CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

CUPRINS
Argument...................................................................................2
CAPITOLUL1.Contabilitatea operatiilor fara numerar..............................3
1.1. Notiuni gnerale.................................................................3
1.2. Banca- fundament al sistemului de plata fara numerar.....4
1.2.a. Rolul si structura sistemului bancar...............................4
1.2.b. Bancile comerciale ( de depozit) – veriga de baza a
sistemului bancar.........................................................6
1.2.c. Conturile bancare...........................................................7
1.3. Transferul bancar.............................................................8
1.3.a. Depozitele bancare- forma a monedei scripturale..........9
1.3.b.1. Viramentul- fundament al transferului bancar...........11
1.3.b.2.Viramentul- instrument de plata ................................13
1.3.Ordinul de plata- expresie a transferului de credit
Capitolul 2. Alte instrumente de plata ......................................................16
2.1. Cecul...............................................................................16
2.2. Cambia............................................................................20
2.3. Biletul la ordin.................................................................24
2.4. Cardul- instrument de plata al erei electronice.................21
Bibliografie...............................................................................33

Argument
1
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Aceasta lucrare prezinta intr-o masura mai restransa,contabilitatea decontarilor

fara numerar, adica a operatiilor de incasare si plata fara numerar.
Cunostintele si informatiile contabile constituie baza pe care cei le dobandesc
si le insusesc isi cladesc profesia; ele sunt utile tuturor celor ce doresc sa invete si
sa stie cum se tine evidenta contabila a patrimoniului in economia de piata.
Riscurile la care este supus agentul economic in conditiile economiei de piata face
indispensabila informatia contabila.
O conditie esentiala a calitatii lucratorului financiar-contabil este respectarea
cu strictete a legislatiei economice in vigoare: pentru a ne mentine in actualitate
trebuie ca permanent sa urmarim, prin studiul publicatiilor de
specialitate,modificarile legislative,asigurand astfel temei legal operatiunilor
contabile.
In economia de piata latura cea mai semnificativa si cea mai vizibila pentru
fiecare entitate economica este capacitatea de plata. In spiritul economiei de piata
fiecare entitate economica trebuie sa-si modeleze pretentiile sale la resurse
materiale, umane si de alta natura,in functie de posibiliatile sale de asigurara
echivalentul banesc, de a atinge obligatie fata de terti prin plata in bani. Pe dreptate
se poate spune ca in economia de piata „cine nu plateste, nu traieste”
Lucrarea este structurata pe 4 capitole si 7 subcapitole. Aceste capitole
detaliaza pe de-o parte notiunile teoretice de baza privitoare la contabilitatea
operatiunilor efectuate prin conturile bancare si pe de alta parte prezinta
principalele operatiuni contabile si aplicatii practice care usureaza intelegerea
acestei lucrari . Corespunzator aplicatiilor am anexat si documetele specifice
lor.Lucrarea ce vi se supune atentiei isi asuma rolul unui suport de initiere in ale
moneticii moderne. Lucrarea se doreste a fi un ghid in intelegerea si insusirea
mecanismului operatiunilor de plati si a relatiilor interbancare implicite. Lucrarea
se incheie cu o scurta bibliografie.
Incasarile si platile efectuate prin conturi bancare se numesc decontari fara
numerar si constau in stingerea drepturilor de creanta asupra clientilor si a
obligatiunilor fata de furnizor pe calea viramentelor efectuate in lei sau in valuta
prin conturile deschise la banci.

I.CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA

2
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

NUMERAR
1.1 NOTIUNI GENERALE

Prin decontari fara numerar se inteleg incasarile si platile prin

conturi bancare; acestea se fac prin virarea unor sume in lei sau in valuta din
contul debitorului in contul creditorului. Decontarile fara numerar utilizeaza
instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie,magnetic sau electronic.
Decontarile fara numerar se caracterizeaza prin :

 Natura lor dubla,determinata de un flux de inregistrari in

conturi(transfer de fonduri) si de flux de mesaje intre parti continand instructiunile
de plata.
Instrumentele de plata fara numerar sunt purtatoare acestor mesaje.
 Diferenta de timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii.
 Existenta unuia sau mai multor intermediari (bancile) in realizarea
acestui tip de plati.
Fluxurile contabile ale decontarilor fara numerar pot fi sistematizate astfel:
 Incasari: stingeri de creante monetare,incasari de venituri si cheltuieli;
 Plati: stingeri de datorii monetare,achitarea cheltuielilor si pierderilor;
 Transferuri banesti (viramente interne) intre diferite conturi de
trezorerie.
Pe plan international se manifesta tendinta de scadere a ponderii
platilor in numerar,aceasta datorita puternicei dezvoltari a telecomunicatilor si
folosirii de plata electronice.
In tara noastra s-au facut eforturi deosebite(B.N.R. si societatile
bancare) pentru introducerea unor instrumente de plata fara numerar adaptate atat
standardelor internationale, cat si stadiul actual de dezvoltare a sistemului nostru
de plati, care s-au cincretizat in actualizarea cadrului legislativ pentru: cec,cambie,
bilet la ordin si ordin de plata.Folosirea lor efectiva pentru descarcarea
obligatiilor asumate de agentii economici depinde de mai multi factori,dintre care
amintim asigurarea de catre banci a unor servicii de plati de calitate, rapide si
sigure,fata de clientii lor.

1.2 BANCA- FUNDAMENT AL SISTEMULUI DE PLATA FARA NUMERAR

3
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Principalii intermediari financiari sunt bancile, a caror

caracteristica importanta consta in capacitatea lor de apune in circulatie creante
asupra lor insele,sporind volumul mijloacelor de plata si, implicit, al masei
monetare.
Ele faciliteaza formarea capitalului disponibil in economie si
permit coordonarea procesului economisire-investire in scopul sporirii volumului
total de resurse alocate economiei.
1.2. a) ROLUL SI STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR
Bancile in calitatea lor de intermediari financiari au un dublu rol: pe o
parte,emit propriile lor titluri,negociabile, in scopul mobilizarii activelor monetare
disponibile in economie, iar pe de alta parte, achizitioneaza pe cele emise de
agentii nebancari, plasand,astfel,o parte din resursele mobilizate.In multe
situatii,agentii nebancari emit propriile titluri, de regula, dupa ce si-au dovedit
solvabilitatea in relatiile lor cu bancile.
Increderea este un element esential in derularea acestui proces de
intermediere. Bancile ofera deponentilor garantii asuguratorii ca isi pot retrage
fondurile oricand doresc si le plaseaza spre fructificare pe cele de care acestia nu
au nevoie imediata. Pentru fundamentarea increderii, bancile trebuie sa adopte un
comportament prudential si maxima rigoare in luarea deciziei de plasare a
fondurilor( indeosebi prin distribuirea de credite),sa-si deruleze afacerile intr-o
maniera care sa submineze increderea deponentilor.
In acest proces de intermediere,bancile indeplinesc doua importante
functii,care le confera o pozitie privilegiata si prin care se diferentiaza de celelalte
institutii si anume:
 Constituirea de resurse prin atragerea disponibilitatilor banesti
temporare ale clientilor si plasarea acestora spre fructificare, in special, prin
acordarea de credite pe diferite termene. In general, termenele de utilizare a
resurselor sunt superioare celor de constituire a lor.
Datorita acestui decalaj, o banca se poate confrunta cu doua situatii
delicate:prima, de a nu putea sa-si onoreze angajamentele pe termen scurt; a doua
de a avea resurse a caror deponibilitati sa ajunga la scadenta, in timp ce utilizarile
raman cu termen neschimbat;
 Asigurarea mecanismului de functionare a platilor, care sa sustina
cresterea economica, prin efectuarea de viramente si plati in numerar.
4
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Totalitatea bancilor care functioneaza intr-o economie formeaza

sistemul bancar, in structura caruia distingem: banca centrala; bancile comerciale
sau de depozit; societatile financiare, bancile si institutiile de credit specializate.
Stabilirea sistemului bancar este un obiectiv integrat politicii de
stabilizare macroeconomico. Ca urmare, sistemul bancar este unul dintre cele mai
reglementate domenii. Are un anumit specific si are nevoie,deci, de un tratament
special fata de alte sectoare ale economiei,desi se bazeaza tot pe mecanismele
pietei. Sistemul bancar este organizat avand in centru banca de emisiune.
O data cu monopolizarea dreptului de a emite bacnote, Banca Centrala
s-a detasat de celelalte banci din sistem si din concurenta lor s-a
transformat,treptat intr-o institutie de supraveghere, control si sustinere a
sistemului bancar in ansamblul sau. Astfel spus, Banca Centrala este in prezent
bancher a celorlalte banci sau banca a bancilor. Aceasta pozitie s-a impus si prin
acceptarea unei pozitii de relatica subordonare de catre celelalte banci.
Sarcina principala a Bancii de Emisiune o reprezinta influentarea
comportamentului celorlalte banci in conexiune cu obiectivele politicii economice
atat prin utilizarea unor instrumente specifice cat si prin masuri de control selectiv
al creditelor. Prin aceste instrumente, Banca Centrala supravegheaza lichiditatea
economiei si actioneaza ca un creditor in ultima instanta pentru celelalte verigi ale
sistemului bancar. La toate acestea mai putem adauga si calitatea ei de bancher si
casier al statului.
Celelalte componente ale sistemului bancar,sunt in majoritatea lor ,
organizate tot sub forma societatii pe actiuni si nu pot fii private, de stat sau mixte.
Au statute proprii de functionare in care se prevad:forma de organizare volumul
si ponderea capitalului propriu; alte fonduri care le pot constituii;tipurile de
operatiuni pe care le pot efectua,grupate in doua mari categorii: bilantiere( pasive
si active) si extrabilantiere.
Tipurile de operatiuni pasive si active,precum si ponderea lor,difera
de la o banca la alta in functie de specificul activitatii sale, marimea bancii si
altele. Specificul activitatii desfasurate determina gruparea bancilor in : banci
comerciale,societati financiare etc.

1.2.b)BANCILE COMERCIALE(DE DEPOZIT)- VERIGA DE BAZA A

SISTEMULUI BANCAR

5
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Bancile comerciale sunt institutii financiare profilate atat in

atragerea de resurse si plasarea acestora prin acordarea de credite, cat si in
efectuarea platilor intre titularii de cont,agentii economici.
Initial, au mijlocit creditul comercial direct intre agentii economici,
prin preluarea de la acestia a titlurilor de credit omercial de unde si denumirea lor.
In ultimii ani, produsele si serviciile bancilor comerciale s-au
diversificat foarte mult prin angajarea prin operatiuni, altadata aflate in zona de
granita cu alti intermediari financiari. Se manifesta, de altfel, o tendinta accentuata
de diminuare a deosebirilor dintre bancile comerciale si bancile de economii si
dintre bancile comerciale si bancile de afaceri care se ocupa indeosebi, cu
investirea economiilor pe termen lung, evolutia lor fiind orientata catre tipul de
banci universala ( in special, in spatiul european).
Legatura directa cu agentii economici (persoane fizice si juridice) in
ceea ce priveste constituirea si utilizarea depozitelor, in principal, sub forma
ditribuiri de credite, confera bancilor si calitatea de centru de efectuare a platilor
intre titularii de cont.
Putem indentifica urmatoarele activitati specifice bancilor comerciale:
- atragerea disponibilitatilor monetare prin operativitate si
conditii de depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerarii,
lichiditatii,diponibilitatii si singurantei;
- acordarea de credite pe termene diferite;
- asigurarea unei circulatii eficiente a mijloacelor si intrumentelor
de plata in scopul derularii rapide a decontarilor intre clientii bancilor
- pastrarea si siguranta a valorilor;
- sporirea si diversificarea ofertei de servicii financiare pentru
clienti, persoane fizice si juridice.

1.2.c) CONTURILE BANCARE

6
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Marea majoritate a operatiunilor bancare desfasurate pentru clientii

bancii,se reflecta in conturile bancare, care reprezinta un sistem de referinta
pentru reprezentarea raporturilor bancilor cu persoanele pentru care banca
efectueaza servicii.
Clientii bancii, pentru marea majoritate a operatiunilor, se afirma si
actioneaza ca titularii contului.
Contul bancar ca expresie a raporturilor dintre banca si client, se
defineste prin mai multe ipostaze: este un document contabil, este o conventie, este
un document al comertului de banca.
Ca document contabil, contul bancar este un tabel al crentelor si datoriilor
reciproce, o reflectare a operatiunilor efectuate.
Dar pentru efectuarea operatiunilor, ambele parti trebuie sa accepte prin
conventie un regim operational reciproc avantajos.
Astfel contul este preponderent o conventie asupra modului de acoperire si
stingere a creantelor intre cele doua parti corespondente.
Regimul dibanzilor practicate reprezinta o alta latura a convetiei . De
asemenea, operarea in cont impune pentru banca prestarea unor servicii
implicite,efectuarea operatiunilor de casa ale clientilor in conditii prealabil
convenite si acceptate.
Semnificarea contului ca intrument al comertului de banca este mai ampla.
Soldul contului titularului reprezinta o expresie a relatiilor de credit intre
banca si titular.
Astfel soldul creditor pentru pozitia initiala arata calitate de creditor al
titularului fata de banca.
Operatiunile care se succed in cont fata de banca duc la continua miscare a
soldului . Fiecare nou sold este o pozitie provizorie pana la viitoare operatiune.
Fiecare miscare in cont constata o operatiune si marcheaza un rezultat,
stabilind o noua pozitie intre banca si titular.
Partile pot convenii daca operatiunile se desfasoara in limita disponibilului
din cont sau daca sunt permise si solduri debitoare, situatie in care titularul
beneficiaza de credite acordate de banca.
Contul bancar este, in mod specific un instrument de exprimare a platii, in
conditiile in care datoriile sunt platite prin inscrierea in cont. Dupa cum se stie,
creditarea contului titularului inseamna efectuarea de plati in favoarea celor fata de

7
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

care este datorat,iar debitarea contului titularului inseamna incasarea creantelor de

la datornicii sai.
Operatiunile vor avea un efect specific:
- diminuarea disponibilului, la debitor
- cresterea disponibilului la creditor.
Contul titularului poate reprezenta un instrument de garantarea pentru
banca. Contul cu sold creditor al unui titular poate reprezenta, prin soldul sau,
garantia pentru credite acordate si exprimate in alte conturi cu sold debitor.
Principalele tipuri de conturi,deschise de banci pentru clienti, sunt:
contul curent si contul de depozit .
Contul curent este destinat inregistrarii operatiunilor curente si deci
abilitat a reflecta operatiuni multiple, ca semnificatie si frecventa si diferite ca
sens (debitoare si creditoare).
Acest cont este tipic pentru titularii agenti economici.
Contul de depozit este destinat a reflecta procesul de fructificare a
capitalului si operational in momentele depunerilor si ale retragerilor, operatiuni
prin natura lor departate in timp si deci la minima frecventa.
Contul de depozit este tipic pentru titularii persoane fizice.

1.3. TRANSFERUL BANCAR

1.3.a) Depozitele bancare-forma a monedei scripturale
Operatiile de casierie efectuate de banci reprezinta, operatiuni efectuate de
banci pentru clientii lor,pentru cei care au conturi deschise la banca lor.
Pastrarea disponibilitatilor banesti ale clientilor reprezinta o functionalitate
primordiala a bancilor care este determinata de o relatie speciala intre persoane si
firme, pe de o parte, si banci pe de alta parte. Prin aceste relatii,de fapt, persoana
sau interprinderea cedeaza unele atributii legate de administrarea averii sale sau,
mai direct spus, incredinteaza efectuarea operatiunilor legate de gestiunea
diponibilitatilor monetare, bancii, asumandu-si dreptul de dipozitie asupra
sumelor aflate in pastrarea la banca.
De aici rezulta doua consecinte principale.
Primordial, banca presteaza servicii de incasare si efectuare de plati in
numele si in contul clientului sau, tine o evidenta corecta a operatiilor de casa ale
clientului si raporteaza,la cerere, situatia efectiva a contului, respectiv a soldului

8
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

disponibil al fiecarui titular de cont.Implicit, acesta inseamna ca partea principala

privind activitatea de caserie se tranfera de la firma, sau persoana, la banca. O
parte insemnata a personalului bancii este angajata in efectuarea de operatiuni ce
se refera la administrarea disponibilitatilor clientilor. Pentru toate aceste servicii,
firma sau persoana datoreaza bancii contraprestatii binemeritate.
O a doua consecinta consta in formarea depozitelor bancare. Acestea
aflate sub administrarea efectiva a bancii, pe de o parte, asigura resurse
temporare ce pot fii ulitizate de catre banca.
Banca primeste zilnic sume importante depuse de clienti sau pentru
contul acestora fapt de transfera asupra bancii atributiile de a le pastra, manevra si
a le asigura securitatea. Astfel, bancile trebuie sa-si construiasca sisteme de sifuri
sigure, cu blindaje supradimensionate si cu sisteme de inchidere mecanice,
electrice si electronice sofisticate. De asemenea, bancile intretin un aparat de
sortare si numarare a banilor cu personal specializat si tehnologie adecvata. In
acelasi scop, bancile organizeaza un sistem de colectare si transport mecanizat al
banilor prin mijloace de transport blindate.
Clasificarea depozitelor:
 depozite la vedere;
 depozite de economii;
 depozite la termen.

1.3. b) 1. Viramentul-fundament al tranferului bancar

Viramentul se caracterizeaza ca un procedeu special de plata care se
infaptuieste prin transferul sumei dintr-un cont in altul, respectiv prin creditarea
contului platitor si debitarea contului beneficiar.
Semnificatia acestui procedeu are mai multe interpretari:
-o prima interpretare decurge din considerarea procedeului din punct de
vedere economic al circulatiei monetare.
Depozitele bancare, concretizate prin soldul conturilor titularilor la banci,
reprezinta forme sedimentare a detinerii monetare aflate sub forma scripturala. Prin
virament- prin trecerea unei sume de la un depozit la altul- se infaptuieste circulatia
monedei scripturale.

9
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

- Intr-o alta interpretare, detinerile de depozite bancare exprima

creante ale tertilor fata de banca, iar viramentul reprezinta un procedeu de
transfer al creantelor intre creditorii bancii.

1.2 b) 2. Viramentul- instrument de plata

In practica bancara, viramentul este prezentat si sub forma unui

document de dispozitie adresat de titularul de cont bancii sale.
Ordinul de virament este deci un document prin care se exprima si se
materializeaza mandatul dat de client bancherului de a prelua o suma din contul
sau si de a o transforma in contul altuia. Bancile isi pot stabilii norme de
functionare a viramentului si pot tiparii formulare pentru a asigura unitatea
modului de exprimare si operare.
Sa examinam elementele dintre titulari si banca.
- Pe de o parte,banca actioneaza ca depozitara,repectiv pastreaza
depozitul clientului pana la exprimarea ordinelor sale dipozitive.
- Pe de alta parte, atunci cand i se solicita, prin ordin un tranfer,
banca are calitatea de madatara, de executanta a unor servicii prin ordinul si
pentru contul clientului. Astfel, prin executarea ordinului de virament banca
efectueaza operatie de mandat .
In raport cu alte instrumente de plata reglemetata prin lege, ordinul
de virament prezinta unele restrictii:
1. Ordinul de virament o data emis, prin el insusi nu confera nici
un drept beneficiarului, de fapt, el nu se inmaneaza beneficiarului, fiind o
relatie directa intre titulari si banca. Ordinul de virament emis reprezinta
doar o ipoteza care se materializeaza daca sunt conditii,depilda daca exista
disponibil in cont.
2. Abia dupa operarea ordinului de virament, benefiaciarului are
certitudinea definitiva a platii.
3. Ordinul de virament este revocabil. Relatiile dintre titulari si
banca sunt particulare si secrete. Titularul de cont poate sa-si faca permanent
optimizari privind platile pe care urmeaza sa le dispuna si in acest cadru sa

10
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

dea prioritate anumitor plati, in defavoarea altora, prin revocarea unor

dipozitii anterioare.
4. Ordinul de virament are o ordine de preferinta dezavantajoasa.
Astfel daca concomitent se exercita pretentii de plata asupra unui cont, pe de
o parte printr-un cec si pe de alta parte, printr-un ordin de virament, iar
disonibilul din cont nu este suficient pentru efectuarea ambelor plati, se da
prioriatate cecului. Se procedeaza astfel, deoarece plata prin cec reprezinta
un angajament prin rang al titularului de cont , care are deja rezonante
publice si se bucura de protectia legii. In ceea ce priveste ordinul de
virament, acesta ramane in cadrul intim al relatiilor client banca si in
consecinta este considerat pe un plan secund.

1.3. c) ORDINUL DE PLATA – EXPRESIE A TRANFERULUI DE

CREDIT

ORDINUL DE PLATA este o dipozitie neconditionata, data de catre

emitentul acesteiaunei societati bancare receptoate de a pune la dispozitia unei
beneficiar o anumita suma de bani. A pune la dispozitia unui beneficiar pe baza
unui ordin de plata, o anumita suma de bani inseamna a platii sau a face sa se
plateasca acestuia respectiva suma de bani.
O astfel de dispozitie este considerata ordin de plata numai daca :
a.) Societatea bancara receptoare dispune de fondurile reprezentate
prin respectiva suma de bani- denumita in continuare fonduri banesti- fie
prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea acesteia de la
emitent;
b.) Nu prevede ca plata plata trebuie sa fie facuta la cererea
beneficiarului
TRANSFER-CREDIT este o serie de operatiuni care incepe prin
emiterea de catre platitor al unui OP dat unei societati bancare de a pune la
dispozitita unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin
acceptarea respectului OP de catre societatea bancara destinatara.
EMITENT este o persoana care emite un OP pe cont propriu.
PLATITOR este prima persoana care emite , in nume si pe cont
propriu, OP in cadrul unui tranfer credit.
Platitorul poate fi:
11
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

a.) Un client al societatii bancare, sau

b.) Societatea bancara initiatoare .
BENEFICIAR este persoana desemnata prin OP de catre
platiror sa primeasca o anumita suma de bani.
Beneficiarul poate fi:
a.) Un client al socitatii bancare destinatare, sau
b.) Societatea bancara destinatara
RECEPTIA este procedura prin care o societate bancara
recunoaste ca a primit spre autentificare, acceptare si executare un OP.
AUTENTIFICARE este procedura prin care societatea
bancara determina daca un OP a fost emis de persoana indicata OP care
imitent in aceasta calitate.
ACCEPTAREA este procedura prin care o societate bancara
recunoaste ca valabil un OP receptionat, in vederea executarii, obligandu-se
sa execute serviciul de a transfera fondurile banesti la termenele si conditiile
dispuse de emitent prin OP.
EXECUTAREA este o procedura de emitere de care o
societate bancara emitatoare a unui OP cu scopul de a pune in aplicare un
OP acceptat anterior .
ZIUA BANCARA este aceea partea a unei zile lucratoare pe
parcursul careia o societate bancara receptioneaza si emite OP cu data acelei
zile.
PERIOADA DE EXECUTIE este o perioada de o zi sau doua
zile bancare consecutive,care incepe cu prima zi si care se sfarseste cu
ultima zi in care o plata poate fi executata.
DOBANDA DE INTARZIERE in executarea unui OP este o
suma de bani care reprezinta valoarea ce se asociaza la un moment dat sumei
prevazute de emitent in OP , calculata la o rata a dobanzii comunicata
public si prin metode de calcul acceptate de catre societatile bancare.
CONTINUTUL ORDINULUI DE PLATA
Este ordin de plata si se supune prezentului regulament orice
dispozitie neconditionata data unei societati bancare de a platii o anumita
suma de bani, unui beneficiar, care contine urmatoarele mentiuni obligatorii:
a. Ordinul neconditionat de a platii o anumita suma de bani;

12
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

b. Numele sau denumirea beneficiarului si, dupa caz,numarului

contului acestuia deschis la societatea bancara destinatara;
c. Numele sau denumirea platitorului, numarul contului acestuia
deschis la societatea bancara initiatoare;
d. Denumirea societatii bancare initiatoare;
e. Denumirea societatii bancare receptoare;
f. Elementul sau elementele care s permita autetntificarea
emitentului de catre societatea bancara initiatoare.

Acceptarea sau refuzul unui OP de catre societatea bancara

destinatara:
Momentul acceptarii unui OP de catre o societatea banacara destinatara este:
a) La receptia sa de la emitent, in cazul in care intre emitent si societatea
bancara destinatara exista un acord in acest sens, recunoscut de parti si in
vigoare la inceputul perioadei de executare;
b) In momentul in care l-a instiintat pe emitent privind acceptarea;
c) In momentul in care a debitat un cont al emitentului deschis la ea ca plata
pentru OP respectiv;
d) In momentul in care a creditat contul beneficiarului sau a pus, in alt
mod ,fondurile banesti la dispozitia acestuia;
e) In momentul in care a comunicat beneficiarului ca are dreptul sa retraga sau
sa utilizeze fondurile provenite in urma acceptarii respectivului OP;
f) In momentul in care societatea bancara destinatara a folosit fondurile pentru
acoperirea unei datorii a beneficiarului fata de ea insasi sau le-a folosit in
conformitate cu hotararea unei instante judecatoresti sau a unei autoritati
competente.
O societate bancara destinatara care nu accepta un OP este obligata sa faca o
comunicare cu privire la refuzul acestuia cel tarziu in ziua bancara urmatoare
ultimei zile a perioadei de executare.
Constituie exceptie de la aceasta regula urmatoarele cazuri:
- Atunci cand plata trebuie facuta prin debitarea unui cont al emitentului
deschis la societatea bancara destinatara si aceasta nu are disponibil suficient
in cont pentru onorarea OP,sau
- Atunci cand nu exista suficienta informatie pentru identificarea emitentului.

13
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Intervalul de timp in care societatea bancara receptoare trebuie sa execute

OP:
O societate bancara este obligata sa execute un OP in ziua in care l-a
acceptat. In situatia in care,din motive obiective,nu poate indeplini aceasta
prevedere,societatea bancara receptoare are obligatia sa execute OP cel mai tarziu
in ziua bancara urmatoare.
In cazul in care OP indica o anumita data a platii mai
indepartata,societatea bancara receptoare il va executa in asa fel incat acea data sa
poata fi respectata.
Returnarea sumelor: In cazul in care un transfer-credit nu este
finalizat societatea bancara initiatoareeste obligata sa returneze platitorului suma
primita de la acesta in baza ordinului de plata.
Obligatia privind plata dobanzii de intarziere: In cazul in care un
transfer –credit este finalizat si o societate bancara receptoare nu si-a respectat
obligatiile,aceasta este obligatia fata de beneficiar pentru plata dobanzii de
intarziere calculata la suma inscrisa pe OP pentru intarzierea cauzata de
nerespectarea prevederilor,pentru aceasta obligatie fiind emise instrumente de
plata distincte.
Corectii de sume: In cazul in care suma inscrisa pe un OP de catre o
societate bancara receptoare este mai mica decat suma inscrisa in OP pe care l-a
acceptat anterior in vederea executarii si aceasta nu se datoreaza deducerii
spezelor care i se cuvin,respectiva societate bancara este obligata sa emita un OP
pentru diferenta. In cazul in care transferul-credit a fost finalizat,dar suma inscrisa
pe un OP emis de catre o societate bancara emitatoare este mai mare decat cea
inscrisa in OP pe care l-a acceptat anterior in vederea executarii,respectiva
societate bancara are dreptul sa recupereze diferenta de la beneficiar.
Cooperarea bancara: Pana la finalizarea unui transfer-credit, fiecare
societate bancara are obligatia de a sprijini pe platitor sau pe oricare societate
bancara amitatoare anterioara si dreptul de a cere sprijinul oricarei unitati bancare
receptoare ulterioare in vederea completarii procedurilor bancare privind
respectivul transfer-credit.
Finalizarea transferului –credit: In cazul in care un OP a fost emis
in scopul stingerii unei obligatii a platitorului fata de beneficiar,aceasta obligatie
este stinsa in momentul in care societatea bancara destinatara accepta OP in
favoarea beneficiarului.
14
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Arhivarea ordinului de plata: Banca Nationala a Romaniei si societatile

bancare au obligatia sa arhiveze ordinele de plata pe care le-au emis, pe o perioada
de la data executarii egala cu perioada de prescriptie.

15
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

2. ALTE INSTRUMENTE DE PLATA

2.1. CECUL
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi
bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Disponibilul este creat
printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau prin acordare unui credit
bancar.
Cecul reprezinta un ordin scris dat de client ( titular de cont) bancii
sale prin care cere acestuia sa plateasca o anumita suma, sa fie lui prin retrageri de
numerar, fie catre o persoana specificata de client,pentru plata unei datorii.
Cecul pune in procesul cererii sale trei persoane: tragatorul, trasul si
beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care , in baza unui disponibil
construit in prealabil la o societate bancara, de un ordin neconditionat acestuia
care se afla in pozitie de tras, sa plateasca la o prezentare, o suma determinata
unui terte persoane sau insusi tragatorul emitent aflat in pozitie de beneficiar.
Cecul trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligaorii descrise
prezentele norme-cadru.
Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec fac toate
operatiile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul,
posesorul legitim il incaseaza , iar trasul il plateste.
Cecul este un instrument de plata, prin care tragatorul dispune de
fondurile pe care le are in societatea bancara, trasul, acesta obligandu-se sa-i faca
serviciul de casa. In acest scop societatea bancara elibereaza clientului
sau,tragatorul, mai multe formulare necompletate pe care acesta le va putea
transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii.
Cecul cuprinde:
1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba
intrebuintat pentru redactarea acestui titlu; trebuie sa figureze expres in textul
ordinului de a platii dat bancii de tragator, prin intermediul lui;
2. Ordinul neconditionat de a platii o anumita suma de bani; se utilizeaza
formula „platii in schimbul acestui cec...” . Ordinul trebuie sa fie clar, precis si
neconditionat si sa se refere la plata unei sume de bani, mentinandu-se si unitatea
monetara in care se exprima;
3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras ), respectiv denumirea
bancii platitoare;

16
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta, pentru ca beneficiarul sa

stie unde sa prezinte pentru incasarea sumei inscrise pe cec. In cazul neachitarii
cecului, beneficiarul va implinii, in locul indicat ca loc al platii, formalitatile
cerute de lege pentru pastrarea drepturilor sale;
5. Aratarea datei si a locului emiterii ; se fac precizari clare privind ziua,
luna si anul emiterii pentru a permite calcularea de catre banca(tras) a termenului
de prezentare la plata a cecului. Data emiterii trebuie sa fie mica, posibila si certa.
De asemenea, locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii. In cazul in
care el nu este precizat se considera localitatea tragatorului (emitentului)
6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul) banca centrala si bancile
comerciale pot cere ca formulare de cec sa poarte stampila emitatorului, lipsa
acestuia neafectand totusi valabilitatea acestui instrument de plata. Este valabila
semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiale.
Cecul trebuie sa fie completat in intregime cu cerneala sau pix de
culoare albastra sau neagra prin dactilografiere.
Cecul trebuie sa cuprinda mentiunile obligatoorii dispuse de lege care
sa satisfaca cerintele suficientei informatorii,precum si cerintele reflectarii
garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv.
Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre aceste persoane.
Lipsa denumirii de cec atrage nultitatea instrumentului. Orice conditii,
limitarii sau contraprestatiei , care se adauga ordinul de plati, pe cec duc la
nultitatea instrumentului.
Simpla stampila a unui tragator,persoana juridica,neinsotita de
semnatura reprezentata autorizat al acestuia anuleaza cecul.
Nu este permisa emiterea unui cec in care tragatorul si trasul sa fie
una si aceasi persoana juridica. Exceptie de la aceasta regula poate face cecul de
calatorie, cecul circular,precum si cecul tras intre diferentele stabilite ale acestuia
tragator, dar care au personalitate juridica diferita.
Pentru a evita riscul falsificarii cecurilor, Banca Nationala a Romaniei
si societatile bancare nu vor accepta in cadrul lor decat cecuri avand suma de plata
indicata in litere cat si in cifre, cu un scris cat se poate de clar si fara alterari ale
textului in litere sau in cifre.
Pentru a putea trage cecuri, orice tragator trebuie sa depuna la
societatea bancara la care are disponibil specimenul semnaturii sale.

17
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Cercul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai

semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute asupra cecului.
Ca instrument de plata, cecul poate avea o circulatie independenta si o
utilizare multifunctionala,astfel ca poate fi implicat intr-o serie de operatiuni
privind:
a. Transmiterea cecului prin gir;
b. Garantarea cecului prin aval;
c. Recuperarea prin exceptiei a sumei cecului prin protest si a actiunii de
regres .
TIPURI DE CECURI:
Putem clasifica cecurile in raport de anumite criterii,doua fiind cele
mai importante si anume: beneficiarul platii si modul de incasare.
Din punct de vedere al beneficiarului, deci al persoanei care este
platit, exista urmatoarele tipuri de cecuri.
 Cec normativ (cec girabil) , care se plateste unei anumite persoane,cu
care fara clauza de ordin. Daca cecul nu are precizata clauza de ordin, el nu poate
fii prin gir sau adorsare,ci numai pe cale cesiunii ordinare;
 Cec la purtator. Se plateste fie persoane desemnate de beneficiar fie
purtatorul lui acestuia . Acest tip de cec se transmite prin simpla sa remitere de la
un purtator la altul.

In raport cu al doilea criteriu, respectiv al modului de incasare ,

distingem urmatoarele tipuri de cecuri:
a. Cec barat: denumirea este data de cele doua linii paralele( verticale
sau oblice) oriunde pe suprafata cecului . exista doua tipuri de cecuri barate: cec
cu barare generala , cand in spatiul delimitat intre cele doua nu are nimic inscris si
care circula prin gir, fiind valabil numai in posesia ultimului detinator; cec cu
barare speciala, daca in spatiul dintre cele doua linii este inscrisa denumirea
bancii.
Bararea cecurilor se poate face in momentul emiterii, fie in cursul
circulatiei sale, de catre oricine dintre posesori ulteriori ai instrumentului
respectiv.
Operatiunea de barare este o operatiune de supraveghere asupra
beneficiarului cecului si o modalitate suplimentara de aparare a corectitudinii si
sigurantei platilor prin cec.
18
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Bararea generala poate fi transformata in barare speciala. Operatiunea

inversa este interzisa.
b. Cec de virament:
Este insotit de clauze ca „platibil in cont” sau „numai prin
virament”.Deci ,plata cecului se face numai spiritual, creditandu-se contul
beneficiarului , operatiunea echivaland practic cu plata cecului.
c. Cec certificat:
Este instrumentul prin care o banca aflata in pozitie de tras confirma,
inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuarii
platii ordonate. Certificarea cecului este ceruta bancii de catre emitentul tragator
inainte a-l da la plata de catre unul din procesorii ulteriori, beneficiari ai cecului.
Prin certificare, tragatorul nu mai poate retrage din contul sau sum distanta
platii cecului respectiv, inainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia in
aceasi tip, prin certificare, trasul respectiv banca,nu se angajeaza direct,dar are
obligatia ca in caz de neplata sa despagubeasca o liniuta ca pe beneficiar.
d. Cercul circular:
Este un titlu de credit la ordin emis de o banca asupra subunitatilor sale sau
asupra altei banci. Prezinta urmatoarele caracteristici mai importante:
- Este platibil la vedere,in termen de 30 de zile de la emiterea in
oarecare din locurile indicate pe cec de emitent(tragator);
- Emitentul se obliga definitiv sa efectueze plata cecului in favoarea
beneficiarului care este si clientul sau
e. Cecul de calatorie:
Utilizarea cecului de calatorie se caracterizeaza prin urmatoarele:
- Tragatorul emitent vinde cecul unei persoane care devine procesor;
- Procesorul , in momentul cumpararii, semneaza pe fiecare cec in
prezenta emitentului
- Procesorul remite altel persoane, care devine beneficiar, in schimbul
obtinerii de bunuri, servicii sau chiar numerar;
- Beneficiarul incaseaza suma inscrisa pe cec de la banca locala,iar
banca locala recupereaza suma de la banca emitenta, prin relatii interbancare.
2.2. CAMBIA
Cambia este un instrument de plata ce exprima obligatia asumata de un
debitor de a platii la scadenta o suma de bani determinata, in favoarea unu
beneficiar.
19
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Cambia cuprinde:
1. Denumirea de cambie trecuta insusi textul titlului si exprimata
in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2. Ordinul neconditionat de a platii o suma determinata;
3. Numele aceluia care trebuie sa plateasca(tras);
4. Aratarea scadentei;
5. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
Cambia pune in legatura, in procesul crearii sale, trei
persoane:tragatorul, trasul, si beneficiarul. Titlul este creat de tragator, in
calitate de creditor , care da ordin debitorului sau numai tras, sa plateasca o
suma fixata la o data determinata in timp sa fie un beneficiar , sa fie la
ordinul acestuia din urma.
Acceptarea cambiei este angajamentul luat de catre tras, fata
de orice procesor legitim , de a plati cambia la scdenta. Trasul nu este
obligat prin lege sa accepte, dar, daca accepta, el devine
debitorul(obligatorul) principal.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
 Facultativa –poate fi facuta oricand pana la scadenta;
 Obligatorie- atunci cand tragatorul indica expres in titlu acest fapt
fixand sau nu un termen pentru prezentare sau –atunci cand cambia este platibila
la un anumit timp de la vedere, in termen de un am de la data emiterii.
Prezenatarea la acceptare poate fi facuta atat de procesorul cambiei,
cat si de un simplu detinator al ei, la domiciuliul trasului.
Acceptarea se inscrie intr-o rubrica speciala pe cambie. Ia se exprima
prin cuvantul „acceptat” sau orice alta expresie echivaleta si este semnata de tras.
Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei este socotita acceptare.
Posibilitatile de circulatie(transimitere a cambiei) sunt:
a. Prin gir : act prin care procesorul cambiei, numit girant,transferul
altei persoane, numita giratar toate drepturile izvorand din cambie.
b. Prin cesiunede creanta ordinara in cazul in care tragatorul a inscris
in cambie mentiunea „nu la ordin”.
Spre deosebire de gir cesiunea de creanta ordinara devine valabila
numai incepand din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in care
debitorul accepta prin act autentic.

20
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

Cambiile pot fi avalizate, avalul reprezentand angajamentul

neconditionat prin care un tert sau un samnatar al cambiei (avansul), altul decat
tragatorul sau acceptatul , devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata de
cambie.
Avalul se da pe o cambie sau pe un act separat, utilizandu-se una
din expresiile „pentru aval” sau „pentru garantie”, uramate de semnatura
avalistului. Avalistul este obligat sa indice persoana pentru care da avalul.
Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice
cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se
prezinte la plata. Scadenta trebuie sa rezult cu precizie din textul cambiei si poate
fi:
 La vedere;
 La un anumit timp de la vedere;
 La un anumit timp de la data emiterii;
 La o data fixa
Procesorul cambiei care nu este platita la vedere trebuie sa prezinte o plata
in ziua scadentei sale sau la cel mult, doua zile de la aceasta. Cel care plateste
cambia poate permite ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de
procesor.
Procesourl nu poate refuza o plata partiala. In caz de plata partiala,
cal care plateste trasul poate cere sa-i i se faca pe cambie mentiunea de plata
sa-i dea o chitanta. Trasul care face plata inainte de scadenta o face pe riscul
sau.
Scontul este o forma de credit acordat de catre o banca procesorului
cambiei. La prezentarea pentru scontare, banca ii achita contravaloare
cambiei, inainte de scadenta percepandu-i un comision (taxa de scont). In
urma acestui act , banca respectiva devine beneficiarul cambiei.
In caz de neplata la scadenta de catre tras, procesorul unei cambii
trebuie sa faca un pro test inainte a putea face un recurs impotriva celorlalti semeni
ai cambiei(care sunt solidar obligati fata de el) daca o cambie este „incasata” de
catre o banca,aceasta trebuie sa faca pro testul, in caz de neplata.
II.3. BILETUL LA ORDIN
Biletul de ordin este un titlu de credit , sub semnatura privata, care
pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul
si beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor care
21
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

se obliga sa plateasca o suma de bani fixa, la un anumit termen sau la prezentarea

unei alte persoane, denumite beneficiari care nu are calitatea de creditor.
Biletele la ordin trebuie sa fie dactilograficate sau scrise in intregime
cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra.
Biletul de ordin cuprinde:
1. Denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si
exprimata in limba intrebuintata precum redactarea acestui titlu.
2. Promisiunea neconditionata de a platii o suma determiananta.
3. Aratarea scadentei
4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
5. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta.
6. Aratarea datei si locului emiterii.
7. Semnatura emitentului
Biletul la ordin al carui scadenta nu este aratata este socotit platibil la
vedere. Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis se socoteste semnat
in locul aratat langa numele emitentului.
Biletul la ordin este o promisiune de a platii si de nu un mandat de
plata.El se transmite prin girare. Obligatiile rezultand la ordin se supun
acelorasi reguli generale si care rezultand dintr-o cambie . Totusi, acceptarea
biletului de ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si cel
care accepta o cambie.
Regulile referitoare la plata, scadenta, girarea , protestul cambiei sunt
aplicabile si bilantul la ordin .
Girarea biletului la ordin se face prin completarea verso-ului acestuia
care are calesi standard de continut si cel al cambiei.
Dispozitivi finale: Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare au
obligatia sa arhiveze cambiipe si biletele la ordin care au facut obiectul
operatiunilor pe o perioada de 5 ani de la data platei.
2.4. CARDUL – INSTRUMENT DE PLATA AL EREI
ELECTRONICE
Cardul este un instrument de plata prin intermediul caruia se poate efectua
plata unui produs sau servicii, avand la baza un sintem relational organizat pe baza
contrctualei intre detinatorul emitent si comerciantul sau prestatorul de servicii.
In subsidiar , cardul permite , pentru donator, retragerea din contul
personal a unor sume in numerar pentru a le cheltui ca atara.
22
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

In amplitudinea functiilor sale cardul este un instrument de plata fara

numerar prin care detinatorul autorizat poate achita contravaloarea bunurile
cumparate de la comercianti, sau beneficienta de serviciile prestate de terti
(comercianti sau prestatori) care sunt abilitati sa-l accepte si sa-l utilizeze. De
asemenea cardul permite obtinerea de lichidanti de la banca emitenta , in fapt
administratoare a contului curent al titularului de card.
Cardul este o inovatie revolutionara care nu a putut fi aplicaa datorita
introducerii pe scara larga a innoirilor tehnologice desfasurate in ansamblul
tehnicilor informatice, electronice, telematine, masura de faciliteze schimbul de
fonduri fara suport de hartie si implicand o relatie principala triimpartita intre
banci, comercianti si consumatori.
Cardul a intrat in familia instrumentelor fara plata atunci cand aplicarea
tuturor inovatiilor componente ce putea fi dirijata la dimensiuni de masa a devenit
eficient, respectiv care sa produs o scadere semnificatica a preturilor productiei de
masa a tehnologiei echipamentelor si relatiilor care sa fie convenabila , atat la
nivelul bancilor, la nivelul comerciantilor,si a altor factori implicato, cat si la
nivelul utilizatorilor, persoane fizice, primordial.
Caracteristica primordiala a cardurilor este data de natura sa tehnologica.
Cardul este un ansamblu de tehnologii privind:
- Receptia, prelucrarea si stocarea informatiilor in conditii de
operativitate si rapiditate maxima;
- Transmiterea la distanta informatiilor in conditii de operativitate ,
operatiune si siguranta, masura sa permite un tranfer de fonduri in mod eficient;
- Reflectarea operativa in situatia contului beneficiarului a transferurilor
efectuate astfel inact sa permita accesul la resursele transferat.
Cardul este operational prin existenta unei relatii specifice cu multiple
planificari:
- Care leaga comunitatea detinatorului de carduri cu propriile banci;
- Care leaga comunitatea comerciantilor abilitanti sa primeasca fonduri
prin intermediul cardurilor cu bancile lor;
- Care leaga bancile detinatorilor de carduri cu bancile comerciantilor
beneficierii de plati si cu administratori retelelor, cu relatii functionale implicite .
Cardul este , prin natura sa, un instrument de plata specific cu caracteristici
noi radical deosebite de lumea veche a instrumentelor de plata. Prin card

23
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

instrumentul de plata a incetat sa aiba suport de hartie si sa eliberat de limitele sale

in aceasta calitate.
Cardul este in septa, un dreptunghi de plastic de o anumita dimensiune si
comformatie care permite pozitionarea si locoasele special construite si continute
de aparatajul pozitionat la punctele de vanzare sau la automatele bancare.prin
aceasta cardul poate fi pus in pozitia de intercomunicare de retinere emitatorului de
card si devine apt sa faca cunoscute deciziile de terminatorului privind utilizarea sa
ca instrument de plata.
Tipurile tehnologice cele mai utilizate azi sunt:
 Cardurile magnetice
 Cardurile cu microprocesor

III.MONOGRAFIE CONTABILA
Privind inregistrarea in contabilitate a principalelor
operatiuni la societatea „NOELA” S.R.L

24
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

S.C „NOELA” S.R.L are ca obiect de activitate comercializarea de

rochii de mireasa si accesorii.
I.SITUATIA SOLDURILOR LA 1.03.2006
Nr. Simbol Denumirea Solduri la 01.03.2006
Crt. cont contului D C
1 1012 Capital social varsat - 4000
2 302 Materiale consumabile 4000 -
3 303 Mat.de nat.ob. de inventar 8000 -
4 345 Produse finite 20000 -
5 401 Furnizori - 10000
6 4111 Clienti 6000 -
7 5112 Cecuri de incasat 3000 -
8 5121 Conturi la banci in lei 10000 -
9 5191 Credite banc. pe term.scurt - 3000
10 5311 Casa in lei 2000 -
TOTAL 53000 53000

II. PREZENTAREA OPERATIILOR ECONOMICE SI FINANCIARE

In cursul lunii martie au loc urmatoarele operatii economice-financiare:
1. In data de 1 martie S.C. obtine produse finite in valoare de 3000lei.

25
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

2. In data de 4 martie,societatea „NOELA” S.R.L. livreaza produse finite in

valoare de 5000lei + T.V.A., cu intocmirea unui bilet la ordin pe care
furnizorul il depune la incasare la scadenta de la sfarsitul lunii. Produsele
finite au fost inregistrate cu pretul de 3500lei.
3. In data de 10 martie societatea”Noela”.SRL incaseaza cecurile de la
societatea”DANA”SRL.
4. In data de 14 martie se dupune la banca suma de 1000lei, bani proveniti din
casa.
5. Se inregistreaza in ziua de 15 martie, conform extrasului de cont, suma de
1000 lei depuza in cont pe data de 14 martie.
6. In data de 17 martie se achizitioneaza timbre fiscale si postale (platite prin
virament , in suma de 1500lei.
7. In data de 21 martie se deschide un acreditiv in suma de 5000 lei printr-un
ordin expres dat bancii.
8. In data de 24 martie se achizitioneaza materii prime de la furnizori in valoare
de 4000 lei +t.v.a furnizorul accepta cambia.
9. In data de 27 martie se primesc materii prime de la furnizori in valoare de
4000 lei + t.v.a
10.In ziua urmatoare, 28 martie se platesc furnizorul din acreditivul deschis.
Totodata se inchde acreditivul.
11.In ziua de 31 martie se efectueaza operatiile din proprie initiativa.

REGISTRU JURNAL
Data Explicatie Ct. Sume
corespondente

26
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

D C D C
345 711 3000 3000
01.03 1)Obtinere produse finite
345A,+,D Produse finite
711 P,+,C Variatia
stocurilor
4111
04.03 2) Vanzare produse finite 711 5950 5000
4111A,+,D clienti 4427 950
701P,+,C Venit vanzare
prod finite
4421P,+,C TVA col
711 345 3500 3500
04.03 a) Scadere din gestiune
711 P,-,D Variatia
stocurilor
345 A,-,C Produse finite

04.03 b) Acceptare bilet la ordin 413 4111 5950 5950

413 A, +,D Efectede
primit de la clienti
4111 A ,-, C clienti

Data Explicatie Ct. corespondente Sume

D C D C

27
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

14.03 3)Depunere bani la banca 581 5311 1000 1000

581A,+,D
Viramente interne
5311 A,-,C Casa in lei

15.03 4)Depunere bani cont 5121 581 1000 1000

5121 A ,+, D
Conturi la banci
581 A,-,CViramente interne

17.03 5)Achizitie de timbre fiscale 5321 5121 1500 1500

si postale
5321 A,+, D
Timbre fiscale si postale
5121 A,-,C Conturi la banci
in lei

21.03 6)Deschidere acreditiv

581 A,+,D 581 5151 5000 5000
Viramente interne 5411 581 5000 5000
5121 A,-,C
Conturi la banci
5411 A,+, D
Acreditive in lei

Data Explicatie Ct. corespondente Sume

D C D C

581 A,-,C
Viramente interne

28
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

24.03 7)a) Achizitie materii prime % 401 3000 3570

301 A,+,D Materii prime 301 570
4426 A,+,D 4426
T.V.A ded
401 P,+,C Furnizori
401 403 3570 3570
24.03 b) Acceptare cambrie
401 P,-,D Furnizori
403 P,+,C Efecte de platit

24.03 c) Intrg. TVA ded care 4428 4426 570 570

devine neex in momentul
acceptarii cambriei
4428 A,+,D T.V.A
neexigibila
4426 A,-,C T.V.A
deductibila

24.03 d) Plata cambrie 403 5121 3570 3570

403 P,-,D Efecte de platit
5121 A,-,C Conturi la banci
in lei

Data Explicatie Ct. corespondente Sume

D C D C

24.03 e) Intreg. T.V.A 4426 4428 570 570

29
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

neex devenita ded

on momentul platii
cambriei
4426 A,+,D TVA
deductibila
4428 A,-,C TVA
neexigibila

27.03 8.) Achizitie % 401 4000 4760

materii prime 301 760
301 A,+, D Mat. 4426
Prim
4426 A,+, D TVA
deductibila
401 P,+,C
Furnizori

28.03 La scadenta 5113 5113 413 5950 5950

A,+, D efecte de
incasat
413 A,+, C Efecte
de primit de la
clienti

Data Explicatie Ct. corespondente Sume

D C D C

% 4426 950 1330

4427 380
31.03 10.) Operatii din proprie 4424
initiativa
30
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

a) Regularizare
T.V.A
4427P,-,D T.V.A
colectata

4424 A,+,D T.V.A

de recuperat
4426 A,-,C T.V.A deductibila

b) Inchidere ct. Venituri 701 121 5000 5000

701 P,-,D venit din prod.
finite
121 P,+,C profit si pierdere

TOTAL 74480 74480

BALANTA DE VERIFICARE LA 31.03.2007

Nr Explicatii si conturi SOLD RULAJE TOTAL SOLD FINAL
crt. corespondente INITIAL SUME

D C D C D C D C
1 1012 Cs varsat - 4000 - - - 40000 - 40000
2 121 Profit si pierdere - - 3500 5000 3500 5000 - 1500
3 301 Materii prime - - 7000 - 7000 - 7000 -
4 302 Materiale 4000 - - - 4000 - 4000 -
consumabile
5 304 Materiale de natura 8000 - - - 8000 - 800 -
obiectivelor de inventar

31
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

6 345 Produse finite 20000 - 3000 3000 23000 3000 2000 -

7 401 Furnizori - 10000 8330 8330 8330 18330 - 10000
8 403 Efecte de plata - - 3570 3570 3570 3570 - -
9 4111 Clienti 6000 - 5950 5950 11950 11950 6000 -
10 413 Efecte de primit - - 5950 5950 5950 5950 - -
11 4424 TVA de recuperat - - 380 - 380 - 380 -
12 4426 TVA deductibila - - 1900 1900 1900 1900 - -
13 4427 TVA colectata - - 950 950 950 950 - -

14 4428 TVA Neexigibila - - 570 570 570 570 - -

15 5112 Cecuri de incasat 3000 - - 3000 3000 3000 - -
16 5113 EFecte de incasat - - 5950 5950 5950 5950 - -
17 5121Conturi la banci in 10000 - 10190 10070 20190 10070 10120 -
lei
18 5191Credite pe termen - 3000 - - - 3000 - 3000
scurt
19 5311Casa in lei 2000 - - 1000 2000 1000 1000 -
20 5321 Timbre - - 1500 - 1500 - 1500 -
21 5411Acreditive - - 5000 5000 5000 500 - -

22 581 Viramente - - 6240 6240 6420 6420 - -

interne
23 701 venituri din - - 5000 5000 5000 5000 - -
vanzarea produselor
finite
24 711 Variatia - - 3500 3500 3500 3500 - -
stocurilor
53000 53000 75480 75480 128480 12848 54500 54500
0

V. BIBLOGRAFIE
1.Cezar Basno, Nicolae Dardac –Sisteme de plati, compensari si decontari,
Bucuresti,2006
2.Banca Nationala a Romaniei- reglementari privind cambia si biletul la
ordin,2005
3.Ioan Morosan – Contabilitatea practica: Obligatiile fiscale si sociale ale
firmei, volumul II, Suceava 2005
4.Banca Nationala a Romaniei- Reglementari privind cecul,2005
5.Bana Nationala a Romaniei- Reglementari privind ordinul de plata, 2005

32
CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA NUMERAR

6. Oprea Calin, Mihai Ristea, Ilie Vaduva, Horia Neamtu- Bazele

contabilitatii, Bucuresti,2006
7.Maria Popan- Manual pentru licee economice, Bucuresti2002
8. Mihai Ristea, Corina- Graziella Dumitru-Contabilitate aprofundata,
Bucuresti, 2001

33