UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
FORMA DE INVATAMANT ID

LUCRARE PRACTICA

ANUL III
STUDENTA BRUMA DANILA SANDA V.
CENTRUL TERITORIAL ID
BISTRITA -NASAUD

1
 =ACTUL CONSTITUTIV=

AL SOCIETĂŢII COMERCIALE”SOMPLAST”S.A.
NĂSĂUD

Cap.1.DENUMIREA,FORMA JURIDICĂ,SEDIUL,DURATA

Art.1 Denumirea societăţii

Denumirea societaţii este:Societatea Comercială”SOMPLAST”S.A.
NĂSĂUD.
În toate înscrisurile redactate de societatea comercială precum şi în
corespondenţa societaţii va fi menţionată denumirea :SOCIETATEA
COMERCIALĂ “SOMPLAST”S.A. NĂSĂUD,sau forma prescurtată S.C.
“SOMPLAST”S.A. NĂSĂUD, adresa de sediu,nr.de înregistrare la
OficiulRegistrului Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ Industrie şi
Agricultură a judeţului Bistriţa-Năsăud,capital social,banca şi numărul
conturilor bancare prin care societatea derulează operaţiuni comerciale ,
numerele de telefon ,fax ,e-mail la care societateapoate fi contactată.

Art.2 Forma juridică a societăţii

Societatea Comercială “SOMPLAST” S.A. NĂSĂUD este persoană
juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni,cu capital
privat,constituit prin aportul acţionarilor.
Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile
legilor române şi ale prezentului act constitutiv.

Art.3 Sediul societăţii

Sediul societăţii este în ROMÂNIA,judeţul Bistriţa-Năsăud, oraşul
Năsăud,strada George Coşbuc,nr.147.
Societatea are o fabrică ce cuprinde o secţie, cu ateliere de producţie
amplasate în oraşul Năsăud şi magazine proprii de desfacere a produselor
situate în oraşul Năsăud,Tîrgul-Mureş şi Bistriţa.

2
Art.4 Durata societăţii
Durata societăţii este nelimitată de la înfinţarea ei la Oficiul
Ragistrului Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură a
judeţului Bistriţa-Năsăud.

Cap.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

Art.5 Scopul activităţii este fabricarea, comercializarea de produse precum şi

executarea unor lucrări în vederea obţinerii de profit.
Activitatea principală a societăţii conform codificării este:
2521-Fabricarea plăcilor,foiilor,tuburilor,profilurilor din material plastic

Cap.3 CAPITAL SOCIAL. ACŢIUNI

Art.6 Capitalul social al societăţii este de 30 000 000 lei.Numărul total al

acţiunilor este de 1200 ,valoarea nominală a fiecărei acţiuni este de 25000
lei/acţiune.
Structura capitalului socialşi a acţionarilor societăţii este următoarea:
ACŢIONARI ACŢIUNI %
1.S.I.F.”BANAT-CRIŞANA” 480 - 40%
ARAD
2.ASOCIAŢIA “PAS SOMPLAST” 360 - 30%
NĂSĂUD
3.ACŢIONARI 360 - 30%

Cap. 4 LICHIDAREA SOCIETĂŢI

Art.7 Lichidarea se face de unul sau mai mulţi lichudatori numiţi de AGA
dintre acţionari sau alte persoane.
Din momentul intrării în funcţiune a lichidatorilor, mandatul
administratorilor şi a directorilor încetează, aceştia nemaiputând întreprinde
noi operaţiuni în numele societăţii.
Lichidatorii au aceaşi răspundere ca şi administratorii.
Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul comisei de cenzori.
Lichidatorii pot apărea în faţa instanţei judecătoreşti şi pot încheia
tranzacţii şi compromisuri cu creditorii societăţii.

3
2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI la 31.07.2007

lei

VENITURI TOTALE 233.089

CHELTUIELI TOTALE 179.467
PROFIT NET 53.622

Societatea foloseste la iesirea din patrimoniu a stocurilor metoda

FIFO-"primei intrari –primei iesiri". Potrivit acestei metode bunurile iesite din
gestiune se evaluiaza la costul de achizitie(sau de productie) al primei intrari
(lot).Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la
costul de achizitie (sau de productie) al lotului urmator, in ordine cronologica.
Valoarea de intrare a materialelor de natura obiectelor de inventar a fost
inclusa integral pe cheltuieli la darea acestora in folosinta.
Amortizarea imobilizarilor corporale s-a facut in regim liniar, conform
prevederilor HG nr.909/1997 si a Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si
necorporale.
Activele circulante sunt inregistrate in evidetntele contabile la costul de
achizitie.
Evaluarea posturilor cuprinse in balanta s-a efectuat in conformitate cu
principile contabile: continuitatii activitatii, permanentei metodelor, prudentei,
independentei exercitiului, evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv,
intangibilitatii si necompensarii.

4
 3.OPERATII DE INCASARI IN NUMERAR

Evidenta incasarilor in numerar se conduce cu ajutorul contului

5311”Casa in lei’’.Acest cont reflecta disponibilitatile banesti in numerar de care
dispune unitatea. Contul este unul de activ ,sintetic de gradul II ,se debiteaza cu
toate incasarile in numerar si cu sumele ridicate din disponibilul de la banca si se
crediteaza cu toate platile efectuate in numerar si cu sumele depuse la banca
.Soldul este debitor ,reflecta numerarul in lei existent in cadrul unitati.

EXEMPLU: Se incaseaza ,in numerar,de la firma S.C .Tudor S.R.L suma

de 19.900. lei reprezentand contravaloarea produselor furnizate ,TVA 19%.

1.livrarea produselor finite

4111 = % 23.681
701 19.900
4427 3.781
2.descarcarea gestiunii:

711 = 345 14.500

3.incasarea contravalorii produselor furnizate cu CEC:

5121 = 4111 23.681

4.ACORDAREA SI JUSTIFICAREA AVANSULUI DE TREZORERIE

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau

a altor persoane imputernicite de unitate in vederea efectuarii unor plati in
favoarea acestora..Reflectarea in contabilitate se face cu ajutorul contului 542”
Avansuri de trezorerie”, cont de activ, se debiteaza cu sumele banesti acordate ca
si avansuri de trezorerie, se debiteaza cu sumele banesti acordate ca si avansuri
de trezorerie si se crediteaza cu sumele din avansurile de trezorerie justificate sau
restituite. Soldul debitor reflecta sumele acordate ca si avansuri de trezorerie si
nedecontate.

EXEMPLU :Se acorda de unitate un avans pentru deplasari in afara judetului in

valoare de 400 , care se justifica astfel : 300 lei cheltuieli cu deplasarile si
100 lei in numerar restituit la casierie.

5
 Acordare avans :

542 = 5311 400 lei

Justificare avans si restituirea la casierie a numerarului neutilizat:

% = 542 400
625 300
5311 100

5.DEPUNERE DE NUMERAR LA BANCA

581 = 5311
5121 = 581

Contul 5121 are functie cont de A, acest cont este considerat bifuncţional, în
situaţia în care unitatea este creditată cu o anumită sumă prin contul curent. În
urma creditării apare obligaţia unităţii de a plati.
5311 Toate operaţiile efectuate prin caserie sunt înregistrate în registrul de casă.
Principalele documente pe baza cărora se fac încasările şi plăţiile prin
caserie sunt:
-CEC de numerar util pentru ridicarea numerarului de la bancă
-foaie de vărsământ util pentru depunera numerarului la bancă
-chitanţă fiscală se poate folosi pentru efectuarea unor plăţi în
numerar, conţine TVA.
-dispoziţia de plată –încasare către caseria prin care se fac plăţile,
încasările pentru care nu există alte documente. Dacă este dispoziţie de încasare
este însoţită de chitanţă.

6. ACORDAREA SI RAMBURSAREA DE CREDITE.

Acordarea de credite se face la solicitarea agentului economic, cu precizarea

obiectului de creditare, insa numai pe baza de garantii materiale. Din punct de
vedere tehnic, creditele de trezorerie se pot acorda sub forma unui plafon de
creditare, cunoscut sub denumirea de limita de creditare, prin contul 519’’Credite
bancare pe termen scurt’’. Acesta este cont de pasiv, se crediteaza cu creditele pe
termen scurt primite de la banca pentru nevoi temporare, inclusiv dobanda, si se
debiteaza cu creditele pe termen scurt restituite bancii, soldul creditor reprezinta
credite bancare pe termen scurt nerestituite.
Pentru evidentierea dobanzii s-a simbolizat contul 518’’Dobanzi’’in cadrul
caruia s-au prevazut 2 conturi sintetice de gradul ii si anume: 5186”Dobanzi de
platit” si 5187”Dobanzi de incasat”. In creditul contului 5186 se inregistreaza

6
 dobanzile datorate pentru creditele pe termen scurt, angajate la banci, iar in debit
dobanzile platite pentru soldul creditoral contului 5121’’Conturi la banci in lei’’,
iar in debitul contului 5187 se inregistreaza dobanda de incasat pentru
disponibilitatile aflate in conturi curente, iar in credit dobanzile incasate.

EXEMPLU :Se contracteaza in data de 10.02.2004 un credit bancar pe termen

scurt de la Raiffeisen Bank S.A in valoare de 150.000 lei cu scadenta in
10.07.2004 si o dobanda de 20% pe an.pentru plata furnizorilor de materii prime.

Contractarea de credite :

5121 = 5191 150.000

Se inregistreaza dobanda datorata bancii in valoare de 230 pentru luna mai si

achitarea unei rate in valoare de 2.500 :

666 = 518 230

5186 = 5121 230

5191 = 5121 2.500

7. Aprovizionari de stocuri de la furnizori si decontarea valorii acestora

1) Se achizitioneaza de la S.C. Arpechim SA Pitesti materie prima in valoare de

65.000. lei TVA 19% si rulmenti in valoare de 100 lei TVA 19% pe baza de
Comanda si primind in schimb Factura :

% = 401 196.469 lei

301 165.000
624 100
4426 31.369
2) Se achizitioneaza 3 birouri de la S.C. SAMUS SA Dej pe baza de Factura si se
achita prin caserie:

% = 401 357 lei

303 300 lei
4426 57 lei

401 =5311 375

3)Se aprovizioneaza unitatea cu superabsorbant din Germania in valore de 2.000

lei TVA 19% , receptia marfii realizandu-se pe baza de Factura sau pe baza de
Aviz de insotire a marfii:

7
 % = 401 2.380 lei
381 2.000 lei
4426 380

4)Achizitionarea de paleti de lemn de la S.C. Amco Ghimbav pe baza de Factura:

% = 401 2.975 lei

381 2.500 lei
4426 475 lei

Se achita factura :
401
5121 = 2.975
8.CONTABILITATEA STOCURILOR DATE SPRE PRELUCRARE
SAU AFLATE LA TERTI SUB DIVERSE FORME.

Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii

destinate fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa preluarea lor in procesul de
productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare .
La intrarea in patrimoniu stocurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate astfel :stocurile provenite din cumparari la costul de achizitie, cele
produse de catre unitatela costul de productie. Unitatile patrimoniale au
posibilitatea de a evalua si deci de a inregistra in contabilitate bunurile de natura
stocurilor la preturi prestabilite (standard)in acest caz preturile prestabilite se vor
stabili pe baza preturilor medii ale bunurilor respective.
Daca se utilizeaza pretul prestabilit pentru evaluarea si inregistrareain
contabilitate a stocurilor, diferentele dintre costul de achizitie si pretul prestabilit
(standard) se vor reflecta distinct in contul de diferente de prêt. Aceste diferente
ce se stabilesc la intrarea bunurilor in patrimoniu se repartizeaza si se
inregistreaza proportional atat asupra bunurilor iesite din gestiune cat si asupra
bunurilor ramase in stoc.
Repartizarea se face pe baza unui coeficient de repartizare a diferentelorde pret.
Coeficientul calculat se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la prêt
de inregistrare, obtinandu-se astfel diferentele de prêt aferente bunurilor iesite din
gestiune.

Se trimit materii prime la terti pentru prelucrare in valoare de 200 lei.

Costul prelucrarii este de 40 lei, TVA 19%. Materiile prime se intorc la terti.

Trimiterea materiilor prime spre prelucrare :

351 = 3028 200

8
 Reintoarcerea de la prelucrare a materiilor prime :

3028 = 351 200

Inregistrarea costului prelucrarii :

% = 401 48.8
3028 40
4426 8.8

Plata prelucrarii :

401 = 5121 48.8

9. Eliberare in consum de materii prime si materiale

Contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale se realizeaza in cazul

aplicarii inventarului permanent cu ajutorul conturilor 301 Materii prime si 302
Materiale consumabile daca evaluarea intrarilor de stocuri se face la cost efectiv
de achizitie.
Daca evaluarea are loc la cost standard sau pret de inregistrare se folosesc alaturi
de aceste conturi si contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale,
cand se ridica si problema repartizarii diferentei de pret pentru materii prime si
materialele iesite din gestiune si pentru cele ramase in stoc.
Conturile 301 Materii prime si 302 sunt conturi de activ, debitandu-se cu
valoarea materiilor prime si materialelor intrate in gestiunea unitatii prin achizitia
de la furnizori, aduse ca aport de la capital, sau din alte surse si se crediteaza cu
valoarea materialelor prime si materialelor iesite din gestiunea unitatii prin
consum sau alte destinatii. Soldul poate fi numai debitor si reprezinta valoarea
materiilor prime si materialelor existente in stoc la pret de inregistrare.
Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale este un cont de activ,
care se debiteaza cu diferentele de pret aferente materiilor prime si
materialeintrate in gestiunea unitatii patrimoniale, in negru daca preturile
prestabilite(standard)sunt mai mici decat costul de achizitie, sau in rosu, daca
preturile prestabilite sunt mai mari decat costul de achizitie si se crediteaza cu
diferentele de pret aferente stocurilor de materii prime si materiale iesite din
gestiune in negru sau in rosu dupa caz. Soldul debitor al acestui cont reprezinta
diferenta de pret aferenta materiilio prime si materialelor existente in stoc, in
negru sau rosu. Cu soldul acestui cont se rectifica in bilant pretul de inregistrare a
materiilor prime si materialelor in vederea reflectarii costului istoric al acestora

1) Se da in consum piese de schimb in valoare de 1.500 lei

9
 6024 = 3024 1.500 lei

2) Se dau in consum materii prime 64.000 lei

601 = 301 124.000 lei

10. ACHIZITIONAREA, DAREA IN FOLOSINTA, INREGISTRAREA

UZURII SI CASAREA OBIECTELOR DE INVENTAR

Evidenta existentei, miscarii si folosirii materialelor de natura obiectelor de

inventar se conduce cu ajutorul contului 303’’ Materiale de natura obiectelor de
inventar’’.Acesta este un cont sintetic de activ, operational. In debitul contului se
inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de
inventar achizitionate, primite de la societatile din grup, de la alte societati legate
de participatii, de la unitati sau subunitati, cele aduse de la terti :cele aportate in
natura de actionari sau asociati, cele constatate in plus la inventar, cele primite cu
titlul gratuit, cele obtinute din productia proprie.
Obiectele de inventar deservesc mai multe cicluri de exploatare, ele uzandu-se
treptat. Valoarea lor se include pe cheltuieli fie integral la darea lor in folosinta,
fie esalonat pe o perioada de cel mult 3 ani.

EXEMPLU :Se achizitioneaza de la S.C MEDIACOM S.A Nasaud 2 imprimante

in valoare de 1.800 lei, TVA 19%.

Achizitionarea imprimantelor

% = 401 2.142
303 1.800
4426 342

Plata imprimantelor achizitionate :

401 = 5121 2.142

Se dau in folosinta imprimantele cumparate :

603 = 303 1.800

10
11.ACHIZITIONAREA SI DAREA IN CONSUM A
ECHIPAMENTULUI DE LUCRU .

Se achizitioneaza de la S.C Tudor S.R.L Bistrita, cizme si salopete de lucru in

valoare totala de 500 lei, TVA 19%, care se platesc de catre angajati in proportie de
50%.

Achizitionarea de echipament de lucru:

% = 401 595
303 500
4426 95

Plata echipamentului achizitionat:

401 = 5121 595

Darea in folosinta a echipamentului de lucru,retinut pe stat de plata:

603 = 303 595.

421 = 461 297,5

461 = % 297,5

7588 250
4427 47,500

12.OPERATIUNI DE INTRARE SI IESIRE A AMBALAJELOR

DIN GESTIUNE

Ambalajele sunt active circulante destinate pastrari si circularii bunurilor.In

aceasta categorie se include ambalajele refolosibile care se pot achizitiona sau
fabrica si care se pot afla in unitate sau la terti.

11
Contabilitatea ambalajelor de transport se conduce cu ajutorul contului 381
Ambalaje daca se evalueaza la cost efectiv de achizitie sau productie, iar daca
evaluarea se face la pret de inregistrare sau standard,se utilizeaza si contul 388
Diferente de pret la ambalaje. Daca ambalajele de transport circula pe principiul
restituirii intervin si conturile409’’Furnizori debitori’’ si 419’’Clienti creditori’’.

EXEMPLU : Unitatea cumpara de la S.C Nicart S.A Bistrita cutii de carton in

valoare de 1.410lei, TVA 19%. Pretul acestor marfuri este de 1.300 lei, iar
cheltuielile cu transportul de 110 lei. Ele sunt vandute clientilor in suma de 1.500
lei o data cu produse livrate, reprezentand folie de solar in valoare de 8.160 lei,
TVA19%, cost productie 28.900 lei.

Achizitionare de ambalaje :

% = 401 1.677.9
381 1.300
388 110
4426 267.9

Plata ambalajelor achizitionate :

401 = 5121 1.677,9

Vanzarea ambalajelor o data cu vanzarea marfurilor :

4111 = % 98.88,9
701 8.160
708 150
4427 1.578,9
Descarcare gestiune

701 = 345 8.160

Descarcarea gestiunii de ambalajele, si ambalajelor vandute :

608 = % 1.410
381 1.300
388 110

711 = 345 28.900

12
13.CONTABILITATEA INTRARILOR SI IESIRILOR DE
IMOBILIZARI NECORPORALE

Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport nemonetar

si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri si
servicii, pentru a fi inchiriat tertilor, sau pentru scopuri administrative.
Contabilitatea imobilizarilor necorporale se conduce cu grupa 20”Imobilizari
necorporale”, in cadrul careia s-au nominalizat conturile 201”Cheltuieli de
constituire, 203”Cheltuieli de dezvoltare”, 205 “Concesiuni, brevete,
licente,marci comerciale si alte drepturi si valori similare”,207”Fondul
comercial”, 208”Alte imobilizari necorporale”,234”Avansuri acordate pentru
imobilizari necorporale”

EXEMPLU :Se cumpara un program informatic, de la S.C Mentor S.A Cluj-

Napoca, al carui pret este de 3.600 lei, amortizabil in 5 ani, dupa care se scoate
din evidenta, TVA 19%.

Achizitionarea programului informatic :

% = 404 4.284
208 3.600
4426 684
Achitarea programului informatic, prin virament bancar :

404 = 5121 4.284

Inregistrarea amortizarii lunara pentru fiecare din cei 5 ani :

6811 = 2808 3.600

Scoaterea din evidenta a programului complet amortizat :

2808 = 208 3.600

14.OPERATIUNI DE INTRARE SI IESIRE A MIJLOACELOR FIXE IN

UNITATILE PATRIMONIALE.

13
 Mijloacele fix sunt acele obiecte sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca
atare si indeplinesc cumulativ doua conditii :au ovaloare de intrare in patrimoniu
mai mare decat limita impusa de lege si au o durata normala de utilizare mai
mare de un an.
Valoarea de intrare se mai numeste si valoare contabila deoarece mijloacele fixe
raman inregistrate la aceasta valoare pe intreaga perioada in care se gasesc in
patrimoniul unitatii. Mijloacele fixe folosindu-se in mai multe cicluri de
productie, isi pierd treptat din valoare,se depreciaza. Se deosebesc 2 categorii de
deprecieri : reversibila si ireversibila.
In vederea calcularii amortizarii mijloacelor fixe evidenta acestora se tine pe
grupe, subgrupe, clase, subclase,iar pentru unele pe familii. Amortizarea se
calculeaza pe toata durata de folosire a mijlocului fix pana la recuperarea
integrala a valorii lui.
Aceste conturi sunt de activ,se debiteaza cu valoarea de inregistrare(de intrare) a
mijloacelor fixe intrate in patrimoniul unitati economice din cumparari, din
productie proprie, aport la capital,se crediteaza cu o valoare de inregistrare a
mijloacelor fixe iesite din patrimoniul unitatii prin scoaterea din functiune,
vanzarii,donatiei. Soldul poate fi numai debitor si reprezinta valoarea de
inregistrare a mijloacelor fixe existente la un moment dat in patrimoniu.Pentru
inregistrarea amortizarii se utilizeaza conturile 2812 Amortizarea constructiilor
2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor
si 2814 Amortizarea altor imobilizari corporale care sunt conturi de pasiv si se
crediteaza cu amortizarea imobilizarilor corporale calculate si incluse lunar in
cheltuieli, prin debitul contului 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor si se debiteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor corporale
iesite din patrimoniul unitatii, prin vanzare, scoatere din functiune, donatii.soldul
poate fi numai creditor si reprezinta amortizarea aferenta imobilizarilor corporale
existente in patrimoniul unitatii.
Principalele modalitati de iesire a mijloacelor fixe din gestiune a unitatii o
reprezinta casarea si cesiunea imobilizarilor.

EXEMPLU:Societatea comerciala achizitioneaza de la S.C Chimica S.A Orastie o

sudeza in valoare de 5.000 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport 250 lei, cu o
durata normala de utilizare de 20 de ani, dupa care de scoate din evidenta.

Achizitionare mijloc fix de la furnizor:

% = 404 5.950
2131 5.000
4426 950
Plata mijlocului fix:

404 = 5121 5.950

14
Inregistrarea cheltuielilor efectuate cu transportul:

% = 401 297,5
624 250
47,5

Inregistrarea amortizarii aferente mijlocului fix, pentru fiecare din cei 20 de ani:

6811 = 2813 250

15.OPERATIUNI DE INTRARE SI IESIRE A IMOBILIZARILOR

FINANCIARE

Imobilizarile financiare reprezinta investitii financiare, respectivsume de

bani investite de o societate comerciala in patrimoniul altor societati comerciale.
Conform OMFP nr.36/2002 imobilizarile financiare sunt investitii financiare care
constau in: a) titluri de participare b)interese de participare detinute c)alte titluri
imobilizate d)creante imobilizate.Toate imobilizarile financiare sunt generatoare
de venituri financiare.
Ele nu se amortizeaza. Pentru inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor
financiare se utilizeaza conturile din grupa 26”Imobilizari financiare” :
261”Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului”, 262”Titluri de
participare detinute la societati din afara grupului”, 263”Imobilizari financiare
sub forma de interese”
Toate aceste conturi sunt conturi de activ care se debiteaza cu valoarea
titlurilor de participare, respectiv cu valoarea titlurilor imobilizate ale activitatii
de portofoliu achizitionate, aduse ca aport la capital si se crediteaza cu valoarea
titlurilor de participare, respectiv valoarea titlurilor imobilizate ale activitatii de
portofoliu cedate sau retrase. Soldul este debitor si reprezinta valoarea titlurilor
imobilizate ale activitatii de portofoliu aflate in patrimoniu.

EXEMPLU: Se cumpara de la S.C. Teraplast S.A Bistrita, titluri de participare in

suma de 1.850 lei care se platesc integral prin banca.

261 = 5121 1.850

16.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND MATERIALE
NESTOCABILE

15
 Evidenta cheltuielilor privind materialele nestocate se tine cu ajutorul
contului 604”Cheltuieli privind materialele nestocate”. In debitul acestui cont se
inregistreaza valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizor.Contul
se crediteaza la sfarsitul lunii, cand cheltuielile inregistrate in cursul lunii se trec
asupra rezultatului exercitiului.

EXEMPLU:Se inregistreaza si achita prin casa chiria aferenta magazinului

propriu din localitatea Nasaud,in baza contractului de inchiriere,in valoare de 160
lei.
Coventie facuta cu persoanan fizica

612 = 5311 160

Se inregistreaza factura pentru darea in chirie a unui spatiu comercial

% = 401 416,5
612 350
4424 66,5

17. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND ENERGIA

SI APA.
Evidenta cheltuielilor privind consumurile de energie si apa se face cu ajutorul
contului 605”Cheltuieli privind energia si apa”, care se debiteaza cu valoarea
consumurilor de energie si apa.

EXEMPLU:Se plateste catre S.C Electrica S.A Nasaud consumul de energie

electrica in valoare de 9.700 lei si consumul de apa industriala,catre S.C GCL
S.A Nasaud, in valoare de 240. lei.

Se inregistreaza cheltuielile cu energia si apa:

% = 401 284,6 % = 401 11.543
6051 240. 6052 9.700
4426 45,6 4426 1.843

Se achita consumul de apa:

401 = 5121 285,6

Se achita consumul de energhie :

16
 401 = 5121 11.543

18.CONTABILITATEA PRIVIND ANIMALELE SI PASARILE.

Evidenta animalelor cuprinse in categoria activelor circulante se conduce cu

grupa de conturi 36Animale si pasari si 368 Diferente de prêt la animale si pasari.
Cu contul 361 Animale si pasari  sunt contabilizate animalele nou nascute si cele
tinere in vederea cresterii si folosirii lor pentru munca si\sau pentru productie,
animalele si pasarile la ingrasat pentru valorificare, coloniile de albine precum si
animalele pentru productie, cum ar fi pentru lana, lapte, blana.Cu contul
368 Diferente de prêt la animale si pasari se conduce evidenta diferentelor, in
plus sau in minus, intre pretul de inregistrare standard si costul de achizitie,
respectiv costul de productie. 

EXEMPLU :Se achizitioneaza de la S.C Avicola S.A Bistrita pui de gaina care se

trimit la cantina unitatii, in valoare de 150 lei, TVA 19%.

Achizitionare pasari :

% = 401 178,5
361 150
4426 28,5

Plata furnizorului :

401 = 5311 178,5

19.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND MARFURILE

Evidenta cheltuielilor privind marfurile se realizeaza cu ajutorul contului

607”Cheltuieli privind marfurile “, care se debiteaza cu valoarea marfurilor
vandute, constatate lipsa la inventariere, depreciate ireversibil, valoarea
marfurilor aflate la terti pentru care au fost emise documentele de vanzare sau
constatate lipsa la inventar.

17
 EXEMPLU :Se constata la inventar lipsa a 3 butoaie de 200 litri, in valoare de
120 lei care se imputa gestionarului.

Se imputa gestionarului marfa constatata lipsa:

461 = % 142,8
7588 120
4427 22,8

Se scot din evidenta marfurile constatate lipsa :

711 = 345 104,3

20.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU LUCRARI SI

SERVICII PRESTATE DE TERTI.

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti se tine cu

ajutorul conturilor din grupa 61”Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de
terti” si anume: contul 611”Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”cu ajutorul caruia
se tine evidenta cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile executate de tertiin debitul
caruia se inregistreaza valoarea lucrarilor de intretinerem si reparatii executate de
terti, contul 612”Cheltuieli cu redeventele,locatiile de gestiune si chiriile” in debitul
caruia se inregistreaza cheltuielile cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
datorate sau platite si contul 613”Cheltuieli cu primele de asigurare” in debitul
caruia se inregistreaza valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate conform
contractelor de asigurare.

EXEMPLU:Se inregistreaza si achita cheltuielile de intretinere a spatiilor de

productie facturate de prestator S.C. Olyprotect S.R.L Bistrita de 600 lei, TVA
19%, din care 100 lei sunt aferente perioadei urmatoare.

Inregistrarea cheltuielilor cu intretinerea spatiilor de productie:

% = 401 714
611 500
471 100
4426 114

Achitarea contravalorii serviciilor prestate :

401 = 5121 714

18
21.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII
EXECUTATE DE TERTI.

Evidenta cheltuielilor cu alte servicii executate de terti se face cu ajutorul

contirilor din grupa 62’’Cheltuieli cu alte servicii executate de
terti’’ :621’’Cheltuieli cu colaboratorii’’, 622’’Cheltuieli privind comisioanelor si
onorariilor’’, 623’’Cheltuieli de protocol , reclama si publicitate’’,
624’’Cheltuieli cu transportul de bunuri si persona’’, 625’’Cheltuieli postale taxe
de comunicatii’’, 627 ’’Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate’’, 628’’Alte
cheltuieli cu serviciile executate de terti’’. Toate sunt conturi de activ care se
debiteaza cu sumele datorate colaboratorilor pentru prestatiile efectuate , sumele
datorate privind comisioanele si onorariile, sumele datorate sau achitate care
privesc actiunile de protocol, reclama si publicitate, sumele datorate sau achitate
pentrul transportulde bunuri sautransport colectiv de personal, cu valoarea
serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii, datorate sau achitate, valoarea
serviciilor bancare si asimilate platite, sumele datorate sau achitate pentru alte
servicii executate de terti .
Ele se crediteaza la sfarsitul lunii, cand cheltuielile inregistrate in cursul lunii se
trec asupra rezultatului exercitiului.

EXEMPLU :Se inregistreaza onorariul datorat si achitat catre S.C. Folio S.R.L

Beclean, pentru efectuarea expertizei tehnice a masinilor de extrudat folie, in
valoare de 9.520.000 lei, achitat prin casa.

% = 401 952
622 800
4426 152

401 = 5311 952

22.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITELE, TAXELE

SI VARSAMINTELE ASIMILATE.

19
Evidenta cheltuielilor cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate
bugetului statului sau altor organisme publice se tine cu ajutorul contului
635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”, in debitul caruia se
inregistreaza: prorata din TVA deductibila devenita nedeductibila, TVA colectata
aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal, predate cu titlu gratuit,
care depasesc limitele prevazute de lege, cea aferenta lipsurilor peste normele
legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub
forma avantajelor in natura, decontarile cu bugetul statului privind impozite, taxe
si varsaminte asimilate si varsamintele de efectuat catre alte organisme publice,
potrivit legii.

EXEMPLU:Se achita impozitul pe cladiri in valoare de 1.816 lei si terenuri in

valoare de 185 lei aferente trimestrului I a anului 2003, catre Trezoreria orasului
Nasaud.

Inregistrarea cheltuielilor cu impozitele pe cladiri si terenuri:

635 = 4464 1.816 635 = 4465 185

Varsarea impozitelor :

4464 = 5121 1.816 4465 = 5121 185

23.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU SALARIILE

PERSONALULUI.

In procesul desfasurarii activitatii curente exista o evidenta tehnico-operativa si

primara a muncii prestate, a timpului de munca normat, intocmindu-se in acest
scop pontaje, rapoarte zilnice, fisa individuala de salarizare.
La S.C. “Somplast ” SA Nasaud, datele sunt prelucrate si centralizate in
urmatoarele documente de lucru: “Centralizator Salarii Venituri-Impozit”,
“Centralizator Brut-Impozit-Retineri-Rest de plata”, “Centralizator Concedii
Medicale” in trei variante (pe persoane, pe sectii, pe tipuri de boala), “Stat de
plata’’.Prelucrarea datelor se face automat cu ajutorul unei aplicatii informatice.

Realizarea calculelor se face astfel:

Salar = Salar de baza / nr. zile lucratoare/ 8 * nr. ore lucrate;

Suma pentru orele de noapte= salar de baza/ nr. zile lucratoare/8*nr.ore de

noapte*25%;

20
Suma pentru zilele de sarbatoare = Salar de baza /nr. zile lucratoare/8*nr. ore de
sarbatoare;

Suma pentru spor vechime= Salar de baza/ nr.zile lucratoare/8*nr. ore

lucrate*procent spor vechime;

Suma pentru concedii de odihna = (Salar de baza/nr. zile lucratoare nr. zile de
concediu de odihna)* spor de vechime ;

Suma pentru concediul medical = Salar de baza /21.25 nr. zile concediu medical *
procent pt. concediul medical;

Suma pentru pensie suplimentara = (salar + spor de vechime)* 3,5%

Suma pentru fondul de somaj = Salar *1%

Rest de plata = ore lucrate + ore reparatii + ore de noapte + ore de sarbatoare +
spor de vechime + concediu de odihna + concediu medical + alte drepturi +
diminuari + premii – contributie 5% - contributie1% - impozit – ajutor medical –
ajutor de deces- haine uz- chirie garsoniera-imputatii-pensie intretinere-locuinte
C.E.C.-– rate garantii materiale- sindicat.

24.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND

ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

Ridicare de numerar de la banca BCR sucursala Nasaud

581 = 5121 2.000

Ridicare de numerar de la banca BCR sucursala Nasaud

5311 = 581 2.000

Plata avans

425 = 5311 2.000

21
 25.CONTABILITATEA ALTOR CHELTUIELI DE
EXPLOATARE.

Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare se tine cu ajutorul conturilor

din grupa 65”Alte cheltuieli de exploatare” din care fac parte conturile:
654”Pierderi din creante si debitori diversi”, in debitul caruia se inregistreaza
sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenta aclientilor incerti sau
debitori si contul 658”Alte cheltuieli de exploatare”in debitul caruia se
inregistreaza: cheltuieli efectuate in avans, aferente exercitiului in curs, valoarea
despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite tertilor sau
bugetului, valoarea donatiilor si subventiilor acordate, valoarea neamortizata a
imobilizarilornecorporalesau corporale, cedate sau scoase din uz, valoarea
avansului si a ratelor aferente bunurilor cedate in regim de leasing financiar

.
EXEMPLU:Se cedeaza prin donatie 39 kg.folie catre Grup Scolar Silvic Nasaud
in valoare de 145 lei

6582 = 345 145

26. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE.

Contabilitatea cheltuielilor financiare se tine cu ajutorul conturilor din grupa

66”Cheltuieli financiare”: 663, 664, 665, 666, 667, 668, toate fiind conturi de activ,
debitandu-se cu valoarea pierderilor din creante imobilizate, valoarea imobilizarilor
financiare, cedate sau scoase din activ, diferentele nefavorabile dintre valoarea
contabila a investitiilor financiare pe termen scurtsi pretul de cesiune, diferentele
nefavorabile de curs valutar rezultate in urma incasarii creantelor in valuta, evaluarii
creantelor la inchiderea exercitiului financiar, in urma achitarii datoriilor in valuta,
valoarea dobanzilor datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturi curente,
valoarea sconturilor acordate clientilor ,debitorilor sau bancilor.

EXEMPLU: Pentru clienti certi cu contracte incheiate cu valori ce depasesc 150.000

lei pe an se acorda sconturi din partea firmei in procente diferite in functie de
sortimentele produselor si sezon, in baza contractelor incheiate cu distribuitorii.
Se furnizeaza catre S.C CRILELMAR S.R.L Targu-Jiu marfuri in valoare de
174.000 lei, TVA 19%, pentru care se acorda un discount de 5%.

Contabilizat livrare marfuri:

22
 4111 = % 165.300
701 138.908
4427 26.392
Descarcarea gestiunii marfurilor livrate:

711 = 345 87.370

Incasarea contravalorii marfurilor livrate

5121 = 4111 165.300

Inregistrarea valorii scontului acordat:

667 = 4111 8.700

Se emite o facturta

4111 = % 12.500

701 10.504
4427 1.996
Se acorda un discount

667 = 411 500

Se deccarca gestiunea de marfurile livrate

711 = 345 9.934

27. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXCEPTIONALE.

Evidenta cheltuielilor exceptionale se tine cu ajutorul contului din grupa

67’’Cheltuieli extraordinare’’care cuprinde contul 671’’Cheltuieli privind
calamitatile si alte evenimente extraordinare ‘’ in debitul caruia se inregistreaza
valoarea pierderilor din calamitati, exproprieri de active.

23
 EXEMPLU :Se scot din evidenta coloranti degradati ca urmare a neatentiei
agentului de aprovizionare, termenul de valabilitate fiind depasit si ca atare se vor
imputa delegatului, in valoare de 348 lei.

Scoaterea din evidenta a colorantilor degradati :

658 = 3028 348

Imputarea colorantilor degradati gestionarului:

461 = % 414,12
758 348
4427 66,12

28. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA

IMOBILIZARILOR

Societatea foloseste metoda de amortizare liniara care consta in repartizarea

uniforma a valorii de intrare a mijlocului fix asupra cheltuielilor de exploatare,
proportional cu durata normala de utilizare, exprimata in ani.

EXEMPLU:Se inregistreaza amortizarea aferenta unei hale de productie, aferenta

anului 2003, a carei valoare de achizitie este de 38.000, durata normala de
utilizare este de 25 de ani.

6811 = 2812 126,67

Amortizarea cheltuielilor de constituire intr-o perioada de 3 ani pe baza unui

Scadentar :
6811 = 2801 2,78lei = 100 lei/3*12
- Se scot din evidenta cheltuielile de constituire, dupa amortizarea lor
completa:
2801 = 201 100 lei
1) Amortizarea programului informatic achizitionat:

6811 = 2808 27,78lei = 1.000 lei/3*12

- Scoaterea din activul patrimonial ca urmare a amortizarii integrale:

2808 = 208 1.000 lei

24
2) Amortizarea fotoliului ergonomic in valoare de 850 lei cu durata normala de
utilizare de 5 ani, adica 60 luni:
- cota medie anuala de amortizare este de 20% = 100/5
- amortizarea anuala egala pe intreaga perioada de utilizare e de 170 lei =
850*20%
- programul de amortizare a mijlocului fix (Scadentarul) este:

Ani de Valoarea de Amortizarea Amortizarea Valoarea

utilizare intrare anuala cumulata ramasa
1 850 lei 170 lei 170 lei 680
2 850 lei 170 lei 340 lei 510
3 850 lei 170 lei 510 lei 340
4 850 lei 170 lei 680 lei 170
5 850 lei 170 lei 850 lei 0

- cota de amortizare lunara e de 1,66% = 100/5*12

- amortizarea lunara e de 14,11 = 850 * 1,66%
Contabilizarea amortizarii lunare pentru toate mijloacele fixe din gestiunea
S.C. SOMES SA Dej se face in functie de gradul de utilizare a mijloacelor
fixe de baza, respectiv utilajul conducator – Masina de scutece – al carei grd de
utilizare e de 27%. Indicele de includere a amortizarii in cheltuielile de
exploatare corelat cu gradul de utilizare de 77% e de 75% ( conform Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat in active corporale si necorporale, art.25):

- inregistrarea amortismentului in functie de gradul de utilizare de 75%:

6811 = 2816 10,5825 lei = 850lei * 1,66% * 75%

29.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU
PROVIZIOANELE.

Contabilitatea cheltuielilor cu provizioanele se face cu ajutorul conturilor din

grupa 68”Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele”: 681”Cheltuieli de exploatare
privind amortizarile si provizioanele” si 686”Cheltuieli financiare privind
amortizarile si provizioanele”.
Evidenta cheltuielilor de exploatare privind amortizarile si provizioanele se
tine cu ajutorul contului 681”Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si
provizioanele”, in debitul caruia se inregistreaza valoarea provizioanelor constituite

25
pentru riscuri si cheltuieli, valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor
necorporale sau corporale, valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si
productiei in curs de executie, valoarea provizioanelor constituite pentru creante
neincasabile, clienti dubiosi, rau-platnici sau in litigiu.

EXEMPLU:Se constituie un provizion pentru facturi neincasate de la S.C.Dedeman

S.R.L Bacau, in valoare de 358 lei, valoarea facturii fiind de 2.300 lei.

Trecerea clientilor la clienti incerti:

4118 = 411 2.300

Se inregistreaza provizionul:

6814 = 491 358

Incasarea contravalorii clienti incerti:

5121 = 411 2.300

Reluarea provizionului la venituri:

491 = 7812 358

Scoaterea din evidenta a clientilor incerti:

% = 4118 2.300
654 1.933
4427 367

30. CONTABILITATEA STOCURILOR DIN PRODUCTIE

PROPRIE

Evidenta costului de productie al productiei stocate, precum si a variatiei

acesteia se tine cu ajutorul contului 711 Variatia stocului. In creditul acestui cont
se inregistreaza la sfarsitul perioadei (lunar) costul produselor, lucrarilor si
serviciilor in curs de executie, costul de productie sau pretul de inregistrare al
semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale obtinute, la finele
perioadei, precum si diferentele dintre pretul prestabilit si costul de productie

26
aferent, costul de productie sau pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor
obtinute din productie proprie si diferentele de pret aferente. 
In debitul contului 711 Variatia stocurilor se inregistreaza reluarea produselor,
lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul periodei, costul de
productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite,
produselor reziduale, animalelor si pasarilor vandute, constatate lipsa la
inventariere, precum si diferentele de pret aferente.

EXEMPLU :Se obtin din productie proprie urmatoarele :

450 butoaie de 200 l in valoare de 16.200 lei(36lei*450)
300 m liniar de teava apa (diam. 110*8,1) in valoare de 9.330 lei
180.000 saci menajeri in valoare de 67.500lei(0,3780lei*180.000)
360.000 sacose in valoare de34.200 lei(0,950*360.000)
Pentru care se fac urmatoarele cheltuieli :
2790 kg materie prima pentru butoaie in valoare de 7.533 lei
790 kg materie prima pentru teava in valoare de 2.133 lei
1300 kg de materie prima pentru saci in valoare de 3.510 lei
1400 kg de materii prime pentru sacose in valoare de 3.780 lei.

Contabilizarea obtinerii de produse finite :

345 = 711 166.956

31.CONTABILITATEA VANZARILOR DE STOCURI DIN

PRODUCTIE PROPRIE.

EXEMPLU : Se vand catre S.C TIM S.A Cluj-Napoca 450 butoaie, 300 metri
teava liniara, 13.000 saci menajeri, 100.000 sacose, tote obtinute din productie
proprie, in valoare totala de 39.944 lei, TVA 19%.

Contabilizat vanzarea de produse finite :

4111 = % 47.533,36
701 39.944
4427 7.589,36
Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute :

711 = 345 36.956

Incasarea contravalorii marfurilor livrate :

27
 5121 = 4111 47.533,36

32.CONTABILITATEA VENITURILOR DIN VANZARI DE

MARFURI.

Aceasta se tine cu ajutorul contului 707’’ Venituri din vanzarea marfurilor’’, in

creditul caruia se inregistreaza pretul de vanzare al marfurilor vandute clientilor,
pretul de vanzare al marfurilor pentru care nu s-au intocmit facturi, sumele
incasate in numerar din vanzarea marfurilor.

EXEMPLU :Se vand, prin magazinele proprii din Nasaud, Bistrita si Targul

Mures, restul de 260.000 de sacose si 5000 de saci menajeri, cu un adaos
comercial de 15%.

Calculul adaosului comercial :

260.000*0,950 lei\buc*15% = 3705 lei (sacose)
5.000*0,3780 lei\buc.*15% = 2.83,5 lei (saci)
Total adaos com. la produse 3.988,5.

Trecerea de produse finite in magazinul propriu :

3711 = % 15.300
345 11.178
378 1.679
4428 2.443

Contabilizat vanzarea de produse finite :

5311 = % 2.000
707 1.681
4427 319

Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute :

% = 371 2000
607 1.462
3781 219
4428 319

33.CONTABILITATEA VENITURILOR DIN EXECUTARI DE

LUCRARI, PRESTARI DE SERVICII SI DIN ALTE ACTIVITATI

28
 Evidenta veniturilor din lucrari executate si servicii prestate se tine cu ajutorul
contului 704’’ Venituri din lucrari executate si servicii prestate’’ in creditul
caruia se inregistreza : tarifele lucrarilor executate si a serviciilor prestate,
facturate clientilot, tarifele lucrarilor executate si a serviciilor prestate pentru care
nu s-au intocmit facturi, venituri inregistrate in avans aferente perioadei curente
sau exercitiului in curs, tarifele lucrarilor executate si a serviciilor prestate
injcasate in numerar.

EXEMPLU : Firma in baza unei comenzi presteaza lunar servicii catre S.C
ROMBAT S.A Bistrita (rebobinare motoare) ce urmeaza a se factura si incasa, in
valoare de 2.835 lei.

Inregistrarea in contabilitate a serviciilor prestate :

4111 = % 3.373,65
704 2.835
4427 538,65
Incasarea prin banca a contravalorii serviciului prestat :

5121 = 4111 3.373,65

Operatii de incasari in numerar

Din Registrul de casa se extrag urmatoarele operatiuni

1) Incasari de la banca in numerar ce se ralizeaza cu ajutorul Cecului de numerar :
a) intrarea numerarului in casierie :

5311 = 581 400 lei

b) iesirea numerarului din contul bancar:

581 = 5121 400 lei

2) Se incaseaza de la S.C. Eustel Prod Com Dej suma de 4.760 lei pe baza de
Factura , prin emiterea unei Dispozitii de incasare insotita de Chitanta fiscala:

5311 = 411 4.760 lei

3) Se incaseaza de la S.C.Thnotrade SRL Dej suma de 2.380 lei

5311 = 411 2.380 lei

4) Se incaseaza din reclamatia privind accidentarea automobilului 31 CJ FMS suma
de 900 lei pe baza de Dispozitie de incasare insotita de Chitanta:

5311 = 461 500lei

29
 Acordarea si justificarea avansului spre decontare

1) Se acorda de catre unitate un avans de trezorerie unei persoane (Bob Ioan)

pentru delegatie pe baza de Dispozitie de plata:

542 = 5311 200 lei

2) Decontarea avansului de trezorerie pe baza de Ordin de deplasare:

625 = 542 180 lei

3) Restituiri din avansul de trezorerie neutilizat pe baza Dispozitiei de incasare
insotita de Chitanta:

5311 = 542 20 lei

Depunerea numerarului la banca :

5121 = 581 8.000

Pentru obtinerea unui imprumut se intocmesc urmatoarele documente:

- cerere de credit ;
- bugetul de venituri si cheltuieli;
- formularele de raportare trimestriala;
- rezultatele financiare si obligatiile fiscale;
- situatia evolutiva a patrimoniului si a principalilor indicatori de rezultate
financiare;
- plan trezorerie-pentru imprumut pe termen scurt
- proiectarea surselor de finantare a investitiilor- pentru inmprumut pe termen
lung.

34. CALCULUL, INREGISTRAREA SI VARSAREA

IMPOZITULUI PE PROFIT .

Profitul se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile

inregistrate. Pentru aceasta se realizeaza inchiderea conturilor de cheltuieli si de
venituri.

Constituire impozit pe profit

691 = 441 10.214

Virare impozit pe profit

30
 441 = 5121 10.214
VIRARE TVA

4423 = 5121 4.658.53

31