei entități afiliate, sumele fiind
transferate prin contul de la bancă.
 Crește valoarea creanțelor imobilizate, A+, Debit, 2671 Sume datorate de
entitățile afiliate
 Scade valoarea disponibilităților aflate în contul de la bancă, A-, Credit, 5121
Conturi la bănci în lei

2671 = 5121 X lei

Atunci când creanțele sunt încasate, modificările sunt cele inverse, astfel încât rambursarea
împrumutului acordat anterior generează scăderea creanțelor și creșterea disponibilităților,
înregistrate prin formula contabilă:

5121 = 2671 X lei

VI. Tranzacții - REEVALUAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Exemplu: Alfa S.A. reevaluează un teren în următoarele condiții: cost de achiziție X lei, valoarea
justă la data reevaluării Y lei (Y mai mare decât X). Se înregistrează un plus de valoare din
reevaluare de Z= Y – X.
 Crește valoarea imobilizărilor corporale, A+, Debit, 2111 Terenuri
 Crește valoarea rezervelor din reevaluare, CP+, Credit, 105 Rezerve din
reevaluare

2111 = 105 Z lei

Tranzacțiile de reevaluare pot determina recunoașterea de plusuri sau minusuri de valoare din
reevaluare. Plusurile de valoare din prima reevaluare a unui anumit activ se recunosc ca rezerve
din reevaluare, iar minusurile la cheltuieli. Recunoașterea efectelor reevaluărilor ulterioare se
face ținând cont de efectul reevaluărilor precedente ale aceluiași activ.

VII. Tranzacții – CREANȚE

Principalele tranzacții care determină creșterea creanțelor sunt vânzările, care afectează:
• Creanțele comerciale: clienții - vânzări de stocuri și servicii și
• Alte creanțe: debitorii diverși - vânzări de imobilizări corporale/necorporale.
Alte tranzacții care determină creșterea creanțelor sunt:
• Acordarea de împrumuturi: + Împrumuturi acordate pe termen lung, - Disponibilități
• Plata salariilor în avans: + Creanțe față de salariați, - Disponibilități
• Acordarea de avansuri către furnizori: + Avansuri acordate furnizorilor,-
Disponibilități
• Emisiunea și transferarea acțiunilor către acționari, cu ocazia subscrierii aportului: +
Creanțe față de acționari, + Capital subscris nevărsat
Creanțele scad când sunt decontate: încasate (în numerar, sub formă de alte active sau
servicii), înlocuite de alte creanțe (efecte de primit) sau deduse din alte datorii:
• Încasarea creanțelor în numerar sau alte active: - Creanțe, + Disponibilități bănești
sau alte active
• Înlocuirea creanțelor față de clienți cu efecte de primit: - Clienți, + Efecte de primit
(cu ocazia primirii de cambii sau bilete la ordin de la clienți)
• Deducerea avansurilor din salarii: - Creanțe față de salariați, - Datorii față de
salariați

1. Creanțe față de acționari/asociați:

Contul 456 Decontări cu acționarii privind capitalul intermediază relația dintre

societate și acționarii săi privind capitalul social.
 456 este un cont bifuncțional care poate fi folosit pentru a reflecta o creanță sau o
datorie, în funcție de tipul relației dintre entitate și acționari.

Etapa 1 – Constituirea societății/Emisiunea acțiunilor/Subscrierea aporturilor

La înființarea societății BETA, capitalul subscris de către acționari este de 4.000 lei,
reprezentat de 100 de acțiuni cu valoarea nominală de 40 lei/acțiune. Acțiunile subscrise sunt
pentru aport în numerar.
• Cresc creanțele față de acționari, A+, Debit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
• Crește capitalul social, CP+, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat

456 = 1011 4.000 lei

Cu ocazia constituirii unei entități, acționarii se angajează să plătească (adică subscriu)

valoarea nominală a fiecărei acțiuni primite de la entitate.

Etapa 2 – Primirea contribuțiilor de la acționari

Acționarii depun capitalul subscris în numerar, direct în contul de disponibilități de la

bancă. Această tranzacție reprezintă încasarea unei creanțe.
• Scad creanțele față de acționari, A-, Credit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
• Cresc disponibilitățile, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei

5121 = 456 4.000 lei

Etapa 3 – Transformarea capitalului social

Transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat.

• Scade capitalul nevărsat, CP-, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat
• Crește capitalul vărsat, CP+, Credit, 1012 Capital subscris vărsat

1011 = 1012 4.000 lei

Această tranzacție este obligatorie și este declanșată de primirea aportului la capitalul

social de la acționari (în numerar sau în natură = alte active decât banii).

Efectele de primit pot fi încasate în numerar, fie de la emitent, fie de la bancă, sau
folosite pentru a achita o datorie.

IX. TRANZACȚII - TREZORERIE

 Principalele tranzacții care implică elemente de trezorerie:
• Transferul de numerar: - disponibilități 1, + disponibilități 2
• Plata datoriilor: - disponibilități, - datorii
• Încasarea creanțelor: + disponibilități, - creanțe
• Primirea creditelor: + disponibilități, + datorii
• Înregistrarea dobânzilor datorate pentru credite: + Datorii privind dobânzile, +
Cheltuieli financiare
• Înregistrarea și plata dobânzilor aferente descoperirilor de cont: -
disponibilități, + cheltuieli financiare
• Încasarea de dobânzi și dividende: + disponibilități, + venituri financiare

Transferul de numerar din contul bancar în casierie (sau în sens invers) generează
modificarea elementelor Casa și Conturi la bănci, dar nu simultan. Astfel, aceste două
elemente nu pot fi plasate în aceeași formulă contabilă. Tranzacția de transfer de numerar se
rezolvă în două etape:
A. Retragerea de numerar din contul bancar:
- Conturi la bănci
+ Viramente interne

B. Depunerea de numerar în casierie:

- Viramente interne
+ Casa

Se folosește contul 581 Viramente interne pentru disponibilitățile aflate în tranzit.

Dobânzile trebuie recunoscute la cheltuieli în luna la care se referă, indiferent dacă se

achită sau nu în luna respectivă. Astfel, înregistrarea dobânzii se face obligatoriu în luna la care
se referă dobânda, iar plata se face la scadența stabilită prin contractul de creditare.

Exemplu: Se achită prin contul la bancă o dobândă în valoare de 100 lei aferentă creditului pe
termen scurt.

Înregistrarea dobânzii aferente CBTS:

• Cresc datoriile privind dobânzile, D+, credit, 5198 Dobânzi aferente CBTS
• Cresc cheltuielile cu dobânzile, Ch+, debit, 666 Cheltuieli privind dobânzile

666 = 5198 100 lei

Plata dobânzii:
• Scade datoria privind dobânzile, D-, debit, 5198 Dobânzi aferente CBTS
• Scad disponibilitățile din conturile la bănci, A-, credit, 5121 Conturi la bănci în lei

5198 = 5121 100 lei

 În cazul creditelor de tipul descoperirilor de cont (overdraft, card de credit), momentul
recunoașterii cheltuielii cu dobânda poate să coincidă cu momentul retragerii banilor din contul
bancar, ceea ce permite simplificarea înregistrării (o etapă, nu două, dacă în luna curentă se
achită dobânda aferentă acestei luni):

666 = 5121 100 lei

X. TRANZACȚII – DATORII

Tranzacțiile care implică datorii includ achizițiile, care determină creșterea datoriilor
comerciale:
• Furnizori (achiziții de stocuri și servicii) și
• Furnizori de imobilizări (achiziții de imobilizări necorporale sau corporale).
Alte tipuri de tranzacții care determină creșterea datoriilor sunt:
• Primirea de împrumuturi de la bănci, instituții financiare sau alte entități: +
Datorii financiare (purtătoare de dobânzi), + Disponibilități
• Primirea de servicii de la alte categorii de entități decât furnizorii (stat,
salariați): + Datorii fiscale sau față de angajați, + Cheltuieli de exploatare
• Primirea de avansuri de la clienți: + Avansuri încasate în contul comenzilor, +
Disponibilități
• Acceptarea retragerii unui acționar: + Datorii față de acționari, - Capital social

Datoriile scad când se decontează, fie cu ocazia plății în numerar, prin transferul de alte
active sau prin înlocuirea cu alte datorii:
• Plata datoriilor în numerar sau natură: - Datorii, - Disponibilități sau alte active
• Înlocuirea datoriilor față de furnizori cu efecte de plătit: - Furnizori, + Efecte de
plătit (când sunt emise cambii sau bilete la ordin în favoarea unor furnizori)
• Deducerea avansurilor față de salariați din salarii: - Creanțe față de salariați, -
Salarii de plătit

XI. TRANZACȚII – SALARII

• Plata avansurilor din salarii (în cursul lunii):

- Disponibilități
+ Creanțe față de salariați
• Înregistrarea datoriilor față de salariați (ultima zi a lunii):
+ Datorii privind salariile
+ Cheltuieli de exploatare
• Înregistrarea (reținerea din salarii) a contribuției angajaților la asigurări
sociale/de sănătate, impozitului pe salarii (reținerea din salarii), avansului
acordat:
- Datorii privind salariile
+ Datorii fiscale și sociale
 • Reținerea avansurilor achitate salariaților din salariile de plătit:
- Datorii privind salariile
- Creanțe față de salariați
• Înregistrarea contribuției entității la asigurări sociale:
+ Cheltuieli de exploatare
+ Datorii fiscale
• Plata salariilor și contribuțiilor:
- Datorii privind salariile și contribuțiile
- Disponibilități

Exemplu: Se înregistrează reținerile din salarii, astfel: 12.500 lei contribuția angajaților la
asigurările sociale (25%), 5.000 lei contribuția angajaților la asigurările de sănătate (10%), 3.250
lei impozit pe salarii (10% aplicat la salariul brut minus contribuțiile sociale) și 20.000 lei
avansurile plătite.
• Scad datoriile față de salariați, D-, credit, 421 Personal – salarii datorate
• Cresc datoriile față de stat, D+, credit, 4315 Contribuția angajaților la asigurările
sociale, 4316 Contribuția la asigurările sociale de sănătate, 444 Impozitul pe
salarii
• Scad creanțele față de salariați, A-, 425 Avansuri acordate angajaților

421 = % 40.750 lei

4315 12.500
4316 5.000
444 3.250
425 20.000

S-au înregistrat, dar nu s-au plătit încă. La plata datoriilor față de stat privind salariile:
-Datoriile față de stat
-Disponibilitățile

XII. TRANZACȚII – CAPITALURI PROPRII

Principalele tranzacții care implică utilizarea conturilor de capitaluri proprii sunt:

• Constituirea unei societăți comerciale = 3 etape: subscrierea aporturilor,
primirea aporturilor, redenumirea capitalului social (vezi creanțe)
• Majorarea de capital social prin primirea de aporturi noi în numerar sau în
natură de la acționari (apar prime de capital dacă valoarea de emisiunea a
acțiunilor > Valoarea nominală) = 3 etape
• Majorarea de capital social prin încorporarea altor capitaluri proprii
• Reducerea de capital social prin rambursarea către acționari = 2 etape:
aprobarea rambursării, plata
• Crearea de rezerve din profit
 • Utilizarea capitalurilor proprii pentru acoperirea pierderilor reportate
• Repartizarea profitului
• Reevaluarea activelor imobilizate corporale

Contul bifuncțional 456 Decontări cu acționarii privind capitalul intermediază relația

(creanță sau datorie) dintre societate și acționarii săi privind capitalul social.

Exemplu: AGA decide majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni, astfel: 100 de
acțiuni cu valoare de emisiune (VE) de 50 lei/acțiune și valoarea nominală (VN) de 35
lei/acțiune.

Cu ocazia emiterii de noi acțiuni, are loc o negociere între companie și acționari în
privința prețului de vânzare al acțiunilor, numit valoare de emisiune:
Valoarea de emisiune > Valoarea nominală
Diferența dintre cele două valori este recunoscută ca primă de capital.

Majorarea de capital social prin emisiunea de acțiuni:

• Cresc creanțele față de acționari, A+, Debit, 456 Decontări cu acționarii privind
capitalul
• Crește capitalul social, CP+, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat
• Cresc primele de capital, CP+, Credit, 1041 Prime de emisiune

456 = % 5.000 lei VE: 100*50

1011 3.500 VN: 100*35
1041 1.500 VE – VN