LICEUL TEHNOLOGIC „ HOREA “ MARGHITA NR.

DE ÎNREGISTRARE_____________
JUDEȚUL BIHOR Apobat director,
Prof. dr. SABĂU REMUS MIRCEA

PROIECT

PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE

PROFESIONALĂ DE NIVELUL 4

Îndrumător de proiect :
Prof. ec. JURJ CLAUDIA SIMONA

Candidat:
Varga David Florin
Clasa: XII B
Profil: Servicii
Calificarea: Tehnician în activități economice
 Promoția 2020-2021

Contabilitatea încasărilor și plăților prin virament la

S.C. FABRICA MAȘINI UNELTE BEIUȘ S.A.

2
Promoția 2020-2021

3
 CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................................pag.4
CAPITOLUL I Gestiunea și contabilitatea operațiunilor bănești
1.1. Definire și obiective...............................................................................................pag.5
1.2. Elemente de trezorerie...........................................................................................pag.6

CAPITOLUL II Reglementări privind efectuarea operațiunilor

2.1.Efectuarea viramentelor..........................................................................................pag.7

CAPITOLUL III Operațiuni contabile prin conturi la bănci

3.1. Documentele necesare operațiunilor.......................................................................pag.9
3.2. Contabilitatea decontărilor prin conturi la bănci....................................................pag.10

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ LA S.C. FABRICA DE MAȘINI UNELTE BEIUȘ S.A.

4.1 Prezentarea generală a unității.................................................................................pag.12
4.2. Obiectul de activitate..............................................................................................pag.12
4.3. Operațiuni bănești desfășurate SC FMU SA...........................................................pag.13

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................pag.15

4
 ARGUMENT

Ansamblul activităților desfășurate de agenții economici ce operează pe piață sunt legate de

banii, fapt ce determină legătura existentă între aceste activități și operațiunile bănești prin conturi la
bănci efectuate de agenții economici pe parcursul derulării relațiilor dintre ei. Pentru a cuprinde
ansamblul acestor operațiuni legate de bani se folosește noțiunea de trezorerie.
Conceptul de trezorerie este considerat un element determinat în gestiunea firmei , nu există un
concurs în ceea ce privește definirea și elementele constitutive ale trezoreriei întreprinderii.
Pentru omul de afaceri, trezoreria poate fi definită ca totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o
întreprindere pentru a face față plăților: disponibilități în conturile bancare, numerar în casierie, cecuri
de încasat, efecte comerciale de primit neajuns la scadență, titluri de plasament etc.
În cazul insuficienței acestor mijloace financiare există posibilitatea obținerii imediate a unui credit sub
forma: credit bancar pe termen scurt, acceptarea unui efect comercial, scontarea unei cambii neajunse la
scadență, etc.
O dimensiune deloc neglijabilă a gestiunii trezoreriei este reprezentată de gestiunea riscurilor
financiare, ceea ce presupune utilizarea unor instrumente de asigurare și de speculație atunci când
piețele financiare sunt foarte volatile, cu alte cuvinte atunci când ratele de schimb și ratele donânzii
oscilează foarte mult la intervale scurte de timp.
Gestiunea de tip ”trezorerie zero” întâmpină o serie de dificultăți, mai ales în cazul
întreprinderilor cu numeroase fluxuri financiare reglate prin cecuri, data de prezentare la bancă a
cecurilor putând fi prevăzută cu exactitate.
Operațiile bănești se pot efectua prin casierie sau prin conturile la bănci sau tranzacții cu hârtii de
valoare. Agentul economic are obligația să își deschidă un cont la bancă, pe numele său, din care se
efectuează operații de încasări sau plăți.
Operațiile bănești se consemnează în următoarele documente: Cec de numerar, Extras de cont,
Bilet de ordin, Cambie, Dispoziție de plată/încasarea către casierie, Chitanță fiscală, Monetar.

5
 CAPITOLUL I GESTIUNEA ȘI CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR
BĂNEȘTI

1.1. Definire și obiective

Trezoreria prin noţiunea ei,  cuprinde totalitatea lichidităţilor monetare şi a echivalentelor de

numerar de care dispune o societate pentru a putea sustine plăţile scadente.
Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament,
disponibilităţilor în conturi la bancă şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi a altor valori de
trezorerie. În sens larg, noţiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o entitate dispune pentru
a putea face faţă plăţilor, cum sunt: disponibilităţile din casierie şi din bănci, valorile mobiliare de
plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt. În sens restrâns, noţiunea de
trezorerie cuprinde doar disponibilitatile băneşti ale unităţii economice aflate în casierie entităţii şi la
bănci, fie în lei, fie în valută. În cadrul trezoreriei intră şi instrumentele financiare, pe care entitatea
intenţionează să le deţină pe termen mai mic de un an. Pentru a fi un instrument de trezorerie,
instrumentele financiare trebuie să îndeplinescă mai multe criterii: scadenta lor este pe termen scurt si
sunt extrem de lichide; sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar; pierderea de valoare, in
cazul in care se transforma in numerar înainte de scadenţă trebuie sa fie cunoscuta si minima.
Trezoreria unei firme, după cum a demonstrat de nenumarate ori practica economică,
influențează toate sectoarele de activitate, de la aprovizionarea cu materii prime și materiale până la
salariile personalului. O gestiune proastă sau în condiții economice nefavorabile poate atrage după sine
penalități și amenzi în sume uriașe, care în final nu vor mai putea fi plătite și inevitabil va duce la
faliment.
Lichidităţile monetare sunt mijloacele băneşti efective pe care le deţine o societate, compuse
din:
- numerarul aflat în casieria societatii;
- disponibilităţi băneşti aflate în bănci;
- avansuri de trezorerie.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt, care sunt uşor -
convertibile în mijloace băneşti efective, compuse din:

6
- valori de încasat: efecte comerciale, cecuri etc.
- titluri de plasament: acţiuni, obligaţiuni etc.
-alte valori: timbre fiscale, timbre poştale, bonuri valorice de combustibil, tichete de masă etc.
Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul operaţiilor monetare şi financiare pe care le
efectuează o entitate economică pentru asigurarea mijloacelor băneşti şi efecuarea decontărilor curente.

1.2. Elemente de trezorerie

În structura elementelor de trezorerie intră: titlurile de plasament, disponibilitățile în conturi la

bănci și în casierie, în lei și în devize, creditele bancare pe termen scurt și alte valori de trezorerie. În
contabilitate, elemetele de structura ale trezoreriei sunt reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice
de gradul I și II și a conturilor analitice.
Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează cu ajutorul conturilor din clasa 5 ” Conturi de
trezorerie”, care curprinde următoarele grupe de conturi:
50” Investiții pe termen scurt”
Investițiile financare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate în hârtii de valoare,
care au ca scop realizarea unui câștig în urma vânzării acestora la un preț mai mare decât cel de
cumpărare.
51 ”Conturi la bănci”
Acestea țin evidența disponibilităților în lei sau în valută existente în conturile bancare ale
societății, precum și mișcările efectuate prin aceste conturi.
53”Casa”
Acestea țin evidența numerarului în lei sau în valută existent în casieria societății, precum și
mișcările efectuate în numerar. Alte valori înseamnă: tichete de valoare, bonuri, bilete etc.
54”Acreditive”
Acreditivele sunt disponibilități bănești virate într-un cont distinct și destinate achitării
obligațiilor față de furnizori de către banca clientului, la prezentarea documentelor de livrare de către
banca furnizorului.
58”Viramente interne”
Prin acest cont se ține evidența viramentelor de disponibilități între conturile de trezorerie.
59” Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie”

7
 CAPITOLUL II REGLEMENTĂRI PRIVIND EFECTUAREA
OPERAȚIUNILOR

2.1. Efectuarea viramentelor

Viramentul este un procedeu bancar special de plată fără numerar, efectuat prin transferul unei
sume de bani în monedă națională sau în valută, din contul celui care dispune plata (ordonatorul) în
contul beneficiarului care încasează, acest lucru însemnând debitarea contului primului și creditarea
contului celuilalt.
În România, utilizarea viramentului ca procedeu de plată este reglementată de Regulamentul nr.
4/1996 privind plata prin ordin de plată la cererea directă a beneficiarului prin debitarea cu
consimțământ a contului plătitorului (direct debit); Normele-cadru nr. 9/1996 privind executarea
ordinelor de plată programată (standing order).
În practica bancară, ordonatorul este în situația de cumpărător, debitor, importator, beneficiar al
unei prestații de servicii, etc., iar beneficiarul poate fi vânzătorul, creditorul, exportatorul, prestatorul de
servicii etc. Pe lângă aceștia, în această relație mai sunt implicate și banca ordonatorului care este banca
plătitoare și banca beneficiarului care este banca destinatară.
Viramentul presupune, în primul rând, existența unui cont la bancă din partea persoanei fizice
sau juridice, iar în al doilea rând, existența unor disponibilități în acest cont, disponibilități create prin
depuneri anterioare, încasări, credit acordat de bancă etc.
Viramentul se poate realiza fie la nivelul aceleiași societăți bancare (intrabancar), fie între două
societăți bancare diferite (interbancar).
Atunci când viramentul se efectuează între două conturi ale aceleiași bănci, se produce doar o
schimbare de titular fără a se produce o mișcare de fonduri la nivelul băncii. Pentru plătitor, simplitatea
plății este evidența față de situația în care ar trebui să opereze mai întâi o retragere a sumei din contul
său și apoi să efectueze o depunere în contul creditorului. Pentru bancă, acest mijloc de plată este de
asemenea preferabil în comparație cu plata prin moneda fiduciară sau prin cec.
Comparația dintre cec și virament pune în evidență omogenitatea mai accentuată a acestuia din
urmă. Un cec poate fi încasat la ghișeul băncii, realizându-se astfel o operațiune cu moneda fiduciară sau
poate fi utilizat pentru efectuarea unei creditări a contului prin cecul de virament, operându-se numai cu

8
moneda scripturală. Viramentul este un procedeu de tehnică bancară rezervat circulației monedei
scripturale, cu excluderea oricărei mișcări de monedă fiduciară. De aceea a și fost calificat ca o remitere
de moneda scripturală. Tot din aceste considerente, reglementările legale tind să oblige agenții
economici să utilizeze acest mijloc de plată, dacă sumele depășesc un anumit plafon, iar băncile percep
comisioane avantajoase pentru utilizarea de către clienți a acestui serviciu comparativ cu altele. Pe de
altă parte, viramentul se pretează mai ușor prelucrării pe calculator, diminuând costul și economisind
timpul serviciilor bancare.
Viramentul se bazează pe un mecanism propriu, al cărui specific constă în aceea că este o
operațiune abstractă prin care se pot realiza acte juridice diferite:
- stingerea unei obligații prin plată;
- acordarea unui împrumut;
- efectuarea unei donații.

9
 CAPITOLUL III OPERAȚIUNI CONTABILE PRIN CONTURI LA BĂNCI

3.1.Documentele necesare operațiunilor

Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat de natura cecurilor și efectelor comerciale depuse
la bănci, disponibilitățile în lei și în devize, carnetele de cecuri limită de sumă, creditele bancare pe
termen scurt, precum și dobânzile aferente disponibilităților și creditelor bancare.
Instrumentele de plată prin conturile de disponibilități ale agenților economici pot fi: ordinul de
plată, cecul, cambia, ș.a.
Ordinul de plată reprezintă dispoziția necondiționată dată de titularul de cont către unitatea
bancară, de a depunde o anumită sumă de bani la dispoziția unui benefiiar, la o dată stabilită. Ordinul de
plată poate fi executat de către unitatea bancară numai în condiția în care emitentul de ține la banca
respectivă disponibilul corespunzător în contul său. Se întocmește de plătitor în trei exemplare și poate fi
emis pe suport clasic sau pe suporturi neconvenționale cu condiția includerii tuturor elementelor
documentului tipizat.
Cecul este un instrument de plată des utilizat ce se poate defini ca fiind o instrucțiune scrisă dată
băncii de a efectua o operațiune de plată unui beneficiar cu suma încasată în acea instrucțiune. Datorită
faptului că este un instrument de plată, în circuitul de operare al cecului intervin următoarele părți:
trăgătorul, adică persoana care ordonă plata, trasul, care efectuează plata și care de obicei este o bancă,
și beneficiarul care dispune de suma prevăzută în cec.
Cecul barat reprezintă o formă a cecului la purtător, pe a căru față sunt trase două linii parelele
în diagonală. Locul barat este folosit în general în operațiunile de virament, iar înzestrarea lui cu aceste
semne, care-l deosebesc de restul cecurilor, asigură prevenirea încasării lui în caz de pierdere sau furt.
Cecul certificat poate fi emis de bancă la cererea titularului sau a unui netitular, urmând a fi
încasat la prezentarea lui la orice unitate care aparține de banca emitentă. Acest instrument conține
certificarea din partea băncii emitentului, prin care se garantează bonitatea provizionului, angajându-se
astfel să achite cecul la prezentarea lui. Există posibilitatea transformării cecului certificat în cec barat,
în această situație, el putând servi și ca instrument de virament.
Cambia este un document folosit în general în comerț sub forma unui titlu de credit, de obicei pe
termen scurt, precum și sub formă de instrument de plată menit să circule pe cale girului. Girul este actul

10
 prin care se transferă către altă persoană numită ”giratar”, de către posesorul efectului comercial, numit
”girant”, toate drepturile rezultate din înscrisul respectiv. Cambia poate fi prezentată în variante diferite:
trata și biletul la ordin.
Foaia de vărsământ - formular tipizat cu regim special, cu ajutorul caruia se depun sume in
contul disponibil la banca.

3.2. Contabilitatea decontărilor prin conturi la bănci

Contabilitatea decontărilor prin conturile bancare include: operațiuni cu valorile de încasat,

operațiuni efectuate prin conturile curente la bănci, creditele bancare pe termen scurt.
Operațiile din conturile de disponibilități păstrate la bănci în lei sunt evidențiate cu ajutorul
contului contului de activ 512 "Conturi curente la bănci", care e detaliază pe trei conturi de gradul II:
5121 "Conturi la banci in lei";
5124 "Conturi la bânci in valută".
5125 'Sume în curs de decontare"
Contul 5121 “Conturi la bănci în lei” și Contul 5124 “Conturi la bănci in valută” după conținutul
economic sunt conturi de active circulante bănești.
După funcţia contabilă sunt conturi de activ, care ţin evidenţa disponibilităţilor în lei sau în
valută existente în conturile bancare ale entitătii, precum şi a încasărilor şi plăţilor efectuate prin aceste
conturi.
Contul 5121 este un cont bifuncțional. Se debitează cu încasările în contul de disponibil bancar și
se creditează cu plățile efectuate din acest cont.
În debitul lor se înregistrează: sume depuse sau virate, veniturile din dobânzi încasate (766);
diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilit. în valută stabilite la închiderea exerciţiului
financiar şi la decontarea op. în valută (765); diferenţele favorabile, aferente operaţiunilor cu decontare
în funcţie de cursul unei valute, în cursul exerciţiului (768);valoarea sconturilor încasate (767);veniturile
extraordinare încasate (771 ), etc. Iar în creditul lor se înregistrează: sume ridicate din cont sau virate din
alte conturi, plăţile efectuate în avans (471 );valoarea serviciilor bancare plătite (627);diferenţele
nefavorabile de curs valutar aferente disponib. în valută stabilite la închiderea exerciţiului financiar şi la
decontarea operaţiilor în valută (665);valoarea sconturilor achitate (667),diferenţele nefavorabile,
aferente operaţiunilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, în cursul exerciţiului (668).

11
 Contabilitatea valorilor de încasat se realizează prin intermediul contului 511”Valori de încasat
”, cont de activ, ce reflectă valorile de încasat cum sunt cecurile și efectele comerciale depuse la bănci,
se desfășoară pe următoarele subconturi:
5112”Cecuri de încasat”
5113”Efecte de încasat”
5114”Efecte remise spre scontare”
Se debitează cu valoarea cecurilor și efectelor comerciale primite de la clienți și se creditează cu
valoarea cecurilor și a efectelor comerciale încasate și a sconturilor acordate, în cazul încasării sumelor
înainte de scadență.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea cecurilor și a efectelor comerciale neîncasate.
Utilizarea cecului ca instrument de plată presupune existența de conturi bancare cu conținut
corespunzător în aceste conturi, disponibilul creat printr-un deposit bancar, din încasări sau dintr-un
credit bancar.
Transmiterea cecului se poate realiza prin:
- Simpla remitere: este cazul cecului la purtător care în momentul emiterii nu indică expres mențiunea la
purtător.
- Cesiunea de creanță ordinară, atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane și în
conține mențiunea nu la ordin, în acest caz numai persoana nominalizată poate să-l încaseze.
- Girarea este operațiunea prin care se transmit, o dată cu remiterea, și toate drepturile rezultate din cec.
Cecurile remise băncii spre încasare și cele primite, dar care nu au fost remise spre încasare, sunt
întregistrate în debitul dontului 5112 ”Cecuri de încasat”. O gestiune corectă a trezoreriei presupune însă
ca soldul contului 5112 ” Cecuri de încasat” să corespundă cu valoarea cecurilor remise spre încasat.
Dacă acest cont nu asigură acest lucru, atunci el poate fi subdivizat în două structuri ”Cecuri de
încasat” și ” Cecuri remise spre încasare ”.

CAP IV STUDIU DE CAZ SC FABRICA DE MAȘINI UNELTE BEIUȘ SA

4.1. Prezentarea generală a unității

12
 Fabrica de mașini unelte Beiuș, este înregistrată la ORC Bihor cu nr. J05/3792/1993, cod fiscal
R 5021535/1993. Societatea comercială este situată în Beiuș, strada Pandurilor, nr. 20, județul Bihor.
Fabrica de mașini unelte Beiuș a luat ființă în anul 1997 ca secție a întreprinderii Înfrățirea
Oradea, în baza proiectului 185533/I elaborat de IPUIICM București, proiect aprobat prin
HG1213/1990.
Capital social: 8.553.150 mii lei, format din 642150 acțiuni, cu valoare nominală de
25.000lei/acțiune.
Structura acționarului:
- Fondul Proprietății de Stat – nr. acțiuni 239505 (70%)
- S.I.F. Banat Crișana: - nr. acțiuni 102645 (30%)
Total acțiuni: 342150 (100%)

4.2. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al S.C. ”Fabrica de Mașini Unelte” S.A. Beiuș este:

1. Proiectarea, producerea și comercializarea în țară și străinătate, inclusiv prin activitatea de Barter, de
bunuri industriale, în special mașini, unelte și agregate, utilaje pentru agricultură, mașini, utilaje și bunuri
de folosință industrială sau casnică.
2. Efectuarea de activitate de montaj, punere în funcțiune, prestări de servicii, reparații, refabricări și
asistență tehnică pentru produsele proprii sau fabricate de terți, consulting, engineering, școlarizare,
expertizare tehnică și valorică în domeniul industrial.
3. Desfășurare de servicii de alimentație publică pentru cantină.
4. Desfășurarea de activități cu caracter social în favoarea salariaților.

4.3. Operațiuni bănești desfășurate la SC FMU SA.

1. În data 02.12.20 se încasează de la S.C. CONSAT S.A. c/v facturii nr. 4533789 din 17.11.20 conform
ordinului de plată primit de la aceasta:

13
5121=411 125473 lei
2. Se depunde numerarul la bancă – foaie de vărsământ:
581=5311 86457 lei
5121=581 86457 lei
3. Se ridică numerar de la bancă pe baza filei de cec numerar:
581=5121 74681 lei
5311=581 74681 lei
4. Se achită salariile datorate personalulu pe baza statului de salarii:
421=5311 78565 lei
5. Se achită cu ordin de plată contravaloarea materialelor achiziționate de la S.C. DELTAWARE S.R.L.:
401=5121 25475 lei
6. Se încasează suma datorată S.C. TEHNOTRAF S.R.L.:
5121=411 121545 lei
7. Se achită materialele achiziționate de la CONSAT S.A. cu ordin de plată:
401=5121 121545 lei
8. Se plătește un furnizor înregistrându-se diferențe favorabile de curs valutar:
401 = % 56669 lei
5125 54548 lei
765 2121 lei
9. Se plătesc în devize mijloace fixe achiziționate:
% = 5124 793311 lei
401 785456 lei
665 7854 lei
10. Se acordă un avans în vederea efectuării unei delegații de către Pavel Ion:
461=5311 5000 lei
11. Se înregstrează plata comisionului bancar:
627=5121 1250 lei
12. Se plătește un salariu neridicat:
426=5311 2000 lei
13. Se vinde la licitație valută:
5121 = 5124 14554 lei

14
627 = 5121 1455 lei
14. Se înregistrează dobânda la depozitele bancare:
5121 = 766 12787 lei
5124 = 766 1278 lei

BIBLIOGRAFIE

1. Colteț D. Megan O. – Teoria și practica bilanțului, Editura Cargo, Craiova 2002

2. Deteșan Al., Jornescu C., Țigănescu Gh. – Gestionarea și controlul valorilor materiale și bănești,
Editura Revista Economică, București, 1977
3. Mateș D., Chiș G., Neamțiu Ghe., Aslău T., Iancu D. – Contabilitatea agenților economici, Editura
Ivan Krasko, Arad, 2001
4. Petcu P.M. – Bazele contabilității și contabilitatea financiată, Editura Tribuna Economică, București,
2001

15
5. Ristea M. – Opțiuni și metode contabile de întreprindere, Editura Tribuna Economică, București, 2001

16