Modificari La MONOGRAFIILE CONTABILE

RAPORT SPECIAL
Modificări la
MONOGRAFIILE
CONTABILE
2021
Studii de caz Æ Explicații detaliate
Informaţii specializate
www.rs.ro
Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!
Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport
deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON.
Modificări la MONOGRAFIILE CONTABILE în 2021: Studii de caz + Explicații detaliate
© RENTROP & STRATON

(recunoscut CNCSIS conform Deciziei nr. 284/2007)
Preşedinte: George Straton
Director General: Octavian Breban
Manager produs: Georgiana Stoica
Manager Departament Editorial: David Trușcă
Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la: www.rs.ro
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi
prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează
sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.
Informaţii specializate
Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

sector 5, București
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45
CUPRINS
1. Stimulent de risc. Înregistrare în D112. Înregistrări contabile

2. Microîntreprindere. Subvenţii ANOFM 41,5% şi sprijin financiar telemuncă
3. Lucrare de construcţii contractant/subcontractant. Monografie contabilă
4. Stimulent de risc pentru personalul medical
5. Monografie contabilă producţie construcţie cu finanţare
6. Provizioane/ajustări pentru clienți incerți
7. Acoperire pierderi contabile din profiturile anilor precedenți
8. Facilități din domeniul construcțiilor. Calculul cifrei de afaceri
9. Stimulent de risc. Impozitare și declarare în D112
10. Prestări servicii informatice către persoane neimpozabile din UE și din afara UE. Regim TVA
3
Modificări la MONOGRAFIILE CONTABILE în 2021:

Studii de caz + Explicații detaliate
1. Stimulent de risc. Înregistrare în D112. Înregistrări contabile
SPEŢĂ:
Un cabinet medical individual (medic de familie) a solicitat, în baza O.U.G. nr. 43/2020 art. 8
alin. (1) lit. f1), stimulent de risc cuvenit personalului medical care are calitatea de salariat. În baza
unei facturi emise către Casa Judeţeană de Sănătate a încasat, în data de 31.12.2020, suma de 5.000
lei/angajat reprezentând stimulent de risc pe două luni pentru perioada stării de urgenţă.
Stimulentul va fi plătit salariaţilor odată cu salariul aferent lunii decembrie după ce s-a reţinut
impozit 10% şi se declară în D112 secţiunea E3? Care este monografia contabilă?
SOLUŢIE FISCAL-CONTABILĂ:
Stimulentul de risc se declară în D112, potrivit Ordinului comun al MFP/MMJS/MS nr.

2.814/1.536/1.806 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a
„Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidența
nominală a persoanelor asigurate”, la „rândul 8 „Venit brut” se completează cu suma reprezentând
venitul brut realizat, potrivit legii şi care reprezintă suma totală a veniturilor din salarii şi asimilate
salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal.
Venitul brut include şi stimulentul de risc acordat medicilor, personalului medico-sanitar,

personalului paramedical, inclusiv personalului auxiliar, implicat direct în transportul, echiparea,
evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19, pe perioada stării de
urgenţă, prevăzut în O.U.G. nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri
europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, precum şi
cu alte sume acordate sub formă de stimulente, prime, bonusuri etc. prin alte acte normative.
Rândul 11.2 „Alte venituri din salarii şi asimilate salariilor, pentru care nu se datorează
contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii” – se completează cu alte sume acordate sub formă de
stimulente, prime, sporuri etc. care, potrivit legii, sunt impozabile, dar nu se cuprind în baza de calcul
al contribuţiilor sociale obligatorii.
Aşadar, stimulentul de risc se completează la Anexa nr. 1.2 – Anexa asigurat → Secţiunea A
→ E.3 – Date detaliate privind impozitul pe venit → 11.2 Alte venituri din salarii şi asimilate
salariilor, pentru care nu se datorează contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii, cu suma de 5.000 lei,
iar valoarea completată la rândul 8 „Venit brut” include şi acest stimulent.
La art. 8 alin. (1) se menţiona că se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de
2.500 lei brut pe lună, pe perioada stării de urgenţă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare.
4
Potrivit prevederilor de la alin. (51) de la art. 8, categoriile de persoane menţionate la alin. (1)
beneficiază de un singur stimulent de risc acordat lunar pe durata stării de urgenţă, chiar dacă acestea
îşi desfăşoară activitatea în una sau mai multe unităţi angajatoare, conform legii.
Din aceste prevederi rezultă că stimulentul în valoare de 2.500 lei este plătit iniţial din fondul
de salarii al angajatorului, iar ulterior este decontat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate, înainte să fie decontat de la stat.
Stimulentul de risc este asimilat subvenţiei, fiind o finanţare nerambursabilă. Acesta se

înregistrează în contabilitate conform pct. 392-404 din O.M.F.P. nr. 1.802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale
consolidate.
Înregistrările contabile sunt:
 Dreptul de a primi stimulentul de risc la momentul semnării contractului cu suma care a

fost aprobată:
4452 = 7414
„Împrumuturi nerambursabile cu „Venituri din subvenţii de
caracter de subvenţii” exploatare pentru plata
personalului”
Stimulentul de risc acordat nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări

sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuţiei asiguratorii pentru muncă,
reglementată la titlul V «Contribuţii sociale obligatorii» din Codul fiscal.
 Înregistrare stimulent de risc în luna decembrie:
641 = 421
„Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii datorate”
personalului”
 Reţinere impozit salarii:
421 = 444
„Personal – salarii datorate” „Impozitul pe venituri de natura
salariilor”
 Încasare subvenţie:
5121 = 4452
„Conturi la bănci în lei” „Împrumuturi nerambursabile cu
caracter de subvenţii”
5
2. Microîntreprindere. Subvenţii ANOFM 41,5% şi sprijin financiar telemuncă
SPEŢĂ:
Sumele încasate de angajatorii care au beneficiat de subvenţia acordată de ANOFM prin

decontarea unei părţi din salariu (41,5% din salariul de bază brut) sunt considerate venituri din
subvenţii şi, ca urmare a art. 53 alin. (1) lit. d), se scad din baza impozabilă a impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor sau este un venit impozabil?
Pentru sumele încasate de angajatorii care au beneficiat, în baza Legii nr. 282 din 8 decembrie
2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin
destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea
coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, de
sprijinul financiar de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat care a lucrat în regim de telemuncă în
perioada stării de urgenţă sau a stării de alertă, care este monografia contabilă? Care este tratamentul
fiscal ce se aplică din punctul de vedere al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor?
Din punct de vedere contabil, subvenţiile sunt tratate în secţiunea 411 la pct. 392-404 din
O.M.F.P. nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare
anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare.
În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente

veniturilor.
– subvenţiile aferente activelor, pentru acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea
beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate. În conturile
de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi
plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale;
– subvenţiile aferente veniturilor, care cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru
active.
În categoria veniturilor din subvenţii de exploatare intră cele aferente cifrei de afaceri, pentru
materii prime şi materiale consumabile, pentru alte cheltuieli externe, pentru plata personalului, pentru
asigurări şi protecţie socială, pentru alte cheltuieli de exploatare, aferente altor venituri, pentru
dobânda datorată.
Subvenţiile 41,5% acordate de ANOFM reprezintă subvenţii aferente veniturilor, aşa cum sunt
acestea reglementate la punctul 395 din O.M.F.P. nr. 1.802/2014.
Pct. 397. (2) Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile
aferente se procedează astfel:
a) din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere:
– în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor;
– la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate.

6
Potrivit prevederilor pct. 398 alin. (1), subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept
venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le
compenseze.
Recunoaşterea veniturilor din subvenţii se efectuează cu respectarea clauzelor care au stat la

baza acordării lor.
Potrivit prevederilor pct. 399 alin. (3), subvenţia care urmează să fie primită drept compensaţie
pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere în
perioada în care devine creanţă.
În aceste condiţii, sumele care trebuie încasate de la ANOFM vor fi recunoscute drept creanţe
în corespondență cu veniturile care vor compensa cheltuielile salariale aferente lunii pentru care se
solicită sumele.
Aşadar, în mod normal, atât cheltuiala cât şi venitul se vor înregistra în aceeaşi perioadă.
Însă, având în vedere că pentru acordarea subvenţiei este necesar să îndepliniţi anumite
condiţii, recomand înregistrarea în veniturile societăţii în luna când aţi întocmit şi transmis cererea
pentru solicitarea acestei subvenţii.
Înregistrări contabile:
 Se înregistrează cheltuieli cu salarii brute, aferente lunii respective:
641 = 421
„Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii datorate”
personalului”
 Înregistrarea reţinerilor din salarii:
421 = %
„Personal – salarii datorate” 4315
„Contribuţia de asigurări
sociale” (25%)
4316
„Contribuţia de asigurări
sociale de sănătate” (10%)
444
„Impozitul pe venituri de natura
salariilor” (10%)
 Înregistrarea în luna când s-a depus cererea sumelor ce urmează a fi solicitate de la

bugetul asigurărilor pentru şomaj, pornind de la cheltuielile cu salariile deja înregistrate
în contabilitate:
4452 = 7414
personalului”
7
 Încasarea sumelor de la bugetul asigurărilor pentru şomaj:
5121 = 4452
„Conturi la bănci în lei” „Împrumuturi nerambursabile cu
Sprijinul financiar de 2.500 lei acordat societăţii pentru fiecare telesalariat este reglementat de
Ordinul nr. 1.376/2020 care reglementează documentele necesare pentru acordarea sprijinului şi
categoriile de bunuri ce pot fi achiziţionate conform art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 132/2020 privind
măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate
de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de
muncă.
Categoriile de bunuri care pot fi achiziţionate sunt prevăzute în anexa O.M.F.P. nr. 1.376/2020:
– Sisteme de calcul tip laptop/notebook

– Tablete
– Smartphone
– Echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente bunurilor prevăzute la pct. 1-3
– Echipamente necesare conectării la internet aferente bunurilor prevăzute la pct. 1-3
– Licențe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software aferente bunurilor prevăzute la
pct. 1-3 necesare pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă.
Astfel, acest sprijin de 2.500 lei reprezintă o subvenţie aferentă activelor care sunt recunoscute,
de regulă, în contul de profit şi pierdere pe parcursul perioadelor şi în proporţia în care amortizarea
acelor active este recunoscută.
Subvenţiile pentru active se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se

recunosc în bilanţ ca venit amânat (contul 475 „Subvenţii pentru investiţii”), conform punctului 402
alin. (2) din Reglementările contabile.
Deci monografia contabilă poate fi următoarea:
 Depunerea cererii:
4458 = 4758
„Alte sume primite cu caracter „Alte sume primite cu caracter
de subvenţii” de subvenţii pentru investiţii”
 Încasare:
5121 = 4458
„Conturi la bănci în lei” „Alte sume primite cu caracter
de subvenţii”
 Achiziţia bunurilor:
2xx = 404/401
„Conturi de imobilizări” „Furnizori de imobilizări”/
„Furnizori”
8
 Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 281x
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizări privind
amortizarea imobilizărilor” imobilizările corporale”
 Și concomitent:
4758 = 7584 valoarea subvenţiei reluată la

venituri
„Alte sume primite cu „Venituri din subvenţii
caracter de subvenţii pentru investiţii”
pentru investiţii”
Chiar dacă bunurile sunt considerate obiecte de inventar din punct de vedere fiscal, în
contabilitate recomand înregistrarea acestora ca active imobilizate, deoarece îndeplinesc cumulativ
cele două condiţii prevăzute în O.M.F.P. nr. 1.802/2014 - sunt active generatoare de beneficii
economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an.
Din punctul de vedere al impozitării, veniturile din subvenţii sunt neimpozabile în cazul
microîntreprinderii.
La art. 53 alin. (1) din Codul fiscal se prevede că baza impozabilă a impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d) veniturile din subvenţii.
3. Lucrare de construcţii contractant/subcontractant. Monografie contabilă
SPEŢĂ:
Societatea noastră a contractat o lucrare de modernizare clădire la o instituţie. A subcontractat

partea de lucrări, doar manopera, unei alte firme. Procurarea materialelor este obligaţia firmei noastre.
Care este monografia contabilă la cele două societăţi, inclusiv pentru garanţiile de bună
execuţie şi fluxul facturărilor?
Din cele prezentate reiese că prin contractele încheiate între cele trei societăţi se prevede, pe
lângă executarea lucrărilor, şi o garanţie de bună execuţie, care se poate constitui fie prin virament
bancar, fie prin reţineri succesive din facturi, conform prevederilor contractuale.
9
La societate, în calitate de contractor principal, monografia contabilă poate fi următoarea:
4111 = 704 facturare lucrare către instituţie

„Clienţi” „Venituri din servicii
prestate”
2678 = 4111 constituirea garanţiei

„Alte creanţe imobilizate” „Clienţi”
5121 = 4111 încasarea facturii, mai puţin

garanţia
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”
6812 = 1512 constituire provizioane pentru

garanţii (dacă este cazul)
„Cheltuieli de exploatare „Provizioane pentru
privind provizioanele” garanţii acordate
clienţilor”
Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se deduc trimestrial/anual

numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului/anului
respectiv pentru care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în
convenţiile încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori
serviciilor prestate.
5121 = 2678 încasarea garanţiei la finalizarea

perioadei
„Conturi la bănci în lei” „Alte creanţe
imobilizate”
La terminarea lucrărilor de construcţie, garanţia de bună execuţie nu trebuie din nou facturată.
Ea a fost deja facturată cu prilejul emiterii facturilor pe parcursul executării lucrărilor. Faptul
că această garanţie este evidenţiată distinct în facturi şi că este reţinută din valoarea totală de plată a
fiecărei facturi este numai o problemă de decontare între constructor şi beneficiar, şi nu de facturare şi
de colectare a TVA, care trebuie să respecte regulile în materie de TVA.
Din punctul de vedere al TVA, explicaţii cu privire la evidenţierea garanţiilor de bună execuţie
în facturi se regăsesc în materialul „Garanţii de bună execuţie” de pe site-ul Ministerului Finanţelor, la
adresa Referinţe TVA – Acasă – MFP (gov.ro).
Înţelegerea este că garanţiile de bună execuţie sunt incluse în valoarea lucrărilor executate şi,
implicit, în baza impozabila a TVA colectate şi numai din motive specifice domeniului construcţiilor
pot fi scăzute din valoarea lucrărilor ce trebuie achitate.
Dacă prin contract s-a stabilit că materialele necesare pentru lucrare sunt asigurate,
înregistrările recomandate sunt:
3xx = 401 factura primită pentru materiale

„Stocuri de materii prime „Furnizori”
şi materiale”
6xx = 3xx consum materiale conform

10
deviz lucrare
„Cheltuieli privind „Stocuri de materii
stocurile” prime şi materiale”
Sau dacă acestea sunt puse la dispoziţia subcontractorului, se întocmeşte cu acesta un proces
verbal de custodie şi se evidenţiază ca stocuri aflate la terţi. Pe măsura consumului, subcontractorul vă
prezintă o situaţie a materialelor incluse în lucrare (potrivit normelor de consum) pe baza căreia
stocurile se scad din gestiunea d-voastra.
În ceea ce priveşte facturile primite pentru manopera executată, monografia contabilă va fi

următoarea:
628 = 401 factura primită de la

subcontractor
„Alte cheltuieli cu „Furnizori”
serviciile executate de
terţi”
401 = 167 evidenţierea garanţiei

„Furnizori” „Alte împrumuturi şi
datorii asimilate”
401 = 5121 plata facturii mai puţin garanţia

„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
167 = 5121 plata garanţiei la final

„Alte împrumuturi şi „Conturi la bănci în lei”
datorii asimilate”
Ca justificare a sumelor primite, la fiecare factură trebuie să fie anexată o situaţie semnată atât
de executant, cât şi de beneficiar, care să descrie în detaliu lucrările executate, cantitate/preţ/valoare
(de ex. tencuieli 200 mp * 3 = 600 lei).
La finalizarea lucrării de modernizare a clădirii şi semnarea procesului de recepţie, odată cu

emiterea facturii finale, vă recomand ca toate materialele consumate şi manopera executată de
subcontractor să se regăsească (din punct de vedere cantitativ) în devizul/situaţia de lucrări anexată
facturii emise către instituţie.
4. Stimulent de risc pentru personalul medical
SPEŢĂ:
Societatea a solicitat, în baza O.U.G. nr. 43/2020 art. 8 alin. (1), stimulent de risc pentru
angajaţi cu contract de muncă, dar şi pentru personalul medical cu care avem relaţii contractuale
(contracte prestări servicii).
Cum vom distribui sumele către angajaţi şi cum vom distribui sumele către colaboratori? Care
este monografia contabilă pentru fiecare din situaţiile enumerate mai sus?
11
Potrivit art. 8 alin. (1) lit. f1) coroborat cu alin. (4) din O.U.G. nr. 43/2020, cu modificările şi
completările ulterioare, „(1) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe
lună, pe perioada stării de urgenţă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, de
la titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice» sau de la alte titluri unde sunt bugetare
sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite, pentru următoarele categorii: (…)
f1) personalul medical, medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cabinetele medicilor de familie,
laboratoarele de analize medicale, laboratoarele de imagistica medicală, ambulatoriile de specialitate,
farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice, furnizorii de servicii medicale aflaţi în contract cu
casele de asigurări de sănătate, care au activat în timpul stării de urgenţă şi care au avut în evidenţă sau
sub tratament pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19, ori dacă personalul respectiv a fost
confirmat cu COVID-19 în urma activităţii desfăşurate; (…)
(4) Stimulentul de risc acordat conform alin. (1) nu se cuprinde în baza lunară de calcul al
contribuţiei de asigurări sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuţiei
asiguratorii pentru muncă, reglementată la titlul V „Contribuţii sociale obligatorii“ din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.”
Astfel, stimulentul de risc este un drept asimilat drepturilor de natură salarială, plătit din fondul
de salarii al unităţii sanitare angajatoare, se supune regulilor de impozitare privind impozitul pe venit
de 10% şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale (CAS),
contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), respectiv al contribuţiei asiguratorii pentru muncă
(CAM).
Mai exact, stimulentul în valoare de 2.500 lei este plătit iniţial din fondul de salarii al
angajatorului, iar ulterior este decontat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate. Adică, stimulentul de risc trebuie să fie plătit de unitatea sanitară angajatoare din fondul de
salarii odată cu acordarea drepturilor salariale, înainte să fie decontat de la stat.
Referitor la declararea stimulentului de risc în D112, potrivit Ordinului comun al

MFP/MMJS/MS nr. 2.814/1.536/1.806 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de
depunere şi de gestionare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului
pe venit şi evidentă nominală a persoanelor asigurate”, la „rândul 8 „Venit brut” se completează cu
suma reprezentând venitul brut realizat, potrivit legii şi care reprezintă suma totală a veniturilor din
salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal.
Venitul brut include şi indemnizaţiile acordate potrivit prevederilor Legii nr. 19/2020, cu
modificările şi completările ulterioare, O.U.G. nr. 30/2020, cu modificările şi completările ulterioare,
O.U.G. nr. 132/2020, O.U.G. nr. 147/2020, stimulentul de risc acordat medicilor, personalului medico-
sanitar, personalului paramedical, inclusiv personalului auxiliar, implicat direct în transportul,
echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19, pe perioada
stării de urgenţă, prevăzut în O.U.G. nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din
fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă,
precum şi cu alte sume acordate sub formă de stimulente, prime, bonusuri etc. prin alte acte normative.
(…)
– Rândul 11.2 „Alte venituri din salarii şi asimilate salariilor, pentru care nu se datorează
contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii” – se completează cu alte sume acordate sub formă de
12
al contribuţiilor sociale obligatorii.”
Prin urmare, stimulentul de risc se completează la Anexa nr. 1.2 – Anexa asigurat → Secţiunea
A → E.3 – Date detaliate privind impozitul pe venit → 11.2 Alte venituri din salarii şi asimilate
salariilor, pentru care nu se datorează contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii, cu suma de 2.500 lei,
iar valoarea completată la rândul 8 „Venit brut” include şi acest stimulent (practic, venitul brut = venit
realizat în lună + stimulentul de risc de 2.500 lei).
 Dreptul de a primi subvenţia (stimulentul de risc) la momentul semnării contractului cu

suma care a fost aprobată:
4452 = 7414
personalului”
 Înregistrare venit brut:
641 = 421 venit realizat în lună + stimulent

de risc
„Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii
personalului” datorate”
 Înregistrarea contribuţiilor obligatorii:
421 = 4315 valoare CAS

„Personal – salarii „Contribuţia de
datorate” asigurări sociale”
421 = 4316 valoare CASS

„Personal – salarii „Contribuţia de
datorate asigurări sociale de
sănătate”
421 = 444 valoare impozit pe salarii

„Personal – salarii „Impozitul pe venituri
datorate” de natura salariilor”
646 = 436 valoare CAM
„Cheltuieli privind „Contribuţia

contribuţia asiguratorie asiguratorie pentru
pentru muncă” muncă”
 Încasarea indemnizaţiei de risc:
5121 = 4452 suma primită

„Conturi la bănci în lei” „Împrumuturi
nerambursabile cu
13
Stimulentul de risc se poate solicita pentru angajaţi, nu pentru colaboratori cu contract de

prestări servicii.
5. Monografie contabilă producţie construcţie cu finanţare
SPEŢĂ:
O societate X a depus la sfârşitul lunii noiembrie un proiect pe axa POR 2.2. Până la depunere şi
după a primit facturi legate de acest proiect: facturi cu prestări servicii pentru cadastrul terenului unde
va fi amplasată investiţia, cu consultanţă (care este eligibilă), cheltuieli de arhitectură şi contract de
vânzare-cumpărare pentru achiziţia terenului (care este parţial eligibilă).
Cum se înregistrează aceste facturi? Momentan nu se știe dacă proiectul o să fie finanţat.
Conform O.M.F.P. nr. 1.802/2014, subvenţiile primite sau de primit de către entitate se
înregistrează în contabilitate în conturi distincte. Contabilitatea proiectelor finanţate din subvenţii se
ţine distinct, pe fiecare proiect, sursă de finanţare, potrivit contractelor încheiate, fără a se întocmi
situaţii financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.
Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie
este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.
Conform pct. 401 din Ordinul mai sus menţionat, subvenţiile legate de terenuri pot impune,
prin contractele încheiate, îndeplinirea anumitor obligaţii. În acest caz, subvenţiile se recunosc drept
venituri pe parcursul perioadelor în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligaţii. De
exemplu, o subvenţie pentru teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv.
În acest caz, subvenţia se recunoaşte în contul de profit şi pierdere pe parcursul duratei de viaţă
a clădirii.
Astfel, monografia contabilă propusă, în cazul în care construcţia va fi tratată drept imobilizare,
este:
 Achiziţie teren:
2111/analitic subvenţie = 404 valoarea terenului + costuri

asociate achiziţiei acestuia, de
exemplu taxele notariale
„Terenuri” „Furnizori de
imobilizări”
14
 Înregistrare facturi primite pentru construcţia clădirii (de exemplu costurile de

arhitectură, consultanta etc.):
6xx = 401
„Cheltuieli privind stocurile” „Furnizori”
 Înregistrare consum de materiale pentru construcţia clădirii:
6xx = 3xx
„Cheltuieli privind stocurile” „Stocuri de materii prime şi
materiale”
 Înregistrare imobilizări corporale în curs de execuţie la finalul lunii, cu valoarea

cheltuielilor aferente construcţiei din cursul lunii:
231/analitic subvenţie = 722

„Imobilizări corporale în curs de „Venituri din producţia de
execuţie” imobilizări corporale”
 Recepţia construcţiei:
212 = 231/ analitic subvenţie

„Construcţii” „Imobilizări corporale în curs de
execuţie”
 Înregistrarea subvenţiei aferente mijloacelor fixe (la data semnării acordului de

finanţare):
445 = 475
„Subvenţii” „Subvenţii pentru investiţii”
 Încasare subvenţie:
5121 = 445
„Conturi la bănci în lei” „Subvenţii”
 Amortizare mijloc fix produs:
6811/analitic subvenţie = 2812/analitic subvenţie

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea construcţiilor”
amortizarea imobilizărilor”
6811/analitic contribuţie proprie = 2812/analitic contribuţie proprie

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea construcţiilor”
amortizarea imobilizărilor”
 Concomitent, se reia subvenţia la venituri:
475 = 7584 valoare amortizare analitic

subvenţie
„Subvenţii pentru „Venituri din subvenţii
investiţii” pentru investiţii”
15
În cazul în care construcţia este destinată vânzării (de exemplu este vorba de un bloc de
locuinţe ce vor fi vândute), atât terenul cât şi construcţia vor fi înregistrate în conturi de stocuri.
În acest caz, subvenţia va fi recunoscută la venituri pe măsura vânzării stocurilor (produselor

finite).
Potrivit pct. 272 din O.M.F.P. nr. 1.802/2014, în categoria stocurilor se cuprind şi activele cu
ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu, echipamente, nave, ansambluri sau complexuri
de locuinţe etc., realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea unor astfel de
produse).
În cazul în care construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, de către
entitatea care le-a realizat, ele reprezintă imobilizări.
Terenurile cumpărate în scopul construirii pe acestea de construcţii destinate vânzării se

înregistrează la stocuri.
6. Provizioane/ajustări pentru clienți incerți
SPEŢĂ:
Care este monografia contabilă a provizioanelor de la constituirea provizionului, închiderea

acestora și închiderea contului de clienți incerți în condițiile în care creanța figurează în contul 4118 și
are o vechime mai mare de 270 de zile, nu este garantată de nicio persoană, nu aparține unei persoane
afiliate?
Pentru respectivii clienți s-au inițiat procese în justiție, s-au finalizat, dar executorul nu a avut ce să
execute pentru a recupera creanța. Între timp a apărut și Legea nr. 296/18.12.2020 care spune că ar fi
integral deductibile.
Din punct de vedere contabil, potrivit pct. 328 din Reglementările contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare consolidate, aprobate prin O.M.F.P. nr.
1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru scăderea creanțelor și datoriilor din
evidența contabilă, societatea trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale
pentru decontarea acestora.
Astfel, cu ocazia inventarierii anuale, pentru creanțele neîncasate, societatea va constitui o

ajustare de depreciere pentru clienți incerți ținând cont de valoarea probabilă de încasare conform pct.
89 alin. (1) din Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare consolidate, aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014, cu modificările și completările
ulterioare.
Înregistrarea cheltuielii cu ajustarea de depreciere în funcție de valoarea probabilă de încasare a

creanței (chiar și la nivel de 100% din valoarea creanței) trebuie efectuată indiferent de faptul că ar fi
deductibilă cheltuiala la calculul profitului impozabil.
16
 Trecerea creanței la clienți incerți sau în litigiu:
4118 = 4111
„Clienţi incerţi sau în litigiu” „Clienți”
 Înregistrarea deprecierii:
6814 = 491
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanţelor - clienţi”
activelor circulante”
 Încasarea creanței:
5121 = 4118
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi incerţi sau în litigiu”
 Scoaterea din evidență a clientului neîncasat:
654 = 4118
„Pierderi din creanţe şi debitori „Clienţi incerţi sau în litigiu”
diverşi”
 Anularea ajustării pentru deprecierea creanțelor cu ocazia încasării sau scoaterii din
evidență:
491 = 7814
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări pentru
creanţelor – clienţi” deprecierea activelor circulante”
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, conform art. 26 din Codul fiscal alin. (1)
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru depreciere numai
în conformitate cu prezentul articol, astfel:
c) ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 30% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la lit. d), e),
f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la dată scadenței;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
j) ajustările pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanțelor, altele decât cele prevăzute la lit. d),
e), f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
17
1. sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație, sau la o persoană fizică
asupra căreia este deschisă procedura de insolvență pe bază de:
– plan de rambursare a datoriilor;
– lichidare de active;
– procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
Potrivit art. 25 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal, sunt cheltuieli nedeductibile:
h) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de

provizion, potrivit art. 26, precum și cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință

judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;
3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau
lichidat, fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg

patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare.
Partea din ajustarea de creanță care a fost constituită pe seama unei cheltuieli deductibile
reflectă un venit impozabil, iar suma ce corespunde unei cheltuieli nedeductibile este venit
neimpozabil, conform art. 23 pct. d) din Codul fiscal.
7. Acoperire pierderi contabile din profiturile anilor precedenți
SPEŢĂ:
O microîntreprindere cu profil agricultură are, la 31.12.2020, pierdere în sumă de 581.811 lei.
Există următoarea situație pe conturi:

– 1068 (reduceri impozit pe profit pentru activitate export constituit 2014) – 52.595 lei
– 1065 (rezerve din surplusul din rezerve reevaluare) – 36.465 lei
– 1117 - (profit nerepartizat perioada 2010-2017) – 436.000 lei
– 457 (dividende neridicate 2004-2008) – 136.300 lei
Din ce conturi se poate acoperi pierderea? Care sunt înregistrările contabile și cu ce dată se fac
notele contabile? 31.12.2020 sau după AGA pentru aprobare bilanț (ședință programată 20.02.2021)?
18
Administratorul dorește ca situațiile financiare la 31.12.2020 să fie pozitive. Ce documente

întocmesc pentru aprobarea sumelor în vederea acoperirii pierderii? În situația în care sunt folosite
dividendele neachitate (sume repartizate în anii 2004-2008), ce obligații declarative sunt? Se plătește
impozit 5%?
Conform prevederilor de la pct. 423 din Reglementările contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare consolidate, aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014, cu
modificările și completările ulterioare, pierderea contabila reportată se acoperă din profitul exercițiului
financiar curent, după aprobarea situațiilor financiare anuale conform legii, și cel reportat aferent
exercițiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital și capital social, potrivit hotărârii
adunării generale a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor legale.
În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă
este la latitudinea adunării generale a acționarilor sau asociaților, respectiv a consiliului de
administrație.
Prin urmare, pierderea contabilă a anului 2009, de exemplu, va fi acoperită din profiturile
contabile realizate în anii precedenți sau următori, în ordine cronologică.
Dacă nu ați fi distribuit profiturile nete ale anilor 2004-2008 la dividende și l-ați fi lăsat în
contul 1171 „Rezultatul reportat”, ați fi putut repartiza aceste sume ulterior în următorii ani ori de câte
ori adunarea generală ar fi hotărât și ați fi plătit impozit numai la plata efectivă a dividendelor.
În cazul în care, ca urmare a hotărârii adunării generale, s-a stabilit repartizarea întregului profit
net la dividende, sunt aplicabile dispozițiile art. 67 din Codul fiscal (valabile pentru anii respectivi),
potrivit cărora, dacă dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au
aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plătește până la data de 31 decembrie a
anului respectiv (ex. pentru dividendele aferente anului 2006 și distribuite în 2007, pentru care
termenul de plată a impozitului pe dividende în cota de 16% era 31.12.2007).
Din momentul în care profitul a fost distribuit pentru dividende, acesta devine o datorie pentru
societate, care trebuie să-l achite acționarilor/asociaților în termenul stabilit prin actul constitutiv cu
respectarea dispozițiilor Legii nr. 31/1990, a societăților, respectiv o creanță a acționarului/asociatului
asupra societății.
Potrivit pct. 328 din Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014, pentru scăderea
creanțelor și datoriilor din evidența contabilă, societatea trebuie să demonstreze că au fost întreprinse
toate demersurile legale pentru decontarea acestora.
De asemenea, la pct. 435 alin. (1) lit. e) din aceleași reglementări contabile se precizează că
veniturile din exploatare cuprind alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din
creanțe recuperate, penalități contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum și
alte venituri din exploatare.
19
Astfel, dacă datoria societății aferentă dividendelor repartizate și neachitate asociaților

respectivi s-a prescris din diverse motive, scoaterea ei din evidență implică anularea datoriei și
înregistrarea ei pe venituri, după cum reiese chiar din funcțiunea contului 457 „Dividende de plată”
regăsită în reglementările contabile amintite.
Înregistrarea contabilă:
457 = 7588
„Dividende de plată” „Alte venituri din exploatare”
Cu privire la rezerva din reevaluare, începând cu data de 01.01.2015, soldul contului 1065 ar fi
trebuit transferat în contul 1175, așa cum reiese din prevederile de la pct. 109 alin. (3) și din aceleași
reglementări contabile, pe care le redăm în continuare:
„La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, soldul contului 1065 „Rezerve
reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” se transferă asupra contului 1175
„Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.
La pct. 110 din reglementările contabile mai înainte menționate se precizează că:
„Rezerva din reevaluare se reduce în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare
pentru aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare.”
Din punct de vedere fiscal, la pct. 5 din Normele metodologice date în aplicarea art. 53 din
Codul fiscal se prevede că:
„5. (1) Baza impozabilă asupra căreia se aplică cotele de impozitare prevăzute la art. 51 alin.
(1) și (2) din Codul fiscal este reprezentată de totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în
creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din
care se scad categoriile de venituri menționate la art. 53 alin. (1) și se adaugă elementele menționate la
art. 53 alin. (2) din Codul fiscal.”
De asemenea, conform prevederilor de la art. 53 alin. (1) și (2) lit. c) și d) din Codul fiscal,
pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată
potrivit alin. (1) se adaugă următoarele:
„c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând
rezervă legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la
calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și
plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării
destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui altui motiv;
d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile

au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru
distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv.
În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în
calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării.”
20
Prin urmare, dacă s-a beneficiat de facilitatatile fiscale prevăzute mai înainte (conturi
1065/1175 și 1068), sumele respective vor intra în baza de calcul al impozitului pe veniturile
microîntreprinderii, împreună cu suma din contul 7588 (renunțarea la plata dividendelor către asociați).
Monografia contabilă:
1171/analitic profit nerepartizat = 1171/analitic – pierdere an 2018

an 2010
„Rezultatul reportat „Rezultatul reportat
reprezentând profitul reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea nerepartizat sau pierderea
neacoperită” neacoperită”
1175 = 1065 – sold cont 1065

„Rezultatul reportat „ Rezerve reprezentand
reprezentând surplusul realizat surplusul realizat din rezerve din
din rezerve din reevaluare” reevaluare”
1175 = 1171/analitic pierdere an 2019 –

sold cont 1175
„Rezultatul reportat „Rezultatul reportat
reprezentând surplusul realizat reprezentând profitul
din rezerve din reevaluare” nerepartizat sau pierderea
neacoperită”
1068 = 1171/analitic pierdere an 2019

– sold cont 1068
„Alte rezerve” „Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat sau pierderea
neacoperită”
457 = 7588 dividende neachitate

asociaților din anii 2004-2008 –
sold cont 457
„Dividende de plată” „Alte venituri din exploatare”
Așadar, AGA se va întruni și va consemna în Procesul-verbal al AGA, la data de 31.12.2020,

decizia de a acoperi pierderile contabile aferente din profiturile anilor în care s-a obținut profit, de a
renunța la dividendele anilor 2004-2008 și de a acoperi pierderile rămase din rezerve (solduri conturi
1065/1175 și 1068).
În cazul în care asociații renunță la dreptul lor de a ridica dividendele, o altă posibilitate pentru
creșterea capitalurilor proprii a fi majorarea capitalului social, în anul 2021, cu efectuarea tuturor
demersurilor legale (modificare act constitutiv la Registrul comerțului, Raport de expertiză contabilă
etc.).
21
Astfel, prevederilor art. 210 din Legea nr. 31/1990, a societăților, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, capitalul social se poate mări prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea
valorii nominale a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.
De asemenea, acțiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepția rezervelor
legale, precum și a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanțe lichide
și exigibile asupra societății cu acțiuni ale acesteia.
8. Facilități din domeniul construcțiilor. Calculul cifrei de afaceri
SPEŢĂ:
La o firmă cu cod CAEN construcții, toată cifra de afaceri este din domeniul
construcțiilor. În contul 7588 are o sumă rezultată din 4551.
Influențează facilitățile fiscale la salarii, salariul fiind de 3.000 lei?
În raport cu îndeplinirea condiției privind cifra de afaceri, art. 3 alin. (1) și (2) din O.P.C.N.S.P.
nr. 239/2019 reglementează indicatorii „Cifra de afaceri totală” și „Cifra de afaceri realizată efectiv din
activitatea de construcții”, în vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală, iar
potrivit art. 4, ponderea cifrei de afaceri din activitățile menționate la art. 60 pct. 5 cifra de afaceri
totală se calculează ca raport între suma rezultată din calculul efectuat pentru determinarea
indicatorului „Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții” și suma rezultată din
calculul efectuat pentru determinarea indicatorului „Cifra de afaceri totală”, înmulțit cu 100.
Acești doi indicatori se calculează după cum urmează:
1. „Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții” se completează de societățile

care desfășoară una sau mai multe activități, printre care se regăsesc și codurile CAEN prevăzute la art.
60 pct. 5 din Codul fiscal, cu cifra de afaceri realizată efectiv din activitățile desfășurate corespunzător
codurilor CAEN prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a), respectiv cu suma veniturilor cumulate de la
începutul anului până la sfârșitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse și prestarea de
servicii, după deducerea, cumulat de la începutul anului până la sfârșitul lunii de raportare, a
veniturilor realizate din redevențe, locații de gestiune și chirii, evidențiate potrivit Ordinului
ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și
completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară,
cu modificările și completările ulterioare, la care:
– se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele

reprezentând:
a) veniturile din subvențiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în

contabilitate pe parcursul fiecărei luni de raportare;
22
b) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit și pierdere ale

veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse și servicii în curs de execuție, evidențiate în
contabilitate la sfârșitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și producția de investiții imobiliare,

înregistrate în contabilitate pe parcursul fiecărei luni de raportare;
– se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele

reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit și pierdere ale
contabilitate la sfârșitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.
De asemenea, la determinarea cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții

conform art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în
calcul numai veniturile realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale
și a mărfurilor, care sunt obținute din producția proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea de
produse achiziționate în scopul revânzării.
2. „Cifra de afaceri totală” realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din luna de
raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului până la sfârșitul lunii de
raportare, realizate din vânzarea de produse și prestarea de servicii, evidențiate potrivit Ordinului
ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și
completările ulterioare, sau, după caz, Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară,
cu modificările și completările ulterioare, la care:
– se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele

reprezentând:
a) veniturile din subvențiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, înregistrate în

contabilitate pe parcursul fiecărei luni de raportare;
b) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit și pierdere ale

contabilitate la sfârșitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold creditor;
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și producția de investiții imobiliare,

înregistrate în contabilitate pe parcursul fiecărei luni de raportare;
– se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele

reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit și pierdere ale
contabilitate la sfârșitul lunilor de raportare în care se înregistrează sold debitor.
Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităților este cifra de afaceri realizată pe
bază de contract sau comandă, din activități circumscrise codurilor CAEN prevăzute la lit. a) a art. 60
pct. 5 din Codul fiscal, și acoperă, în cazul contractelor de execuție, manopera, materialele, utilajele,
transportul, echipamentele, dotările, precum și alte activități auxiliare necesare. Cifra de afaceri va
cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturată.
23
Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităților se poate referi și la alte tipuri de
contracte și activități specifice destinate sectorului de construcții, precum contracte de servicii, de
furnizare.
La determinarea „Cifrei de afaceri totală” și a „Cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea
de construcții” se vor lua în calcul veniturile înregistrate în contabilitate cu respectarea reglementărilor
contabile aplicabile.
În concluzie, considerăm că trecerea pe venituri a sumei din contul 4551 „Acționari/Asociați” –

conturi curente provenite din contul 7588 „Alte venituri din exploatare” (4551 = 7588), nu este
operațiune care să influențeze calculul cifrei de afaceri stabilite conform art. 60 pct. 5 din Codul fiscal
în scopul aplicării facilităților din domeniul construcțiilor, cu ajutorul contului 7588 „Alte venituri din
exploatare” ținându-se evidența veniturilor realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile
distincte de venituri ale activității de exploatare.
9. Stimulent de risc. Impozitare și declarare în D112
SPEŢĂ:
O clinică medicală are contract cu Casa de Sănătate. A primit de la Casa de Sănătate 2.500 lei
stimulent de risc pentru fiecare angajat. Aceste stimulente trebuie să le plătească fiecărui angajat.
Cum se impozitează și cum se declară la ANAF impozitele?
Potrivit art. 8 alin. (1) lit. f1) coroborat cu alin. (4) din O.U.G. nr. 43/2020 cu modificările și
completările ulterioare,
„(1) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună, pe
perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri din bugetul
Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, de la titlul
VI «Transferuri între unități ale administrației publice» sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu
această destinație, prin ordonatorul principal de credite, pentru următoarele categorii: (…)
f1) personalul medical, medico-sanitar și auxiliar sanitar din cabinetele medicilor de familie,
laboratoarele de analize medicale, laboratoarele de imagistică medicală, ambulatoriile de specialitate,
farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice, furnizorii de servicii medicale aflați în contract cu
casele de asigurări de sănătate, care au activat în timpul stării de urgență și care au avut în evidență sau
sub tratament pacienți suspecți sau confirmați cu COVID-19, ori dacă personalul respectiv a fost
confirmat cu COVID-19 în urmă activității desfășurate; (…)
(4) Stimulentul de risc acordat conform alin. (1) nu se cuprinde în baza lunară de calcul al
contribuției de asigurări sociale, contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuției
asiguratorii pentru muncă, reglementată la titlul V «Contribuții sociale obligatorii » din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.”
24
Astfel, stimulentul de risc nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări

sociale (CAS), contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), respectiv al contribuției
asigurătorii pentru muncă (CAM), dar este supus impozitului pe venit de 10%.
Referitor la declararea stimulentului de risc în D112, potrivit Ordinului comun nr.

2814/1536/1806 al MFP/MMJS/MS, la „rândul 8 „Venit brut” se completează cu suma reprezentând
venitul brut realizat, potrivit legii, și care reprezintă suma totală a veniturilor din salarii și asimilate
salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal.
Venitul brut include și indemnizațiile acordate potrivit prevederilor Legii nr. 19/2020, cu
modificările și completările ulterioare, O.U.G. nr. 30/2020, cu modificările și completările ulterioare,
O.U.G. nr. 132/2020, O.U.G. nr. 147/2020, stimulentul de risc acordat medicilor, personalului medico-
sanitar, personalului paramedical, inclusiv personalului auxiliar, implicat direct în transportul,
echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, pe perioada
stării de urgență, prevăzut în O.U.G. nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din
fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență,
precum și cu alte sume acordate sub formă de stimulente, prime, bonusuri etc. prin alte acte normative.
(…)
– Rândul 11.2 „Alte venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru care nu se datorează
contribuții sociale obligatorii, potrivit legii” – se completează cu alte sume acordate sub formă de
al contribuțiilor sociale obligatorii.”
Prin urmare stimulentul de risc se completează la Anexa nr. 1.2 – Anexă asigurat → Secțiunea
A → E.3 – Date detaliate privind impozitul pe venit → 11.2 Alte venituri din salarii și asimilate
salariilor, pentru care nu se datorează contribuții sociale obligatorii, potrivit legii cu suma de 2.500 lei,
iar valoarea completată la rândul 8 „Venit brut” include și acest stimulent (practic, venitul brut = venit
realizat în lună + stimulentul de risc de 2.500 lei).
10. Prestări servicii informatice către persoane neimpozabile din UE și din afara UE. Regim
TVA
SPEŢĂ:
SC plătitoare de TVA prestează servicii informatice către persoane neimpozabile UE și non-UE

în sistem B2C.
1. Beneficiciari persoane neimpozabile UE. După depășire plafon 10.000 euro, înscriere în
M1SS și colectarea TVA din țara beneficiarului? 10.000 euro pentru fiecare țară sau total CA?
2. Beneficiari persoane neimpozabile non-UE. Se emite factură cu TVA România sau trebuie
să obțină cod TVA în țara non-UE?
25
1) Potrivit prevederilor alin. (8), (9), (10) de la art. 278, prevederile alin. (5) lit. h) nu se aplică
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
„a)prestatorul este stabilit sau, dacă nu este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința
obișnuită într-un singur stat membru;
b) sunt prestate servicii către persoane neimpozabile care sunt stabilite, își au domiciliul stabil
sau reședința obișnuită în orice stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a);
c) valoarea totală, fără TVA, a prestarilor menționate la lit. b) nu depășește, în anul

calendaristic curent, 10.000 euro sau echivalentul acestei sume în moneda națională și nu a depășit
această sumă în cursul anului calendaristic precedent.
(9) Atunci când, în cursul unui an calendaristic, pragul prevăzut la alin. (8) lit. c) este depășit,
prevederile alin. (5) lit. h) se aplică de la momentul respectiv.
(10) Prestatorii menționați la alin. (8) care sunt stabiliți sau, dacă nu sunt stabiliți, își au
domiciliul stabil sau reședința obișnuită în România au dreptul de a opta ca locul prestării să fie stabilit
în conformitate cu prevederile alin. (5) lit. h). Opțiunea se aplică pentru cel puțin doi ani
calendaristici”.
Așadar, se ia în calcul valoarea totală din prestările de servicii efectuate pentru persoanele
neimpozabile (nu pentru fiecare țară în parte).
Dacă nivelul cifrei de afaceri din servicii electronice către persoane neimpozabile din alte state
membre UE nu depășește plafonul de 46.337 lei (10.000 euro), locul prestării este considerat a fi în
România, iar societatea va întocmi factură cu TVA, aplicând prevederile de la art. 278 alin. (3),
dispoziții care prevăd că locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde
prestatorul își are stabilit sediul activității sale economice.
Societatea care are sediul activitățîi economice în România poate utiliza regimul special
reglementat la art. 315 din Codul fiscal, pus în aplicare prin procedura aprobată prin O.P.A.N.A.F. nr.
3.737/2016.
Aplicarea acestui regim nu este obligatoriu, însă, acesta îi va permite societății din România să
presteze serviciile pe cale electronică în interiorul Uniunii Europene fără să se înregistreze în scopuri
de TVA în fiecare dintre statele membre în care beneficiarul serviciilor este stabilit.
În cazul înregistrării în programul M1SS (disponibil pe portalul ANAF) se emit facturi cu

codul de TVA din România, utilizând cota de TVA a statului membru al clientului.
Factura se întocmește cu cota de TVA datorată statului membru de consum.
Prestatorul va depune prin mijloace electronice declarația specială de TVA al cărei model este
prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 815/2012.
Declarația specială de TVA se întocmește în euro.
În cazul în care prestările de servicii se plătesc în alte monede, la completarea declarației se va

folosi rata de schimb în vigoare în ultima zi a perioadei fiscale de raportare.
26
Termenul de depunere a declarației speciale de TVA: 20 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru

calendaristic, indiferent dacă au fost sau nu prestate servicii electronice în perioada fiscală de
raportare.
Termenul de plată a TVA: prestatorul trebuie să achite suma totală a taxei datorate în statele
membre de consum într-un cont special, în euro, indicat de organul fiscal, până la data la care are
obligația depunerii declarației speciale
Declarația specială de TVA trebuie să conțină următoarele informații:
a) codul de înregistrare în scopuri de TVA conform articolului 316;
b) valoarea totală, exclusiv TVA, a prestărilor de servicii electronice, efectuate în cursul

perioadei fiscale de raportare (trimestru), cotele TVA aplicabile și valoarea corespunzătoare a TVA
datorate fiecărui stat membru de consum în care TVA este exigibilă;
c) valoarea totală a TVA datorate în statele membre de consum.
2) Prestări de servicii pentru clienți persoană neimpozabilă din afară UE
Pentru serviciile prestate către persoane neimpozabile din afara UE efectuați de fapt operațiuni
neimpozabile în România, puteți emite factură fără TVA, însă trebuie să aveți în vedere că serviciile
sunt impozabile în statul de consum. Prin urmare, conform legislației din fiecare stat de consum, poate
fi necesară înregistrarea ca plătitor de TVA în statul non UE de reședință al persoanei neimpozabile și
emiterea facturilor cu codul de TVA atribuit și în cota de TVA a statului respectiv, cu îndeplinirea
obligațiilor de raportare specifice.
În situația în care serviciile respective nu se înscriu în categoria serviciilor furnizate pe cale

electronică, locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul își
are stabilit sediul activității sale economice, potrivit prevederilor art. 278 alin. (3) din Codul fiscal.
În această situație, operațiunea este taxabilă în România, iar factura se va emite cu TVA.
27
V-ar mai putea interesa:
Bugete, cash flow, rentabilitate, risc –
ghid practic
www.bugete-cashflow.contabilul.ro.ro
Consilierul Verde al CONTABILULUI

www.consilierconta.contabilul.ro
Monitorul Contabil
www.monitorul.contabilul.ro
Revista Română de Contabilitate și

Monografii Contabile
www.revistadecontab.contabilul.ro
Cartea Verde a Contabilității 2021

www.cartea-verde.contabilul.ro
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

E-mail: rs@rs.ro

Modificari La MONOGRAFIILE CONTABILE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modificari La MONOGRAFIILE CONTABILE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT SPECIAL

Modificări la MONOGRAFIILE CONTABILE în 2021: Studii de caz + Explicații detaliate

© RENTROP & STRATON

Preşedinte: George Straton

Director General: Octavian Breban

Manager produs: Georgiana Stoica

Manager Departament Editorial: David Trușcă

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

1. Stimulent de risc. Înregistrare în D112. Înregistrări contabile

Modificări la MONOGRAFIILE CONTABILE în 2021:

1. Stimulent de risc. Înregistrare în D112. Înregistrări contabile

Stimulentul de risc se declară în D112, potrivit Ordinului comun al MFP/MMJS/MS nr.

Venitul brut include şi stimulentul de risc acordat medicilor, personalului medico-sanitar,

Stimulentul de risc este asimilat subvenţiei, fiind o finanţare nerambursabilă. Acesta se

Înregistrările contabile sunt:

 Dreptul de a primi stimulentul de risc la momentul semnării contractului cu suma care a

Stimulentul de risc acordat nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări

 Înregistrare stimulent de risc în luna decembrie:

 Reţinere impozit salarii:

2. Microîntreprindere. Subvenţii ANOFM 41,5% şi sprijin financiar telemuncă

Sumele încasate de angajatorii care au beneficiat de subvenţia acordată de ANOFM prin

În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente

a) din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere:

– în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor;

– la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate.

Recunoaşterea veniturilor din subvenţii se efectuează cu respectarea clauzelor care au stat la

 Se înregistrează cheltuieli cu salarii brute, aferente lunii respective:

 Înregistrarea reţinerilor din salarii:

 Înregistrarea în luna când s-a depus cererea sumelor ce urmează a fi solicitate de la

 Încasarea sumelor de la bugetul asigurărilor pentru şomaj:

– Sisteme de calcul tip laptop/notebook

Subvenţiile pentru active se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se

Deci monografia contabilă poate fi următoarea:

 Înregistrarea amortizării lunare:

4758 = 7584 valoarea subvenţiei reluată la

a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;

c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

d) veniturile din subvenţii.

3. Lucrare de construcţii contractant/subcontractant. Monografie contabilă

Societatea noastră a contractat o lucrare de modernizare clădire la o instituţie. A subcontractat

La societate, în calitate de contractor principal, monografia contabilă poate fi următoarea:

4111 = 704 facturare lucrare către instituţie

2678 = 4111 constituirea garanţiei

5121 = 4111 încasarea facturii, mai puţin

6812 = 1512 constituire provizioane pentru

Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se deduc trimestrial/anual

5121 = 2678 încasarea garanţiei la finalizarea

3xx = 401 factura primită pentru materiale

6xx = 3xx consum materiale conform

În ceea ce priveşte facturile primite pentru manopera executată, monografia contabilă va fi

628 = 401 factura primită de la

401 = 167 evidenţierea garanţiei

401 = 5121 plata facturii mai puţin garanţia

167 = 5121 plata garanţiei la final

La finalizarea lucrării de modernizare a clădirii şi semnarea procesului de recepţie, odată cu

4. Stimulent de risc pentru personalul medical

Referitor la declararea stimulentului de risc în D112, potrivit Ordinului comun al

Înregistrările contabile sunt:

 Dreptul de a primi subvenţia (stimulentul de risc) la momentul semnării contractului cu

 Înregistrare venit brut:

641 = 421 venit realizat în lună + stimulent

 Înregistrarea contribuţiilor obligatorii: