Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.rs.ro
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 2 din 184
Plata din banca a avansului: 404 = 5121 405 Emitere factura pentru intreaga suma a utilajului si stornarea avansului: % = 404 409X cu semnul minus 213 4426 Inregistrarea achitarii ratei si a dobanzi aferente: 404 = 5121 Includerea pe cheltuiala a ratei datorate prevazute in contract: 666 = 404
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 3 din 184
Inregistrarea manoperei si a cheltuielilor sociale aferente: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 43XX Asigurari sociale
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 4 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 5 din 184
462 sau 473 valoarea veniturilor care apartin furnizorului de pachete turistice Daca la momentul intocmirii facturii clientului nu se poate calcula comisionul se face inregistrarea: 411=462.analitic sau 473.analitic Si, ulterior, la momentul inregistrarii facturii de la furnizor pentru pachetul de servicii turistice facturat clientului: 462.analitic sau 473.analitic = 401 si apoi se determina comisionul ca fiind echivalent cu soldurile conturilor 462 sau 473. Concomitent, se foloseste si un cont de cheltuiala si unul de venit, iar diferenta rezultata se reflecta in contul de profit si pierdere insa se mareste rulajul veniturilor urmand ca societatea sa se incadreze intr-o alta grila de impozitare conform Hotararii nr. 488/2009. Se propun urmatoarele inregistrari: Emitere factura client intern: 4111.1 Clienti interni 4111.1 Clienti interni 4111.1 Clienti interni = = = 462.4C (suma neta fara comision si TVA aferent) Creditori diversi 704.4 Venituri din lucrari si servicii 4427 TVA colectata (comision) (TVA comision)
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 6 din 184
Comision acordat clientului intern, 4111.1 Clienti interni 4111.1 Clienti interni (comision acordat) (TVA comision)
Incasare client turism intern: 5311.X Casa in lei = 4111.1 Clienti interni (total valoare)
Incasare client turism extern: 5314.X Casa in valuta = 4111.2 Casa in valuta (total valoare)
Diferente de curs: 4111.2 Clienti externi (diferente de curs nefavorabile) (diferente de curs favorabile)
Incasare client turism intern: 5121.X Conturi la banci in lei = 4111.1 Clienti interni (total valoare)
Casa in valuta
-
(total valoare)
Reglare servicii turistice interne: 462.4C = Creditori diversi 462.4D Creditori diversi (total valoare)
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 7 din 184
Nota: Toate facturile emise si cele primite de la furnizori trebui grupate pe fiecare partener in parte pentru inchiderea conturilor 462.X si a diferentelor de curs valutar, atat pentru cele in lei cat si pentru cele in valuta. Pe acelasi principiu se poate merge si in cazul biletelor de avion si autocar.
In ceea ce priveste declararea acestor contributii in programul de CAS, SOMAJ, CASS - se declara cu sume 0.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 10 din 184
TVA, dedus la valoarea reziduala, trebuia ajustat daca autoturismul isi inceta existenta de exemplu prin casare, dupa o durata de viata mai mica de 5 ani, de la data la care societatea a devenit proprietarul bunului (ianuarie 2010). Atunci inregistrarea contabila ar fi fost 635 = 4426 cu valoarea TVA pentru perioada de neutilizare (4 ani din 5 de ajustare).
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 11 din 184
5124/B =
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 12 din 184
5081
=5124/B
Evaluarea actiunilor aflate in stoc la sfarsitul exercitiului financiar se face la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare comunicat de societatea de intermediere. Nu se face reevaluare lunara deoarece nu sunt considerate valori de trezorerie ci investitii financiare pe termen scurt. 668 5081 = = 5081 768 cu pierderea de valoare rezultata, sau cu castigul de valoare rezultat
Vanzarea titlurilor de plasament in castig. Castigul se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si costul istoric, respectiv valoarea stabilita la ultima reevaluare de la sfarsitul exercitiului, daca este cazul. 5124/B = % 5081 7642 cu valoarea incasata din vanzare evaluata la cursul BNR valabil in ziua incasarii cu valoarea contabila a acestor titluri cu castigul realizat
Pierderea de valoare se calculeaza la fel ca si castigul si se va contabiliza, astfel: % = 5124/B 6642 5081 cu valoarea contabila a acestor titluri cu valoarea incasata din vanzare evaluata la cursul BNR valabil in ziua incasarii cu pierderea realizata
Pentru actiunile detinute la sfarsitul exercitiului nu se inregistreaza provizioane de risc ci doar ajustari pentru pierdere de valoare. Aceste ajustari nu se inregistreaza pentru titlurile de plasament cotate pe o piata reglementata, ci doar pentru titlurile de plasament necotate si titlurile detinute pe termen lung cotate sau necotate. Astfel: 6863 6864 = = 296 598 pentru titlurile recunoscute ca imobilizari financiare, si pentru titlurile de plasament necotate
Extrase relevante: Pct. 56 (5) Titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. 174 - La finele fiecarei luni, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta, acreditive si depozite in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 13 din 184
Reparatiile pe bazaa de factura: % 611 4426 = 401 cu valoarea totala cu valoarea fara TVA a reparatiei cu TVA aferent
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 14 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 15 din 184
Raspuns consultant: Nu am regasit prevederile legale distincte pentru vanzarile de haine second-hand si incaltaminte la targuri. Din practica si pe baza experientei noastre, mentionam ca fiind vorba despre vanzare direct catre populatie ar trebui sa detineti casa de marcat. O.U. nr. 28, republicata din 25 martie 1999, privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale: Art. 1 - (1) Operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. (2) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala. Fiscalizarea casei de marcat se face insa in corespondenta cu sediul sau punctul de lucru al companiei. Am inteles ca, daca societatea are un anumit cod CAEN, se accepta fiscalizarea unei case de marcat mobile fara a exista obligatia declararii unui punct de lucru la fiecare targ. Este cazul participarii la un targ pentru cateva zile. 4782 - Comert cu amanuntul al textilelor, imbracamintei si incaltamintei efectuat prin standuri, chioscuri si piete Daca participati cu regularitate la un targ in aceeasi locatie sau vindeti intr-o piata trebuie sa va infiintati acolo un sediu secundar- punct de lucru. Activitatea necesita obtinerea unor autorizari de la admnistratia locala (primarie) insa nu cunoastem, nefacand obiectul unei consultante in domeniul contabilitatii. Deschiderea unui punct de lucru va obliga la achizitionarea Registrului Unic de Control. In privinta documentelor contabile acestea se intocmesc pentru activitatea obisnuita de comert haine second-hand. Transportul de la sediu la targ ar trebui sa se faca in baza unui aviz de insotire a marfii, dar fara facturare ulterioara, fiind practic un transfer intre locatii/ gestiuni. Inregistrarea in contabilitate s-ar putea tine pe analitice/gestiuni, pentru a se tine un stoc corect la aceasta locatie si a se cunoaste rezultatul strict pe aceasta locatie. Veniturile se inregistreaza pe baza raportului Z generat de casa de marcat. Stocul se inventariaza periodic conform procedurii companiei.
Cum se tine gestiunea, cum se inregistreaza in contabilitate si ce documente sunt necesare la o activitate de vanzare cu amanuntul, haine si incaltaminte second hand? Dar in cazul in care sunt achizitionate la kg si vandute la bucata? Raspuns consultant: In comertul cu amanuntul (chiar daca este cu bunuri second hand) gestiunea se recomanda sa se tina global valoric. Astfel, in cazul in care se aplica regimul normal de taxare din punct de vedere al TVA, inregistrarile vor fi urmatoarele: Achizitia marfii second hand: 371 si 4426 = 401 cu pretul de cumparare inclusiv TVA daca este cazul
Receptia marfii second hand si stabilirea pretului de vanzare: 371 = 378 si 4428 cu adaosul comercial practicat si TVA neexigibila
Vanzarea si incasarea marfurilor zilnic pe baza bonului fiscal emis: 5311 = 707 si 4427 cu valoarea incasata fara TVA si TVA colectata
Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607,378 si 4428 = 371 cu pretul de vanzare inclusiv TVA al marfurilor vandute
In cazul schimbarii preturilor de vanzare, trebuie intocmit un NIR de schimbare de pret, care se va inregistra: 378 si 4428 371 = = 371 378 si 4428 cu diminuarea de pret, sau cu cresterea de pret
Intocmirea zilnica a raportului de gestiune cu valoarea de vanzare: o a marfurilor existente in soldul initial la inceputul zilei o a marfurilor receptionate in cursul zilei o a marfurilor vandute in cursul zilei o a marfurilor existente in soldul final la sfarsitul zilei Intocmirea zilnica a registrului de casa
In cazul in care marfa se achizitioneaza la kilogram, iar vanzarea se face la bucata, cu ocazia receptiei, trebuie facuta transformarea. Astfel, costul de achizitie pe bucata va fi stabilit impartind valoarea de achizitie la numarul de bucati receptionate.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 18 din 184
In data de 26.10.2005, in baza unei dezmembrari cadastrale, factura fiscala si contract, societatea a vinde o fractiune din spatiu catre persoana fizica. 461 7583 169.467 461 4427 32.198 5121 461 201.837 6583 212 162.839 cu valoarea ramasa calculate proportional (mentionez ca s-a vandut la valoarea de intrare: 671580: 190 mp ( suprafata totala spatiu) = 3534.63 lei/mp 47.94 mp (suprafata vanduta) x 3534.63 lei/mp = 169467,90 lei) In prezent, spatiul are o valoare ramasa de 397.856 lei ( la 31.12.2010) Societatea doreste sa-l vanda catre o persoana fizica (catre un asociat). Cum procedeaza? Vinde cu sau fara TVA? Conform art. 141, alin. 2, lit. f, ar trebui sa se factureze fara TVA op scutita. Nu s-a dedus taxa la cumparare. 461 7583 6583 212 397.856 lei 397.856
Raspuns consultant: In anul 2005, la achizitia imobilului prin aplicarea masurilor de simplificare, TVA-ul deductibil prin taxare inversa se considera TVA dedus. Drept urmare, vanzarea imobilului fara TVA va genera obligativitatea ajustarii TVA-ului in valoare de 127.600 lei pe o perioada de ajustare limitata de 5 ani (daca bunul ar fi fost achizitionat dupa data aderarii perioada de ajustare ar fi fost de 20 de ani). In anul 2010 pentru acest imobil perioada de ajustare este expirata. In general, pentru a se evita ajustarea, in cazul vanzarii imobilelor vechi, exista optiunea de taxare a vanzarii prin depunerea unei notificari la ANAF. Baza legala este redata mai jos: Art161 alin (8) din Codul Fiscal prevede: Persoana impozabila care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente unei constructii sau unei parti din aceasta, terenului pe care este situata sau oricarui alt teren care nu este construibil, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, si care, la sau dupa data aderarii, nu opteaza pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibila aferenta, in conditiile prevazute la art. 149, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 19 din 184
In normele de aplicare la Pct. 83 alin (5) este prezentat un exemplu prin care se ilustreaza aplicarea ajustarii: Exemplu de ajustare a dreptului de deducere: O persoana impozabila dobandeste la data de 15 aprilie 2005, prin achizitie sau investitii, un bun imobil avand o valoare de 30.000.000 lei. Taxa dedusa aferenta acestui imobil a fost de 5.700.000 lei. Persoana impozabila vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008 si nu a optat pentru taxarea acestei vanzari. A. Ajustarea taxei deduse aferente dobandirii bunului imobil: 2/5 - Taxa dedusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei - Anul 2005 (anul achizitiei si al primei utilizari), precum si anii 2006 si 2007 sunt luati in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia in considerare. Suma taxei ce trebuie ajustata: 5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei
La momentul identificarii persoanei exista doua posibilitati : fie se recupereaza suma din garantia retinuta casierului pe baza deciziei de imputare: 5311 = 581 si
Inregistrare :
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 20 din 184
fie se recupereaza direct de la persoana vinovata pe baza deciziei de imputare si a dispozitiei de casierie 4282 5311 = = 7588 si 4282
Inregistrare :
Apreciem ca operatiunea nu intra in sfera de TVA, fiind doar recuperarea unor mijloace banesti ca si in cazul numerarului. Suplimentar, tranzactiile cu tichete de masa nu intra in sfera TVA si compania nu a dedus TVA pentru aceste tichete, astfel incat apreciem ca nu exista risc din acest punct de vedere.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 21 din 184
In acest sens, o activitate economica reprezinta o activitatea agricola, industriala, comerciala, desfasurata pentru obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata in bani si care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati ori determinabili, in scopul obtinerii unui profit. Din punct de vedere fiscal, conform art. 15, alin. (2), legea 571/2003 privind Codul Fiscal: (2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor; b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; l) sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 22 din 184
(i)
se stabilesc cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile. Este necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune (adica a cheltuielilor ce au fost intreprinse atat pentru obtinerea de venituri cu caracter economic, cat si pentru obtinerea de venituri fara caracter economic); stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate, luandu-se in considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal; stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile stabilite.
(ii)
(iii)
Impozitul pe profit datorat se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit. Din punct de vedere al TVA, intrucat veniturile economice sunt obtinute din desfasurarea unor activitati de natura economica, asociatia este considerata persoana impozabila din punct de vedere al TVA pentru activitatile economice pe care le desfasoara. Pentru partidele de pescuit si vanatoare organizate cu scop recreativ, fie ca este vorba despre membrii asociatiei sau despre alte persoane, in cazul in care se incaseaza de la acestia sume reprezentand contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se regasesc in lista de mai sus, si/sau contravaloarea vanatului, aceste operatiuni sunt operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA si pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii se va emite factura fiscala. Conform art. 141, legea 571/2003 privind codul fiscal, sunt scutite de TVA: k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor; Totodata, conform art. 152, legea 571/2003 privind Codul Fiscal, in cazul in care societatea desfasoara operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA, dar pentru care cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii, puteti solicita scutirea de TVA pentru operatiunile respective. In concluzie, in cazul in care nu ati optat pentru regimul special de scutire de TVA, sau cifra de afaceri a asociatiei, calculata conform art. 152, legea 571/2003 privind codul fiscal, este superioara plafonului de 35.000 euro, veti emite facturi fiscale cu TVA atat pentru contravaloarea vanatului cat si pentru contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se regasesc in lista de mai sus incasate pentru organizarea partidelor de pescuit sau vanatoare. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 24 din 184
Din punct de vedere contabil, conform Ordinului Ministrului Economiei si Finantelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial asociatiile, fundatiile sau alte organizatii de acest fel, partidele politice, patronatele, organizatiile sindicale, cultele religioase, precum si alte persoane juridice infiintate in baza unor legi speciale, in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, au obligatia, potrivit legii, sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Reglementarile contabile prevazute la art. 1, alin. (1) Ordin 1969/2007, se refera in principal la activitatile fara scop patrimonial, inclusiv activitatile cu destinatie speciala, desfasurate de catre persoanele juridice fara scop patrimonial, si in subsidiar la activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre aceste persoane juridice. Pentru activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre persoanele juridice fara scop patrimonial, aceste reglementari se completeaza, dupa caz, cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, prevazute in anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare (O.M.F.P. nr. 3.055/2009). Intrucat scopul asociatiei dvs. este gestionarea durabila a vanatului si a exercitarii vanatorii, recreativ-sportive, asigurarea si protejarea posibilitatilor de practicare a vanatorii si pescuitului sportiv, ca modalitati de odihna active si de petrecere a timpului liber, consideram ca activitatea asociatiei dvs. nu se incadreaza in totalitate in definitia termenului de agricultura, si drept urmare nu necesita inregistrari si evidente contabile specifice activitatii de agricultura. Agricultura se distinge de exploatarea pura, in cazul careia resursele sunt pur si simplu culese din mediu (pescuit, vanat, etc.), fara a implica initiative de management. Totusi, tinand cont ca in conformitate cu actele de concesiune incheiate, aveti obligatia repopularii padurilor si apelor, consideram necesara tinerea unei evidente contabile in ceea ce priveste cantitatea de animale si peste achizitionate si cantitatea de peste si animale vanate, atat cantitativ cat si valoric. Astfel, conform ordinului 1969/2007, in cazul in care se considera ca activele biologice achizitionate (pesti, animale) sunt valorificate mai devreme de 12 luni, acestea vor fi clasificate ca stocuri, iar in caz contrar ca imobilizari. In cadrul stocurilor privind activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala se cuprind printre altele si animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru munca si reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate in activitatile fara scop patrimonial, coloniile de albine, precum si animalele pentru obtinerea de lana, lapte si blana in vederea valorificarii in activitatile fara scop patrimonial. La achizitionarea animalelor se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile, la valoarea facturii: Debit Credit 361Animale si pasari / 213Animale si plantatii = 401Furnizori / 404Furnizori de imobilizari In cazul in care societatea este platitoare de TVA, se va inregistra si taxa pe valoare adaugata aferenta achizitiei prin utilizarea conturilor de TVA. Pe baza statisticilor, periodic, se inregistreaza modificarea biologica a activelor biologice (cum ar fi cresterea in greutate):
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 25 din 184
In cazul in care vanatul si pestele se vand, intervin urmatoarele note contabile: Debit 411Clienti = Credit Venituri cu scop patrimonial (ct. 701, 707)
De asemenea, in cazul in care societatea este platitoare de TVA vor interveni notele contabile aferente evidentierii taxei pe valoare adaugata.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 26 din 184
a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, daca furnizorul nu este o persoana impozabila, prin contractul de vanzare/cumparare; b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru sau, dupa caz, prin dovada inmatricularii mijlocului de transport nou in statul membru de destinatie. Drept urmare, in cazul dumneavoastra, deoarece autoturismul este vechi, ar trebui sa respectati prevederile art. 10 alin. 1 pentru a dovedi scutirea de taxa. Consideram ca dovada de transport lipsa o puteti inlocui cu dovada de inmatriculare a autoturismului in statul olandez, la fel ca in cazul autoturismelor noi.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 28 din 184
In situatia in care costurile suportate sunt in fapt doar aferente mutarii la o locatie noua (montare, transport) si nu aduc niciun plus de valoare parametrilor de functionare, aceste costuri trebuie recunoscute direct in contul de profit si pierdere drept costuri ale perioadei. Prevedere legala: Ordinul nr. 3.055/2009 106. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. (2) Sunt recunoscute ca o componenta a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile efectuate la imobilizarile corporale. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.
ii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este Decont de cheltuieli cod 14-55 aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne. Din punct de vedere al impozitului pe profit, deductibilitatea cheltuielilor inregistrate pe baza unui bon fiscal insotit de un decont de cheltuieli, este stabilita in functie de regulile generale stabilite la art. 21 din Codul Fiscal. Practic, utilizarea bonului fiscal insotit de un decont de cheltuieli, nu determina in mod automat nedeductibilitatea cheltuielii. Intr-adevar, conditiile de valoare si forma ale bonului pentru inregistrarea in contabilitate, nu mai sunt de actualitate fiind abrogate prin publicarea O.M.F.P. nr. 3.512/2008.
- Combustibil
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 30 din 184
- Salarii
641=421
600
- Contributii suportate de societate - Tichete de masa Etc. b) Inregistrarea produselor in curs de executie la inceputul perioadei
180 60 .... 30
III) e) f)
ETAPA DE CALCULATIE se realizeaza la sfarsitul perioadei si consta in: i. repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie; Repartizarea cheltuielilor indirecte la NU % = 923 sfarsitul lunii, dupa procedeele 921.S1 cunoscute 921.S2 Inregistrarea in costurile perioadei a NU 902.2 = 923 regiei fixe nealocate (costul subactivitatii)
190 120 70 10
g)
ii. evaluarea si inregistrarea produselor in curs de executie; Evaluarea si inregistrarea produselor in 331=711 80 933.S1=921.S1 curs de executie la sfarsitul perioadei 933.S2=921.S2 iii. determinarea costului de productie efectiv al produselor obtinute; Determinarea costului efectiv al NU 902.1 = % produselor fabricate 921.S1 921.S2
h)
i)
iv. reflectarea in costurile perioadei a cheltuielilor neincorporabile (neincluse in costul de productie) Inregistrarea cheltuielilor generale de NU 902.2= % 100 administratie si de desfacere in 924 50 costurile perioadei 925 50
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 31 din 184
j)
v. justificarea cheltuielilor (inchiderea tuturor conturilor) Justificarea cheltuielilor (inchiderea NU 901 = % tuturor conturilor) 902.1 933 902.2
(ii)
(iii) o persoana juridica terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 32 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 33 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 34 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 35 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 36 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 37 din 184
Si incasarea facturii de vanzare: 5121 Cont curent = 461 Debitori diversi 4. Descarcarea gestiunii de imobilizari: Amortizare calculata: 6.000 / 24 luni x 6 luni = 1.500 % = 214 aparatura birotica 2814 Amortizarea altor active corporale 6583 Cheltuieli privind activele cedate 6.000 1.500 4.500
Din punct de vedere fiscal veniturile realizate din vanzarea activelor imobilizate este venit impozabil. Cheltuielile de amortizare si valoarea neamortizata reprezinta cheltuieli deductibile, daca acestea pot fi conectate la venituri impozabile ( si sunt in acest caz) si daca mijlocul fix in cauza este utilizat pentru activitatea curenta a societatii.
Ordinul nr. 3.055/2009 mentioneaza la punctul 111 alin. (2): Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 38 din 184
Se supun, de asemenea, amortizarii, investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere. Lunar, amortizarea se inregistreaza in contabilitatea chiriasului astfel : 6811/ Costuri cu amortizarea = 2812/ Amortizare investitii cladiri inchiriate
La finalizarea investitiilor, chiriasul poate factura catre proprietar valoarea costurilor suportate care poate imbraca forma unei livrari a unei parti dintr-o constructie: Potrivit Ordinului nr. 1.752/2005, punctul 111 alin. (2): La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. In cazul facturarii unei parti dintr-o constructie noua, o analiza detaliata este necesara. Potrivit Codului Fiscal art. 141 alin. 2 litera f): Este considerata operatiune scutita de TVA livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele: 2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant; 3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii; 4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii. Inregistrarile in contabilitate vor fi: 461 Debitori diversi = 461 Debitori diversi = 6583 Costuri cu cedare active = 7583 Venituri din cedare active 4427 TVA colectata 212/ Investitii cladiri inchiriate
In cazul in care conditiile prezentate nu sunt indeplinite si se considera ca este o vanzare de parte de cladire veche, operatiunea este scutita de TVA. In conditiile emiterii unei facturi fara TVA, chiriasul va trebui sa ajusteze TVA dedusa initial la facturile primite de la constructori, ceea ce nu este in interesul companiei. Potrvit Codului Fiscal art. 141 alin. (3): Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f), in conditiile stabilite prin norme, prin notificarea organelor fiscale si factura poate fi emisa cu TVA, fara obligatia ajustarii TVA dedusa initial. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 39 din 184
In situatia in care nu se pune problema facturarii catre proprietar a investitiilor efectuate, se va ajusta tva-ul dedus in conditiile mentionate la art. 149 Cod Fiscal. Se analizeaza in primul rand daca se respecta definitia bunului de capital: Art. 149 - Ajustarea taxei deductibile in cazul bunurilor de capital (1) In sensul prezentului articol: a) bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane. Din detaliile mentionate de dvs, investitia la spatiul inchiriat este un bun de capital. Se analizeaza apoi valoarea amenjarilor in valoarea totala a imobilului: (2) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza, in situatiile prevazute la alin. (4) lit. a) d): b) pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Daca valoarea este sub 20% nu se pune problema ajustarii, astfel mergem mai departe cu analiza. (3) Perioada de ajustare incepe: d) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital prevazute la alin. (2) lit. b), a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat, si se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii. Astfel daca data contractului este 2001 si atunci s-au facut toate amenajarile si s-a pus in functiune restaurantul, atunci inseamna ca anul primei utilizari dupa modernizare nu este anul aderarii sau ulterior si nu se pune problema ajustarii. Daca totusi au existat modernizari ulterioare care se incadreaza la paragraful de mai sus, atunci se aplica ajustarea : (4) Ajustarea taxei deductibile prevazute la alin. (1) lit. d) se efectueaza: d) in situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia cazurilor in care se dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari sau unei livrari catre sine pentru care taxa este deductibila; (5) Ajustarea taxei deductibile se efectueaza astfel: c) pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. c) si d), ajustarea se efectueaza in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 40 din 184
% 2813 6583
Daca prin actul de reziliere firma de leasing a renuntat si la ratele facturate si neincasate, atunci se va inregistra si: 404/firma de laesing = 7583 cu valoarea acestor facturi
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 42 din 184
trim I 0 II 1.833
imp.profit
imp.minim
III 45.767 IV 45.767 Am completat Declaratia 101 dupa cum urmeaza: - rd. 3 - rd. 4 - rd. 5 - rd. 9 - rd.11 - rd.12 - rd.13.2 45.767 45.767 1.833 2.750 2.750 45.767 88.784 impozit pe profit de recuperat final.
1. Am completat corect decalaratia 101 tinand seama de datale de mai sus? 2. Daca este corecta suma de recuperat la rd.13.2, atunci care este suma exacta a impozitului minim pe anul 2009 (7.333 sau 4583)? Raspuns consultant: Este corect completata declaratia 101. Impozitul minim se compara cu impozitul datorat trimestrial si nu anual, si se datoreaza doar in trimestrele in care este mai mare decat impozitul datorat. Drept urmare, in cazul expus de dumneavoastra impozitul minim datorat pentru anul 2009 este de 4.583 lei, adica impozitul minim datorat in trim II si impozitul minim datorat in trim IV. Un exemplu asemanator cazului dumneavoastra regasiti in norme de aplicare ale art. 18 din 3 Codul Fiscal la pct. 11 : 113. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului minim datorat in cursul anului fiscal. Exemplul III O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500 / 12) x 2 = 1.083 lei. Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 44 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 45 din 184
4. Se prescrie datoria catre asociat: 455 Asociati conturi curente = 7588 Alte venituri din exploatare 5. Se anuleaza TVA de recuperat: 6588 Alte cheltuieli de exploatare = 4424 TVA de recuperat 6. Se achita datoriile societatii: 401/462/4xx = 5121 Cont curent in lei 7. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli: 121 Contul de profit si pierdere = % 607 658x 635 % = 707 Venituri din vanzari de marfuri 758x Alte venituri din exploatare 121 Cheltuieli cu marfurile Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu alte taxe si impozite Contul de profit si pierdere
8. Se calculeaza impozit pe profit pentru profitul realizat (daca se obtine profit din lichidare: Profit realizat x 16%= x lei
9. Se inregistreaza si se achita impozitul pe profit: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit
441 Impozit pe profit = 5121 Contul curent in lei 121 Contul de profit si pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 46 din 184
10. Atentie deosebita trebuie sa acordati elementelor de capitaluri proprii, in special rezervelor. Daca acestea au fost constituite din profit brut atunci la momentul inchiderii se datoreaza impozit pe profit asupra lor. Cu exceptia posibilelor variante ce ar putea apare din componenta capitalurilor proprii, inchiderea conturilor se va face astfel: a) Se repartizeaza profitul net la dividend: 129 Repartizarea profitul = 457 Dividende de platit b) Se calculeaza impozit pe dividende asupra profitului net: 457 Dividende de platit = 446 Impozit pe dividende
c) Se achita impozitul pe dividende: 446 Impozit pe dividende= 5121 Cont curent in lei d) Se inchid conturile ramase 1012 Capital social = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
e) Se achita datoriile catre asociati: % = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 457 Dividende de platit 5121 Cont curent
La sfarsitul operatiunilor efectuate bilantul societatii trebuie sa fie zero. Monografia contabila de mai sus este orientativa dar dvs., la efectuarea operatiunilor ocazionate de lichidarea societatii, trebuie sa aveti in vedere precizarile Ordinului nr. 1.376/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora.
Inregistrarile contabille (documentele justificative necesare sunt precizate in paranteza): A. Pentru sucuri si apa minerala: a) Achizitia marfurilor (factura de achizitie): 371si 4426 = 401 cu valoarea de achizitie
b) Receptia marfurilor (nota de intrare receptie care sa contina si pretul de vanzare al marfurilor vandute prin tonomat): 371 = 378si 4428 cu val adaosului practicat si a TVA-ului
c) Eliberarea fiselor pentru tonomat (bon fiscal eliberat de casa de marcat): 5311 = 5328 cu valoarea fiselor eliberate
d) Recuperarea fiselor din aparat la sfarsitul zilei si inregistrarea vanzarilor (Raportul Z emis de casa de marcat si un borderou de de evidentiere a fiselor extrase din tonomat): 5328 = 707 si 4427 cu valoarea marfurilor vandute
e) Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute (idem pct. d): 607,378 si 4428 f) = 371 cu valoarea de vanzare a marfurilor incasate
Eventualele fise vandute si nerecuperate din aparat se vor recunoaste pe venituri ca diferenta de pret. (idem pct. e): = 707 si 4427 cu valoarea fiselor vandute si nerecuperate
5328
B. Pentru tonomatul de cafea: a) Achizitia consumabilelor care urmeaza sa se introduca in tonomat: 371si 4426 = 401 cu valoarea de achizitie
b) Introducerea consumabilelor in aparat determina obtinerea unui anumit numar de porti de cafea. Drept urmare, receptia global valorica se va face pe numar de portii: 371 = 378si 4428 cu val adaosului practicat si a TVA-ului
d) Recuperarea fiselor din aparat la sfarsitul zilei si inregistrarea vanzarilor: 5328 = 707 si 4427 cu valoarea marfurilor vandute
e) Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607,378 si 4428 = 371 cu valoarea de vanzare a marfurilor incasate
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 49 din 184
f)
Eventualele fise vandute si nerecuperate din aparat se vor recunoaste pe venituri ca diferenta de pret: = 707 si 4427 cu valoarea fiselor vandute si nerecuperate
5328
In prezent, impozitul pe dividende aferent dividendelor repartizate si neplatite se plateste pana pe 25 ianuarie a anului urmator repartizarii: In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. In cazul in care profitul realizat a fost nedistribuit , si acum se decide distribuirea lui ca dividend, urmand sa se beneficieze facilitatea dividendelor reinvestite, atunci trebuie sa se faca dovada ca acestea au fost reinvestite in scopul cresterii si pastrarii locurilor de munca, asa cum sunt precizarile O.U.G. nr. 200/2008: (1) Dividendele reinvestite incepand cu 2009, in scopul pastrarii si cresterii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora inscris la Oficiul National al Registrului Comertului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende. (2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende si dividendele investite in capitalul social al altei persoane juridice romane, in scopul crearii de noi locuri de munca, pentru dezvoltarea activitatii acesteia, conform obiectului de activitate inscris la Oficiul National al Registrului Comertului.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 51 din 184
Pct. 19 alin. 4 din normele de aplicare ale art. 137 clarifca printr-un exemplu modul de facturare In cazul in care se refactureaza cheltuieli efectuate pentru alta persoana, respectiv atunci cand o persoana impozabila primeste o factura sau alt document pe numele sau pentru livrari de bunuri/prestari de servicii/importuri efectuate in beneficiul altei persoane si refactureaza contravaloarea respectivelor livrari/prestari/importuri, se aplica structura de comisionar. Persoana care refactureaza cheltuieli nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. In cazul structurii de comisionar persoana impozabila are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, in conditiile legii, si are obligatia de a colecta taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile. Exemplul nr. 5: Societatea A incheie un contract de proiectare a unui bun imobil cu societatea B. In contract se stipuleaza ca B va suporta cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc. ale salariatilor lui A care realizeaza acest proiect. Pe factura emisa A mentioneaza separat costul proiectarii si costul asa-numitelor cheltuieli suportate de B. In aceasta situatie nu este vorba despre o refacturare de cheltuieli in sensul prevederilor pct. 19 alin. (4). Toate cheltuielile de cazare, transport, masa, diurna etc., facturate de A lui B, sunt cheltuieli accesorii serviciilor de proiectare si trebuie sa urmeze aceleasi reguli referitoare la locul prestarii, cotele sau regimul aplicabil ca si serviciul de proiectare de care sunt legate, conform prevederilor pct. 18 alin. (8). Avand in vedere cele de mai sus, va recomandam sa inscrieti distinct in factura aceste cheltuieli si sa le facturati cu TVA, daca nu exista nicio scutire pentru serviciul principal.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 53 din 184
Pe aviz se mentioneaza ca nu urmeaza factura fiind vorba despre un transfer intre gestiunile companiei. Inregistrarile contabile vor fi: 3028 6028 = = 371 transfer intre gestiuni, pe baza de aviz de insotire marfa 3028 consum materiale, pe baza de bon de consum la data predarii catre constructor 722 capitalizare costuri in valoarea investitie in curs, la finele fiecarei luni
231 =
2. Daca produsele fac parte din obligatia constructorului ca parte a lucrarii pe care v-o factureaza in baza contractului si a devizelor de lucrari si dvs. deveniti furnizori pentru aceste produse, atunci este o vanzare in fapt catre constructor pe baza de factura, urmand ca valoarea acestor produse sa se regaseasca in valoarea investitiei la momentul facturarii de catre constructor. Inregistrarile contabile vor fi: 4111 607 231 = = = 707 vanzare catre constructor pe baza de factura 371 descarcare din gestiune pe baza facturii de vanzare 401 capitalizare costuri (materiale si manopera) din factura primita de la constructor
Din punct de vedere fiscal, aceasta cheltuiala, legal inregistrata in contabilitate, va fi deductibila, daca este efectuata in scopul realizarii de venituri impozabile conform art. 21 alin. 1, chiar daca nu au la baza o factura fiscala.
Se raporteaza aceste sume in formularul 300 (decont TVA) si 390 (Declaratie recapitulativa privind livrarile (achizitiile) intracomunitare? Raspuns consultant: Art. 155 din Codul Fiscal precizeaza ca: (10) Orice document sau mesaj care modifica si care se refera in mod specific si fara ambiguitati la factura initiala va fi tratat ca o factura. (11) Romania va accepta documentele sau mesajele pe suport hartie ori in forma electronica drept facturi, daca acestea indeplinesc conditiile prevazute de prezentul articol. Drept urmare, nota de credit primita de la un partener extern este asimilata unei facturi, daca contine informatiile minime de la art. 155 alin. 5. Din punct de vedere al TVA, acestea corectii sunt considerate ajustari ale bazei de impozitare pentru achizitiile intracomunitare initiale. Raportarea in decontul 300 si declaratia 390 este obligatorie si se face cu semnul minus in perioada in care a fost emisa nota de credit, la aceleasi randuri ca si achizitiile intracomunitare initiale.
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 58 din 184
La data 31/12/2009 vom avea urmatoarele date financiare: Valoare de intrare cladire Amortizare cumulata = = 300.000 (100.000 istoric si 200.000 investitii) 30.000
(amortizarea lunara calculata a fost 100.000/ 10 ani x 12 luni= 833,33 ron/ luna) Valoare ramasa de amortizat Valoare conform raport evaluare Diferenta de valoare Inregistrari contabile: 2812 212 = = 212 105 30.000 lei- anulare amortizare cumulata 90.000 lei - inregistrare rezerva din reevaluare = = = 270.000 360.000 90.000 (rezerva din reevaluare)
Durata ramasa de amortizat va fi 7 ani x 12 luni= 84 luni Amortizarea lunara incepand cu data 01/01/2010 = 360.000/ 84= 4.285,71 lei/luna = 90.000/84= 1.071,43 ron/luna
La data 31/12/2009 nu va exista decat impact contabil prin inregistrarile prezentate mai sus. Din punct de vedere fiscal nu exista impact deoarece nu s-a inregistrat o pierdere din reevaluare si nici nu s-a inregistrat amortizare pentru valoarea reevaluata. Incepand cu 01/01/2010 va exista impact fiscal in sensul ca amortizarea contabila se va considera integral deductibila, dar diferenta de amortizare aferenta valorii din reevaluare se va trata ca suma impozabila. Baza legala:
1 *) Art. 22 - Provizioane si rezerve (5 ) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz.
De exemplu la data 31/03/2010 veti lua in considerare astfel: Amortizare contabila nedeductibila (ar fi rand 29 in declaratia 101)= Amortizare fiscala deductibila (ar fi rand 14 in declaratia 101)= Elemente similare veniturilor (ar fi rand 11 in declaratia 101)= 4.285,71 x 3 luni -4.285,71 x 3 luni 1.071,43 x 3 luni
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 60 din 184
La inceputul anului 2010 se va inchide contul de repartizare: 121 = 129 12.632 lei
De mentionat ca suma impozitului datorat ramane la nivelul impozitului minim. Daca in urma aplicarii acestei facilitati impozitul calculat se situeaza sub nivelul impozitului minim, ramane obligatia de plata a impozitului minim forfetar. In declaratia 101 impozitul scutit nu se mentioneaza deoarece impozitul se inregistreaza pe suma neta. In ceea ce priveste amortizarea ulterioara a mijlocului fix pentru care s-a acordat facilitate fiscala, valoarea fiscala este valoarea de intrare minus facilitatea fiscala. In cazul dvs., valoarea de intrare este si valoarea facilitatii, astfel incat contabil se va inregistra amortizare, insa fiscal aceasta va fi zero. Inregistrarea contabila va fi: 6811 = 2813,
dar in declaratia 101 sumele se vor trece la randul 29, urmand ca ca la randul nr. 14 sa se treaca valoarea zero. Baza legala: Art. 192*) - Scutirea de impozit a profitului reinvestit (1) Profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru), astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit. (2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, utilizat in acest scop in anul efectuarii investitiei. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva. (3) Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2009, in aplicarea facilitatii se ia in considerare profitul contabil inregistrat incepand cu data de 1 octombrie 2009 si investit in activele mentionate la alin. (1) produse si/sau achizitionate dupa aceeasi data. (4) Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozit pe profit trimestrial, in situatia in care se efectueaza investitii in trimestrele anterioare, din profitul contabil cumulat de la inceputul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea. (9) Contribuabilii care beneficiaza de prevederile alin. (1) au obligatia de a pastra in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare, stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 61 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 62 din 184
4111
707
Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 cu costul de achizitie al marfurilor vandute evaluat fie prin identificare specifica, fie prin FIFO,CMP sau LIFO
Incasarea prin ramburs a marfurilor vandute: 5311 = 4111 cu suma cash incasata
Incasare prin SMS: 461 si 5121 = = 4111 cu contravaloarea SMS-urilor 461 cu SMS-urile incasate
Neridicarea coletelor trimise prin posta sau curierat: 707 371 = = 4111 cu valoarea marfurilor neridicate, si 607 cu costul marfurilor neridicate
Retur marfa vanduta in 10 zile de la vanzare: 707 371 4111 = = = 4111 cu valoarea marfurilor neridicate, si 607 cu costul marfurilor neridicate 5121/5311 cu sumele restituite
2) Contribuabilii, cu exceptia celor prevazuti la alin. (1), la art. 13 lit. c)e), art. 15 si 38, in cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare, prevazute la alin. (3), sunt obligati la plata impozitului la nivelul acestei sume. (3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzatoare impozitului minim, stabilite in functie de veniturile totale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt urmatoarele: Venituri totale anuale (lei) 0 52.000 52.001215.000 215.001430.000 430.0014.300.000 4.300.00121.500.000 21.500.001129.000.000 Peste 129.000.001 Impozit minim anual (lei) 2.200 4.300 6.500 8.600 11.000 22.000 43.000
4) Pentru incadrarea in transa de venituri totale prevazuta la alin. (3), se iau in calcul veniturile totale, obtinute din orice sursa, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad: a) veniturile din variatia stocurilor; b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale i a altor resurse pentru finantarea investitiilor; d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale; f) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare; g) veniturile prevazute la art. 20 lit. d). (5) Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) efectueaza pentru trimestrele IIII comparatia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevazut la alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 si inmultirea cu numarul de luni aferente trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueaza comparatia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual prevazut la alin. (3).
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 64 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 65 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 66 din 184
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 67 din 184
In privinta diferentelor de curs aferente depozitelor bancare in valuta, acestea se inregistreaza la finele fiecarei luni in anul 2010 si la momentul lichidarii. Baza legala: 169. - Depozitele bancare pe termen scurt in valuta se inregistreaza la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de constituire. (3) Lichidarea depozitelor constituite in valuta se efectueaza la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de lichidare. Diferentele de curs valutar intre cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt inregistrate in contabilitate si cursul Bancii Nationale a Romaniei de la data lichidarii depozitelor bancare se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. 174. - La finele fiecarei luni, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta, acreditive si depozite in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Exemplu: avem un depozit de 100.000 euro constituit in 01/12/2009 (presupunem 1 euro = 4,23 ron) cu scadenta 05/02/2010 (presupunem 1 euro = 4.01 lei) 01/12/2009: 5124/ depozit 5125 = = 5125 5124/cont curent 100.000 x 4,23= 423.000 100.000 x 4,23= 423.000
(inregistrarea se poate face si direct cont banca la cont banca sau prin 581 viramente interne) 31/12/2009 665 = 5124/depozit 100.000 x (4,23-4,2282)= 180
31/01/2010 (presupunem 1 euro= 4,24 lei) 5124/depozit 05/02/2010 = 765 5124/depozit 5125 5124/depozit 100.000 x (4,24-4,2282)= 1.180 100.000 x 4,01= 401.000 100.000 x 4,01= 401.000 100.000 x (4,24-4,01)= 23.000
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 68 din 184
Din profitul nerepartizat al anului 2009: cadru legal; documentele necesare; inregistrari contabile; impozit care trebuie platit.
Raspuns consultant: Potrivit Ordinului nr. 3.055/2009 privind reglementarile contabile punctul 243 (3), principalele operatiuni care se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt:
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 69 din 184
Majorare capital din imprumuturi: Prin interferenta cu alte prevederi legislative, aportul la capitalul social se face potrivit legii societatilor comerciale nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare prin aport in natura sau numerar in functie de modul de organizare juridica. In contextul majorarii capitalului social al unei firme prin compensarea creantelor unui asociat fata de societate, aceasta trebuie privita ca un aport in numerar, o suma de bani care exista in patrimoniul societatii si care va face obiectul unor modificari de contabilitate de la activ la pasiv. Subliniem ca aceasta operatiune nu trebuie confundata cu aportul de creante asupra unor terti si care intra sub incidenta art. 16, ea reprezinta de fapt un aport de creante ale actionarului fata de societate. Aportul de creante se constituie din solduri ale conturilor: 4551 Actionari/Asociati - conturi curente 4558 Actionari/Asociati - dobanzi la conturi curente care se capitalizeaza si se vor considera ca aport la capitalul social. Inregistrarile comntabile vor fi: 456 4551 4558 1011 = = = = 1011 456 456 1012
De retinut ca in momentul in care veniturile din dobanzi ar implica o retinere la sursa in cazul platii acestora, operatiunea de capitalizare a acestora in vederea aportului la capital social este similara si va determina pentru societate obligativitatea de a face aceasta retinere la sursa. Majorarea capitalului social prin aceasta modalitate este acceptata la Registrul Comertului numai in urma prezentarii si unui raport de expertiza si se face bineinteles in baza hotararii adunarii generale a asociatilor/actionarilor. Majorare capital din rezultat: Cand adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentru majorarea capitalului, se fac urmatoarele inregistrari: 117 "Rezultat reportat" 1068 "Alte rezerve" = 1068 "Alte rezerve" = 1011 "Capital subscris nevarsat" 1012 "Capital subscris varsat"
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 70 din 184
In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende. La art. 7 alin. (1) pct. 12 din Codul fiscal, dividendul este definit ca o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o societate catre o alta persoana, juridica sau fizica, ca urmare a detinerii unor titluri de participare la acea societate. Titlurile de participare reprezinta actiunile sau partile sociale, asa cum sunt definite de Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. De aceea majorarea capitalului social din profitul net, care nu are ca efect o distribuire de titluri suplimentare ce modifica procentul de detinere, nu este considerata distributie de dividend si nu se impoziteaza.
2. cumparatorul revanzator trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al doilea stat membru, altul decat cel din care incepe sau se incheie transportul efectiv al bunurilor; 3. livrarea de bunuri efectuata de furnizorul din primul stat membru trebuie urmata obligatoriu de livrarea acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru catre beneficiarul direct situat in al treilea stat membru; 4. beneficiarul final trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru in vederea indeplinirii obligatiei de plata a TVA. De asemenea, pentru a fi considera triunghiulara, la baza realizarii operatiunii trebuie sa existe un contract din care sa rezulte: circuitul bunurilor si persoana desemnata sa efectueze plata TVA, respectiv destinatarul final al bunurilor; responsabilitatea efectuarii transportului care trebuie asumata fie de catre furnizorul bunurilor din primul stat, fie de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru. Responsabilitatea transportului se stabileste in functie de conditia de livrare INCOTERMS negociata prin contract. In situatia prezentata de dvs., firma A trebuie sa emita catre B o factura cu TVA colectata deoarece se considera o livrare efectuata pe teritoriul national al Romaniei. Firma B poate considera expedierea sau transportul bunurilor de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul Ungariei o livrare intracomunitara de bunuri, scutita cu drept de deducere a TVA numai in masura in care sunt indeplinite cumulativ doua conditii: 1. cumparatorul bunurilor din Ungaria comunica firmei B din Romania un cod valabil de TVA emis de o autoritate fiscala dintr-un stat membru; 2. bunurile sunt expediate si transportate de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul Ungariei sau pe teritoriul oricarui stat membru. Livrarile intracomunitare sunt considerate operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA in baza art. 143 alineat 2 litera a) daca se pot justifica prin documentele reglementate prin articolul 10 din O.M.F.P. nr. 2.222/2006 cu ultima modificare efectuata prin O.M.F.P. nr. 3.419/21 decembrie 2009: factura completata cu toate informatiile impuse prin art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, inclusiv codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru; documentul prin care se face dovada ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru; orice alte documente: contract sau comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare. Fiind o livrare intracomunitara, operatiunea trebuie raportata si prin declaratia recapitulativa cod 390. Referitor la transportul bunurilor, pot fi doua situatii: cand transportul este efectuat printr-o casa de expeditie din Romania, valoarea acestuia este taxabila in Romania, caz in care firma D emite catre A factura cu TVA colectata;
Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 72 din 184