ACCIZE

CUPRINS

Capitolul 1. Accizele, sursă de formare a veniturilor la bugetul de stat.....................................6

1.1. Clasificarea impozitelor și taxelor................................................................................6

1.2. Elementele accizelor....................................................................................................8

1.2.1. Contribuabilul.......................................................................................................8

1.2.2. Materia impozabilă...............................................................................................9

1.2.3. Determinarea accizelor.......................................................................................14

Capitolul 2. Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind accizele.....................................17

Capitolul 3. Studiu de caz privind accizele la OMV PETROM Marketing SRL.....................20

3.1. Scurtă prezentare a firmei..............................................................................................20

3.2. Micromediul firmei........................................................................................................22

3.2. Oferta firmei...................................................................................................................24

3.4. Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor privind accizele........................................25

Concluzie..................................................................................................................................26

Bibliografie...............................................................................................................................27

5
 Capitolul 1. Accizele, sursă de formare a veniturilor la bugetul de stat
1.1. Clasificarea impozitelor și taxelor

Statul colectează de la populație la bugetul de stat, bani sub forma diferitelor taxe și
impozite cum ar fi: accize, impozit pe profit, impozit pe venit, taxa pe valoare adaugată și
multe altele.
Veniturile bugetare se pot clasifica din mai multe puncte de vedere.
1. După modul cum sunt calculate, așezate și încasate, impozitele pot fi:
a) Impozite directe, care se percep periodic (lunar, trimestrial, anual), direct și
nominal de la persoanele fizice și juridice pe baza venitului constatat sau asupra valorii
bunurilor care le aparțin, cum sunt, impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe
veniturile agricole. Având în vedere criteriile care stau la baza așezării și încasării impozitelor
directe, acestea se pot clasifica în impozite reale și impozite personale;
Impozitele reale se așează asupra bunurilor care constituie avuția materială a
cetațenilor, ca de exemplu, terenurile, imobilele, construcțiile, fără a ține seama de veniturile
pe care acestea le produc. Impozitele reale mai poartă denumirea de impozite obiective sau pe
produs, întrucât se așează asupra venitului brut dat de obiectul impozabil, fără a avea vreo
legatură cu situația socială a plătitorului de impozit.
Impozitele personale au în vedere, în primul rând, situația socială și personală a
subiectului impozabil, ele așezându-se asupra veniturilor sau averii acestuia și chiar indiferent
de nivelul lor. Obiectul impunerii îl constituie veniturile dobândite sub formă de salarii,
câștiguri din profesii libere, beneficii din activitați industriale, bancare, din comerț, venitul net
obținut din exploatarea pământului, din arenzi, din chirii, dobânzi pentru sume de bani
împrumutate, dividende pentru acțiuni și părți sociale. De asemenea, se mai impun bunurile
imobiliare care aparțin cetățenilor, transferurile de proprietăți prin acte de vânzare-cumpărare,
activul net al întreprinderilor, succesiunile, donațiile, tranzacțiile cu hârtii de valoare, aportul
de capital la societati și altele. În cazul impozitelor de tip personal se ține seama atat de
mărimea venitului impozabil realizat, cât și de situația personală a contribuabilului (căsătorit,
necăsătorit, cu sau fără copii, divorțat, văduv, cu sau fără persoane în întreținere, cu sau fără
merite deosebite față de țară, invalid). Impunerea se face fie separat pe fiecare fel de venit, fie
global pentru veniturile realizate din diferite surse, în cote proporționale sau progresive.
b) Impozitele indirecte, care se încasează prin prețul mărfurilor (în special mărfuri de
consum) o dată cu vânzarea acestora, fiind numite și impozite pe cheltuieli sau impozite pe
consum. În prezent, în România se întalnesc din această categorie taxa pe valoarea adaugată,
accizele, taxele vamale și altele.
6
 2. Din punctul de vedere al materiei impozabile, impozitele se pot clasifica astfel:
-impozite pe venit;
-impozite pe avere;
-impozite pe cheltuieli.
3. Din punctul de vedere al provenientei lor, se disting urmatoarele categorii de
venituri bugetare:
 venituri bugetare care provin de la companiile naționale, regiile autonome,
societățile comerciale cu capital de stat și instituțiile publice, cum sunt: impozitul pe
profit, taxa pe valoarea adăugată, contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, taxele asupra
terenurilor proprietate de stat, impozitul asupra veniturilor din operațiunile cu străinatatea,
taxele pentru verificarea aparatelor de măsurat și cântărit, impozitul pe veniturile din vânzarea
unor bunuri ale statului, vărsăminte din profitul net al Băncii Naționale a României,
vărsăminte din profitul net al companiilor naționale, regiilor autonome și societăților
comerciale. Încasarea veniturilor bugetare de la companiile naționale, de la regiile autonome,
de la societațile comerciale cu capital de stat și de la instituțiile publice nu duce la schimbarea
formei de proprietate asupra acestor resurse bănești, deoarece ele rămân mai departe în
proprietatea statului;
 venituri bugetare care provin de la unitațile și organizațiile cooperatiste, cum
sunt: impozitul pe profitul cooperativelor meșteșugărești, al celor de consum și de credit,
impozitul pe veniturile asociațiilor agricole, taxa pe valoarea adăugată sau diferite taxe.
Mobilizarea acestor venituri la bugetul statului atrage dupa sine schimbarea formei de
proprietate, mijloacele bănești trecând din proprietatea cooperatistă în proprietatea statului;
 venituri bugetare care se încaseaza de la întreprinderile mixte, private și de la
întreprinzătorii particulari, cum sunt: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, taxe,
contribuții pentru asigurările sociale și altele. Aceste venituri, o dată încasate, devin
proprietate publică;
 venituri bugetare care se încasează de la populație, și anume: impozitul pe
veniturile populației, impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile agricole, impozitele și taxele
locale și altele. Populația poate contribui și voluntar la formarea veniturilor bugetare, pe
urmatoarele cai:
-prin participarea la Loteria Natională,
-prin subscrierile la împrumuturile de stat,
-prin donatii și altele.
Încasarea acestor venituri duce la transformarea lor în proprietate publică;

7
  venituri care provin din împrumuturi externe. În anumite cazuri, statul poate să
apeleze și la împrumuturile externe, însa ponderea acestor venituri în totalul veniturilor
statului nu trebuie sa depașească anumite limite;
 venituri din taxe vamale și alte venituri. Taxele vamale se încasează la bugetul de
stat de la agenții economici și de la persoanele fizice pentru mărfurile importate, în vederea
raționalizării importurilor și în scopul stimulării producerii în țara a unor produse similare. De
asemenea, taxele vamale se încasează și de la alte persoane juridice și de la persoanele fizice
pentru bunurile aduse sau primite din străinatate, precum și pentru bunurile expediate sau
duse în străinatate. Există și taxe vamale de export și de tranzit.

1.2. Elementele accizelor

1.2.1. Contribuabilul

Antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea

competentă, în cadrul activității sale, să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să
expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal.
Antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate,
deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat
în cadrul activității sale.
Codul fiscal precizează că persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:
1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care
eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se
efectuează această eliberare și, în cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice
altă persoană care a participat la această ieșire
2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim
suspensiv de accize: antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană
care a garantat plata accizelor, precum și orice persoană care a participat la ieșirea
neregulamentară și care avea cunoștință sau care ar fi trebuit sa aibă cunoștință în mod normal
de caracterul neregulamentar al acestei iesiri;
În ceea ce privește deținerea unor produse accizabile, plătitor este:
-persoana care deține produsele accizabile,
-orice altă persoană implicată în deținerea acestora;
În ceea ce privește producerea unor produse accizabile, plătitor este:

8
-persoana care produce produsele accizabile,
-în cazul unei produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea
acestora,
În ceea ce privește importul unor produse accizabile,plătitor este:
-persoana care declară produsele accizabile sau în numele careia produsele sunt declarate în
momentul importului,
-în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul acestora.
Atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeași datorie privind
accizele, acestea sunt obligate sa plătească în mod solidar acea datorie.

1.2.2. Materia impozabilă

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum, care se datorează bugetului de stat
pentru următoarele produse provenite din producția internă sau din import:
a) Bere
b) Vinuri
c) Băuturi fermentate (altele decât bere și vinuri)
d) Produse intermediare
e) Alcool etilic
f) Tutun prelucrat
g) Produse energetice
h) Energie electrică
Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse:
a) produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate fi inhalat,
fără a avea loc combustia amestecului de tutun;
b) lichidele cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv
electronic de tip "Țigaretă electronică".
Accizele percepute sunt accizele stabilite și înregistrate în evidențele contabile ale
plătitorului de accize și care urmează a fi virate la bugetul de stat.

A. Berea

Prin bere, se înțelege orice produs care conține un amestec de bere și de băuturi
nealcoolice, având o concentrație alcoolică mai mare de 0,5% din volum. Pentru berea

9
produsă de micii întreprinzatori independenți autohtoni și straini, care dețin instalații de
fermentare cu o capacitate nominală care nu depașește 200.000 hl/an, se aplică accizele
specific-reduse. Antrepozitarul autorizat care produce și alte băuturi alcoolice decât bere nu
poate beneficia de acciza specifică redusă. Fiecare mică fabrică de bere are obligația de a
depune la autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declarație pe
propria răspundere privind cantitatea de bere pe care a produs-o în anul calendaristic
precedent și/sau cantitatea de bere pe care urmează să o producă în anul în curs. Este
exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică și consumată de către aceasta
și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândută.
B. Vinurile. Categoriile de vinuri supuse accizelor sunt:
a) vinuri liniștite (cu excepția vinului spumos) care fie că are o concentrație alcoolică mai
mare de 1,2% în volum (și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă, în întregime, din
fermentare), fie au o concentrație alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depașește
18% în volum (și la care alcoolul conținut în produsul finit rezulta în întregime din
fermentare);
b) vinuri spumoase care fie sunt prezentate în sticle închise (cu un dop tip ciupercă sau care
sunt sub presiune din cauza dioxidului de carbon în soluție egală sau mai mare de trei bari),
fie au o concentrație alcoolică care depașește 1,2% în volum (dar sub 15% în volum) și la care
alcoolul conținut în produsul finit rezultă, în întregime din fermentare.
De asemenea este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica și consumată
de către acesta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândut.

C. Băuturile fermentate, altele decât berea și vinul:

Aceste băuturi fermentate sunt reprezentate de:

a) alte băuturi fermentate liniștite care nu au fost mentionate mai sus, cu exceptia
băuturilor fermentate spumoase care fie au o concentrație alcoolică ce depașește 1,2% în
volum (dar nu depașește 10% în volum), fie au o concentrație alcoolica ce depașeste 10% din
volum (dar nu depașește 15%) și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă, în
întregime, din fermentare;
b)alte băuturi fermentate spumoase sunt prezentate în sticle (cu un dop tip ciupercă sau
care sunt sub presiune datorită dioxidului de carbon în soluție egală sau mai mare de trei bari)
și care fie au o concentratie alcoolică ce depașește 1,2% în volum (dar nu depașește 13% în
volum), fie au o concentrație alcoolică ce depașește 13% în volum (dar nu depașește 15%) și
la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă, în întregime, din fermentare.

10
Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate (altele decât vinuri și bere ) fabricate
de persoana fizică și consumată de către acesta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie
vandută.

D. Produsele intermediare

– reprezintă toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depașește 1,2% din volum (dar
mai mica de 22% în volum), altele decât cele anterior prezentate (acestea sunt, de regulă,
produse care nu rezulta, în întregime din fermentare).

E. Alcoolul etilic

– este reprezentat de urmatoarele categorii de produse: toate produsele care au concentrație

alcoolică ce depașește 1,2% în volum; produsele care au concentrație alcoolică ce depașește
22% în volum; țuică și rachiuri de fructe; orice alt produs, în soluție sau nu, care conține
băuturi spirtoase potabile.

F. Tutunul prelucrat

– este reprezentat de: țigarete; țigări și țigări de foi; tutun de fumat (fin tăiat; alte tutunuri de
fumat).

G. Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:

a) benzină cu plumb;
b) benzină fără plumb;
c) motorina;
d) petrol lampant (kerosen);
e) gazul petrolier lichefiat;
f) gazul natural;
g) păcura;
h) cărbunele și cocsul.
Gazul natural va fi supus accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul livrării
acestui produs de către furnizorii autorizați potrivit legii, direct către consumatorii finali.
Operatorii economici autorizați în domeniul gazului natural au obligația de a se înregistra la
autoritatea fiscală competentă, în condițiile prevazute de norme.
Cărbunele și cocsul vor fi supuse accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul
livrării acestor produse de către companiile de extracție și, respectiv, de producție.
Companiile de extracție a cărbunelui și cele de producție a cocsului, în calitate de operatori cu

11
produse accizabile, au obligația de a se înregistra la autoritatea fiscală competentă, în
condițiile prevazute de norme.
Sunt exceptate de la plata accizelor:
1. căldura rezultată
2.următoarele utilizări de produse energetice și energie electrică:
a) produsele energetice utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil
pentru motor sau combustibil pentru încalzire;
b) utilizarea duală a produselor energetice;
c) energia electrică utilizată, în principal, în scopul reducerii chimice și în
procesele electrolitice și metalurgice;
d) energia electrică, atunci când reprezintă mai mult de 50% din costul unui
produs, potrivit prevederilor din norme;
e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme.
Diferența dintre accize și T.V.A.:
-cota T.V.A. se aplică asupra unei părți din valoarea bunului, iar accizele asupra
întregii valori de bunuri;
-T.V.A. se aplică tuturor mărfurilor livrate și serviciilor prestate, iar accizele se
stabilesc pentru unele mărfuri de consum și servicii specificate de legislația țării;
-accizele sunt strâns legate de politica financiară promovată de către stat, iar mărfurile
importate sunt supuse impozitării și cu accize, și cu taxe vamale.
Se manifestă o tendință de trecere de la impozite directe la cele indirecte datorită
următoarelor cauze:
 Impozitele indirecte implică mai puține infracțiuni economice;
 Evaziunea fiscală este mai dificilă, crește indicele colectării concomitent cu
micșorarea cheltuielilor legate de acestea;
 Contribuabilii acceptă mai ușor creșterea impozitelor pentru cheltuieli de consum,
decât micșorarea salariului net. În cazul deficitului de resurse financiare, guvernele
mai multor țări recurg la mărirea cotelor impozitelor indirecte.
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor atunci când sunt destinate pentru:
a) livrarea în contextul relațiilor consulare sau diplomatice;
b) organizațiile internaționale recunoscute ca atare de către autoritațile publice ale
României, în limitele și în condițiile stabilite prin convențiile internaționale care pun bazele
acestor organizații sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) forțele armate aparținând oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu
exceptia Forțelor Armate ale Romaniei;
12
 d) rezerva de stat și rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
e) accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul
călătorilor și altor persoane fizice cu domiciliul în România sau în străinătate, în limitele și în
conformitate cu cerințele prevăzute de legislația vamală în vigoare.

Alte categorii de scutiri prevazute de legislația în vigoare se referă la:

1. Scutiri pentru alcool etilic și alte produse alcoolice atunci când sunt:
a) complet denaturate, conform prescripțiilor legale;
b) denaturate și utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate
consumului uman;
c) utilizate pentru producerea oțetului;
d) utilizate pentru producerea de medicamente;
e) utilizate pentru producerea de arome alimentare ce au o concentrație ce nu depașește
1,2% în volum, destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice;
f) utilizate în scop medical în spitale și farmacii;
g) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de
alimente cu sau fără cremă, cu condiția ca în fiecare caz concentrația de alcool sa nu
depașeasca 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra în compoziția ciocolatei și 5 litri
de alcool pur la 100 kg de produs ce intra în compoziția altor produse.
2. Scutiri pentru tutun prelucrat, atunci când este destinat în exclusivitate testelor
științifice și celor privind calitatea produselor;
3. Scutiri pentru produse energetice și energie electrică.
4. Scutiri pentru uleiuri minerale atunci când sunt:
a) folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant;
b) livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave, altele decât aviația
turistică în scop privat. Prin aviație turistică în scop privat se întelege utilizarea unei aeronave
de către proprietarul său, sau de către persoana fizică sau juridică care o deține cu titlu de
închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale și în special altele decât
transportul de persoane sau de mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru
nevoile autorităților publice;
c) livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigația maritimă internațională
și pentru navigația pe căile navigabile interioare, altele decât navigațiile de agrement în scop
privat. Prin navigație de agrement în scop privat se înțelege utilizarea oricărei ambarcațiuni,
de către proprietarul său, sau de către persoana fizică sau juridică care o deține cu titlu de
13
închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale și în special altele decât
transportul de persoane sau de mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru
nevoile autoritaților publice;
d) utilizate în cadrul producției de electricitate și în centralele electrocalogene;
e) utilizate în scopul testarii aeronavelor și vapoarelor;
f) injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimică, ca
aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
g) introduse în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinat
utilizarii drept combustibil pentru acel autovehicul;
h) utilizate drept combustibil pentru încalzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de
batrâni, orfelinatelor și altor instituții de asistență socială, instituțiilor de învățământ și
lăcașurilor de cult;
i) utilizate drept combustibil neconventional (bio-diesel).
Orice antrepozitar autorizat are obligația de a depune la autoritatea fiscală competentă,
o declarație de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizația de antrepozit fiscal,
indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Declarațiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii
autorizați până la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei la care se referă declarația.

1.2.3. Determinarea accizelor

Determinarea valorii accizelor se face pornindu-se de la cuantumul accizei dat de lege

și masa impozabilă. Modalitatea de determinare este diferită în funcție de produsul accizabil
astfel:
a) Determinarea accizelor în cazul produselor din bere se face după formula:

A=CxKxRxQ

în care:
A = acciza;
K = acciza unitară, în funcție de capacitatea de producție anuală;
R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;
C = numărul de grade plato;
Q = cantitatea în hectolitri.

14
 Pentru bere, numărul de grade Plato este înscris în specificaţia tehnică elaborată pe
baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment de bere și trebuie să fie acelaşi cu
celînscris pe etichetele de comercializare a respectivelor sortimente de bere.
Pentru produsele rezultate prin amestecul de bază de bere cu băuturi nealcoolice
numărul de grade Plato este cel aferent bazei de bere din amestec și se înscrie pe eticheta
decomercializare.Abaterea admisă între numărul de grade Plato înscris pe etichetă şi numărul
de gradePlato determinat în bere, respectiv în baza de bere din amestecul cu băuturi
nealcooliceeste de 0,5 grade Plato;
b) Determinarea accizelor pentru vinuri, băuturi fermentate și produse intermediare:

A=KxQ
în care:
A = cuantumul accizei;
K = nivelul accizei
Q = cantitatea exprimată în hectolitri;

c) Determinarea accizelor pentru alcool etilic:

A = C x K x Q/100
în care:
A = cuantumul accizei;
C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum;
K = nivelul accizei
Q = cantitatea exprimată în hectolitri;

d) Determinarea accizelor pentru ţigarete:

A= A1 + A2

în care:
A= acciza datorată
A1 = acciza specifică;
A2 = acciza ad valorem;
K1 = nivelul accizei specificeA1 = K1 prin
stabilit x Q1;ordin al ministrului finanțelor publice,
exprimat în A2 = K2 x PA x Q2

lei/1000 țigarete;
K2 = procentul legal al accizei advalorem care se aplică asupra preţului de vânzare cu
amănuntul declarat,;
15
 PA = preţul de vânzare cu amănuntul declarat pe pachet;
Q1 = cantitatea de țigarete exprimată în mii ţigarete;
Q2 = numărul de pachete de ţigarete;
Q2=Q1/numărul de țigarete conținute în pachet;
Nivelul accizei ad valorem este prezentat în Anexa 2.

e) Determinarea accizelor pentru ţigări și ţigări de foi:

A=QxK

în care:
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea exprimată în mii bucăți;
K = nivelul accizei

f) Determinarea accizelor pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în

ţigarete și pentru alte tutunuri de fumat:

A=QxK
în care:
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea în kg;
K = nivelul accizei

g) Determinarea accizelor pentru energie electrică:

A=QxK

în care:
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea de energie electrică exprimată în MWh;
K = nivelul accizei.
În Anexa 1 vă prezint nivelul accizelor calculat în lei pe unitatea de măsură în anul
2017 pentru fiecare produs sau grup de produs accizabil.

16
 Capitolul 2. Reflectarea în contabilitate a operațiilor privind accizele

Plătitorii de accize, cu excepția importatorilor, au obligația de a depune la autoritatea

competentă o declarație de accize pentru fiecare lună, indiferent dacă se datorează sau nu
plata accizei pentru luna respectivă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care
se referă declarația.
Orice plătitor de accize are obligația de a depune anual la autoritatea competentă
decontul privind accizele, conform dispozițiilor legale privind obligațiile de plată la bugetul
de stat, până la data de 30 aprilie a anului următor celui de raportare.
Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau
deținute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea va fi stabilită
folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de
5 zile. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau
deținute de către alte persoane decât comercianții, în măsura în care aceste produse sunt
ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.
Toate transporturile de produse accizabile sunt însoțite de un document, astfel:
a) mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoțită de documentul
administrativ de însoțire;
b) mișcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoțită de factura ce
va reflecta cuantumul accizei;
c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoțit de factură
sau aviz de însoțire.
Plătitorii de accize au obligația de a ține registre contabile precise care să conțină
suficiente informații pentru ca autoritatile fiscale să poată verifica respectarea legilor. De
asemenea, aceștia poartă raspunderea pentru calcularea corectă și plata la timp a accizelor la
bugetul de stat și pentru depunerea la timp a declarațiilor de accize la autoritatea fiscală
competentă.
Reflectarea în contabilitate a accizelor incluse în prețuri sau tarife se face pe seama
conturilor corespunzatoare de datorii, fără a folosi conturile de venituri și cheltuieli.

Înregistrarea în contabilitate

 Achiziția
Achiziția de carburant de la producători interni:
% 401Furnizori 1190
17
 371 Mărfuri 1000
4426 TVA deductibilă 190

Înregistrarea accizelor
635=446 100 100
Cheltuieli cu alte impozite; Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Plata accizelor
446=5121 100 100
Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; Conturi la bănci în lei

 Importul
Achiziția:
371 = 401 1000 1000
Mărfuri; Furnizori

Taxele vamale
371 = 446 50 50
Mărfuri; Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Acciza:
635 = 446 100 100
Cheltuieli cu alte impozite; Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Cu ajutorul contului 446 se ține evidența decontărilor cu bugetul statului sau cu

bugetele locale privind impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, cum sunt: accizele,
impozitul pe țițeiul din producția internă și pe gaze naturale, impozitul pe dividende,
impozitul pe clădiri și impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de
stat, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, alte impozite și taxe.
Contul 446 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” este un cont de pasiv.

D 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate C

–plătile efectuate la bugetul de stat sau –valoarea altor impozite, taxe și vărsăminte
bugetele locale privind alte impozite, taxe asimilate datorate bugetului statului sau
și vărsăminte asimilate (512); bugetelor locale (635);
18
 –sume reprezentând alte impozite, taxe și –vărsăminte din profitul net al regiilor
vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau autonome (117);
anulate, potrivit legii (758) –impozitul pe dividende datorat (457);
–valoarea taxelor vamale aferente
aprovizionărilor din import (213, 214, 301,
302, 303, 371, 381)
Soldul contului reprezintă sumele datorate
bugetului statului sau bugetelor locale.

Cu ajutorul contului 635 se ține evidența cheltuielilor cu alte impozite, taxe și

vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului sau altor organisme publice.
D 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate C
– taxa pe valoarea adaugată colectată aferentă
bunurilor și serviciilor folosite în scop personal, -pentru operațiile în participație, cu sumele
predate cu titlu gratuit care depașesc limitele transmise pe bază de decont.
prevazute de lege, cea aferentă lipsurilor peste -la sfârșitul perioadei, soldul se transferă
normele legale, precum și cea aferentă bunurilor asupra contului de profit și pierdere (121).
și serviciilor acordate salariaților sub forma
avantajelor în natură (4427);
– decontările cu bugetul statului privind
impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cum sunt:
diferențele de preț la gaze și țiței obținute din
producția internă, impozitul pe clădiri și
impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat, precum și alte
impozite și taxe (446);
– datoriile și vărsămintele de efectuat, către alte
organisme publice, potrivit legii (447);
– sume în curs de clarificare (473)

Capitolul 3. Studiu de caz privind accizele la OMV PETROM Marketing

SRL

19
 3.1. Scurtă prezentare a firmei

OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de ţiţei şi gaze din sud-estul
Europei, cu activităţi în sectoarele Upstream, Downstream Gas, Downstream Oil, înființată în
anul 1991. Grupul şi-a consolidat poziţia pe piaţa petrolieră din sud-estul Europei în urma
unui amplu proces de modernizare şi eficientizare. În România OMV Petrom este principalul
producător de ţiţei şi furnizează circa jumătate din producţia internă de gaze. OMV Petrom
comercializează gaze prin intermediul diviziei de gaze naturale. Pentru dezvoltarea sa
sustenabilă, OMV Petrom a extins lanţul valoric al gazelor prin abordarea pieţei de
electricitate şi operează centrala electrică pe gaze de 860 MW Brazi şi parcul eolian
Dorobanţu, cu o capacitate de 45 MW. OMV Petrom procesează țiței în rafinăria Petrobrazi,
lângă Ploiești, cu o capacitate de rafinare de 4,5 milioane de tone pe an. Rafinăria Petrobrazi a
trecut printr-un proces de modernizare pentru care au fost investiți 600 mil. euro între 2010 –
2014 pentru a permite procesarea exclusivă a producției de țiței a OMV Petrom din România,
îmbunătățirea eficienței energetice și a mixului de produse. OMV Petrom este prezent pe piaţa
distribuţiei de produse petroliere din România, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, prin
intermediul unei reţele de aproximativ 780 staţii, operate sub două branduri, Petrom şi OMV.
În Upstream, OMV Petrom este cel mai mare producător de hidrocarburi din sud-estul
Europei cu o producție anuală de țiței și gaze mai mare de 60 milioane bep. Divizia Upstream
explorează şi extrage țiței și gaze naturale în România şi în Kazahstan. În România, OMV
Petrom asigură aproape întreaga producţie de ţiţei şi aproximativ jumătate din producţia de
gaze naturale a ţării.
Downstream Oil este centrat pe cele doua activități principale: activitatea de prelucrare
a tițeiului, desfășurată în cadrul Rafinăriei Petrobrazi și activitatea de comercializare a
produselor petroliere rezultate din procesul de prelucrare pe o piață de desfacere vastă,
cuprinzând România, Bulgaria, Serbia și Republica Moldova.
Spectrul de activităţi al diviziei Downstream Gas acoperă furnizarea de gaze naturale,
producerea, furnizarea şi distribuţia deenergie electrică.

Istoric

În anul 1991 se înființează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.

În anul 1996 a fost înființată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe
acțiuni, constituită prin reorganizarea RAFIROM, PECO și PETROTRANS, care au fost
comasate și și-au încetat activitatea. Compania Română de Petrol deținea toate cele zece
rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină.
20
 În anul 1997 Compania Română de Petrol, care deținea toate cele zece rafinării din
România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină, a fost
împărțită, 8 dintre rafinării funționând pe cont propriu, restul activelor intrând în proprietatea
Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a moștenit două rafinării
(Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești), toată fosta rețea de distribuție PECO, sistemul de
conducte al PETROTRANS.
În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice prin
disponibilizarea unui număr de 13.000 persoane din sectorul de upstream. Totodată se
demarează prima etapă a privatizarii companiei printr-o acțiune de majorare de capital.
În anul 2001 acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București.
În anul 2002 activitățile mecano-energetice din cadrul sucursalei Petromar Constanța
se externalizează sucursalei Petroserv, acestea fiind preluate de SC Petrom Service SA
împreună cu întregul personal aferent. Se demarează procesul de privatizare prin publicarea în
presa internațională și din România a anunțului pentru selectarea consultantului. 12 bănci de
investiții depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se semnează acordul cu BERD pentru
suma de 150 mil. USD reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare. Se inițiază
prima etapă a procesului de privatizare, se pregătește pregătirea privatizării.
În anul 2004 se depun ofertele angajate. Companiile OMV, Occidental și MOL sunt
selectate pentru negocieri. Pe data de 23 iulie 2004, după ani de pierderi, OMV, a achiziționat
51% din acțiunile PETROM. Tranzacția a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a
33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, preț care după ajustarea ulterioară a urcat la circa
700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane
Euro pentru ajungerea la 51%. A fost la acel moment un subiect mult discutat în sfera publică,
unii analiști au susținut că prețul de 1,5 miliarde euro, din care 900 milioane aduși în
companie, ar fi putut fi mai mare. După privatizare compania a reinvestit peste 8 miliarde de
euro, adică mai mult de 95% din profitul operațional obținut, asigurând peste 20.000 de locuri
de muncă și circa 11% din veniturile bugetului public.
Statul deține în 2014 la Petrom circa 20% din acțiuni. În plus, Petrom rămâne cel mai
important contributor la PIB-ul României, în 2012 a plătit către bugetul de stat, prin taxe și
impozite, 8 miliarde lei.

Structura acționariatului Petrom

 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)
 20,64% Ministerul Economiei

21
  20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participații în cadrul
mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi
persoanele expropriate abuziv în urma naționalizărilor din perioada regimului
comunist)
 2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)
 6,21% Alți acționari (aproximativ 500.000 de persoane fizice și juridice din România
și din străinătate)

3.2. Micromediul firmei

Micromediul întreprinderii este definit de următoarele elemente:

Clienții reprezintă ansamblul organizațiilor sau persoanelor cărora le sunt adresate
bunurile. Petrom este lider pe piața românească de vânzări cu amănuntul având o rețea de
aproximativ 600 de stații de distribuție. Pe piața en-gros, Petrom este un partener major pentru
companiile și instituțiile din cadrul sectoarelor economice cum sunt: transporturile, industria,
construcțiile, agricultura, s.a.
Principalii clienți comerciali sunt:
S.C. LIEB-BENZ OIL COMPANY S.R.L. a fost înfiinţată în 1993 în Timisoara
având ca activitate principală distribuția de produse petroliere în colaborare cu S.C. Petrom
S.A. Astfel, în acordul ambelor societați și a avantajelor obținute împreună, începând cu anul
2011 S.C. LIEB-BENZ OIL COMPANY S.R.L. este declarată Brand Partener Petrom cu
posibilitatea de a livra produse petroliere din depozitele Petrom în toata țara.
HIDROELECTRICA este lider în producția de energie electrică și principalul
furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, fiind o companie
vitală pentru un sector strategic cu implicații în siguranța națională. Capitalul social al
Hidroelectrica S.A. este deținut de statul român prin Ministerul Energiei în proporție de
80,05% si de „Fondul Proprietatea” S.A. în proporție de 19,95%.
ARCELORMITTAL GALAȚI.ArcelorMittal este cea mai mare companie
siderurgică și minieră din lume, fiind prezentă în peste 60 de ţări. ArcelorMittal este lider pe
toate pieţele internaţionale principale ale industriei siderurgice, incluzând sectorul auto, de
construcţii, de electrocasnice şi de ambalare, având centre de dezvoltare şi cercetare şi
tehnologii remarcabile, precum şi stocuri considerabile de materii prime şi reţele de distribuţie
foarte bune.
Clienții persoane fizice sunt toți utilizatorii de combustibili sau produse chimice
derivate.
22
 Furnizorii sunt firme care asigură resursele necesare societații în vederea îndeplinirii
misiunii sale, în baza unei relații de vânzare-cumpărare. Principalii furnizori ai companiei
Petrom sunt:
ELECTROUTILAJ S.A. a fost fondată la 1 august 1951, sub denumirea "Oficiul de
Reparații Utilaje Electrice", ca întreprindere specializată pentru repararea echipamentelor,
utilajelor electrice, precum și execuția de prefabricate electrice necesare instalațiilor din
industria petrolieră. Dupa anul 1990 firma își schimbă denumirea în S.C. Electroutilaj S.A. și
functionează ca societate comercială.
PROSPECTIUNI este o companie românească de tradiție și un important furnizor de
servicii geologice şi geofizice, cu peste 65 de ani experienţă în domeniu. An de an, compania
derulează proiecte de lucrări atât pe teritoriul României, cât și în afara acesteia, consolidându-
și poziția de principal furnizor de servicii de achiziție și procesare date seismice pentru
hidrocarburi din Europa de Sud-Est. Gama largă de servicii geologice și geofizice mai
cuprinde: prospectiuni gravimetrice și magnetometrice, prospectiuni electrometrice și sondaje
magnetotelurice, prospectiuni, explorări și studii geologice, geochimice, geologice tehnice și
hidrogeologice pentru substanțeminerale solide, ape subterane și nămoluri terapeutice,
investigare geofizica în găuri tubate, în găuri libere și lucrări de deschidere sau probare a
stratelor productive din sondele de țiței și gaze.
COMPANIA ENERGOPETROL S.A.este o companie specializată în construcția
rețelelor și instalațiilor electroenergetice în domeniul petrolului și gazelor din România,
înființată în anul 1898. Acționarul principal al companiei este Asociația Salariaților, care
deține 48,79% din acțiunile societății. Titlurile societății sunt listate la a doua categorie a
Bursei de Valori București, din ianuarie 2004.

Concurenții sunt agenți economici cu care intră în competiție societatea. Petrom este
lider pe piața produselor petroliere. Principalii concurenti ai Petrom, din segmentul retail sunt
Rompetrol, LukOil, MOL, Rafo Onesti, AGIP.

LUKOIL este cea mai mare companie petrolieră din Rusia din punct de vedere al
rezervelor, producției și rafinării țițeiului, asigurând cca. 20% din producția de țiței autohtonă
(79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezintă aproximativ 2% din producția totală
mondială. Compania petrolieră LUKOIL este prima companie privată din Federația Rusă care
a deschis drumul investițiilor în România prin achiziția pachetului de acțiuni la rafinaria
"Petrotel" din Ploiesti, una dintre cele mai vechi rafinarii din România, în anul 1998.
MOL România are în acest moment 121 de stații. Disponibilitatea în privința
oportunitaților de extindere prin achiziții sau investiții greenfield, precum și optimizarea
23
 printr-o acoperire teritorială cat mai bună fac din MOL una dintre cele mai dinamice și
adaptabile companii petroliere de pe piața românească. Este specializată în comercializarea
produselor petroliere în sistem en-detail operând la nivel național o rețea foarte bine
dezvoltată. Ideea este de a patrunde în regiunile neacoperite corespunzator, cea mai
importantă fiind Moldova. Prin această achiziție beneficiază de o mai bună acoperire
natională, de un volum mai mare de vânzari.
Grupul Rompetrol NV este o companie petrolieră multinațională, cu sediul în
Amsterdam, Olanda, desfasurându-si activitatea în 13 țări și cu majoritatea activelor și
operațiunilor în Franța, România, Spania și Sud-Estul Europei. Grupul Rompetrol este
implicat în activitați de rafinare, marketing și trading, dar și în operațiuni adiționale -
explorare și producție, servicii petroliere, transport, etc. Este al doilea competitor important pe
piata de en-gross și en-detail a produselor petroliere din România

3.3. Oferta firmei

OMV Petrom oferă clienților săi carburanți de calitate pentru a satisface nevoile și
asteptările acestora.În oricare dintre staţiile OMV din ţară poţi să îţi faci asigurarea RCA la
maşină, să transferi bani către celelalte locaţii prin Westaco Express sau să plăteşti facturi. În
plus, prin serviciul de curierat Collect Point oferit în partenerit cu FAN Courier poți expedia
ușor și rapid coletele sau plicurile către destinația dorită din țară.

Analiza SWOT pe oferta Petrom

Puncte tari
-Prețul ridicat al petrolului
-Rezervele de țiței și gaze
-Mecanismul de stabilire a prețului, similar
celui folosit pe piețele dezvoltate
-Echipa de proiect construită cu oameni bine
conectați la mediul financiar local
-Free-float-ul redus al acțiunilor până la
Puncte slabe
-Starea de incertitudine de pe piețele de acțiuni
-Rafinarea, oaia neagră a companiei, care îi
aduce pierderi
-Acțiunile nu sunt ieftine comparativ cu alte

această ofertă societați similare

-Cash flow-ul stabil și solid

-Grad redus de îndatorare
-Prețurile reglementate de pe piata de gaze
-Nivelul fix al redevenței până în 2014,
obținut de OMV la privatizarea Petrom

24
-Decizia recentă a Fitch de a îmbunatați
ratingul României până la investment grade
Oportunități
-Liberalizarea pieței de gaze
-Pornirea centralei electrice de la Brazi în
ultimul trimestru
-Trendul de creștere a prețului țițeiului
-Proiectul de explorare derulat cu Exxon în
Marea Neagră
-Descoperirea unui potențial zăcământ de
gaze în Oltenia
Amenințări
-Incertitudinile privind data la care se va
liberaliza total prețul la gaze
--Depletarea (epuizarea) rezervelor petroliere
într-un ritm mai mare decât poate fi înlocuit cu
descoperiri noi
-Presiunea pe care o pune prețul ridicat al
țițeiului pe marjele de rafinare
-Cererea slabă de produse petroliere
-Romania este o piata mica și nu se află pe
radarele marilor fonduri de investitii străine

3.4. Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor privind accizele

În primul trimestru al anului 2018, OMV Petrom a vândut clienților săi din România
300.000 tone de motorină. Acciza specifică motorinei este de 1.796,53 lei/tona.

1.796,53x300.000=538.959.000 lei

Statul va încasa la bugetul de stat 538.959.000 lei de la OMV Petrom, acciza pentru
motorina vândută.

În data de 15.01.2018 Hidroelectrica achizitionează de la OMV Petrom1000 de litri de

motorină la prețul de 4,5 lei/litru fără TVA adică 5.355 lei/ litru cu TVA inclusă.
Hidroelectrica are de achitat 5355 lei, contravaloarea produsului achiziționat.

CONCLUZII

Codul fiscal instituie un impozit indirect, pe consumul anumitor bunuri, sub

denumirea de accize. Accizele au regim juridic diferit, distingând între accizele la ţigarete şi
accizele armonizate. În concluzie, putem afirma că accizele acționează în toate nivelele și în

25
toate domeniile vieții economice. Acestea afectează atât producătorul cât și consumatorul căci
prin majorarea acestora va crește și prețul bunurilor.
De asemenea, creșterea acestor taxe influențează și întreprinderea, societatea
comercială deoarece cresc prețurile produselor comercializate de acestea.
Utilizarea acestor categorii de taxe au deci și aspecte pozitive și aspecte negative. Ca
avantaje putem să precizăm faptul că prin aplicarea lor statul descurajează consumul unor
produse dăunătoare sănătății omului ca de exemplu țigările și alcoolul, dar si produse
dăunătoare mediului înconjurator cum ar fi benzina, motorina și altele, folosite ca drept
combustibil pentru utilaje și mașini.
Un alt avantaj este acela că statul încasează venituri mari la bugetul de stat. Aceste
venituri sunt considerate bani puși deoparte pentru acoperirea pagubelor pe care consumul de
produse accizabile le poate aduce.
Ca și dezavantaj menționez faptul că aplicarea accizelor duce la majorarea prețurilor la
producție, în funcție de mărimea accizelor, iar acest fapt poate reduce, în anumite condiții,
cererea la aceste produse.
În cadrul primului capitol am arătat faptul că accizele sunt o sursă importantă de
venituri la bugetul de stat. De asemenea am clasificat impozitele și taxele dupa diferite
criterii, am enumerat și descris elementele accizelor.
În capitolul al doilea am reflectat imaginea operațiilor ce tin de accize în contabilitate,
conturile în care se regăsesc acestea, funcțiunea conturilor și multe alte aspecte.
În capitolul al treilea am adus în discuție firma OMV PETROM Marketing SRL, firmă
ce produce și comercializează produse accizabile, am prezentat un scurt istoric, structura
organizatorică, micromediul și oferta firmei.
De asemenea am realizat si cateva operatii contabile care cu scopul de a arata tipul de
operații efectuate în orice firmă care are domeniu de activitate similar.

BIBLIOGRAFIE

1. Iordache Elena; - Manualul specialistului în fiscalitate; Editura:

Irecson, 2005
2. Tudose Mihaela-rîndușa; - Finanțe Elemente teoretice și practice; Editura:
SEDCOM LIBRIS 2008
26
3. Vintilă Nicoleta, Maria O Filipescu - Fiscalitate aplicată și elemente de
management fiscal; Editura C.H. Beck 2013
4. Voinea Gheorghe, Stefura Gabriel; - Impozite, taxe și contribuții; Editura: Junimea
2005
5. Zamfir Loriana, Lucaci Mihaela; - Elemente de economie aplicată; Editura:
Lumen 2006
6. *** - contabilul.manager.ro
7. *** - m.finante.ro
8. *** - static.anaf.ro
9. *** - www.codulfiscal.net
10. *** - legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ultima
actualizare OUG nr.9 din 27.ian.2017

27